Dreptul proprietăţii intelectuale Numele studentului……………..........

Anul al IV-lea, Seria a III-a Semnătura……………………..........................

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DIN 12.12.2016 - VARIANTA a II-a

Indicaţi care dintre enunţurile următoare sunt corecte; indicarea se va face prin scrierea literei
corespunzătoare enunţului (enunţurilor) considerate corecte. Dintre cele 3 variante propuse, una sau două
variante pot fi corecte, orice altă situaţie fiind exclusă.

1. În materia limitelor dreptului exclusiv de exploatare a invenţiei: a) pentru ca terţul să poată

invoca, în raport cu titularul brevetului de invenţie, dreptul de folosire personală anterioară, una dintre condiţii
este aceea ca activităţile constând în aplicarea sau, după caz, luarea măsurilor efective şi serioase de aplicare a
invenţiei să nu fi fost publice; b) dacă titularul dreptului de folosire personală anterioară foloseşte invenţia,
titularul brevetului nu are dreptul la o remuneraţie; c) în materia dreptului de folosire personală ulterioară,
dacă activităţile constând în aplicarea sau, după caz, luarea măsurilor efective şi serioase de aplicare a invenţiei
au început anterior publicării decăderii din drepturi a titularului de brevet, continuarea acestor activităţi după
momentul publicării decăderii transformă contrafacerea iniţială într-o activitate ocrotită de lege.

2. În ceea ce priveşte contestaţia administrativă reglementată de art. 48 din Legea nr.64/1991: a)

chiar dacă i s-a acordat brevetul, solicitantul poate formula contestaţia administrativă dacă nu i s-a
recunoscut o prioritate excepţională; b) o hotărâre de acordare a brevetului poate fi contestată numai de
către o terţă persoană interesată, nu şi de către solicitant; c) şi o hotărâre de acordare a brevetului poate fi
contestată de către solicitant.

3. În materia încetării dreptului subiectiv de proprietate industrială privind invenţia: a) dacă

termenul cuprins între data constituirii depozitului şi data obţinerii primei autorizaţii de introducere pe piaţă
a produsului medicamentos sau fito-farmaceutic este de 8 ani, durata certificatului suplimentar de protecţie
va fi de 3 ani; b) în situaţia în care angajatorul renunţă doar în parte la brevet, iar inventatorul preia dreptul
la care s-a renunţat, angajatorul şi inventatorul vor deveni cotitulari de brevet; c) dacă OSIM emite o
hotărâre prin care ia act de renunţarea la brevet de către angajator, fără a se face dovada ca s-a comunicat
inventatorului intenţia de renunţare, hotărârea este lovită de nulitate absolută.

4. În materia invenţiei: a) infracţiunea prevăzută de art. art. 59 alin. (1) din Legea nr. 64/1991
poate fi comisă şi de consilierii în proprietate industrială, chiar dacă nu sunt salariaţi ai OSIM; b) renunţarea
la brevetul de invenţie este un act juridic irevocabil; c) licenţa exclusivă atenuată este o variantă a licenţei
exclusive prin care licenţiatorul îşi rezervă dreptul de a mai încheia un singur contract de licenţă exclusivă.

5. În ceea ce priveşte decăderea din calitatea de titular de brevet de invenţie: a) dacă OSIM decide
revalidarea brevetului, titularul de brevet redobândeşte dreptul subiectiv de proprietate industrială, cu efect
retroactiv şi cu opozabilitate erga omnes; b) decăderea poate fi atât totală, cât şi parţială; c) ca urmare a
decăderii, dreptul asupra brevetului de invenţie încetează cu efecte numai pentru viitor.

6. În materia invenţiei: a) licenţa exclusivă absolută este o variantă a licenţei exclusive prin care
licenţiatorul se angajează ca, pe perioada derulării contractului, să nu mai folosească nici măcar el însuşi
invenţia pentru produsele şi pentru teritoriul la care se referă licenţa exclusivă; b) pentru reprimarea actelor
săvârşite de terţi între momentul încheierii contractului de cesiune de brevet şi momentul înscrierii cesiunii
la OSIM, are calitate procesuală activă în acţiunea în contrafacere numai cedentul, nu şi cesionarul; c) dacă
s-a încheiat un contract de licenţă de brevet şi ulterior intervine nulitatea totală a brevetului, licenţiatul
poate, după împrejurări, să ceară fie o scădere a preţului, fie desfacerea contractului de licenţă.

7. În materia cesiunii de brevet de invenţie: a) atunci când cesiunea voluntară este un act unilateral,
aceasta are natura juridică de contract de donaţie; b) atunci când cedentul exploatează invenţia ulterior
încheierii contractului de cesiune, la alegerea cesionarului, răspunderea cedentului va putea fi angajată atât
pe tărâm contractual, cât şi pe tărâm delictual; c) folosirea invenţiei de către cel care are un drept de folosire
personală anterioară, ce nu a fost comunicat cesionarului în momentul încheierii cesiunii, nu atrage
răspunderea cedentului pentru evicţiune.

8. În materia licenţei de brevet: a) dacă s-a încheiat un contract de licenţă de brevet şi ulterior
intervine nulitatea parţială a brevetului, contractul este desfăcut de drept; b) licenţiatului îi revine obligaţia
de exploatare a invenţiei ori de câte ori licenţa este exclusivă absolută; c) titularul brevetului de invenţie nu
poate avea niciodată calitatea de licenţiat în privinţa propriei invenţii.

9. În ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească opera pentru a beneficia de

protecţia conferită de Legea nr. 8/1996: a) autor al operei nu poate fi decât persoana fizică (una sau mai
multe), însă unei persoanei juridice i se pot cesiona drepturile patrimoniale de autor dobândind astfel
calitatea de subiect al dreptului de autor; b) pentru ca o operă să poată fi protejată ea trebuie să fie adusă la
cunoştinţa publicului; c) pentru ca o operă să fie protejată nu este necesară înregistrarea ei la organul
administrativ competent, simplul fapt al realizării acesteia fiind suficient.

10. În privinţa trăsăturilor juridice comune ale obiectelor proprietăţii industriale: a) aceste obiecte
sunt bunuri incorporale; b) ubicuitatea sub aspectul folosinţei desemnează aptitudinea acestor obiecte de a
putea fi folosite, chiar în integralitatea lor, de două sau mai multe persoane, independent una de alta, în
acelaşi timp şi în acelaşi loc sau în locuri diferite; c) ubicuitatea sub aspectul apariţiei desemnează
aptitudinea acestor obiecte de a putea fi create de două sau mai multe persoane care au lucrat împreună,
având calitatea de coautori.

11. În materia condiţiilor de fond ale subiectelor protecţiei în materia invenţiei: a) are calitatea de
coautor al invenţiei şi autorul descoperirii ştiinţifice pe care se bazează invenţia chiar dacă, ulterior, nu a
contribuit creator la invenţie; b) pentru a se aplica reglementările privind invenţia de serviciu, calitatea de
salariat trebuie să existe atât la data creării invenţiei, cât şi la data constituirii depozitului reglementar cu privire
la invenţia creată; c) deşi, potrivit legii, nu încheie contracte de muncă, funcţionarilor publici li se aplică prin
analogie prevederile legale referitoare la invenţia creată de „salariat”.

12. În materia licenţei obligatorii: a) pentru a se acorda o licenţă obligatorie este necesar ca
invenţia să fie brevetată în România, neavând importanţă dacă titularul este subiect de drept din România
sau din străinătate; b) după acordarea unei licenţe obligatorii, este posibilă acordarea, în condiţiile legii, şi a
altor licenţe obligatorii, dar titularul brevetului nu mai poate acorda licenţe contractuale altor beneficiari; c)
exploatarea pe teritoriul României poate fi reprezentată fie de activitatea desfăşurată de către titularul
brevetului, fie de aceea desfăşurată de către beneficiarul unei licenţe contractuale.

13. În privinţa licenţei obligatorii: a) aceasta încetează la data indicată în însăşi hotărârea
judecătorească prin care a fost instituită, însă aceeaşi persoană nu poate reedita procedura pentru dobândirea
unei noi licenţe obligatorii; b) licenţa obligatorie nu mai poate produce efecte juridice specifice la momentul
încetării valabilităţii brevetului de invenţie; c) dacă beneficiarul licenţei obligatorii nu şi-a îndeplinit
obligaţia de exploatare a invenţiei, chiar dacă a plătit integral remuneraţia stabilită de către instanţă, se poate
pronunţa o hotărâre prin care să îi fie retrasă licenţa obligatorie.

14. În materia licenţei obligatorii: a) în ceea ce priveşte licenţa obligatorie de dependenţă, titularul
brevetului ulterior poate solicita Tribunalului Bucureşti autorizarea unei licenţe obligatorii care să îi permită
să îşi exploateze propria invenţie; b) licenţa obligatorie reglementată de art. 43 alin. (4) - (6) este dispusă cu
titlu de sancţiune pentru neîndeplinirea de către titularul dreptului a obligaţiei sale de exploatare a invenţiei; c)
licenţa obligatorie de dependenţă, ca atare, este personală (netransmisibilă), fiind însă admisibilă
transmiterea sa accesorie deodată cu transmiterea brevetului titularului „invenţiei ulterioare”.
 BAREM-VARIANTA a II-a

1. a) şi b); - 0,25 p

2. a) şi c); - 0,25 p

3. a) şi b); - 0,25 p

4. a) și b); - 0,25 p

5. c) - 0,25 p

6. a) şi b); - 0,25 p

7. b); - 0,25 p

8. b); - 0,25 p

9. a) şi c); - 0,50 p

10. a) și b); - 0,50 p

11. c); - 0,50 p

12. a) și c); - 0,50 p

13. b) şi c); - 0,50 p

14. a) și c); - 0,50 p

NOTĂ:
i) la grila nr. 2 toţi studenţii vor primi 0,25 p, indiferent de răspuns;
ii) la grila nr. 4 vor primi 0,25 p atât studenţii care vor indica răspuns corect „a)
şi b)”, cât şi studenţii care vor indica răspuns corect doar „b”.