Cuprins

1. Istoricul lanturilor hoteliere ........................................................................ 2

2. Definirea si caracterizarea lanurilor hoteliere ........................................... 2
3.1.Lanturile hoteliere voluntare..................................................................... 3
3.2. Lantul Inter Hotel .................................................................................... 4
4.1. Lanturile hoteliere integrate ..................................................................... 6
4.2. Lanțul Accor .............................................................................................. 7
5. Lanțuri hoteliere în Romania ...................................................................... 8
6.Statistici ......................................................................................................... 9
7.Bibliografie................................................................................................11

1
1. Istoricul lanturilor hoteliere
De-a lungul timpului, activitatea hotelieră s-a dezvoltat în concordanţă cu însăşi evoluţia
vieţii economico-sociale. La sfârşitul evului mediu, în Elveţia şi Germania, înaintaşii
hotelierilor de astăzi ridicaseră deja confortul şi calitatea serviciului la un nivel de referinţă.
În Franţa, începând cu secolul al-XVI-lea, gastronomia a fost cea care a îndeplinit rolul de
locomotivă pentru dezvoltarea întregului sector de activitate. Aceste ţări şi-au menţinut până
în ziua de azi imaginea tradiţională de creatoare de şcoală şi de prestatoare ale unor servicii
de cel mai înalt nivel.
Până la al doilea război mondial activitatea hotelieră a continuat să evolueze lent. După 1950
însă, odată cu expansiunea economică americană s-a produs o veritabilă explozie: SUA
creează mari lanţuri hoteliere integrate deschizând hoteluri mai întâi pe continentul american,
dar, treptat, şi în restul lumii. Activitatea hotelieră devine un element important al creşterii
economico-sociale. Cele mai rapide extinderi ale capacităţilor hoteliere au loc în zonele cu
activitatea economică cea mai dinamică, beneficiarii acestor hoteluri (de categorie
superioara) fiind oamenii de afaceri. Mai mult decât atât, pentru prima dată, hotelul poate fi
plasat chiar în centrul unui program de expansiune în afara graniţelor. Astfel, lanţul Inter-
Continental a fost creat şi dându-se curs iniţiativei centrelor de putere americane de a le
susţine expansiunea economică şi politică.

2. Definirea si caracterizarea lanurilor hoteliere

Un lant hotelier poate fi definit, in general, ca un ansamblu de unitati operationale (
hoteluri), care se adreseaza unui segment de clientela determinat,sub aceeasi marca si in
cadrul unei logistici comerciale comune.
Desi in tarile cu industrie turistica dezvoltata, hotelurile detin principala pondere in structura
unitatilor de cazare turistica, totusi ponderea in ansamblul mijloacelor de cazare se afla in
scadere si cunoaste transformari profunde in ultimii ani.
Astfel, hotelurile mici, independente, cu gestiune familiala, sunt in scadere ca pondere, in
timp ce lanturile hoteliere se afla in plina expansiune.
Întreaga tradiţie de câteva secole, cu bulversarea evoluţiei din ultimele decenii, a consacrat pe
plan mondial două forme fundamentale de exploatare (operare):
a) lanturi voluntare , care grupeaza hoteluri independente ;
Independenta se refera la autonomia juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii
hoteliere, ca entitate de sine statatoare.
b) lanturi integrate , constituite din unitati omogene;

Si tot pe plan mondial sunt cunoscute si trei situatii de extindere spatiala a lanturilor
hoteliere:

a) lanturi care acopera, în principal sau exclusiv, teritoriul national (de exemplu,
hotelurile grupului Hilton Hotel Corp., lanturile Motel 6, Etap Hotel etc.);

b) Lanturi nationale, într-o prima etapa, angajate ulterior într-o extindere

internationala, urmare a legaturilor cu companii aeriene (ex: Sofitel), a saturarii pietei

2
 nationale (Novotel), fie datorita suprafetei reduse a teritoriului national sau a unei cereri
mai înguste pe piata turistica nationala;

c) Lanturi orientate de la început catre destinatii externe fie datorita interesului

manifestat pentru destinatiile respective de catre companiile aeriene - mama (cazul
Inter-Continental), fie urmare preocuparilor pentru diversificarea ofertei pe piata
turistica Grupul Club Mediteranée).

3.1.Lanturile hoteliere voluntare

Incepand cu cel de-al 8-lea deceniu al secolului trecut, a fost inregistrat un avant deosebit
in privinta crearii de lanturi hoteliere voluntare ( asociatii de hoteluri independente), ca
reactie de aparare la extinderea lanturilor hoteliere integrate.Un astfel de lant hotelier
voluntar reprezinta o unitate benevola de hotelieri independenti, care promoveaza si dezvolta
o marca unica a grupului, desi produsul hotelier oferit poate fi diferentiat din punct de vedere
al arhitecturii sial amenajarii, dar acesta este relativ omogen din punct de vedere al
confortuluisi al serviciului.
De regula , initiativa de a crea un lant voluntar apartine unui grup de hotelieri
din aceeasi regiune si carea isi propun sa ofere un produs relativ tipizat,definind un numar de
criterii obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca hotelurile aderente. Treptat, lanturile
hoteliere respective se pot extinde, primindaderenta dar aceeasi tara sau chiar mai multe tari,
capatand astfel un caracter international.Aderentii unui lant voluntar isi pastreaza
independenta juridica si financiara .Sunt adaptate si aplicate insa strategii promotionale si
comerciale comune.Din acest motiv lanturile hoteliere voluntare au mai fost denumite si
lanturi de publicitate.
De regula , hotelurile aderente la un lant isi pastreaza numele initial, dar isi adauga, la vedere,
noua emblema.
La nivelul fiecarui lant voluntar se creeaza o persoana juridica noua ( fie casocietate
comerciala, fie ca asociatie fara scop lucrativ ), distincta de fondatori.Un aspect deosebit de
important il constituie faptul ca, asa cum pot sa adere noi hoteluri, la fel de bine se poate ca
altele sa se retraga din lant, iar altele pot fiexcluse, ca urmare a rezultatelor
necorespunzatoare constatate in urmacontroalelor. Aceste controale severe asigura, de fapt,
succesul obiectivelor unuilant.Exista destule situatii, in care hotelurile aderente fac parte,
concomitent, din maimulte lanturi voluntare.Lanturile cu un numar mai redus de adaerenti au
la indemana mijloace mairestranse de actiune, se bucura de o notorietate mai limitata ( ce
poate fi, insa,compensata, cel putin partial, de o imagine favorabila ) si de o
anumitacredibilitate. Exista insa si lanturi voluntare care creeaza produse cu temaSi
desfasoara o activitate asemanatoare cu cea a lanturilor hoteliere integrate.
Impun norme oblogatorii, intreprind actiuni de marketing direct, intocmesc siutilizeaza fisiere
de clienti, dispun de agenti de vanzari, efectueaza controaleriguroase, pun la dispozitia
turistilor produse cu sigla proprie a lantului( sapunuri, alte produse cosmetice etc.).In privinta
numarului de aderenti, atunci cand numarul acestora este foarte mareexista riscul ca produsul
sa fie mai putin omogen, iar imaginea de marca sa fieMai putin coerenta. Totusi un numar
prea mic de hoteluri aderente vor avea posibilitati de actiune limitatae.

3
Dintre principalele avantaje, respectiv servicii ce pot fi oferite hotelurilor aderente da catre un
lant voluntar, pot fi mentionate urmatoarele :
- realizarea de campanii promotionale si editarea de ghiduri cuprinzand toate hotelurile
aderente, aceste materiale fiind difuzate pe scara larga in hotelurileaderente, aceste materiale
fiind difuzate pe scara larga in hotelurile lantului, prinagentii de voiaj etc.
- birou de rezervari informatizat;
- asocierea la alntul hotelier a unor societati furnizoare de echipamente sau de produse
alimentare si obtinerea de preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati;
-constituirea de liste cu furnizorii agreati;
- acordarea de asistenta tehnica si de consultanta de gestiune din parteaspecialistilor angajati
la nivetul lantului.
- obtinerea de finantari in conditii maiu avantajoase etc.
De altfel , un principiu de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun aserviciilor
specializate.

3.2. Lantul Inter Hotel

Un exemplu interesant si deosebit de relevant, de lant hotelier voluntar este lantul Inter
Hotel, grupare creata in anul 1968, la initiativa unor hotelieri independenti din sud-vestul
Frantei si care, in anul 1996 ajunsese deja la un numar de 174 de hoteluri de 2 si 3 stele .
Desi infiintat ca asociatie fara scop lucrativ, lantul respectiv s-a transformat ulterior(in
anul1988)In societate pe actiuni, avand sediul la Paris, acolo unde isi desfasoara activitatea si
centrala proprie de rezervari. Lantul are un Consiliu de supraveghere, format din hotelieri
alesi, reprezentanti ai regiunilor din Franta de unde provinhotelurile afiliate. Acest Consiliu
numeste conducerea executiva a lantului.Conceptul Inter Hotel , legat de imaginea hotelului
traditional, are ca elemente – cheie : calitatea, traditia si serviciul personalizat.
De altfel,pretentia Lantului respectiv este ca se diferentiaza de lanturile integrate prin oferirea
unui Serviciu personalizat in fiecare dintre hotelurile sale amplasate in centrul oraselor sau
de-a lungul axelor turistice oferind o primire calduroasa, cu respectarea cartii de identitate
proprie lantului.Fiecare hotel aderent are stilul si farmecul sau, specific regiunii unde este
amplasat, indiferent ca este vorba de un hotel de sejur sau de tranzit, permanent sau sezonier,
de un hotel nou sau de unul renovat. In toate cazurile insa,intretinerea hotelului trebuie sa fie
fara cusur.In mod deosebit sunt apreciate dotarile pentru loisir, sport si sanatate, cat si garajul
pentru parcarea autocarelor si autoturismelor clientilor. Fiecare camera are telefon direct, iar
majoritatea hotelurilor au Sali de reuniuni, dotate cu retroproiector, paper-board etc.Hotelul
aderent trebuie sa respecte standardele de calitate impuse de lant.
Astfel, pentru a se putea oferi prestatii de calitate sunt definite anumite norme deconfort ce
trebuie respectate. Motivatia primordiala trebuie sa fie satisfacerea dorintelor
clientilor.Promovarea “spiritul de lant “ implica eforturi importante de promovare amarcii din
partea fiecarui hotel, in colaborare cu sediul lantului si cu centrala derezervari. Practic,
hotelierul se angajeaza sa urmeze orientarile si deciziile emisela nivel de lant ca acest “ spirit
de lant” nu inseamna pierderea identitatii fiecaruihotel aderent, care isi va pastra propria

4
individualitate, pornind de la ideea de« diversitate de calitate ».Sloganul lantului este « Tous
ensemble, tousdifferents » , toti impreuna , toti diferiti.Lantul isi rezerva dreptul de a realiza
controale la hotelurile aderente, pentru a proteja astfel clientela, care va trebui sa fie sigura ca
va gasi, in toate hotelurile,dotarile si atentia pe care si le doreste, astfel incat sa fie tentata sa
mai revina.
De asemenea , un control de calitate « surpriza » este efectuat, anual, de catre uncabinet de
specialitate . Rezultatul este ca , din 100 asemenea controale au fostrealizate 4 excluderi
din lant, astfel incat « operatiunea zero defecte “ capata uncontinut cat se poate de
concret.Oferta hotelurilor membre ale lantului este variata, permitand adaptarea laclientela
si personalizarea ofertei. Pachetele de servicii hoteliere oferite suntcomplete acestea
adresandu-se atat clientelei individuale, cat si celei de grup, pentru participanti la diferite
forme de turism : de circuit, de sejur, de reuniunietc.Politica tarifara aplicata este relativ
uniformizata, fiind aprobata de hotelieri .Mai mult decat atat, 100 dintre hotelurile lantului
au acceptat chiar regulatarifului unic, diferentiat pe categorii de confort ( 2 si 3 stele).
De asemenea, pentru clientii aflati in deplasare in interes profesional ( deserviciu) sunt oferite
pachete de servicii cuprinzand cazare cu mic dejun saucazare si demipensiune, la preturi
speciale, iar acestora li se aproba reduceri de pana la 20% fata de tariful afisat.Activitatile de
comunicatie ale lantului Inter Hotel cuprind : publicitatea, promovarea vanzarilor, relatii
publice, sponsorizari, manifestari expozitionale.Astfel, lantul editeaza un ghid propriu, cu un
tiraj de 250000 de exemplare,cu editie nationala si internationala, jumatate din numarul
de exemplare fiinddistribuita ade-rentilor, iar cealalta jumatate direct clientilor.In privinta
publicitatii prin mass-media, lantul utilizeaza reviste specializate,atat in Franta, cat si
in strainatate. De asemenea , publicitatea se mai realizeazasi prin materialele promotionale
editate de Maison de la France ( organismulnational carese ocupa cu promovarea Frantei ca
destinatie turistica) .Lantul are stabilitate o serie de parteneriate : cu o companie aeriana,
careasigura promovarea retelei pe linia Paris-Nice , realizand publicitatea peindicatoarele de
orare, si in aeronave, cu o confederatie nationala sindicala, careisi organizeaza toate
congresele in parteneriat cu lantul Inter Hotel, precum si cuo firma specializata in servicii de
inchiriere de autoturisme ( rent a car).
Inter Hotel sponsorizeaza o serie de manifestari sportive : raliuri moto,automobilism, sportuti
cu vele.De asemenea, lantul sponsorizeaza jocuri si concursuri televizate, difuzate la orede
maxima audienta, oferind premii constand in sejururi in hotelurile aderente.In domeniul
relatiilor publice, serviciul de presa al lantului informeazamarele public si pe specialistii in
domeniu despre actiunile lantului si aleaderentilor. Imaginea de marca si notorietatea lantului
caruia se realizeazacomunicarea cu aderentii.Participarea activa la cele mai imortante saloane
sau targuri de turism dinFranta sau din alte tari determina intarirea imaginii omogene si a
notorietatiilantului.
Pentru comercializarea serviciilor lantului, la sediul acestuia functioneaza oechipa care
realizeaza activitati precum :
- elaborarea de studii in teren;
- actiuni de marketing, cum ar fi transmiterea de servicii de oferta personalizata;

5
- negocierea, incheierea si urmarirea derularii contractelor cu furnizorii, cutransportorii, cu
marile retele de agentii de voiaj ;
- inserarea de mesaje privind hotelurile lantului in hotelurile si cataloagele cuPrograme
turistice ale tour-operatorilor din diferite tari, emitente de turism spreFranta.
Centrala de rezervari a lantului lucreaza in timp real, fiind informatizata permitand astfel
confirmarea on-line a comenenzilor de rezervare. Exista deasemenea , cate un birou de
reprezentare in Germania si in Marea Britanie, carerealizeaza activitati de rezervari pentru
hotelurile lantului in tarile respective.Rezervarile se pot realiza si direct, la fiecare hotel in
parte,la un hotel pentru althotel al lantului ( serviciu oferit gratuit, deosebit de util in cazul
unui circuitturistic ), pre-cum si pe cale electronica ( informatica) .Numarul mare de hoteluri
apartinand lantului reprezinta o putere de cumparareimportanta, ceea ce permite obtinerea de
reduceri semnificative ale preturilor de achizitie.Centrala de aprovizionare a lantului propune
70 de furnizori agreati, care ofera preturi promotionale.Fiecare hotel aderent primeste un
manual de aprovizionare, care cuprindecoordonatele furnizorilor, produsele, preturile si
punctele de vanzare ale acestor produse.

4.1. Lanturile hoteliere integrate

Extinderea lanţurilor se face prin:
 contracte de franciză;
 contracte de management;
 construcţii noi aflate în proprietatea lanţului;
 fuziuni;
 achiziţii.
Acestea au drept scop dezvoltarea si comercializarea unor produse hoteliere coerente si
omogene, existand un control direct sau indirect asupra hotelurilor ce poarta firmele
( marcile) lanturilor, fie prin proprietatea totala a hotelurilor componente, fie prin contracte
de gestiune sau prin contracte de franciza. O coordonata principala a strategiilor comerciale
adoptate de marile grupuri hoteliere o reprezinta segmentarea ofertei, prin care se urmareste
satisfacerea mai multor segmente de clientela.Segmentarea ofertei unui grup se
materializeaza, practic, in dezvoltarea mai multor lanturi hoteliere integrate, distincte unul
fata de celalalte si care propun produse proprii.
In functie de specificul lor, precum si de numarul de hoteluri destinate,grupurile hoteliere pot
fi impartite in trei mari categorii :
a) grupuri hoteliere ce reunesc mai multe lanturi ;
b) grupuri hoteliere ce dezvolta un singur lant independent.
c) grupuri ce si-au creat o retea de unitati cu activitate hoteliera de tip « club »(cel mai
cunoscut si mai important fiind Club Mediteranee ).
De altfel, distinctia dintre un lant voluntar si unul integrat porneste,in esenta de la notiunea de
strategie : daca strategia comuna se reduce doar la o serie de actiuni concentrate ( in cazul

6
unui lant voluntar) lanturile hoteliere integrate au drept carecteristica adoptarea unei strategii
comune, impusa la nivelul grupului,cu multa strictete de catre centrul unic de decizie.
Daca lanturile hoteliere de clasa economica realizeaza o multiplicare “la indigo”a arhitecturii
, dar chiar si a capacitatii si a tarifului, care devine astfel o norma de produs, in cazul
hotelurilor de clasa superioara se inregistreaza o standardelor rigide, in special in privinta
conceptiei arhitecturale si a amenajarii interioare , particularizata pentru fiecare hotel in parte.
I se asigura astfel, o identitate proprie, fiecarui hotel, lantul hotelier devenind mai interesant
pentru potentialii asociati,acestia nemaifiind nevoiti sa modifice arhitectura siamenajarea
hotelurilor lor.

4.2. Lanțul Accor

Accor, unul dintre cele mai importante grupuri hoteliere la nivel mondial, operează în
aproximativ 100 de țări, având în jur de 150.000 de angajaţi. Cu o experienţă de 40 de ani în
industria hotelieră, grupul numără printre brandurile sale hoteluri precum: Sofitel,Pullman,
Novotel, Mercure, Suitehotel, Ibis, All Seasons, Etap Hotel, Formule 1 şi Motel 6.
Oferta înglobează peste 4.000 de hoteluri cu aproximativ 500.000 de camere.Având sediul
central în Courcouronnes, Essonne, Franţa, lângă Évry, Accor care înainte avea nişte servicii
corporate (Accor Services) pune în mişcare branchulAccor Hospitality.
Grupul a fost înfiinţat în anii 1960, cînd industria de turism din Franţa a fost înplină
expansiune, dar multe hoteluri noi erau concentrate mai mult în zonele urbane mari, cum ar fi
Paris.La acea vreme, Paul Dubrule şi Gérard Pélisson trăiau în Statele Unite, undelucrau
pentru nişte compani mari de calcul.
Ei şi au fondat afaceri împreună, iar in 1967, au fondat grupul hotelier SIEH
(Société d'Investissement et d'hotelieri de exploatare). Văzând succesul în plantarea unor
proprietăţi hoteliere în stil american în zonele suburbane şi de-a lungul autostrăzilor mari,
Dubrule şi Pélisson au deschis primul lor hotel Novotel în afara oraşului Lille, în nordul
Franţei.Puţin mai târziu în 1974, au lansat brandul Ibis, prin deschiderea Bordeaux Ibis.
În anul următor, SIEH a cumpărat brandurile Courtepaille şi Mercure, iar în 1980 unbrand de
hotel Sofitel, pe care alcătuit din 43 hoteluri.
Doi ani mai târziu, în 1982, SIEH este cumpărat de Jacques Borel International,care la
vremea acea era lider mondial în ofertele tichetelor de restaurant de brand.
În anul 1983, grupul, care avea tichetele de restaurant precum şi hoteluri, îşi
schimbădenumirea în Grupul Accor.
În anul 1984, Dubrule şi Pélisson au fost aleşi "Managerii Anului" de către revistaf ranceză
Le Nouvel Économiste.
Grupul Accor a continuat să se extindă şi în 1985, a lansat brandul Hotel Formule 1, un brand
care oferă cazare de calitate mai scăzută la preturi mici.Cinci ani mai târziu, în 1990,
achiziţionează Motel 6 în America de Nord, dupăcare şi a cumpărat lanţurile Hotel Westin şi
Red Roof Inn, pe care ulterior le revinde laStarwood şi Citigroup.
În anii 1990, aceasta şi a diversificat activităţile pentru a include Cazinouri Accor, iar în
1995, a cumpărat o participaţie de 30 % în Club Méditerranée.Accor rămâne grupul de lider

7
din Europa în domeniul hotelier, care are numărulcel mai mare de hoteluri din Franţa în
materie de hotel low – cost, un grup care arecea mai largă scală de preţuri.
În 2010, Accor SA, scoate la vânzare 48 hoteluri la o valoare de 367 milioanede euro (465
milioane dolari), această mişcare fiind parte a unui plan de a lichidaunele exploataţii
imobiliare. În acestea erau hoteluri din 31 de locaţii din Franţa, 10 în Belgia, şi 7 în
Germania. Datorită acestor vânzări, care urmează în următorii trei ani le ajută să-şi reducă
datoriile la jumătate, în valoare de circa 282 milioane de euro.
În iunie 2010, acţionarii Accor au aprobat divizarea hotelurilor sale şi întreprinderilor de
emitere a voucherilor. Astfel Accor Services a devenit Edenred.

5. Lanțuri hoteliere în Romania

Accor a deschis primul hotel în capitală, respectiv Sofitel situat pe Calea Victoriei în anul
1995. Clientela careia i se adreseaza este formata din oameni de afaceri, care calatoresc in
interes de serviciu sau pentru propria placere.
Accor deţine pe piaţa din România și hoteluri din lanțurile Pullman, Ibis și Novotel.
Pe viitor vizează extinderea reţelei de pe piaţa locală. “Plănuim deschiderea unui nou hotel
Novotel în Timişoara, terenul fiind deja achiziţionat. De asemenea, pe viitor vizăm şi oraşe
precum Cluj sau Braşov”, a mai afirmat Vinette, reprezentantul Accor.
In tara noastra, trei hoteluri utilizeaza marci apartinand grupului SIX CON-TINENTS :
Inter –Continental Bucuresti, aflat sub contract de franciza, CrownePlaza Bucuresti ( fost
Flora) , aflat sub contract de management si Holiday InnResort Sinaia ( fost Mara), sub
contract de franciza.
In anul 2000, a fost deschis la Bucuresti hotelul Mariott Grand ( prin contractde management)
, facand parte din lantul Mariott Hotels Resorts & Swites, principala componenta a grupului
Mariott International.
Lantul Best Western, detine prin intermediul unor contracte de franciza: Best Western
Balvanyos, Parc Bucuresti ( din anul 1999), Savoy Mamaia si Central Arad ( din
2000), precum si Bucovina- Club de munte Gura Humorului (din 2001). Categoria
acestor hoteluri trebuie sa fie cel putin 3 stele.

8
6.Statistici
A. Orașele cu cele mai multe hoteluri de cinci stele

B. Cele mai mari hoteluri din lume în funcție de numărul de camere

9
C. Orașele în care hotelurile costă cel mai mult

10
 Bibliografie

Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului internațional, Casa Editorială pentru

Turism și Cultură Abeona, București, 1992
Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Ediția a- III-a, București, 2005
https://www.commerce-associe.fr/inter-hotel-4/
http://www.accorhotels.group/en/group/who-we-are/our-history
http://www.accor.com/en.html
http://www.ibishotel.com/
http://www.novotel.com/
https://www.statista.com/topics/1102/hotels/

11