ente ale Pepelot fntre care $i pages un text mit”, luand 4. in Coment:o serie de texte sub forma roman- i lisus: Faptele lui Toma; Toate aceste apocrife in secolul al I-lea) au ca ‘care prezint& activita- etru si Pavel, desfaigurati i Roman. Cf. F. Bovon et i ale primului capitol. jalfii, 11-14, mergand nume grecesc atestat inci folosit atat de pagani, crestin timpuriu Recur Teofil ar fi fost originar: din Antichitate, c& ar fi vor personaj istoric. Theophils {iali ai evangheliei, ,iubifi: nu oferd niciun argument teza. Formula de adresare, k de-a face cu un personaj ii adreseaz un text ap tin’ in ochii autoritafilor, aprofundeze istoria gi co de curand? In primul eaz, n redactat de un autor crinfinit 23,5; Fapte 1,22 etc.) la” este mai clari decat Ba se impune gi datorit’ precizat si ,de cand”. ‘aga cum sustin majoritatea 4 la nasterea biologicé a lui divinit&tii Sale in momen ‘si opereze minuni si s& ‘in versetul nostru. De riomit verbul archesthai, otriva, el joacd un rol capital, “intre Evanghelia dupa Luca si n ziua cand a fost Iuat la cer, 0 care-i alesese prin ‘dupa ce le-a dat porunct ‘nea fost ,luat la cer” ina- apostolilor. Asadar de intemeietorul ei toate cele pe care ziua cand i-a ales pe si vesteasci Eva ja lua”. ,,A fost luat sus” tice am tradus prin ,a fost fost ridicat”. In Le. 24,51 ap Jisus la cer: anephereto, ,,a fo acelasi cu verbul folosit in. lie. in In. 20,17 apare alt lisus ,a fost luat” de pe un agent. Cine L-a luat? Du Noul Testament nu preci echivalare: ,S-a tidicat” (das sul verbului, cat gi diat sens in unele texte dit este contrazis de ver{@yrerAdyievos) in urma de unl Re ° eee ain corel nea si fndlfare, nu in timpul 7 raduc wlea jentala. motivele expuse mai sus. traditia occide : : ‘caresi alesese prin Duhul lui [uda au mai rimas th de traducere este legat’ _apostol” provine din verbul gt oritatea traducstorilor (intre , ‘acelagi verb provine si neol ‘Cornilescu) propun echivala- mite). Unde si cu ce misiune ul Sfant, apostolilor pe care-i neamurile”, precizeazé Evanghelia et alii propun traducerea pen- {itd o convertire spre iertarea paca ‘rei motive. 1) Luca obignu- propovaduirea evangheliei, a bur se care tine si-i sublinieze: ,Sfan- puateri speciale prin care vindec& tului_,pe care i-a ales”. Cf ‘Alegerea ¢i lista celor Do ‘traducitorii care opteaz per c. 3,13-19; Mt. 10,1-4; Le. 612-1 ppetrecut toata noaptea (Le. 6,12-13); pentru facut ziu’, i-a chemat la Sine pet n niciun rol in alege- doisprezece pe care i-anumit ap ‘p. 196). Ciudat punct de numit Petru, pe Andrei, {us gi comentat cu brio pe Bartolomeu, pe Matei, dintre evanghelisti Simon numit Zelotul, pe Tu care a fost tridator.” si Pavel, misionariiea, aga cum reiese din Evan- lie atunc el gre- rea, In raport cu acest punct entelor, inclusiv indlta- ‘celelalte evenimente capita te alnvierii, _prelungire a Eter- ‘prima parte a cronicii luca- u ee itmince si important, ea nu poate fi decat o alta 'altfel stau lucrurile in Faptele _ biografia” Bisericii, a primei ‘culminant (in acelasi timp ‘il reprezinti Pogorarea introducerea acestui ,, si inalfare rezult& din pune Luca in Faptele a tuiesc un mic ,,testament” ; ‘imparatie Ga tot nu se deducem ci imparatia este reo nerea la Ierusalim, loc impo: lic si teologic: cu o scena: lia dupa Luca; tot aici rea va cuprinde intreaga 3) botezul in Duh (inci in Evanghelia dupa Luca 2 lui Sfant, apostolii vor da toaté lumea, incepand cu acordat in vederea S-a infatisat viu, dupa & Tisus cel mort este... vi vedea, fi pot vorbi, fl garantie a invierii. mit”, pentru a muri”. Nu seriferinte enumerate de Mar- cerurilor”, la Matei) apare exodul evreilor a durat a Joan). in Evanghelia dupa ‘a rimas patruzeci de {in Fapte, de gase ori. Nici invatituri despre Lege Tisus 0 ndescrie” plastic p timp de patruzeci de zile riia lui Dumnezeu” trimite tit de citre diavol patru- tarda lui lahve ca imparat (Is. 3), De asemenea, aminteste Mar- , imparatia lui Dumnezeu constitu ul 40 trimite la un ciclu de inv’- sului in termeni eshatologici: LP se va reimpaca definitiv cu D lor de patruzeci de zile (ajungan- ' privilegiile pe care le avusese oada ,Postului Mare”). Margue- Intrig& faptul c& Tisus le vo mbolizand ,plenitudinea invata- ritie dupa inviere, Poate ca es apostolilor. La randul meu, cele despre” nu este inocer yr st la originea stabi crede, Odata cu invierea de zile e vorba de catehi- ‘cind se botezau neofitii). ‘dup’ inviere, atata timp na la botez. De asemenea, estui verset s-a impus cide zile dupa Invi ci, indljarea uncji crestin) si Roma (cen variante de transcriere a te forma semiticd; in alte olyma’” (ca in versetul de re afi auzit-o de la Mine”: of. lui Meu asupra voas~ veti fi imbricati cu putere ul de la sférsitul dar voi veti fi botezali din el derivand faimoasa Origen, conform cireia, la ingerul cAzut, diavolul, se vo irea avand un caracter _restaurarea tuturor” in Fapte politic al termenulul. in orizont politic, interpt firmare a mesianitatii Sale cel care va restaura mor jugul roman. 1,7 ,Nu va limita cunoasterii umane gi prevederii eschaton-uluiy of. Me. 13,32; Mt. 24,36; reluat traducerea luidin Tyana cu.o ‘Adus si fie jude- " apollonios pur $i or, in alt& regitune. igus are si o dimensiune ‘al lumii, intrucat, dup fost inalfatla cer sista la ‘gi adaptat mai sus un ie, sirbtorcrestine ‘pp. 198-200). 19 »Si ‘remarcat simultanei- ui Tisus),in acelasi ‘Marturia lor nut poate ch Luca este sin- Bl are un corespon- singurul ,evanghelist” ‘nvierea (versetele diateza pasivi. wvanghelit ( an “pe nori’, insofit de ingeri)- galileeni”; Luca foloseste des fbrice grecesti (,barbafi” echi poate fi eliminat din tradueere) tie la voi la cer, aga va i vent: gand la cer’: fraz aparent mérturisire de creding& precizeze c& ,acest” Tisus, P altul, va reveni pe 4 exact a Inaltarii. Fraza co Dezamagiti de intarzierea aceasta trebuie interpretata pEpifanie se impune ca 115-26 Alegerea luivarsat diferita i, vazand Tuda, cel riu, lea“acesta s-a revoltat, Dar cum ‘cu toate ci era cel potrivit, ‘infiltrat, Achitophel, spune ridicat si s-a dus acasa, in 54, [apoi] s-a spanzurat si a este evidenti. $i acesta a ‘nu au respectat infele- la moarte. Iuda ii pariseste ‘dus de s-a spanzurat” asupra morfii lui luda, pra actului comis de acesta. neaza a patra ispiti; aposto- ‘moartea sa echiva- putin care a cuvintelor Domnului, ‘unei ,catene” despre Evang fost citat de Apolinarie al aga: ,Juda n-a murit prin sp uit, céci a fost coborat Jilor arata gi lucrul acesta, jos» si asa mai departe. povesteste acest lucru trlit (periepatesen) in. (mega paradeigma nu putea sa treacd pe acc [nu incapea] nici m macar_ iCei doi termeni ex} referila slujirea prt mmisionarilor in comunita implied responsabilitate $i NT: de dowsreactille celor care au as si au ascultat cuvantarea lui ‘acest moment, esenfial pentru frdiclor practic ,pneuma- Bisericii de c&tre cA din aceast’ ei aga cum le-a promis i puterea Duhului Sfant Jntru Tisus Hristos gi tot Prin P viduiesc eoanghelia lui Tisus ‘pneumatologic al Biseriel m4 P Pristologic. 21 »6-a implinit Ca ia Cincizecimii perioade de timp. Cf. Le. 28/9) lor despre ,fagaduinfa Tate denumirea Po} pagan legat de cultul m crestine; trebuie folosit ct limba greaci foloseau toarea Séptiimanilor, cele trei sarbatori ,desun studiu capital, La ont araté felul in care termeni find preluati si svident pecetiuirea unui szeu si poporul Sau (care este gorarea Duhului Sfant. # La jor” avea un carac atorii urcau la Templul din imele roade ale recoltei. intr-un -vorbeste ins despre cel putin ci de zile de la Pasti, Sarb’- de zile de la Sarbatoarea ‘a trela, cineizeci de zile de la oc”: gr. epi to auto (én P erau impreund. avusese loc Cina de tain’ aria gi celelalte femei? ar fi incaput orbeste de 0 a auzit (vuiet), apoi foc). 2,3 ji sau aratat tre ei”. imp’rfit in mai multe puternic& in acelagi ahve pe Sinai prin i dut din vedere vfoc. Din context reiese a zati ,cu Duh Sfant”, ci intreaga gasci in diferite limbi, dup’ ze; consecinta imediata a i specialisti numese bi), altii, ,xenologie” (vorbirea ri propun: termenul hetero- tul lucanian, heterais glossais ia (sau heteroglossia) este un dar 12,10.28.30; 14,2-4. E 0 forma are se manifesta prin vorbirea or. Se presupune c& alt- intermediul nu se refera la ,iudeit lifi, adicd la pagani conve nul utilizat frecventin Fap ssa limba pe cei care le vorbeau”: unghiul asistentei. Apostolii Jimbi”; ascultdtorii sunt: duse instantaneu in limba ‘iracol se reia tema princi evangheliei. 2,7 ,erau bi ‘Verbul grec inseamna ,a iesi extaz (colectiv). 2,8 ,Cum4 El ra fost lasat in lécagul ‘au ,sufletul Siu na fost lésat in din cauza ,trupului”/ ,c&mii” de Domnul citre Domnul meu: Sezi de-a 01 pune pe dusmanii ta ‘scitunel sub picioa- 109,1 (dup LXX). Petru aplica si ‘dacd David ,nu s-a suit la ceruri”, i indltarea lui Tisus la ‘Tatil. ta casa lui Israel, ca Dumnezeu inimii gata ficute. A doua etapa: finfei lor de cuvintele lui repere se clatind. Ce trebuie alvarii. Nu se duc orbeste apostoli, semn de fr fiecare dintre voi s& fie spre iertarea pacatelor vo Duh”: ined un verset in componentele sale. intai sj individual, trebuie s& fie botezat Hristos” trebuie pronut vertiti; nu este valabil b nunfarea formulei o sini. Petru si loan voiau s& iasa din Templu, ddr ologul vindecat fi urmeaz®. Codex Beane vine $i aici cu 0 fediugire: ,Cand Petru gi oan au iesit afara, a iesit si el afara findndse de ei i tot poporull wimit a statin Porticu) numit AiluiSolomon, plin de spaimé.” + ,inspaiméntat”: lit. ,Anspat- fndntafi” Poporul e un singular colectiv; in partea a doua a Yersetului autorul trece la plural. Oamenii erau stipanifi de ‘sacr’, ca urmare a sivargirii miracolului, Adunarea ‘smulfimii, starnit si de surescitarea ologului vindecat, pro- ‘voack cel de-al doilea discurs al lui Petru. # ,Porticul numit al Tui Solomon’: langa zidul estic al Templului (unde se afla si Poarta Susa). Porticul era o galerie acoperiti unde credinciosii se puteau adiposti de arsita sau ploaie. Aici obisnuia si Se Tisus cu apostoli, conform Evangheliei dupa Ioan 4023. Petra isi fine, agadar, discursul ‘intr-un loc pe care-1 ‘cunoaste foarte bine, dupa exemplul si pe urmele Invatatoru- 3,2, ,Israelifi" litt. ,Barbati israeliti’. Discursul incepe cu ‘adresare oficial, chiar rece. in primul discurs (la Cincize- ime), Petru li se adresa iudeilor prezenti cu apelativul ,frafi- + ,evlavie”: gr. euscbeiai (eoePeiq). Unele manuscrise au _autoritate”, in loc de ,evlavie". 3,13 ,.Dumnezeul lui Barabba (cf. Le. 23,18-19). 3,15 ,incepatorul tes zoes (doxnyov ‘is Cas). Expresia NT: aici, in Fapte 5,30-31; Evr. 2,10 gi 12,1- varianta de traducere propusé de Biblia de la archegos, compus din arche, ,ptincipiu” $1 ver duce", ,a conduce” poate insemna fie _origine”, fie ,cilauza”, Petru opune viata st Gui pe iudei c& au ,omorat chiar prineipiul pentru c& lisus este ,,Principiul” viefit El nua (contradictie in termeni), Dumnezeu invii martori suntem noi”: in sensul c& apostolii sti crii lui lisus. 3,16 ,datorité credinfei in Shu I-a inzdrivenit pe acesta pe care lati inviat din mori, dar acest nume a infa a fost rostit cu credinta. Credinfa $i impreund. Credinfa in alteineva decat in I salveaza; nici invocarea lui Iisus fara a“Trei termeni-cheie scandeaz4 apokatastaseos (xQ6veov e”, ,inviorare”, ,destindere”); naa ee ain sit”) gi apokatastasis (,,restau- puse de Origen (secole’e nplinire” si se refer la prof creia, la sfarsitul lumii, t eyyeni ad locum asupra fiecaruia in sénul pleromei inifiale, i dar, si intoarceti-va": Petru folo- va fi indelungat, deoarece 2, metanoein $i epistrephein. Meta- i tine cont de libertatea fiece interioara a cuiva, la procesul ‘apokatastasis, lat. restauratio, mn convert (,schimbarea cugetului”, a o stare inifiala”. Dar in. denumeste schimbarea omului fat vrestaurare” de ordin 1 is, fata de starea lui, nemulfumitoare, & pur si simplu la ,impli ‘compus al lui strephein, se refer’ zarea” tuturor profefiilor la picat la Dumnezeu (convertitul tament. lisus va reveni 3,20 ,vremuni”: gr. kairo (Kaugoi). deocamdaté, pentru @ sinterval scurt de timp”. # despre El prin gura ). Alinare, inviorare, destin- exemple de asemenea Sunt fit profetilor” respect ‘si instauratorul acestei dela Domnul": litt. ,de la nte randuitrtat, expresia pais fou theou cu Beda Venerabilul (a se vedea tui volum). Solomon) Petru gi Io SO care insa‘n invierea trupuri- ‘De asemenea, ei nu ata cu distrugerea Templu- ca grup politico-religios. siete vor fi susti nde i, iax mesajul apostolilor lict cu propria lor credint&: ru ‘nconjurafi gi arestati de trei rmilitars a Templului gi ica vestesc invierea ive pentru care autorit’- (cum se va vedea ult uifi”, agadar nu au dreptul si d, ei propovduiesc 0 filor nu va ingrijorati c clipa ce trebuie s8 sp oféregot), unele manu 4,9 , facerea de bine”: g1 in lumea pagand. ,Evet care finanfau diferite nevoie. lisus este pgreu de infeles in i claritate. _ Duhul Sfant $i-a facut cut in Petru si Toan doi fers evident”, ,clari uin-o poate nega, fiind vazuti Duhul Sfant, ro gura confuz in grea plauzibil, ae si nostru David” e numit » profetie clara despre 2,1-2 (dupa Septuaginta). injelese in cheie hristol Hristos) $i Bese lui. 427 ,lrod”: Irod. cf lisus a fost dus si in.ntreaga fiinfa lui Anania. P ventafi ca ,umpluti de Duhu “wmplut de Satana”. Ve ‘evanghelistul (doar Luca!) tumirile fiind predarea si rastig tumplut de Satana gi a devenit astf esc i, Ja urma urmei, putea fievitat. juund fafi de Sfantul Duh se nul €&-linfelegem corect. Comunita- ‘ceasti minciund va avea drept de dinaintea Caderii protoparin- retatd gi ca © ‘momentul eschaton-ului, al Paru- Parusia ,bate la us” pentru Ja modul cel mai concret, s8 0 ‘bani nevoiasilor, impart mos- obsesia” lucaniana pentru brii comunitatii si numai in cate fi infeles pacatul, foarte ei. Avaritia trideaza, in reali- enti, a lui Tisus. Ei isi pun ‘n care Tisus nu Se va sie aga cum cred ceilaltiarestind intregul grup de ‘a scoate in evident’ o ~Atre Duhul Sfant a celor arestati. fi oprit& nici de inchisorile oame- enic ce se degaji din intregul epi- ‘nu doar pentru crestinii perse- Faptelor, ci pentru crestinii din Duhul Sfant sfarama zavoarele du-se": gr. anastas (Avaovas). Un / numele marelui preot. # ,marele ‘nota de mai sus. Revin in scena per- care-i arestaserA pe Ioan si Petru. 2": gr. zelos inseamna si ,ardoare”, ul de fat pot fi detectate ambele sen- se pe succesul apostolilor, dar ‘in lupta lor anticrestin’. li’ lit. ,au pus mana pe apostoli”. grzii Templului. Spre deosebire de aici sunt pringi toti apostoli mésura cresterii numaruluii au pus sub paz in fata obs- tafi, pentru a-gi continua p; de lupta intre apostoli si aul puteau transmite invafatura lisus Hristos, care este ,Unsul vietii”, tocmai pentru c& a fost tea. Despre Viata-lisus trebuie plu. 5,21 ,dis-de-dimineat”: Apostolii incep predicarea la p au iesit din inchisoare. 5,22 ‘Termen diferit de cel pe gr. desmoterion (be0 spatioasa, unde puteau saiiva lui Dumnezeu”, gt. 4 ‘A doua variant’: daca Biserica lui Tisus v i atunci, omorandu-i pe apostoli, membrii sinedriu : c& vor gresi, dar se vor afla in postura de adversari ai lui ) nezeu i. Cu intelepciune, atent la ,semnele timpu Gamaliel propune intarzierea unei decizii care ar pul regretabila. @ ,,Si i-a convins”: litt. , Au fost convingi de 5,40 ,batandu-i crunt”: gr. deirantes (Se(qavtec). Nueo simpla bataie, ci o bataie crunta, pana la jupuire. 5,42 ,,in Templu si acasa, nu incetau si propovaduiasca”: amenintarile si bataia n-au avut niciun efect. Apostolii predic mai abitir in numele lui lisus Hristos, atat in Templu, cat si acasa.