Drept comunitar

Curs 5

Prin hotarare, Consiliul European poate sa suspende temporar dreptul de vot al unuia dintre statele membre, ca o
sanctiune impotriva statului respectiv pentru incalcarea legislatiei comunitare.

Consiliul UE

Este o institutie treditionala, aparuta odata cu comunitatile europene si in cadrul careia reprezentantii statelor membre
urmaresc interesul tarilor din care provin.
Este format din reprezentanti cu rang de ministru si care pot sa angajeze raspunderea statului respectiv.
Desi este o institutie unica, el se reuneste in diferite formatiuni. Pe parcursul integrarii europene, au existat multipple
forme ale Consiliului, iar in prezent, cele mai importante in care Consiliul se reuneste sunt urmatoarele:
- Consiliul afaceri generale – in care regasim ministri de externe ai statelor membre
- Consiliul economic si financiar(ECOFIN)
- Consiliul justitiei si afaceri interne(JAI) – ministri ai justitiei si afacerilor interne
- Consiliul concurentei si pentru piata interna
- Consiliul ministrilor agriculturii si pescuitului (PAC)
- Consiliul ministrilor pentru transport si telecomunicatii
- Consiliul ministrilor pentru mediu
- Consiliul pentru munca si probleme sociale
- Consiliul pentru tineret, sport, cultura

Atributii si modul de luare al deciziilor

Consiliul ministrilor este principalul legislator al UE. El a detinut monopolul emiterii actelor normative in UE, pana in
momentul in care, alaturi de el a aparut ca si co-legislator Parlamentul European.
Consiliul ministrilor isi desfasoara activitatea la Bruxelles si lucrarile sunt pregatite de COREPER. (Comitetul
Reprezentantilor Permanenti)

COREPER-ul este de o maniera formala, impartit in 2, fara sa existe o adevarata ierarhie intre COREPER I si
COREPER II.
COREPER I este formatiunea mai tehnica, fiind formata din ambasadorii adjuncti ai statelor membre, sunt specialistii
care pregatesc sedintele consiliului dpdv tehnic.
COREPER II este format din reprezentanti cu rang de ambasador, fiind o formatiune mai mult politica si care transeaza
chestiunile ce urmeaza a fi supuse votului dpdv politic.
70% din problematica de lucru a Consiliului Ministrilor este rezolvata deja de la nivelul COREPER-ului.
Reprezentantii permanenti se pun de acord, urmand numai un vot formal in Consiliu.
Restul problemelor (30%) care comporta discutii acolo unde sunt neintelegeri, va fi supus votului in Consiliu. Aici se
intocmeste ordinea de zi unde:
a. Probleme care comporta votul normal
b. Probleme care comporta o modalitate de vot din cele 3 cu care lucreaza Consiliul.

Modalitati de vot

1. Votul cu majoritate simpla – jumatate +1 din numarul reprezentantilor

2. Votul cu unanimitate – exista posibilitatea abtinerii constructive in sensul ca anumite state pot sa se abtina, lasandu-le
pe celelalte sa adopte o anumita hotarare, un anumit proiect, la care ele nu vor participa.
De aici notiunea de Europa cu mai multe viteze/Europa cu geometrie variabila. Numai atunci cand un stat membru considera
ca adoptarea unei anume decizii aduce atingere interesului national poate sa opuna dreptul sau de vetto, care impiedica adoptarea
deciziei respective. Din ce in ce mai putine sunt domeniile in care se mai admite votul cu unanimitate, si cand statele membre au
pastrat suveranitatea asupra problematicii respective.
3. Votul cu majoritate calificata – presupune o ponderatie de voturi, astfel ca fiecare reprezentant al unui stat, prin votul
sau aduce o ponderatie care in final conduce la stabilirea majoritatii.
Conform Tratatului de la Lisabona, pentru un vot valabil cu majoritate calificata, trebuie sa avem majoritatea simpla a
statelor, o majoritate a ponderii stabilite de tratat si votul exprimat sa reprezinte 62% din populatia UE. (fileul/pragul demografic
– ca sa evite ca statele mici sa nu se uneasca si sa voteze impotriva unui proiect european)
 Conform Compromisului de la Ioanina a fost stabilita o minoritate de blocaj, prin care statele membre se pot opune luarii
unei decizii in Consiliu.

Are ca atributie:
- Stabilirea bugetului UE
- Adoptarea legislatiei europene
- Infaptuirea politicilor comune in UE

Comisia europeana

Institutie revolutionara, aparuta in cadrul celor 3 comunitati si in cadrul careia se urmareste interesul UE mai presus
decat interesul fiecarui stat membru.
Ea este formata din cate 1 comisar din fiecare stat membru. Cand UE era formata din 15 state, Comisia era formata din
20 de Comisari, pentru ca erau 5 state considerate mari (FR, GER, IT, GB, SP) care aveau cate 2 comisari, iar celelalte cate 1.
Potrivit Tratatului de la Lisabona, numarul comisarilor trebuie sa scada atunci cand UE va avea 30 sau mai multe state
membre, ajungand mai intai la 18 comisari, iar apoi la 15, urmand ca fiecare stat sa aiba prin rotatie la un moment dat cate 1
comisar din partea lui

Mandatul comisarului european este de 5 ani, iar sediul Comisiei Europene este la Bruxelles.
Procedura actuala prevede ca in cadrul Consiliului European al sefilor de state si de guverne se alege personalitatea
care va indeplini functia de presedinte al Comisiei Europene. Aceasta persoana este supusa unui vot formal al Parlamentului
European pentru ocuparea acestei funcii de presedinte al Comisiei Europene.
In continuare, cel desemnat si aprobat prin vot, ca sa fie presedinte al Comisiei, va alege de pe listele trimise de
guvernele statelor membre cate 1 comisar, alcatuindu-si guvernele.
Echipa aleasa este supusa din nou unui vot de investitura Parlamentului European, care va vota in Bloc presedintele
comisiei si echipa acestuia.

In cadrul Comisiei, lucrarile au o maniera colegiala, presedintele nu are un vot preponderent, votul sau fiind egal cu al
celorlalti comisari.
Activitatea Comisiei se desfasoara pe directii generale si fiecare comisar raspunde de 1 sau mai multe directii.
Comisarii primesc adevarate portofolii privind competenta de activitate care sunt atribuite de catre presedintele
Comisiei.

Parlamentul European, nu numai ca da votul de investitura, dar poate printr-o motiune de cenzura sa raspoarne Comisia
Europana (ex in 1999 comisia a demisionat ca urmare a unui raport in care se reliefau aspecte de coruptie, de favoritism si de
nepotism, mai inainte de a se fi pronuntat Parlamentul European)

Atributii ale Comisiei Europene (gardianul tratatelor)

- Urmareste respectarea tratatelor UE

- A detinut monopolul initiativei legislative. Nici Consiliul Ministrilor si nici Parlamentul European nu puteau sa treaca
la legiferare intr-un anumit domeniu panca cand nu primeau o solicitare, un proiec initiat de Comisia Europeana. In
prezent si Parlamentul sau Cosiliul pot avea initiativa, dar trebuie sa sesizeze Comisia. Exista si posibilitatea initiativei
din partea a cel putin 1 milion de cetateni europeni, care sa provina din cel putin 2 state membre si care sa solicite
adoptarea unui act normativ, dar care trebuie sa se adreseze tot Comisiei daca va prelua aceasta initiativa.
- Duce negocierile de extindere cu statele candidate prin comisarul desemnat pe probleme de extindere. Dupa Tratatul de
la Lisabona, vicepresedintele Comisiei Europene detine in acelasi timp si functia de ministru de externe al UE

Parlamentul European

Institutia democratica a UE, careia i-au fost atribuite puteri sporite si i-a crescut in mod constant rolul.
Parlamentarii europeni sunt alesi de fiecare stat membru, dar in aceeasi perioada. Sunt 785 dupa aderarea Rom si BG,
dar se prevede scaderea parlamentarilor astfel incat sa fie doar 751 parlamentari.
Mandatul este de 5 ani si din randul lor, ei aleg un presedinte pentru o perioada de 2,5 ani cu posibilitatea prelungirii
acestui mandat.
Parlamentul European este condus de presedinte si de 14 vice-presedinti. Lucreaza pe comisii, avand comisii
permanente (pentru agricultura, politica externa, educatie, etc) dar si comisii ad-hoc/de ancheta/speciale numite pentru o perioada
determinata de timp si pentru o anume chestiune.
 In cadrul Parlamentului, europarlamentarii nu se aseaza potrivit nationalitatii lor, ci potrivit apartenentei la un grup
politic. Pentru formarea unui grup politic, trebuie sa avem cel putin 20 de euro parlamentari, provenind din cel putin 5 state. Cele
mai importante partide, care de altfel se si succed la conducerea Parlamentului
- Partidul social european
- Partidul popular european
- Grupul liberalilor
- Grupul ecologistilor
- Independenti – neafiliati unui grup politic
A
Parlamentul european cheltuieste sume enorme plimbandu-se intre Bruxelles-Strassbourg-Luxembourg. Activitatea se
desfasoara in 12 sesiuni plenare 5 zile pe saptamani la Strassbourg. Secretariatul este la Luxembourg.

Parlamentul European are atributia de:

- Fixare a bugetului UE impreuna cu Cosiliul ministrilor
- Da votul de investitura comisiei europene
- Voteaza in ultima instanta admiterea unui nou stat membru in UE
- A inceput sa participe la adoptarea legislatiei europene prin procedura consultarilor si mia apoi prin procedura co-
deciziei. Conform acestei proceduri, Parlamentul European a ajuns sa se poate opune prin votul sau adoptarii unui act
normativ initiat de Comisie si care a primit vot pozitiv in Consiliul ministrilor. Actele normative adoptate in co-decizie
sunt semnate atat de presedintele Parlamentului cat si de presedintele Consiliului ministrilor.