Drept comunitar

Curs 8

Institutia Avocatului General

Sunt 8 avocati generali:

- 5 din statele socotite mari, puternice in UE
- 3 din celelalte state prin rotatie

Mandatul este de 6 ani (ca si mandatul de la Curtea de la Luxembourg)

Dintre ei, pentru o perioada de 1 an, avocatii generali aleg un prim avocat general, care are rolul de a
repartiza dosarele colegilor sai.

Aceasta institutie a avocatului general este copiata dupa aceea a Comisarului Guvernului, din justitia
administrativa franceza.
Rolul avocatului general este acela de a exprima un punct de vedere liber, independent, referitor la
legislatia aplicabila in cauza respectiva si la solutia pe care considera ca ar trebui sa o primeasca dosarul.
Avocatul general nu participa la deliberari, iar judecatorii nu sunt tinuti sa urmeze solutia care a fost
prezentata de catre avocatul general.
Curtea de Justitie isi elaboreaza si isi adopta propriul Regulament. Curtea este singura in masura sa-si
verifice competenta, stabilind daca se investeste cu solutionarea unei cauze sau nu.
In cadrul Curtii functioneaza un serviciu de grefa, unde exista un grefier sef si unul adjunct, avand atat
atributii administrative cat si procedurale.
Grefierul
- este cel care comunica documentele catre partile din dosar si
- cel care publica documente din dosar si in final solutia data cauzei;
- este cel care raspunde de arhiva Curtii de Justitie a UE
- participa la deliberari fara drept de vot
- este tinut sa tina secretul deliberarilor

In cadrul serviciului administrativ destinat grefierului, exista un serviciu de interpreti/traducatori, care sunt de
obicei specialisti cu dubla specializare – lingvisti si jurisiti, care asigura atat traducerea pe parcursul derularii
procedurii, a documentelor din sala de judecata, cat si a documentelor care sunt trimise partilor

Tribunalul de prima instanta

Consfiintit prin Actul Unic European in 1986, aparut in 1988 si care a inceput sa functioneze efectiv din
1989.
Odata cu aparitia lui, putem vorbi despre un dublu grad de jurisdictie in UE, judecatorii sunt desemnati tot
pentru un mandat de 6 ani, care poate sa fie reinnoit si sunt in numar de 27, provenind din statele membre alu UE.
Din randul lor, ei aleg un presedinte, pe o perioada de 3 ani care poate fi reinnoita.
Specificul acestei instante si deosbirea fata de Curte, consta in aceea ca la Tribunalul de Prima instanta nu
avem Avocati Generali. Rolul acestora este indeplinit pe rand in fiecare dosar de cate 1 dintre judecatori, desemnat
de presedinte si care nu va mai participa la deliberari.
Formatiunile de judecata sunt Camerele Jurisdictionale, formate din 3, 5 sau 7 judecatori, si Marea
Camera, care este formata din 13 judecatori.
Plenul acestor instante nu se reuneste decat pentru a transa probleme de ordin administrativ.
Si in cadrul Tribunalului de Prima Instanta, cerintele pentru desemnarea judecatorilor sunt aceleasi,
respectiv
 - Sa poata exercita cele mai inalte functii jurisdictionale in statle din care provin
- Sa fie recunoscuti ca personalitati cu pregatire in domeniul dreptului
- Sa se bucure de independenta fata de Guvernele statelor din care provin
- Sa aiba o reputatie profesionala nestirbita

Chiar dupa incetarea mandatului lor, au obligatia de a nu incepe sa lucreze/colaboreze cu anumite

societati/persoane care au avut tangenta cu activitatea lor cat erau judecatori. O astfel de atitudine putand
conduce la pierderea drepturilor, respectiv a pensiei pe care o primesc.
Judecatorii se bucura de imunitati si privilegii, sunt scutiti de taxe si impozite, imunitate de jurisdictie,
singurele instante fiin Curtea si Tribunalul in stare sa decida daca mai detin functia de judecator.
Si in cadrul Tribunalului functioneaza un serviciu de grefa, similar celui de la Curte. Si Tribunalul are sediul
la Luxembourg; ambele instante au aceeasi biblioteca, unde se pot gasi hotararile pronuntate de aceste instante.
Conform Tratatului de la Lisabona, Tribunalul de Prima Instanta, capata denumirea de Tribunal de Mare
Instanta. Si Tribunalului si Curtii, li se mai adauga ca instanta specializata Tribunalul pentru Functia Publica.
Aceasta instanta a inceput sa functioneze din 2005, ea find compusa din 9 judecatori, care sunt alesi si
desemnati de catre un consiliu, format din fosti magistrati ai instantelor de la Luxembourg.
In ceea ce priveste competenta, Tribunaluul pentru Functia Publica are in vedere pe de-o parte litigiile
care angajeaza responsabilitatea directa a institutiilor europene si a functionarilor acestora, in cazul in care prin
faptele lor aduc prejudicii cetatenilor UE.
Totodata, Tribunalul pentru Functia Publica, judeca litigiile dintre functionarii europeni si institutiile UE
(ex: litigii de munca)

Tribunalul de Mare instanta judeca litigiile intre particulari, persoane fizice/juridice si institutiile
europene.
Solutiile date de Tribunalul pentru functia publica pot fi atacate in termen de 2 luni, urmand sa se
rejudece la Tribunalul de Mare Instanta.
La randul lor, hotararile acestuia pot fi atacate si se judeca recursul la Curtea de Justitie a UE.
Recursurile in fat acestor instante nu pot avea in vedere elemente ale starii de fapt si sunt invocate numai
aspecte de drept, de nelegalitate si nu de netemeinicie.
Curtea de Justitie a UE judeca in prima instanta litigii intre institutiile europene, precum si litigii intre
statele membre sau intre state si institutii europene.
Curtea de Justitie a UE urmareste mentinerea unei aplicari unitare a dreptului UE si o coerenta in materia
actului de justitie la nivelul instantelor de la Luxembourg.
Curtea de la Luxembourg este aceea care face legatura cu instantele nationale din statele membre, fiind
competenta sa solutioneze actiunile in interpretare formulate de judecatorul national.

O noua formatiune specializata, care se are in vedere si care functioneaza ca o Camera Jurisdictionala este
Tribunalul pentru Brevete.
Avand in vedere multitudinea litigiilor privind marcile, brevetele, interpretarea diferita a legislatiei in
materia proprietatii intelectuale, se are in vedere crearea unui Tribunal pentru Brevete.

Procedura in fata instantelor de la Luxembourg

Se deschide printr-o actiune care sa fie scrisa intr-una din limbile oficiale ale UE, desi judecata se
desfasoara in franceza, iar limbile de lucru sunt franceza si engleza.
Aceasta actiune se inregistreaza la instanta de la Luxembourg si va fi transmisa celorlalte parti, care au un
termen de 1 luna pentru a raspunde, pritr-o inampinare.
Intampinarea este comunicata, si in acelasi temen de 1 luna poate primi o replica, urmata de o duplica.
Aceasta faza scrisa va fi intrerupta de presedintele instantei, care va fixa termen de judecata si va numi un
judecator raportor.
Prin aceasta se trece la faza orala a sedintelor de judecata, cu caracter public, in care judecatorul raportor
va prezenta situatia procedurala, juridica a dosarului; partile isi vor expune punctele de vedere cu specificatia ca nu
sunt admise decat pledoariile efectuate de profesionisti (avocati, consilieri, reprezentanti ai Guvernelor); finalul
apartine Avocatului General, care va expune viziunea sa asupra modului de solutionare a cauzei respective.
Instanta poate sa efectueze anchete, pot fi dispuse expertize si chiar deplasari in teren la institutii sau la
statele care se afla in litigiu.
Odata cu prezentarea punctului de vedere al avocatului general, se incheie si aceasta faza si se trece la
faza deliberarilor.
Hotararile Curtilor de la Luxembourg se iau cu majoritate, sunt pronuntate in numele Curtii si cei care au
avut opinie contrara trebuie sa se alipeasca opiniei majoritare. Altfel spus, la Luxembourg, spre deosebire de CEDO
de la Strassbourg, nu intalnim opinia separata care nu va fi motivata si publicata, asa cum se intampla la CEDO.
Prin hotararile lor, judecatorii de la Luxembourg au creeat o jurisprudenta, care, alaturi de Tratatele de
baza, de documentele ulterioare, constituie un adevarat izvor de drept.
Judecatorii de la Luxembourg au creat prin jurisprudenta o serie de principii specifice dreptului UE.

Acordurile de la Schenghen