Varianta 1 2 3 4

O2 8,4 8,4 8,4 8,4

RO2 6,9 6,9 7 7
Bloc 1. Compoziţia gazelor, % punct CO 0,12 0,14 0,13 0,15
3 la coş CH4 0,05 0,06 0,05 0,07
H2 0,08 0,09 0,1 0,11
Bloc 3 CH4 98,72 98,9 98,67 94
Compoziţia combustibilului, %
C2H6 0,12 0,12 0,16 1,2
C3H8 0,01 0,01 0,08 0,7
C4H10 0,01 0,01 0,01 0,6
N2 1 0,9 1 3,3
CO2 0,14 0,06 0,08 0,2
Căldura de ardere, kcal/kg Qi 8479 8500 8495 7976
Bloc 4 Date necesare
Productivitate termică, Gcal/h 28 43 57 85
Temperatura gazelor evacuate, 0C 110 110 110 110
T-ra aerului rece, 0C 20 20 20 20
Bloc 5. Calcul q5
Productivitate nominală, t/h Dnom. 50 75 100 150
Productivitate de regim, t/h Dreg. 50 75 100 150
Schema tehnologică a unui cazan de abur

În fig. 1.1 este prezentată schema tehnologică a unei instalaţii de cazane pe hidrocarburi
(gaz natural şi păcură).

Figura 1.1 Schema tehnologică a instalaţiei de cazane arzând hidrocarburi:

1 – gospodărie de combustibil, 2 – arzător, 3 – focar, 4 – drum de gaze,
5 – preîncălzitor de aer, 6 – ventilator de aer, 7 - ventilator de gaze, 8 – coş de fum,
9 – instalaţie de tratare a apei, 10 – degazor, 11 – pompă de alimentare,
12 – economizor, 13 – utilaj de reglare a temperaturii aburului, 14 – tambur,
15 – vaporizator, 16 - supraîncălzitor de abur.
 Cazanul este constituit din două trasee:
I – traseul combustibil + aer - gaze şi
II – traseul apă - abur.
I traseu: Combustibilul este recepţionat de gospodăria de combustibil 1, în care este
contorizat, trece prelucrarea preliminară, în unele cazuri poate fi depozitat. Mai departe
combustibilul este dirijat la arzătoarele 2 (cărbunii preliminar sunt măcinaţi – vezi fig.4.13), în
care se introduce şi aerul refulat de ventilatorul 6 prin preîncălzitorul 5. Procesul de ardere se
petrece în focarul 3 unde gazele se răcesc parţial transmiţând căldura prin radiaţie suprafeţelor
respective de schimb de căldură. Răcirea de mai departe a gazelor se produce în canalele de gaze
4, în care cedează căldura prin convecţie. Prin canale gazele sunt transportate cu exhaustorul 7 şi
mai departe sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum 8.
II traseu: Condensatul ciclului, iar în cazul CET şi condensatul consumatorilor
tehnologici de abur, se introduce în degazorul 10. Tot aici se introduce şi apa de adaos obţinută
prin tratarea mecanică şi chimică în instalaţia 9 a apei brute din sursele naturale. După
degazare, apa este refulată de către pompa de alimentare 11, prin economizorul 12, în tamburul
14. În vaporizatorul 15 apa se transformă în abur. După separarea din apă, aburul se îndreaptă la
supraîncălzitorul de abur 16. Pentru reglarea temperaturii aburului supraîncălzit cazanul este
dotat cu dispozitivele respective 13.
La arderea cărbunilor se adaogă sistema de preparare a prafului de cărbune, instalaţia de
desprăfuire a gazelor şi instalaţia de evacuare a cenuşii şi zgurei.
Bilanţul termic al cazanului se întocmeşte fie în raport cu o unitate de timp (s sau h), fie în
raport cu o unitate de combustibil (kg sau m3). Suprafaţa de referinţă o constituie hotarele
agregatului de cazan. Scopul – determinarea consumului de combustibil la cazan.
În raport cu unitatea de combustibil ecuaţia bilanţului termic are forma:
Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6, kJ/kg (kJ/m3) (2.1)
în care: Qd este căldura disponibilă,
Q1 - căldura utilă,
Q2 - pierderea de căldură cu entalpia gazelor la coş,
Q3 - pierderea cu arderea chimic incompletă,
Q4 - pierderea cu arderea mecanic incompletă,
Q5 - pierderea în mediul ambiant,
Q6 - pierderea cu entalpia zgurii evacuată din focar.
Astfel, ecuaţia (2.1) poate fi prezentată şi în forma:
Qd  Qutil   Q pierderi (2.2)
În calcule mărimile din (2.1) se folosesc mai des în valori procentuale:
q1 + q2 + q3 + q4 + q5 + q6 = 100 %, (2.3)
în care
Qi
qi  100 %.
Qd

În ecuaţia 2.3 q1 reprezintă randamentul brut al cazanului:

6

q i
.
 br  1  2

100