Sunteți pe pagina 1din 6

Mulţumesc de apa dulce

Mulţumesc de apa dulce,

De izvor, din care beau;

Cer iertare pentru apa,

Tulburată făr’ să vreau.

/:Doamne, ţine minte numai

Ce-am făcut pe placul Tău,

Dar nu-Ţi mai aduce-aminte

De nimic din ce-a fost rău!:/

Mulţumesc de pâinea care,

M-a hrănit flămând fiind;

Cer iertare pentru pâinea,

Ce-am călcat-o neştiind.

Mulţumesc de rugăciunea,

Plânsă către Cer arzând

Cer iertare rugăciunii,

Închinată dormitând

Mulţumesc de ziua plină,

Folosită spre Hristos;

Cer iertare pentru ziua,

Ce-am pierdut fară folos.

Mulţumesc de tot ce-n viaţă

Pentru Domnul am făcut

Cer iertare pentru câte

Nu i-am dat şi I-am cerut.


Sileşte-te pe cât poţi să iubeşti pe tot omul.
Iar dacă nu poţi încă, cel puţin să nu urăşti pe nimeni.
Dar nu vei putea face nici aceasta dacă nu vei dispreţui lucrurile lumii.
Te-a blestemat cineva?
Să nu-l urăşti pe el, ci blestemul şi pe dracul care a pus la cale blestemul.
Căci dacă urăşti pe cel ce te-a blestemat, ai urât un om şi ai călcat porunca.
Şi ceea ce a făcut acela cu cuvîntul, tu faci cu fapta.
Iar de păzeşti porun¬ca, arată semnele dragostei; şi de poţi face ceva ajută-l, ca să-l izbăveşti de
rău.
Hristos nu vrea ca tu să porţi vreunui om ură sau supă¬rare, sau mânie, sau să ţii minte răul în
nici un chip şi pentru nici un lucru vremelnic. Aceasta o strigă cele patru evanghelii.
Mulţi suntem cei ce vorbim, dar puţini cei ce facem. Dar nimenea nu trebuie să strice cuvîntul lui
Dumnezeu pentru ne-grija proprie, ci să-şi mărturisească neputinţa sa, nu să ascun¬dă adevărul
lui Dumnezeu. Aceasta pentru ca nu cumva să ne facem vinovaţi, pe lîngă călcarea poruncilor, şi
de răstălmăci¬rea cuvîntului lui Dumnezeu.
Iubirea şi înfrînarea slobozesc sufletul de patimi; citirea şi contemplarea izbăvesc mintea de
neştiinţă; iar starea de ru¬găciune o înfăţişează lui Dumnezeu însuşi.
Cînd ne văd dracii că dispreţuim lucrurile lumii, ca să nu mai urâm pentru ele pe oameni şi să
cădem din dragoste, stârnesc împotriva noastră defăimări ca, nerăbdând supărarea, să urâm pe
cei ce ne defaimă.
Sfântul Maxim Mărturisitorul

Cuvinte înțelepte

Unde să-și găsească pacea sufletul împovărat


care nu vrea să Te-asculte, Dumnezeule-ndurat?
Când nu-i altă mântuire decât jertfa lui Hristos,
ce va face-n veci acela ce-a murit necredincios?

Dumnezeu cu fiecare dintre oameni e la fel


după cum le e credința și purtarea lor cu El.

Traian Dorz – Hristos, Pîinea noastră zilnică.

Eram copil

Traian DORZ, DOINA GOLGOTEI

Eram copil când prima dată


în luptă am căzut
învins
şi-n biata inimă
curată
urâte patimi s-au
aprins!

În vâlvătaia lor
nestânsă,
de-atunci am
aruncat mereu
întreaga bogăţie
strânsă
în taina sufletului
meu.

Comoara dragostei
senine,
frumseţea gândului
curat,
curatele simţiri
divine,
în focul lor le-am
aruncat!

Frumoasa-mi
nevinovăţie
acolo-n el s-a
mistuit,
iar azi mi-e inima
pustie
şi-n suflet gol
nemărginit!

Dar când încep a


înţelege
al vieţii preţ de la-
nceput,
un pumn de spuză
se alege
din tot ce-n suflet am avut!

Printre ruinele iubite


eu caut cu plâns îndurerat
atâtea doruri mistuite
de focul crudului păcat.

Privesc cenuşa-mprăştiată
şi-ndurerat m-aplec s-o strâng,
aceasta mi-e averea toată,
mă uit la ea şi plâng… şi plâng.

– Iisuse, n-am decât suspine,


n-am nici o cale, nici un ţel,
în suflet n-am decât ruine –
ce oare să-Ţi mai dau din el?

Dar cred că Tu poţi iar aprinde


chiar vatra inimilor reci
când, cu iubirea Ta fierbinte,
spre ele-nduioşat Te-apleci!

O, suflă Tu şi-n spuza ceie


ce mi-a rămas din stinsul jar,
mai este poate vreo scânteie
şi poate s-o aprinde iar.

Să ardă răul tot şi – mare –


să crească focul sfânt încins,
ca focul jertfei pe altare,
în veci puternic şi nestins!

Adeseori, când vezi puterea celui rău stăpânind cu atâta trufie, nedreptate și silnicie de timp prea
îndelungat peste prea mulți nevinovați, chinuind și ucigând, îți este foarte greu să nu te îndoiești
de multe adevăruri în care crezuseși până atunci.

Dar credința adevărată și rugăciunea fierbinte a celui credincios tocmai în astfel de împrejurări se
adeveresc.
Minunile totdeauna în astfel de împrejurări s-au arătat mai puternice.

Iată examenul cel greu peste care trebuie să treacă o credință ascultătoare de Dumnezeu – când
este undeva cu adevărat. La greu se arată credința.

Când Iosafat și toată țara lui erau în fața unui vrajmaș nespus de mare și de puternic, care apăsa
și nedreptățea multe popoare, a vestit un post și o zi de rugăciune…

Astfel au alergat ei cu toții la Domnul și la locașul Său de


rugăciune, strigând: „O, Dumnezeul nostru, noi suntem fără
putere înaintea acestei mari mulțimi care înaintează împotriva
noastră… și nu știm ce să facem. Dar ochii noștri sunt îndreptați
către Tine…

Iar postul și rugăciunea au biruit.


Răspunsul lui Dumnezeu a venit liniștitor și sigur: Nu vă temeți și
nu vă spăimântați… – căci nu voi veți lupta, ci Dumnezeu.
Iar norodului i s-a spus: Ascultați cu toții: încredeți-vă
în Dumnezeul nostru și veți fi întăriți. Și încredeți-vă în
proorocii voștri și veți izbuti.

Mâna lui Dumnezeu i-a învrăjbit pe cei răi unii


împotriva altora și astfel s-au nimicit unii pe alții
înainte de a nimici poporul lui Dumnezeu (II Cronici
20, 1-30).

Așa îi va nimici Domnul pe toți cei cărora le place să se


bată…
Și asupra cărora apasă vina unor îndelungate
nedreptăți făcute altora.
Căci în curând vor vedea și ei că Dumnezeu este Acela care stăpânește peste popoare.
Și El face judecată și dreptate tuturor celor asupriți.

Slavă veșnică Ție, Stăpânitorul veșnic peste toate puterile,


Judecătorul veșnic al tuturor nedreptăților
și Izbăvitorul minunat al tuturor celor apăsați! Slavă Ție pentru toate acestea!
Te rugăm, veghează totdeauna, Doamne, împotriva oricărei puteri asupritoare și nimicește orice
stăpânire nedreaptă și trufașă.
Ascultă rugăciunile nevinovaților asupriți și vino degrabă, schimbându-le teama în bucurie,
îndoiala în credință și gemetele în cântări, spre slava Ta veșnică.
Amin.

Traian Dorz – Hristos, Pîinea noastră zilnică.

Te rugăm, primeşte, Doamne,


mulţumirea ce Ţi-o dăm,
slava inimilor noastre,
care Ţie Ţi-o ’nălţăm.
Te rugăm, primeşte, Doamne,
mulţumirea ce Ţi-o dăm.

Cu recunoştinţă-adâncă
al Tău Nume lăudăm,
binefacerile Tale
fă nicicând să nu uităm…
cu recunoştinţă-adâncă
Numele să-Ţi lăudăm.

Fă ca-n mulţumirea noastră


cu un cuget bun să stăm,
ca să poţi primi curată
mulţumirea ce Ţi-o dăm;
fă ca-n mulţumirea noastră
cu un cuget bun să stăm.

Slavă şi mărire Ţie


din tot sufletul cântăm,
cu bunăvoinţă-ascultă
mulţumirea ce-Ţi ’nălţăm;
slavă şi mărire Ţie
din tot sufletul cântăm.

Traian Dorz