Sunteți pe pagina 1din 61

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumătorul proiectului

Ș. l. Dr. Ing. Romeo PĂDURARU

Absolvent,

Galați

2017
SPECIALITATEA

ACȚIONAREA ELECTRICĂ A UNUI SISTEM DE


POMPARE

Îndrumătorul proiectului

Ș. l. Dr. Ing. Romeo PĂDURARU

Absolvent,

Galați

2017
Rezumat

În acestă lucrare de licență , vrem să subliniem evoluția dintre echipamentele


electrice și automatele programabile de la Allen-Bradley cu ajutorul programului soft
RSLogix 5000 oferit de către poducătorul de automate programabile Rockwell Softwer.
În conținutul lucrării, vom dimensiona și automatiza un sistem de alimentare cu apă
potabilă regăsit la bordul unei nave în vederea diminuării cunsumului de energie provenit
de la motorul dissel. Din acest punct de vedere , se va aprecia debitul de apă, se va calcula
diametrul țevilor necesare, se vor calcula puterea mecanică și electrică, se vor dimensiona
echipamente necesare pentru buna funcționare a instalației și se va realiza programul ladder
în cadrul automatului programabil.
Pe viitor propunem eficientizarea comunicației (fibră optică) între automatele
programabile și celelalte echipamente.
Cuprins
LISTĂ FIGURI .......................................................................................................................................................... 6
INTRODUCERE ....................................................................................................................................................... 0
CAPITOLUL 1. ACTIONAREA ELECTRICA A SISTEMELOR DE POMPARE LA BORDUL NAVEI
...................................................................................................................................................................................... 2
1.1. Sisteme de pompe folosite în industria navală ............................................................................. 2
1.2 Tipuri de pompe ........................................................................................................................................ 3
1.2.1. Pompele hidraulice .......................................................................................................................... 3
1.2.2. Pompele pneumatice....................................................................................................................... 3
1.3. Utilizari ale pompelor ............................................................................................................................. 3
1.3.1 Industria navală ................................................................................................................................. 3
1.3.2 În industria siderurgică ................................................................................................................. 4
1.4 Acționări electrice ale sistemelor de pompare ............................................................................. 4
1.4.1 Acționări cu regim constant (serviciu continuu) ................................................................. 4
1.4.2. Acționări cu regim intermitent ................................................................................................... 4
1.4.3. Acționări cu turație variabilă ....................................................................................................... 5
1.5. Importanța eficientizării și monitorizarea ................................................................................... 5
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA POTABILĂ A UNEI NAVE ........................... 7
2.1 Descrierea sistemului de apă potabilă .............................................................................................. 7
2.2 Calculul conductelor................................................................................................................................. 9
2.3 Calculul (dimensionarea ) pompelor ............................................................................................. 10
2.3.1. Calculul puterii mecanice a pompelor ................................................................................... 10
2.3.2. Calculul puterii hidraulice a pompelor ................................................................................. 10
2.3.3. Calculul turației pompei ............................................................................................................. 10
2.4. Alegerea motorului ............................................................................................................................... 10
2.5. Calculul puterii electrice ..................................................................................................................... 11
CAPITOLUL 3. SCHEMA ELECTRICĂ........................................................................................................... 12
3.1. Condiții generale................................................................................................................................... 12
3.2. Schema de forță.................................................................................................................................... 13
3.3. Schema de comanda ............................................................................................................................. 17
3.4. Descrierea schemei de comandă ..................................................................................................... 21
3.4.1 Comanda locală ............................................................................................................................... 21
3.4. Scema bloc pentru pornirea pompei ............................................................................................ 27
CAPITOLUL 4 Controlul sistemului de pompare cu ajutorul PLC-lui (program). ................... 29
4.1. Condiții generale.................................................................................................................................... 29
4.2 Automatizarea procesului ................................................................................................................... 29
4.2.1 Avantajele și dezavantajele automatelor programabile.................................................. 29
4.2.2 Configurare comunicati................................................................................................................ 30
4.2.3. Controlerul CompactLogix L32C .............................................................................................. 34
4.3. Schema LADDER .................................................................................................................................... 34
CAPITOLUL 5 MASURI DE ECRANARE ...................................................................................................... 50
CONCLUZIE ........................................................................................................................................................... 54
BIBILIOGRAFIE ................................................................................................................................................... 55
LISTĂ FIGURI

Fig. 1 Pompa angrenată de motor................................................................................................................... 2


Fig. 2 Principiul economisirii de energie prin reglarea turației cu convertizor ........................... 6
Fig. 3 Schema instalației de alimentare cu apă .......................................................................................... 7
Fig. 4 Motor 32NFM-3-7,5-18........................................................................................................................ 11
Fig. 5 Schema electrica bloc de forta și comandă pentru pornirea motorului asincron tifazat
cu rotorul în scurcircuit ................................................................................................................................... 13
Fig. 6 Schema de forță ,pag.1 ......................................................................................................................... 14
Fig. 7 Schema de comanda , pag2 ................................................................................................................. 18
Fig. 8 Comanda locală sau de la distanță , pag.3 ..................................................................................... 22
Fig.9 Schema de comanda, pag 4 ................................................................................................................. 24
Fig. 10 Schema bloc de comandă , pag 5 ................................................................................................... 25
Fig. 11 Schema de comanda, pag 6 .............................................................................................................. 26
Fig. 12 Cablu de comunicare și programare plc AB .............................................................................. 27
Fig. 1 Schema bloc pentru pornirea pompei cu ajutorul convertizorului de frecvență .......... 28
Fig. 14 Allen-Bradley CompactLogix 1769-L32C ................................................................................... 31
Fig. 15 PS Allen-Bradoher CompactLogix L32C ................................................................................... 34
Fig. 16 Schema 1 LADDER .............................................................................................................................. 37
Fig. 17 Schema 2 LADDER .............................................................................................................................. 38
Fig. 18 Schema 3 LADDER .............................................................................................................................. 39
Fig 19 Schema 4 LADDER ............................................................................................................................... 40
Fig 20 Schema 5 LADDER ............................................................................................................................... 41
Fig 21 Schema 6 LADDER ............................................................................................................................... 42
Fig 22 Schema 7 LADDER ............................................................................................................................... 43
Fig. 23 Tagurile folosite în implementare ................................................................................................ 44
Fig. 24 Schema de funcționare a circuitului 1 ......................................................................................... 46
Fig. 25 Schema de funcționare a circuitului 2 ......................................................................................... 47
Fig. 26 Alimentarea cu apă prin circuitul de desalinizare (circuitul 3) ........................................ 48
Fig. 27 Alimentarea tanck-urilor de la mal ,doc sau de la o altă navă (circuitul 4) .................. 49
Fig. 28 Schema bloc pentru ecranarea echipamentelor de forță sau comandă ......................... 50
Fig.29 Ecranarea cablului cu ajutorul cuburilor de etanșare........................................................... 52
Fig.30 Scurgerea câmpului electromagnetic ........................................................................................... 53
INTRODUCERE.

Una din preocuparile mondiale în domeniul actionărinor electrice este creșterea


eficienței energetice. Cu ajutorul imaginației putem echivala cerința mondiala de energie cu
necesarul de energie a unui vapor, având în vedere că acesta are la bord o multitudine de
echipamente care deservesc echipajul.

Instalațiile vaporului pot fi împărțite în mai multe categorii:

 Instalația de balast: are rolul de a corecta asieța navei și de a asigura pescajul minim
când aceasta este goala;
 Instalația de santina: are rolul de a elimina acumulările de apa reziduală;
 Instalația de stins incendiu: are în componența pompe, hidranți, furtune, valvule de
închidere, tubulaturi etc.;
 Instalații sanitare: aprovizionează echipajul și pasagerii cu apa potabilă, pentru spălat, și
asigură evacuarea peste bord a apelor reziduale și a dejecțiilor;
 Instalația de ventilație: asigura circulația aerului;
 Instalația de guvernare: asigură stabilitatea de drum si manevrabilitatea;
 Instalația de ancorare: fixează nava în raport cu fundul mării;
 Instalația de încarcare: este alcătuita din bigi, macarale simple sau mecanizate;
 Instalația de acostare-legare: servește la manevrarea navei în vederea acostării și fixarea
navei de cheu, de altă navă sau de diverse construcții plutitoare.

Toate aceste instalații au ca bază de funcționare , o serie de pompe cu diferite


caracteristici , proprietăți și forme, care sunt angrenate la rândul lor de motoare electrice.

Această lucrare de licentă propune folosirea tuturor cunoștințelor, pentru eficientizarea


la maxim a energiei de la bordul navei, în special a energiei electrice. Printre metodele de
creștere a eficienței energetice, din punct de vedere electric, sunt dezvoltarea
semiconductoarelor, dezvoltarea automatizărilor, dezvoltarea sistemelor numerice
moderne (micocontrolere ,procesoare de semnal).

Prin diferite metode se poate ajunge la eficientizarea procesul tehnologic, pentru


utilizarea eficientă a puterii și minimizarea consumului de energie electrică folosind diferite
tehnici de control.
CAPITOLUL 1. ACTIONAREA ELECTRICA A SISTEMELOR DE POMPARE LA BORDUL
NAVEI

1.1. Sisteme de pompe folosite în industria navală

O pompa este o mașina sau un aparat care transformă energia mecanică, în energie
hidraulică sau pneumatică , cu scopul transportării gazului sau fluidului către echipamentul
unde se folosește energia utilă. Energia mecanică poate proveni din forța musculară sau de
la un motor de antrenare, motor care poate fi de curent continu sau curent alternativ, în
funcție de instalația care deservește nava (Fig 1). Datorită condițiilor speciale de exploatare,
în industria navală se folosesc pompe care au diferite regimuri de funcționare. Un aspect
foarte important în instalațiile de pompare este centrarea corectă a pompelor față de
motorul de antrenare. În cazul pompelor de dimensiuni reduse, se utilizează construcția
monobloc, la care rotorul pompei și rotorul motorul sunt calate pe un arbore comun (ptentr
pompele mai mari se utilizează un cuplaj elestic).

Fig. 1 Pompa angrenată de motor

1 Motor 4 Cuplaj cu distanţier 7 Rotor hidraulic 10 Suportul rulmentului


2 Cuplaj 5 Arbore 8 Carcasă pompă 11 Rulment
3 Protecţie cuplaj 6 Etanşare mecanică 9 Capacul carcasei 12 Placa de bază
Datorită vibrațiilor din timpul navigării (din interior sau din exterior), este indicat ca
între pompă și conductele de aspirație sau refulare, să se montează o tubulatură din cauciuc.

2
O altă importanță este dată flanșelor conductelor și flanșelor pompei, ele trebuie să fie
paralele și de aceiași dimensiune, iar racordarea să se realizeze asfel încât să nu cedeze
solicitărilor mecanice.

1.2 Tipuri de pompe

1.2.1. Pompele hidraulice


Se pot alege dupa mai multe criterii:

a). criteriul functional:

- pompe cu debit constant

- pompe cu debit variabil

b). criteriul construciv:

- pompe cu rotor

- pompe fara rotor

- pompe cu constructie speciala

- pompe cu destinatie speciala

c). criteriul sensului de curgere al fluidului:

- traversarea unidirectionala a lichidului de lucru

- traversarea bidirectionala a lichidului de lucru

1.2.2. Pompele pneumatice


Pompele pneumatice folosesc ca fluid purtător de presiune, aerul din atmosferă sub
presiune. Datorită impurităților și a vaporilor din atmosfera, aerul trebuie purificat pentru a
nu afecta elementele component din instalație , eventual gradul de umercare se face
controlat cu ajutorul unor ungătoare cu ceață de ulei.

Principalele caracteristici care sunt urmarite pentru o eficientizare cât mai bună a
energiei sunt : debitul si presiunea.

1.3. Utilizari ale pompelor


Pentru reglementarea diferitelor regimuri de funcționare , au fost introduse diferite
normative de sigurantă și exploatare a instalațiilor de pompare.

1.3.1 Industria navală


Indiferent de model, pompele sunt folosite în diferite instalații:

3
- Instalații de stingerea incendiilor
- Instalații sanitare
- Instalații de santină
- Instalații de ancorare
- Instalații de condiționare a aerului
- Instalații de balast
- Instalații gravitaționale
- Instalații de alimentare combustibil
- Instalații de răcire cu apă a generatoarelor diesel

1.3.2 În industria siderurgică


În industia siderurgică pompele pot fi folosite în:

-instalații de răcire

-instalații de stingerea incendiilor

-instalații de ungere

-instalații de transport

-instalații de ventilație

1.4 Acționări electrice ale sistemelor de pompare


Criteriile după care se aleg pompele sunt:

- Regimul de functionare
- Conditiile de lucru
- Puterea mecanică utilizată

1.4.1 Acționări cu regim constant (serviciu continuu)


Instalațiile de conditionare a aerului, realizează o prelucrare complexă a aerului în scopul
asigurării condiților optime de muncă și odihnă pentru oameni , indiferent care sunt
condițiile meteorologice , pe toată perioada anului , pentru navigarea în diferite zone
climatice.

1.4.2. Acționări cu regim intermitent


Instalația de santină , asigură evacuarea peste bord a apei colectate din santină în cadrul
condițiilor normale de exploatare (apă care este trecută prin separator de reziduri), în cadrul
funcției de salvare (asigură evacuarea cantitații de apă pătrunse în caz de gaură de apă)

4
1.4.3. Acționări cu turație variabilă
Pentru a putea obține o turație variabilă , de-a lungul timpului au fost folosite mai multe
metode de alimentare a motoarelor asincrone pentru angrenarea pompelor cum ar fi:
pornirea cu trepte de rezistențe sau pornirea cu ajutorul unui convertor static.

Datorita avantajelor oferite, convertorul static este utilizat cel mai des în practică, în
special pentru instalații cum ar fi:

-instalațiile de ventilație
-instalațiile hidraulice
-instalația de carburant

1.5. Importanța eficientizării și monitorizarea

La cele mai multe electromotoare, utilizate în sistemele de Heating, Ventilating, Air


Conditioning (HVAC) şi de reţele de apă, este vorba despre motoare cu rotor în colivie,
numite şi motoare cu inducţie sau motoare asincrone. Popularitatea acestora se datorează
preţului relativ redus, cheltuielilor mici de întreţinere şi fiabilităţii mari. Singura posibilitate
de a controla turaţia motorului la aceste modele este modificarea frecvenţei curentului
electric (curent alternativ) la intrare. Şi aici intră în joc principiul convertizorului de
frecvenţă.

Convertizoarele de frecvenţă sunt cunoscute sub multe nume, ca invertoare, variable


speed drives (VSD), variable frequency drives (VFD), frequency units (FU), schimbătoare de
frecvenţă. Toate aceste denumiri reprezintă acelaşi principiu: un dispozitiv electronic pentru
reglarea fără trepte a turaţiei la motoarele electrice. Însă sistemele de reglare a frecventei
de azi oferă şi alte caracteristici utile cum ar fi funcţii de reglare şi de protecţie pentru alte
componente din cadrul sistemului.

Alegerea convertizorului se face în principal în funcţie de puterea motorului care


urmează a fi acţionat ( P convertizor ≥ P motor), numărul fazelor tensiunii de alimentare,
tensiunea de alimentare, condiţiile de mediu (gradul de protectie IPxx), regimul de
funcţionare, modul de comandă etc.

În industria navală, datorită limitării din punct de vedere energetic , este foarte important
să se monitorizeze fiecare parametru pentru a putea urmari în timp real evoluția fiecărui
echipament și pentru a preântâmpina eventuale defecte sau accidente

5
Fig. 2 Principiul economisirii de energie prin reglarea turației cu convertizor

Primul aspect este cuplul static care este proporțional cu patratul vitezei:

Ms = kω2 (1.1)

Ms – cupul static

ω – viteza unghilară

Deci, puterea mecanică la arborele motorului este proportional cu, cubul vitezei:

Pn = kωn 3 (1.2)

În concluzie, dacă se reduce debitul cu 30% din valoarea nominal, atunci se face o
economie de 97% din puterea nominal.
Pec = Pn − Pmin (1.3)
Pn – puterea nominal
Pmin – puterea mnimă
Pec – puterea economisită

Pmin = kω3min (1.4)


Din (1.2), (1.3) și (1.4) rezultă:
Pec = 0,97Pn (1.5)
Datorita avantajelor oferite, convertorul static (CS) este cel mai folosit pentru reglarea
turației, în aplicații de încălzire, aerisire și climatizare (HVAC- Heating, Ventilating, Air
Conditioning), o reglare a turației motorului cu CS ofera posibilitatea unei economii de 70%.

6
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA POTABILĂ A UNEI NAVE

2.1 Descrierea sistemului de apă potabilă

Fig. 3 Schema instalației de alimentare cu apă

1- armături de închidere

2- tancuri cu apă potabilă

3- armături cu trei căi

4- tubulaturi de admisie în tancuri, de la mal , doc sau alta navă

5- prize de punte pentru racordarea tuburilor flexibile de alimentare

6- aerisiri

7-armături de retinere închidre

8- pompă + rezervă

9- presostat

7
10- supapă de sigurantă

11- tubulatură magistrală

12,13,14- tubulatură ce alimentează diferite grupe de consumatori

15- senzor de nivel

16- tubulatură de la sistemul de desanilizare

17- aparat bactericid

În cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă a personalului navigant vor fi


prevazute 4 circuite care au în componență diferite echipamente de acționare, alarmă și
control.

Pentru măsurarea presiunii din coloană este utilizat un presostat care timite informații
către automatul programabil. Automatul programabil va comanda acționarea diferitelor
echipamente printre care putem enumera: convertizor, motor, electrovalve, toate aceste
fiind codiționate de alarme sau senzorii de nivel aferenți fiecărui tanck.

Așa cum observam și în fig. 3 , instalația de alimentare cu apă potabilă funcționează cu


diferite echipamente electrice sau neelectrice. Pentru dimensionarea acestora, trebuie să
calculăm următorii parametri:

 Diametrul conductelor
 Puterea mecanică și turația pompei
 Puterea electrică și turația motorului

După dimensionarea echipamentelor vom putea discută de schema electrică (capitolul 3)


și schema ladder (capitolul 4).

Obs: Apa potabilă se păstrează în cel putin două tancuri nestructurate , departe de sursele
de căldură , de alte tancuri , protejată în interior cu vopsea din răsini sintetice. Măsurarea
nivenului tancului se face cu stictă de nivel (nu cu sondă, ca la alte tancuri). Dimensionarea
pompelor și a tubulaturii se face luând în calcul debitul maxim pe o perioada de timp.

Tubulatura instalației sanitare trebuie să fie amplasată asfel încat să funcționeze la o


înclinatie de 50 și să nu fie expusă înghețului. În cazul în care, una din conducte care
alimenteză sau evacuează apa de la un consumator nu are altă soluție și este pe exteriorul
vaporului, este obigatoriu folosirea unui sistem de încalzire a țevei pentru a nu se forma
dopuri de ghiață.

8
2.2 Calculul conductelor
Calculul conductelor se face în functie de: viteza de curgere în conductă , lungimea
acesteia și presiunea de lucru. Valorile vitezelor recomandate pentru conducte mai mici de
100 m sunt:

- pentru conductele de aspirație , viteza de aspiratie (Va) = 0,6 m/s (2.1)


- pentru contuctele de scurgere, viteza de scurgere (Vs) = 1 m/s (2.2)
- pentru conductele de refulare, viteza de refulare (Vr)=2 m/s (2.3)

Qmax
DN = 1,13√ (2.4)
Vi

DN – diametrul conductelor

Vi – viteza de curgere

Qmax – valoarea cea mai mare a debituli ≃ 1200 [l/min].

Înlocuind în (2.4) relațiile (2.1), (2.2), (2.3) ajungem la conculzia că:

Qmax
DNa = √ = 44 mm (2.5)
60

Qmax
DNs = √ = 34 mm (2.6)
100

Qmax
DNr = √ = 24 mm (2.7)
200

O altă impotranță deosebită trebuie dată conductelor de comunicare dintre pompă și


beneficiar. De aceea , pe cât posibil , aceste trasee de comunicare trebuie să aibe cât mai
puține curbe , pentru a nu întâmpina forțe de frecare ridicate.

Obs. În anumite zone (zonele cu risc de explozie ) este indicat ca traseul de țeavă să fie
legat la împământarea navei pentru a se putea descărca energia cinetică acumulată.

9
2.3 Calculul (dimensionarea ) pompelor

2.3.1. Calculul puterii mecanice a pompelor


Puterea mecanică (Pm) este raportul dintre presiunea maxima (p=2,5 [bar]) și debitul
maxim (Qmax=1200 [l/min]) care se gasesc în instalația de apă pe unutatea de timp (T=60
sec).
p∗Qmax
Pm = = 3000 [w] (2.8)
T

2.3.2. Calculul puterii hidraulice a pompelor


Puterea hidraulica(Ph) este produsul dintre puterea mecanică , randamentul mecanic și
randamentul volumic.

Ph = Pm ∗ 𝜂v ∗ 𝜂m (2.9)

Valorile randamentelor unei pompe au fost stabilite de STAS 7145-86 și sunt:

- 𝜂v este randamentul volum = (0,8 – 0,9) (2.10)


- 𝜂m este randamentul mecanic =(0,85 – 0,95) (2.11)
- 𝜂h este randamentul hidraulic = 0,95 (2.12)

(Standarde.meximus.com)

Ph = 1200 ∗ 0,95 ∗ 0,9 = 2565 [w] (2.13)

2.3.3. Calculul turației pompei


În functie de debit, se poate determina turația pompei (np)

Q = 10−6 ∗ π ∗ D ∗ h ∗ l ∗ np (2.14)

D- diametrul de rulare a ambelor roți= 305 mm

h- înalțimea dinților =6,5 mm

l- lățimea roților =13 mm


Q
np = π∗D∗h∗l∗10−6 ≃ 1500 rot/min (2.15)

2.4. Alegerea motorului


Motorul electri se alege lând în considerare datele electrice și mecanice, cât și
temperatura unde este amplasat , date care sunt prezentate pe plăcuța cu specificații, numită
și plăcuță de fabricație.În urma calculelor din relațiile (2,14) și (2,17) și echivalând turația
pompei cu turația motorului, se poate alege motorul electric.

10
2.5. Calculul puterii electrice
𝐏𝐦
𝐏𝐞 = (2.16)
𝛈𝐩

𝜂p –randamentul pompei

Pe – reprezinta puterea motorului electric

𝜂p = 𝜂v* 𝜂m* 𝜂h =0,692 (2.17)

Din relațiile (2.14) și (2.15) rezulta puterea motorului fiind

Pe=4,3 [Kw]

MOTORUL ALES ESTE: 32NFM-3-7,5-18

Fig. 4 Motor 32NFM-3-7,5-18

www.ELEKTRIM MOTORS.com 28-07-2017

Table 1 Specificații tehnice motor 32NFM-3-7,5-18

Standard IP 55
Tensiunea nominală Un=230/460 V
Curentul nominal In=18,2/9,1 A
Turația n=1800 rot/min
Cai putere HP=7,5 KW

11
CAPITOLUL 3. SCHEMA ELECTRICĂ

3.1. Condiții generale


Distribuţia energiei electrice este redata în orice instalatie electrică prin scheme
electrice. Prin schemă se înţelege un desen care arată modul în care diferite părţi ale unei
reţele, instalaţii, ale unui aparat sau ale unui ansamblu de aparate sunt funcţional conectate
între ele. Aparatajul electric reprezintă ansamblul echipamentelor electrice utilizate în
scopul protejării atât a instalatiilor electrice cât și a personalului ce o deserveste (contra
efectelor curentului electric), și asigurării functionării corecte a receptoarelor din instalații.

Schema electrică (schema de forță sau de comandă) este realizată cu ajutorul pachetului
software ProfiCAD , un program care este conceput pentru realizarea cât mai ușor a
schemelor electrice și electronice, diagramelor de circuit și control sau poate fi folosit pentru
realizarea diagramelor pneumatice, hidraulice sau alte tipuri de diagrame tehnice.

Schema de acționare electrică a unui sistem da pompare este constituită din următoarele
circuite distincte:

 Schema de forță
 Schema de comandă
În instalațiile complexe deseori sunt folosite schemele bloc (schemă diagramă), scheme
care arată funcționarea între sisteme sau între grupuri de sisteme avute în instalație. Pentru
aceasta, schemele bloc sunt proiectate asfel încât personalul de specialitate sau persoane
care nu sunt specializate în acel domeniu, să se poată familiariza cu funcționalitarea
instalației.

12
Fig. 5 Schema electrica bloc de forta și comandă pentru pornirea motorului asincron tifazat
cu rotorul în scurcircuit

3.2. Schema de forță


În schema de forță se gasesc diferite aparate electrice care sunt conectete între ele
conform fig. 6.

Prin acționarea butonului de pornire (SK1) se va închide circuitul din fig 6. (pag2.3) ceea
ce înseamnă alimentarea bobonei contactorului K1 care are rol de închiderea contactelor de
forță, automenținere și semnalizare. Prin această metodă este alimentat convertizorul de
frecvență cu ajutorul căruia se poate regla cu ușurință turația motorului.

13
Fig. 6 Schema de forță ,pag.1

14
Table 2 Schema de forță va avea următoarele echipamente:

ÎNTRERUPĂTOR
AUTOMAT CU Q1 – de tip Ex9M1S
PROTECȚIE LA
SCURCIRCUIT ȘI http://resonance.ro/378-
SUPRASARCINĂ large_default/intrerupator-
automat-20a-3p-36ka.jpg

K1–LC1-D 3 poli AC-3 440V


CONTACTOR
18A
http://www.electricsite.ro
/9903-
thickbox_default/contactor
-schneider-tesys-lc1-d-3-
poli-ac-3-440v-18a-bobina-
24v-ca-lc1d18b7.jpg

HFL 14/12,5 Cu
multiind-basic 400v-18A-
12.5kvar-Cu-L-S
FILTRU
http://www.dcb.ro/files/p
roduse/multind_site_bobin
e_statice-616.jpg

15
CONVERTIZOR DE DV6- 340 3 AC 400 0, 37 -
FRECVENȚĂ 7, 5 (400V)

MOTOR 32NFM-3-7,5-18

Întrerupătoarele automate cu protecție la suprasarcină și scurcircuit sunt utilizate în


principal în aplicaţiile de distribuţie electrică pentru protecţia cablurilor alimentate de
transformatoare. Protecţia termică lucrează în funcţie de reglatea în amperi de la 0,7 la 1 din
calibrul unităţii de declanşare (16 A la 250 A), corespunzător reglajelor de la 11 la 250 A
pentru gama de unităţi de declanşare. Protecţie la scurtcircuit cu o valoare de acţionare fixă
sau reglabilă care iniţiază declansarea instantanee dacă este depăşită.

Contactoarele - sunt aparate de comutaţie cu o singură poziţie de repaus, capabile să


închidă, suporte şi deconecta curenţi nominali şi de suprasarcină. Recomandarea CEI 158-1
admite variaţii de –15% , respectiv de +10% ale tensiunii de alimentare (intre 0,85Un - 1,1Un
) a electromagnetului pentru o funcţionare corectă a contactorului (poziţia armaturii mobile)
atât la anclanşare cât și la declanşare.

Filtrele armonice trifazice sunt făcute din plăci magnetice cu pierderi reduse, conductor
din cupru de clasă regim permanent F (1550C) şi releu protecţie termică. În scopul creşterii
ventilării filtrelor, printre acestea sunt separate spirele, îmbunătăţind astfel disparea
termică. Factorul disponibil p este 7% şi 14% cu frecvenţă rezonanţă 189 Hz şi 134 Hz pentru

16
reţele de 50 Hz. Cu aceste valori standard în reţelele trifazice şi sarcinile echilibrate,
fenomenele armonice şi cu rezonanţă mare de grad 5 (250 Hz) sunt eliminate evitând
rezonanţa între impendanţa inductivă şi condensatorii trifazici pentru corectarea factorului
putere şi protejarea condensatorilor de reţea şi a băncilor condensatoarelor de suprasarcină
cauzată de armonici.

Convertizoarele de frecvenţă transformă reţeaua alternativă sau trifazată cu tensiune


constantă și frecvenţă constantă, într-o reţea nouă, trifazată cu tensiune variabilă și
frecvenţă variabilă. Această reglare a tensiunii/frecvenţei facilitează reglarea continuă a
turaţiei motoarelor asincorne trifazate. Acţionarea dispune de cuplu nominal chiar și în
funcţionare la turaţii mici. CONVERTIZORUL DE FRECVENȚĂ DV6- 340 3 AC 400 0, 37 -7,5
(400 V) are posibilitatea reglării continue a turației, oferă un cuplu de pornire ridicat, iar un
avantaj suplimentar este acela de renunțare a echipamentelor de protecție și supraveghere
a motorului, instalația avînd nevoie doar de un întrerupător de protecție pentru protecția
conductoarelor și la scurcircuit.
Utilizarea convertizoarelor de frecvenţă pentru reglarea turaţiei la echipamentele cu
debit volumetric cum ar fi pompele, ventilatoarele şi compresoarele nu este o idee nouă. Însă
noile tehnologii în acest domeniu fac această alternativă şi mai atractivă datorită costurilor
mai reduse. Utilizarea de electromotoare cu reglarea variabilă a turaţiei în sisteme HVAC
oferă un potenţial mare de economisire.
Din acest motiv, această tehnologie poate contribui în mod substanţial la
respectarea acordurilor şi al normelor locale şi internaţionale în domeniul economisiri de
energie şi al scăderii emisiilor de dioxid de carbon.
Pentru o instalare corecta a convertizorului din punct de vedere al compatibilității
electromagnetice (CEM) se iau măsuri de împămîntare, ecranare și filtrare cu scopul de a nu
fi influențat de perturbațiile electrice sau a nu perturba instalația electrică. În fig 5 se poate
observa cum sunt realizate ecranarea (înte convertizor și motor) și filtrarea (cu ajutorul
bobinei de rețea și a filtrului de deparazitare).

3.3. Schema de comanda

Schemele electrice de comandă constituie o parte foarte importantă în cadrul


instalațiilor electrice. În cadrul schemei de comandă sunt revăzute echipamenta electrice
de comandă ,control, avertizare sau restricționare care vor anclanșa sau declanșa diferite
echipamenta din schema de forță. Pentru evitarea unui funcționări defectuse a instalației,
se vote pevedea în schema de comandă un interblocaj între echipamente.

Ex:
- Linii de asamblare echipamente auto cu ajutorul roboților industriali
- Linii de distribuție a coletelor
- Linii de îmbuteliere

17
Fig. 7 Schema de comanda , pag2

18
Table 3 Echipamentele folosite în schemele de comandă

SIGURANȚĂ AUTOMATĂ 2P, 4,5kA 16A/C iK60N


BIPOLARĂ Schneider

TRANSFORMATOR JBK-630 VA

BUTON DE AVARIE 1NC rosu


(BUTON DE URGENȚĂ) XB4BS8442

BUTON DE PORNIRE CU 1NO verde


REVENIRE XB4BA31

Contactor 3P 18A, auxiliar


CONTACTOARE 1NO+1NC, bobina 24Vcc
(K1,2,3) LC1D18BD

19
Interfață modulară cu
RELEE DE COMANDĂ ȘI releu electromecanic,
CONTROL 24Vc.a., 1C, 10A, AgNi, LED
(RELEE INTERMEDIARE)

galben, 24V
LAMPĂ DE SEMNALIZARE XB4BVB5

TRADUCTOR DE 0-25 Bar 4-20mA 1/4"G


PRESIUNE ECOS25.0A
www.adelaida.ro

Parametrii siguranţelor automate :

Standard........................IEC/EN 60898-1
Curentul de declanşare ...............16(A)
Tensiunea de lucru .....................400(V)
Puterea de rupere ........................4,5 (KA)
Frecvența nominală.................50/60 Hz
Temperatura de functinare.....-5....+55 0C

Prin intermediul Transformatorului se transforma o putere electrica alternativă cu


anumiți parametri într-o altă putere electrică de aceiași fecvență dar cu parametri electici
modificați. Transformatorul ales în schema de comandă (pag. /2.2) este de tip JBK-630 VA
care coboară tensiunea rețelei (380 V, 50 Hz) la valorile corespunzatoare funcționarii
echipamentelor de comandă (24 V, 50 Hz). Putere de 630VA în varf de sarcină și recomandat
pentru consum maxima efectiv de pana în 300W. Alegerea acestui model de transformaror
se datorează în special protecției la scurcircuit.

Parametri contactorului LC1D18BD :

a. Curentul nominal...........................16(A)
b. Curentul de suprasarcină............6*In (A)
c. Tensiunea de lucru.........................400(V)

20
d. Frecvența nominală....................50/60 Hz
e. Curectul de scurcircuit.............20KVA
f. Număr de cicluri de funcționare...................4000

3.4. Descrierea schemei de comandă

3.4.1 Comanda locală


Pentru pregătirea circuitului de comandă se va acționa siguranța automată f1 pentru
alimentarea transfurmatorului (Tr) după care se va anclanșa și siguranța automată f2. În
schema de comandă este prevăzut un circuit (fig 7 pag 2.3) care are posibilitatea întreruperii
tensiunei de comandă, implicit întreruperea circuitului de forță. Această comandă de
întrerupere a circuitului este dată de butonul de oprire (bo) care întrerupe alimentarea
bobinei contactorului K1 și în același timp trimite comandă automatului programabile prin
intermediul releului K14, de oprirea tuturor comenzilor. După cum observăm, contactorul
K1 va deschide contactele auxiliare aferente circuitelor din fig 7 pag 2:6 pentru a se
împiedica alimentarea contactoarelor K2 și K3 (se va împiedica închiderea contactele de
forță aferente motorului 1 și 2).

Datorită posibilității de defectare sau pentru a nu întrupe alimentarea cu apă potabilă


datorate anumitor revizii periodice, vor fi utilizate doua motoare, care vor fi alimentate de
la același converizor (unul dintre ele fiind de rezervă). De aceea pentr a alimenta
MOTORULUI 1 se va acționa butonul SK 1, care va alimenta bobina contactorului K2 care la
rândul său va închide contactele de forță, autoreținere și semnalizare (fig 7 pag 2.6). Pornirea
motorului 1 se mai poate face și de la distanță cu ajutorul contactului ce aparține releului
K12 (fig 7 pag 2.5). Pentru a porni motorul de rezervă (MOTORUL 2) , se va acționa butonul
SK 2 sau automatul programabil va închide contactul releului K13 , pentru a alimenta bobina
contactorului K3.

Pentru a nu avea o funcționare a ambelor motoare concomitent, se vor folosi contactele


de comadă ale contactoarelor K3/43.44 și K2/43.44 pentru creerea unei condiții de
interblocaj.

Tot în fig 7 , releul K6 care va trimite informație către PLC de cu privire la parametri
convertizorului. În condiția care convertizorul nu poate confirma pregatirea , va intra pe
modulul avarie alimentând bobina releului K7 (fig 7 pag 2:5) care la rândul său deschide
toate contactele sale, pentru a nu putea porni motoarele din sistem , atât de la panoul local
cât și de la distanță.

21
Fig. 8 Comanda locală sau de la distanță , pag.3

22
De asemenea , în fig. 8 sunt redate intrarile ce vor trinite comenzi exacte catre PLC
(CONTROLLER PROGRAMABIL LOGIC). Tot aici se pot observa și contactele releului K 7,
releu care este comandat de convertizor când acesta este în regim de avarie.

În fig 9 sunt redate lămpile de semnalizare care au posibilitatea de verificare a


funcționabilității cu ajutorul butonului SL2

În fig 10 putm observa intrările și ieșirile din PLC pentru efectuarea diferitelor comenzi
din cadrul schemei de ladder.

În fig 11 se găsesc electrovalvele instalației de alimentare cu apă potabilă, electrovalve


comandate de contactele releelor intermediare, care la rândul lor sunt comandate de
automatul programabil.

23
Fig.9 Schema de comanda, pag 4

24
Fig. 10 Schema bloc de comandă , pag 5

25
Fig. 11 Schema de comanda, pag 6

26
Pentru protecție, bobinele electrovalvelor vor fi alimentate și vor funcționa cu o tensiune
de 24V.

O alta metodă de eficientizare a sistemului de comunicare între automatul programabil


și comenzile din diferite puncte de acces este folosirea de cabluri speciale de comunicare
dintre plc și monitor. Pentru viitor se pot dezvolta noi canale de înbunătățire a
echipamentalor hard sau soft. Unul din canalele de înbunătățire a comunicării dintre PLC,
EtherNET și calculator este de folosirea cablurilor cu fibră optică.

Fig. 12 Cablu de comunicare și programare plc AB

https://cdn1.bigcommerce.com/server4800/h9he6/products/32/images/119/abultimateco
mbo__72087.1359902238.380.380.jpg?c=2

3.4. Scema bloc pentru pornirea pompei


Schemele bloc ale instalațiilor sunt concepute de diferiți producători pentru a înțelege
mai ușor instalația și unde sunt poziționate diferite echipamente de protecție sau control.

27
Fig. 1 Schema bloc pentru pornirea pompei cu ajutorul convertizorului de frecvență

Agenda electrică Moeller 02/08 Softstartere electronice și acţionări electrice pentru


motoare

B1 – encoder

28
CAPITOLUL 4 Controlul sistemului de pompare cu ajutorul PLC-lui (program).

4.1. Condiții generale


Automatul programabil (AP) este un aparat electronic care controlează regimurile de
funcţionare ale mașinilor și proceselor. AP-ul recepţionează semnale prin intermediul
intrărilor sale, le prelucrează după un program și transmite semnale la ieșirile sale.

Programul se realizează cu ajutorul unui software de programare; prin program se pot


comanda intrările și ieșirile după dorinţă, se pot măsura timpi și efectua operaţii de calcul.

Avantajele utilizării PLC-lui în comparatie cu sistemele de automatizare clasice sunt în


special de fiabilitate ridicata (implementarea softwer conduce la simplificarea și reducerea
numarului de legaturi fizice), testare și punere în functiune (datorita programelor de
implementare și simulare a procesului), flexibilitatea sistemelor moderne (modificari care
pot aparea pe parte de softwere sau hardware, modificări care permit preluarea de noi
componente ale procesului de control).

4.2 Automatizarea procesului

4.2.1 Avantajele și dezavantajele automatelor programabile

Avantajele aulomatelor programabile:

- flexibilitate: în trecut era nevoie pentru fiecare echipament care trebuia controlat de un
automat sau un releu care sa-l conducă. Prin intermediul automatelor programabile este
posibilă conducerea concomitentă a mai multor dispozitive folosind un singur automat
programabil.

- consumul: este foarte mult redus deoarece automatul programabil consumă mult mai
puţin decât releele din panoul de automatizare convenţional;

- uşurinţă şi rapiditate în relizarea modificărilor: prin intermediul unei conduceri


realizata în logică cablată(cu relee) era nevoie de timp în cazul unei schimbări sau încorecţia
unei erori. Prin utilizarea automatelor programabile aceste schimbări sau corecţii pot fi
efectuate foarte uşor în program;

- posibilităţi de testare: programul poate fi rulat şi evaluat înainte de a fi instalat pe automat


pentru a realiza conducerea echipementului

- viteza de operare: viteza de operare este dependentăde timpul de scanare al


intrărilor,timp care în prezent este de domeniul milisecundelor;

29
- modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder respectiv a metodei
booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de programare şi pentru cei care
nu au cunoştinţe deosebite în domeniul programării;

- documentare:este posibilă o foarte bună documentare a programelor prin inserarea


decomentarii în spatiile alocate acestora facilitând astfel continuarea şi depanarea acestora
de către alţi programatori;

- securitatea:mărită datorită modului de lucru cu procesul.

Dezavantajele automatelor programabile:

- aplicaţii „fixe”: unele aplicaţii nu au nevoie de automat programabil datorită gradului


foarte mic de complexitate neexistand astfel necesitatea achiziţionării unui automat
programabil relativ sofisticat;

- probleme de mediu: în unele medii există temperaturi ridicate sau alte condiţii care pot
duce la deteriorarea automatelor programabile astfel ca acestea sunt greu sau chiar
imposibil de utilizat;

- funcţionare „fixă”: dacă nu apar schimbări în cadrul procesului de multe ori folosirea
automatului poate fi mai costisitoare.

4.2.2 Configurare comunicati


Succesul unui PLC este influențat de o mare măsură de nivelul de dezvoltare al
sistemului de dezvoltare. Unul dintre marile avantaje al PLC-ului Allen-Bradley
este că sistemele de dezvoltare, care se pot descărca gratuit și sunt instrumentele
preferate de utilizatori pentru simplitatea de operare și update făcute în interesul
utilizatorilor.

Controlerul logic programabil este un controler folosi t special în acest


domeniul, este dotat cu intrări și ieșiri n umite I/O după expresiile din limba
engleză ”Input/Output”.

Componente principale:

 Responsabil pentru logica controlerului logic programabil este o unitate centrală de


procesare denumită CPU (Central Processing Unit), respectiv programul de
funcționare lansat de acesta.

30
 I/O-urile sus-menționate sunt responsabile pentru capacitatea PLC-ului de a primi
informații despre mediul lui înconjurător, respectiv despre mașini și procese
derulate. Acestea sunt transmise în general de diferiți senzori. De asemenea, în
categoria de I/O intră ieșirile, care servesc controlerul logic programabil în procesul
de reglementare și control a diferitelor elemente.
 Elementele esențiale ale controlerelor logice programabile moderne sunt modulele
de comunicare, cu ajutorul cărora este asigurată comunicarea cu celelalte mijloace,
de exemplu cu cititoare de coduri de bare, indicatori de poziție, imprimante, sau cu
I/O-uri aflate la distanță, care sunt puse la dispoziție în sisteme bus sau în sistemul
tot mai popular Ethernet.
 În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, software-ul, care diferențiază dispozitivele
aflate pe piață. Controlerele logice programabile sunt programabile cu ajutorul
limbajelor de programare create special, aceste limbaje prezentând diferențe în
funcție de producător, chiar și diferențe majore în privința funcțiilor disponibile,
gama de blocuri de funcții și confortul de operare, dar în general sunt incluse în
grupurile definite de standardul IEC_61131-3, dintre acestea, cel mai frecvent
utilizate sunt:
- Cu diagramă în scară
- Cu blocuri de funcții
- Cu set de instrucțiuni

Fig. 14 Allen-Bradley CompactLogix 1769-L32C

https://www.mrplc.com/store/images/P/compactlogix-29.jpg

31
Pașii care care vor fi parcurși pentru proiect în RSLogix 5000 :

a. Se va descarca programul RSLogix 5000


b. Se va intra în setarile calculatorului (Local Area Connection Properties -> Internet
Protocol (TCP/IP)) pentru a deselectarea IP-lui dinamic și selectarea unui IP stabil
după care, binențeles , se definește IP-ul stabil (IP addres: ex:
192.168.13.10,38,42,.....). Obs: Pentr a nu se încurca, este de preferat ca terminația
de la IP-ul calculatorului să fie din doua cifre. La adresa Subnet mask va apărea
adresa 255.255.255.0 Penru confirmarea comenzilor se va apăsa butonul de OK.
c. Se deschide RSLinx Clasic Gaterwey pentru a
convigura drivers (Configure Drivers).
Configurarea draivers se găsește în a treia căsuță
spre dreapta(unde este figurat un cablu cu mufe la
capete) și se alege EtherNET devices după care se
va apăsa Add New pentru a putea personaliza
rețeaua (AB-ETH-1; scoală; laborator; licență) , se
va confirma prin OK și va apărea o altă fereastră
pentru introducerea IP-lui calculatorului și IP-ul
care se găsește pe dispovitivul de EtherNET (ex
192.168.13.2). Pentru confirmare se dă Aply și OK.
Următorul pas este de a da START dravers
“licență”. (apoi close). Cablu dintre calculator și EtherNET este de tip CAT 5 iar
între EtherNET și PLC este USB 1761-CBI-PM02.

d. Pentru a observa
comunicare între calculator-
>EtherNET->PLC, se va intra
în RSWho din același RSLinx
Clasic pentru a observa
conexiunea dintre calculator și
PLC-ul cu care se va lucra.

32
e. Următorul pas este de a deschide RSLogix 5000
unde se va deschide un nou program și selectarea
unui nou controller. Obs. Se va alege același
controller ca al PLC-lui.(în cazul nostru 1769-L32C).

f. După ce terminăm de efectuat operațiile de


mai sus va apărea pe ecran Controller
Organizer pentr efectuarea efectivă a
comenzilor din programul implementat și
definirea tagurilor. Deci: Controller
Organizer –> Tasks –> MainProgram :
1. Program Tags pentru definirea tagurilor
2. MainRoutine pentru comenzile
programului .

33
g. În continuare se poate simula programul cu ajutorul Emulate 5000 Classis
Monitor și Factory Talk View Studio sau se poate trimite programul online catre
PLC pentru efectuarea operațiilor dorite.

4.2.3. Controlerul CompactLogix L32C


Controleru este un dipozitiv care facilitează comunicarea dintre EnterNET și indicatorii
de poziție.
• Memoria utilizatorului variază de la 0,5 până la 3 MB standard, plus 0,5 până la 1 MB de
siguranță, în funcție de tipul de controler.
• Cardurile CompactFlash oferă memorie nonvolatile (flash) pentru a stoca permanent un
program de utilizator și date de etichetă.

Fig. 15 PS Allen-Bradoher CompactLogix L32C

http://eplandata.de/portal/pl_PL/part/data/A-B/gen/A-B/preview/picturefile/256/A-
B%255C1769%255C1769-L32C.tif.png

4.3. Schema LADDER


În schema ladder vom arăta automatizarea procesului aupă cum urmează:

 Linia 0 - se poate observa prima dată butonul de avarie care poate întrerupe ciruitul
principal (Local 1:I Data 18). Tot pe această linie se poate observa butonul de pornire
care trimite informație către PLC (Local 1:I Data 0) pentru alimentarea releului
intermediar K11(Local 2: O Data 0). După cuplare, releou intermediar K11, va
alimenta bobine releului K1(Fig.7 - pag. 2:3) care la rândul său va închide circuitul de
forță pentru alimentarea convertizorului (Fig.6 - pag1:1).

34
 Linia 1 – contactul releului intermediar K11 pentru confirmare prezență tensiune
este secundat de un contact normal închis care se deschide atunci când convertizorul
este în avarie (Fig.6 – pag1:3). Pentru siguranță, vom atașa și contactele limitatorilor
de nivel minim în paralel pentru a întrerupe circuitul în cazul în care cele două
tanckuri vor rămâne fără apă. După îndeplinirea condițiilor se va alimenta bobina
releului pentru permisie funcționare(Local 2:O Data 13).
 Linia 2 – circuitului 1 este condiționat de: presostat , permisie funcționare ,butonul
de pornire și pentru a se împiedica funcționarea a două sau mai multe circuite
concomitent, sunt atașate și contactele normal închise ale celorlalte circuite (cantact
de interblocaj ).
Presostatul: are funcția de a trimite informație catre PLC cu privire la presiunea din
circuitul de apă. În funcție de acesta se vor deschide valvele preselectate și se va porni
motorul ales.1111
Contactul de permisie funcționare este dat de convertizor atunci când acesta este
pregătit.
Butonul de pornire este pentru selectarea circuitului ales.
Contactele de interblocaj sunt contacte normal închis, care au rolul de a se deschide
când unul dentre circuite este activat.
 Linia 3 – este comanda de start dată de convertizor către motor. Această comandă
este îndeplinită, doar dacă unul din circuitele 1 sau 2 are comanda de pornire
preselectată. Pentru a se împiedica o comandă accidentală, se vor pune și contacte de
interblocare aferente circuitelor 3 și 4.
 Linia 4 – impunerea frecvenței dată de convertizor către motor.
 Linia 5 – este comanda de stop dată de convertizor.
 Linia 6 – reprezintă comanda circuitului 2 care are același principiu de funcționare ca
al circuitului 1.
 Linia 7 – acționarea releului intermediar pentru electrovalva 1 (V1) atunci când
circuitele 1 sau 2 sunt în funcție. Atunci când limitatorul de nivel minim al tancului 1
este acționat, se va întrerupe alimentarea electrovalvei iar aceasta se va închide
pentru oprirea alimentării cu apă din tancul 1.
 Linia 8 – are același principiu de funcționare ca și linia 7. Deci va închide sau deschide
elecrovalva 2 în funcție de circuitul preselectat și limitatorul de nivel minim al
tancului 2.
 Linia 9 – închiderea sau deschiderea electrovalvei 3 în funcție de circuitele 1 sau 2.
 Linia 10 – închiderea sau deschiderea electrovalvei 4 în funcție de circuitele 1 sau 2.
 Linia 11 – închiderea sau deschiderea electrovalvelor 5 și 6 în funcție de circuitele 1
sau 2.
 Linia 12 – comanda de start a circuitului 3 condiționată de presostat și contactul de
interblocaj al circuitului 4.

35
 Linia 13 – contactul de comandă pentru anclanșarea releelor intermediare care vor
închide electrovalvele 7 și 9.
 Linia 14 – comanda de închidere a electrovalvei 10 în funcție de circuitele 3 sau 4.
 Linia 15 – deschiderea sau închiderea electrovalvei 11 în funcție de limitatorul de
nivel maxim al tanckului 1 și circuitele 3 sau 4..
 Linia 16 – deschiderea sau închiderea electrovalvei 12 în funcție de limitatorul de
nivel maxim al tanckului 2 și circuitele 3 sau 4.
 Linia 17 – anclanșează sau declanșează circuitului 4, în funcție de presostat și butonul
de pornire al circuitului 4.
 Linia 18 – închide sau deschide releul intermediar aferent electrovalvei 8, în funcție
de circuitul 4.
 Liniile 19, 20, 21 și 22 – închid sau deschid alarmele aferente nivelurilor minim și
maxim pentru tanckurile 1 și 2.

36
Fig. 16 Schema 1 LADDER

37
Fig. 17 Schema 2 LADDER

38
Fig. 18 Schema 3 LADDER

39
Fig 19 Schema 4 LADDER

40
Fig 20 Schema 5 LADDER

41
Fig 21 Schema 6 LADDER

42
Fig 22 Schema 7 LADDER

43
Fig. 23 Tagurile folosite în implementare

44
Așa cum se observa în figurile ce urmează, fiecare circui va acționa prin intermediul
PLC-lui una sau mai multe echipamente electrice cum ar fi:

Circuitul 1 - este prevăzut pentr a funcționa cu motorul 1 și electrovalvele V1, V2, V3 și V4.
Atunci când unul din tanckuri va rămâne fară apă, se va anclanșa contactul limitatorului de
nivel minim și va închide electrovalva aferentă. În cazul în care și al doi-lea tanck va rămâne
fără apă, atunci se va închide și a doua electrovalvă aferentă tanck-lui respectiv. În acest caz
circuitul 1 își va întrerupe funcționarea dând conamdă atât motorului 1 cât și electrovalvelor
V3 și V4 de întrupere.

Circuitul 2 – are același principiu de funcționare ca al circuitului 1. Acesta este considerat


circuitul de rezervă, fiind folorit doar în cazul în cate se va defecta motorul 1 sau aceasta este
în incapabilitate de funcționare (revizie anuală).

Circuitul 3 - va deschide V7, V9, V11 și V12 -pt circuitul de alimentarea a tanck 1 și 2 prin
aparatul debactericil (umplerea tanck-urilor de la o sursă de apă care nu este certificată din
punct de vedere al potabilității ).

C4(circuitul 4) – va deschide V8 , V11 și V12 pentru alimentarea tanck-lor prin racordul


tubului flexibil de la o altă navă sau din portul unde acostează.

45
Fig. 24 Schema de funcționare a circuitului 1

46
Fig. 25 Schema de funcționare a circuitului 2

47
Fig. 26 Alimentarea cu apă prin circuitul de desalinizare (circuitul 3)

48
Fig. 27 Alimentarea tanck-urilor de la mal ,doc sau de la o altă navă (circuitul 4)

49
CAPITOLUL 5 MASURI DE ECRANARE

Pentru o buna funcționare a instalației este obligatorie ecranarea lor (EMC)

Fig. 28 Schema bloc pentru ecranarea echipamentelor de forță sau comandă

Prin ecranare se înțelege un perete conductor care separă spațiul în trei regiuni
distincte
- prima, în care se găsește sursa perturbatoare
- a doua se găsește ecranul
- a treia este regiunea unde se gasește victima și care reprezintă spațiul protejat.

Eficiența ecranării se apreciază prin atenuarea ecranului (AE este atenuarea pentru câmp
electric , iar AH este pentru câmpul magnetic) și este diferit ca raportul dintre câmpul
electromagnetic într-un punct din spațiu protejat , fară ca ecranul să fie prezent și câmpul
rezidual din același punct în prezența ecranului.

O dată cu creșterea frecvenței se accentuează și pierderile în ecran, și deși crește eficiența


acestuia, principala problemă care apare în acest caz este legată de radiația fantelor , adică a
orificiilor.

În cele mai multe cazuri cablurile reprezintă antene de emisie/recepție deosebit de


eficiente comparativ celelalte cutia echipamentelor. Pentru reducerea efectelor
perturbatoare ale câmpurilor preluate/emise se folosesc cablurile ecranate. Referitor la
ecranarea în câmp electric, pot fi considerate două moduri de conectare pentru cablurile
coaxiale.
Astfel
-în primul caz, ecranul nu este conectat la masă

50
-în cel de-al doilea caz, când ecranul cablului este conectat la masă
Capacitatea proprie a cablului apare în paralel pe impedanța de sarcină. Dacă capacitatea
proprie a cablului este mult mai mare decât capacitatea corespunzătoare diafoniei
capacitive, efectul tensiunii perturbatoare asupra impedanței de sarcină este redus deoarece
curentul perturbator este obligat să se scurgă prin impedanța tresei la masă. De obicei ,
atenuarea cablurilor coaxiale la acțiunea câmpului electric este de circa
80 - 120 dB. Referitor la ecranarea în câmp magnetic, dacă se consideră un conductor sursă
de perturbații parcurs de un curent si cablul coaxial victimă plasat în apropiere, se constată
existența a două cuplaje inductive, unul față de tresă (ecran) si unul față de conductorul
central. În practică, frecvența de tăiere a filtrului corespunzător unui cablu coaxial este de
circa 1 kHz și depinde de construcția cablului.
La frecvențe înalte energia se propagă prin materialul izolator sub formă de câmp
electromagnetic, conductoarele având doar rolul de ghidare a acestui câmp, ele suportând și
pierderile prin efect Joule. Deoarece izolatorul are er>1, viteza de propagare este mai mică
decât viteza luminii.
Impedanța de cuplaj Zk se defineste ca raportul dintre căderea de tensiune pe unitatea de
lungime și curentul care îl parcurge. În c.c., impedanța de cuplaj este chiar rezistența liniară
a ecranului (caz valabil până la circa 1 MHz), însă în c.a. de înaltă frecvență contează forma
constructivă a ecranului; de exemplu, pentru cablurile cu tresă împletită, la frecvențe peste
10 MHz, impedanța de cuplaj creste cu frecvența. Cablurile de înaltă imunitate au impedanța
de transfer sub 1 mW/m pentru frecvențe cuprinse între 1 si 10 MHz. Rezultă că, prin
intermediul impedanței de cuplaj are loc în permanență un schimb de energie cu mediul
ambiant, adică, semnalul util care se transmite pe o linie de transmisiune se transformă în
zgomot, respectiv perturbațiile din exterior, se suprapun peste semnalul util.
La frecvențe joase, cuplajul este predominant rezistiv și foarte slab. La frecvențe medii,
cuplajul devine inductiv, nivelul crescând o dată cu frecvența; panta caracteristicii este
cuprinsă între 20 si 40 dB/decadă în funcție de impedanțele generatorului și a sarcinii. La
frecvențe ridicate, comportarea este inductivcapacitivă, cu rezonanțe care pot reduce
nivelul cuplajului.
Reducerea radiației emise sau captate de cabluri se realizează prin conectarea tuturor
cablurilor la placa de referință a potențialului, de obicei, reprezentată de către panoul din
spatele echipamentului; această placă trebuie să fie bună conducătoare de electricitate.
Placa de referință a potențialului se leagă la corpul navei, la ea fiind legate toate ecranele
cablurilor de legătură, precum si filtrele. Nici un cablu neecranat sau nefiltrat nu are voie să
intre în interiorul echipamentului fără ca referința acestuia să fie legată la placa de
referință a potențialului!
Legarea la corpul navei se face prin mai multe puncte de impedanță mică (suruburi
poziționate la 10 cm distanță unul față de altul). În încheierea acestui capitol trebuie reținut
că ecranarea este o soluție relativ scumpă și din această cauză este necesar ca proiectarea
mecanică să fie adaptată astfel încât să rezolve cel puțin o parte dintre problemele de
ecranare. De exemplu, dacă echipamentele sunt încorporate în cutii din materiale plastice,
interiorul acestora, de regulă , se metalizează. Merită a fi reținut faptul că vopselele si
lacurile conductoare au o rezistență de suprafață de circa 1 W , în timp ce foliile metalice au

51
rezistența de suprafață mai mică decât 0,1 W. Coroziunea reduce eficiența ecranării
datorită oxidării.
De exemplu, tabla galvanizată la cald (mată) este izolatoare, iar tabla zincată se
acoperă, în timp, cu oxid de zinc (izolator). Oxidul de argint este singurul oxid bun
conducător de electricitate, dar nu și sulfura de argint (pasta neagră ce se
formează la suprafața argintului), care este izolantă. Apariția combinațiilor de tip metal-
oxid-metal conduce la apariția unor structuri neliniare, numite de tip "surub ruginit", cu o
caracteristică oarecum asemănătoare diodelor, la care neliniaritatea depinde în primul
rând de starea suprafețelor și presiunea de contact; aceste structuri generează componente
armonice și produse de intermodulație și mai mult, pot fi variabile în timp, sensibile la
vibrații (efectul de microfonie), la temperatură, umiditate, modificarea presiunii etc.
Cositorul, precum si aliajele sale sunt compatibile pentru lipire cu toate metalele, însă
cositorul este uzat de vibrații, caz în care se transformă într-o pulbere care este izolantă si
de asemenea, în aliajele cu plumb este neecologic.
În cazul industriei navale au fost dezvoltate o serie se tehnici complementare de
ecranare a cablurilor față de cele cu șurub , pentru a ajuta cât mai mult vaporul din punct
de redere al compatibilității electromagnetice.

Una din tehnici este de ecranare a cablurilor în ramele dintre compartimente cu


ajutorul unor cuburi speciale care au pe mijloc o folie din aluminiu. Pentru o bună ecranare
a cablurilor este indicat ca rama dintre compartimente să fie din inox iar cablurile trebuiesc
pregatite (îndepăptată izolația din exterior) în dreptul foliei din aluminiu care se găsește pe
cub.

Fig.29 Ecranarea cablului cu ajutorul cuburilor de etanșare

https://c1.staticflickr.com/8/7156/6435738805_37b99d8c21_m.jpg

52
Fig.30 Scurgerea câmpului electromagnetic

http://capt.co.il/wp-content/uploads/16801437791_0f15e00af7_o.jpg

53
CONCLUZIE

Automatizarea instalațiilor au un rol important în industrie , indiferent de domeniu.


Rolul automatizărilor este de a micșora timpii de lucru între echipamente sau între
echipament și personalul care exploarează instalația și de a da posibilitate de a putea
schimba foarte usor destinația instalației prin adăugarea de componente noi sau
redirecționarea informațiilor existente. O altă contribuție importantă este micșorarea
considerabil a spațiului prevazut pentru echipamentale electrice.

Pe viitor, ne propunem să găsim o soluție de comunicarea dintre PLC și calculator sau


echipamente care să fie mai rapidă și să nu fie afectată de efectele electromagnetismului.

54
BIBILIOGRAFIE

CURS 2. ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE.....................................................................pag 10

www.ELEKTRIM MOTORS.com ...................................................................................................pag 11

www.resonance.ro/378-large_default/intrerupator-automat-20a-3p-36ka.jpg ..... pag 15

www.electricsite.ro/9903-thickbox_default/contactor-schneider-tesys-lc1-d-3-poli-ac-3-
440v-18a-bobina-24v-ca-lc1d18b7.jpg ........................................................................................ pag 15

www.dcb.ro/files/produse/multind_site_bobine_statice-616.jpg ......................................pag 15

ECHIPAMENTE ELECTRICE CAP. 2..................................................................................................... pag 17

www.adelaida.ro ...........................................................................................................................................pag 20
cdn1.bigcommerce.com/server4800/h9he6/products/32/images/119/abultimatecombo_
_72087.1359902238.380.380.jpg?c=2 ............................................................................................pag 27

Agenda electrică Moeller 02/08 Softstartere electronice și acţionări electrice pentru


motoare ...................................................................................................................................................... pag 28

www.mrplc.com/store/images/P/compactlogix-29.jpg .................................................... pag 31

www.eplandata.de/portal/pl_PL/part/data/A-B/gen/A-B/preview/picturefile/256/A-
B%255C1769%255C1769-L32C.tif.png .......................................................................................pag 34

www.staticflickr.com/8/7156/6435738805_37b99d8c21_m.jpg .....................................pag 52

capt.co.il/wp-content/uploads/16801437791_0f15e00af7_o.jpg .....................................pag 53

55