Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei

TEMA LUCRĂRII

Prin întocmirea lucrării se urmăreşte determinarea eficienţei creşterii potenţialului

productiv al unităţilor economice care compun un holding din industria porţelanului, prin
retehnologizarea şi modernizarea proceselor tehnologice în strânsă corelaţie cu solicitările
pieţei interne şi externe, cu extinderea continuă a exportului de produse din porţelan.

Lucrarea este structurată în şase capitole:

I. Informaţii tehnico-economice iniţiale.

II. Calculul creşterii anuale a capacităţii de regim.
III. Alegerea variantei economice de retehnologizare şi modernizare.
IV. Distribuirea producţiei de porţelan către beneficiari.
V. Calculul costului comercial la nivel de societate comercială şi pe total holding.
VI. Determinarea eficienţei economice a retehnologizării şi modernizării în societăţile
comerciale ale holdingului.

I. INFORMAŢII TEHNICO - ECONOMICE INIŢIALE,

NECESARE ÎNTOCMIRII LUCRĂRII

Pentru întocmirea lucrării sunt furnizate următoarele informaţii de bază:

a) Tabel nr.1: Balanţa produsului “SERVICIU CAFEA” (raportul cerere - ofertă);

b) Tabel nr.2 : Extras din “Nota de comandă“ privind retehnologizarea unor societăţi
comerciale producătoare de porţelan (S.C. ARTFIL Sighişoara şi S.C. APULUM Alba
Iulia);
c) Tabel nr.3: Extras din “Nota de comandă“ privind modernizarea societăţilor comerciale
producătoare de porţelan (S.C. PORŢELANUL Curtea de Argeş, S.C. IRIS Cluj Napoca şi
S.C. PORŢELANUL Dorohoi);
d) Tabel nr.4: Indicatori ai costurilor pe unitatea de produs” SERVICIU CAFEA” etalon în
anul de bază;
e) Tabel nr.5: Distanţele pe căile rutiere între producătorii de porţelan şi beneficiarii interni
şi externi;
f) La nivel de holding în anul curent se pot împrumuta pentru investiţii maximum 7000
milioane Unităţi Valorice(U.V.).

Alte informaţii:

1. Prognozele şi studiile de marketing pe baza cărora s-a întocmit programul de

producţie la nivel de holding arată că toată producţia de porţelan are desfacere asigurată,
atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Eventualele depăşiri ale programului de
producţie faţă de nivelul iniţial negociat şi contractat pe ansamblul holdingului vor fi
destinate pieţei externe. Preferinţele partenerilor externi pentru producătorii de porţelan
sunt: ARTFIL Sighişoara, PORŢELANUL Curtea de Argeş, PORŢELANUL Dorohoi şi IRIS
Cluj Napoca.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Livrările la export se vor face “ franco-vama “, după cum urmează: S.C. ARTFIL
Sighişoara şi S.C. IRIS Cluj Napoca livrează întreaga producţie destinată exportului prin
vama Curtici, S.C. PORŢELANUL Curtea de Argeş prin vama Constanţa, iar S.C.
PORŢELANUL Dorohoi prin vama Ungheni.
Pentru perioada următoare, studiile de marketing arată că S.C. PORŢELANUL
Curtea de Argeş poate negocia şi contracta toată producţia de porţelan la export, iar S.C.
Artfil Sighişoara va putea livra la export începând cu trimestrul 2 al anului pentru care s-a
întocmit studiul de marketing, dar numai producţia de porţelan care rămâne disponibilă
după satisfacerea cererii pieţei locale (Târgu Mureş).

2. Livrările de produse către Societăţile Comerciale en Gros (S.C.G.) se fac franco-

depozit principal din oraşele reşedinţă de judeţ.

3. Produsele de porţelan se expediază numai cu mijloace auto, tariful de transport

fiind de 5 U.V. / serviciu de cafea x km.

4. Pentru efectuarea calculelor de eficienţă economică a retehnologizării şi a

modernizării tehnologiilor de fabricaţie existente se va lua în considerare capacitatea
tehnică anuală.

INDICAŢII pentru rezolvarea în sistem individualizare a lucrării complexe.

1. Recomandăm lectura lucrării complexe înainte de rezolvarea acesteia în sistem

individualizat.
2. Toate explicaţiile încadrate în CHENAR se referă la varianta individualizată a fiecărui
student de la I.D.D..
3. Informaţiile conţinute în Tabelele nr.1, 4 şi 5 sunt comune pentru toţi studenţii de la
I.D.D..
4. Informaţiile din tabelul nr.2 sunt parţial individualizate pentru fiecare student (vezi:
indicatorii 1, 2 şi 3), iar indicatorii 4 – 7 sunt comuni pentru toţi studenţii.
5. Informaţiile din tabelul nr.3 sunt în totalitate individualizate / student.
6. Modificările care intervin în tabelele nr.2 şi 3 sunt precizate în varianta individuală care
se primeşte odată cu setul de materiale didactice la începutul sem.II al anului
universitar 2001/2002.
NOTĂ: fiecare student de la I.D.D. va introduce în structura tabelelor nr.2 (parţial) şi
nr.3 (în totalitate) individualizarea primită şi în baza acestor informaţii va întocmi
lucrarea complexă.
7. Primul element de calcul îl constituie: “Determinarea creşterii capacităţii anuale de
regim (vezi: cap.II şi Tabelul nr.6 din lucrarea complexă).
8. Al doilea element de calcul îl constituie ierarhizarea CRITERIILOR de care este
necesar să ţinem seama în alocarea fondurilor de investiţii pentru modernizări
tehnologice în unităţile industriale existente (vezi: Cap.III).
9. Fiecare student va elabora mai multe variante de alocare a fondurilor de investiţii în
funcţie de exigenţele precizate la fiecare variantă.
10. După rezolvarea unor capitole (în finalul acestora) din lucrarea complexă, sunt
prezentate TESTE pentru verificarea modului de soluţionare a acestora.

“Succes în rezolvarea în regim individualizat a lucrării complexe”

11. Rezolvarea integrală şi corectă a lucrării complexe constituie condiţie pentru

prezentarea la examenul de “ECONOMIA RAMURILOR”!!
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 1
Balanţa cerere-ofertă pentru
produsul “SERVICIU CAFEA”
Total
Nr. Cantitate trimestrială (mii buc.)
INDICATORI anual
crt.
(mii buc.)
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
OFERTĂ AN BAZĂ, din care: 1 500 375 375 375 375
S.C. PORŢELANUL
1 580 145 145 145 145
Curtea de Argeş
2 S. C. PORŢELANUL Dorohoi 320 80 80 80 80
3 S.C. IRIS Cluj Napoca 600 150 150 150 150
CERERE AN CURENT din care: 2 000 430 500 535 535
A CERERE INTERNĂ din care: 800 255 125 210 210
1 BUCUREŞTI 150 48 22 40 40
2 CRAIOVA 75 25 10 20 20
3 PIATRA NEAMŢ 60 22 8 15 15
4 TÂRGU MUREŞ 50 18 8 12 12
5 BAIA MARE 55 19 10 13 13
6 SIBIU 65 17 12 18 18
7 TIMIŞOARA 105 45 16 22 22
8 CLUJ NAPOCA 85 15 18 26 26
9 ALBA IULIA 55 18 9 14 14
10 GALAŢI 100 28 12 30 30
B EXPORT 1 200 175 375 325 325
DEFICIT DE OFERTĂ 500 55 125 160 160

Tabel nr. 2
Extras din “ NOTA DE COMANDĂ “ privind retehnologizarea
unor societăţi comerciale
S.C. Artfil S.C. Apulum
Indicatori U.M. Total
Sighişoara Alba-Iulia
1. Termen de intrare în funcţiune 20 febr. 10 ian.
2. Capacitate tehnică mii buc. 140 325 465
3. Fonduri de investiţii din care: mil. U.V. 1050 2550 3600
3.1. Construcţii-montaj mil. U.V 50 120 170
3.2. Utilaje mil. U.V. 1000 2430 3430
4. Cost unitar aferent producţiei
U.V. 45000 45000
interne din care:
4.1. Materii prime din import
$ 1.55 1.55
înglobate în produsul finit
4.2. Materii prime exportabile U.V. ($) 14400 (2) 14400 (2)
5. Cost unitar aferent producţiei la
U.V. 49000 49000
export din care:
5.1. Cost unitar suplimentar pt.
U.V. 4000 4000
producţia de export
6. Preţ vânzare producţie internă U.V. 56000 56000
7. Preţ vânzare producţie export $ 16.8 16.8
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 3
Extras din “ NOTA DE COMANDĂ “ privind modernizarea
societăţilor comerciale

Societăţi comerciale de producere a porţelanului

Specificaţie S.C. Porţelanul
S.C. Porţelanul S.C. IRIS
Curtea de
Dorohoi Cluj Napoca
Argeş
Creşterea producţiei fizice la 1
milion U.V. investiţi în modernizare 0,120 0,105 0,155
(mii buc./1 milion U.V.)
Termen de intrare în funcţiune a
15 febr. 20 febr. 1 febr.
modernizărilor
Reducerea cheltuielilor directe la
6% 3% 5%
10 mil. U.V. investiţi

Tabel nr. 4
Indicatori pe unitatea de produs
(“ SERVICIU CAFEA “ETALON)
– în anul de bază –

Porţelanul
Nr. Porţelanul IRIS Cluj
Indicator U.M. Curtea de
crt. Dorohoi Napoca
Argeş
1. Cost unitar variabil din care: U.V. 40000 44000 42000
U.V. 12600 13320 12000
1. 1. Materii prime exportabile
($) (1,75) (1,85) (1,67)
Materii prime din import
1.2. $ 1.50 1.25 1.20
înglobate în produsul finit
Cost unitar convenţional-
2. U.V. 9000 8000 9000
constant
Cost unitar suplimentar
3. U.V. 2000 2500 3000
aferent producţiei de export
Cost unitar aferent
4. U.V 49000 52000 51000
producţiei interne
Cost unitar aferent producţiei
5. U.V. 51000 54500 54000
export
Preţ vânzare producţie
6. U.V. 54000 55000 55000
internă
Preţ vânzare producţie
7. $ 17.6 15.2 16.0
export

Curs valutar 1 USD = 7 200 U.V.

 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei

Tabel nr. 5
Distanţele pe cale rutieră (transport auto) între producătorii de porţelan şi
beneficiarii de pe piaţa internă şi externă
- Km-

PRODUCĂTORI
Curtea de
Dorohoi Cluj Napoca Sighişoara Alba Iulia
Argeş
CONSUMATORI
1 BUCUREŞTI 145 680 470 305 455
2 CRAIOVA 120 795 505 340 205
3 PIATRA NEAMŢ 585 210 295 200 345
4 TÂRGU MUREŞ 170 245 115 60 195
5 BAIA MARE 310 225 95 255 400
6 SIBIU 60 275 100 75 65
7 TIMIŞOARA 245 450 195 265 160
8 CLUJ NAPOCA 140 220 -- 170 95
9 ALBA IULIA 110 315 95 155 --
10 GALAŢI 260 240 325 250 285
11 EXPORT 350 95 110 260 --

II. CALCULUL CREŞTERII CAPACITĂŢII ANUALE DE REGIM

Pe baza datelor din tabelul nr.2: “Extras din Nota de comandă privind
retehnologizarea unor societăţi comerciale” şi din tabelul nr. 3: “Extras din Nota de
comandă privind modernizarea societăţilor comerciale”, se determină creşterea capacităţii
de regim în urma acţiunilor de retehnologizare şi modernizare, pornindu-se de la
capacitatea tehnică anuală ce revine la 1 milion U.V. investiţii şi durata de funcţionare în
anul curent.
Pentru determinarea numărului de luni de funcţionare se are în vedere faptul că
intrarea în funcţiune a modernizărilor în zilele de 10, 15 sau 20 ale lunii calendaristice
corespunde cu 0,66; 0,5; respectiv 0,33 luni calendaristice de funcţionare, la care se
adaugă numărul de luni întregi de funcţionare până la sfârşitul anului (31 decembrie).
Spre exemplu pentru S.C. ARTFIL Sighişoara se procedează astfel:
- se determină capacitatea tehnică anuală care revine la 1 milion U.V. investiţii:
140 mii buc : 1050 mil. U.V. investiţii = 0,133 mii buc. / 1 milion U.V. investiţii
- se determină capacitatea tehnică lunară care revine la 1 milion U.V. investiţii :
0,133 mii buc./an x 1 milion U.V. investiţii : 12 luni/an = 0,0111 mii buc./lună x 1mil.
U.V. investiţii.
- cunoscând data intrării în funcţiune şi implicit numărul de luni de funcţionare în
perioada pentru care s-a efectuat studiul pieţei, se calculează “Capacitatea anuală de
regim care revine la 1 milion U.V. investiţii“: 0,0111 mii buc./lună x 1 mil. U.V. invest. x
10,33 luni funcţionare = 0,1147 mii buc./1 mil. U.V. investiţii
- luând în considerare volumul total al investiţiilor folosite pentru retehnologizare şi
modernizare, se determină “Capacitatea anuală de regim “: 0,1147 mii buc./1 mil. U.V.
investiţii x 1050 mil. U.V. investiţi = 120,435 mii buc. SERVICII DE CAFEA.

Între alte clauze contractuale se prevede şi livrare trimestrială a unui număr de

produse, care se negociază între producător şi beneficiar, conform datelor din tabelul 1.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Producţia trimestrială se determină prin luarea în considerare a:
Þ capacităţii lunare tehnice, care revine la 1 milion U.V. investiţii;
Þ numărului de luni de funcţionare din cadrul fiecărui trimestru;
Þ volumului total de investiţii,

Trim. I : 0.0111 x 1.3333 x 1050 = 15,507 mii SERVICII CAFEA

Trim. II : 0,0111 x 3 x 1050 = 34,976 mii SERVICII CAFEA
Trim. III : 0,0111 x 3 x 1050 = 34,976 mii SERVICII CAFEA
Trim. IV : 0,0111 x 3 x 1050 = 34,976 mii SERVICII CAFEA
Total 120,435 mii buc. SERVICII CAFEA

În mod similar se procedează pentru calculul capacităţii de regim şi la S.C. APULUM

Alba Iulia, precum şi pentru calculul sporului de capacitate de regim care revine la 1 milion
U.V. investiţii în urma procesului de modernizare. Toate rezultatele sunt centralizate în
tabelul 6.
 Tabel nr. 6
Creşterea capacităţii de producţie datorată retehnologizării şi modernizării

Cap. Spor Cap. tehn. Cap. Cap de regim

Cap. de
tehnică de cap. Vol. la tehn. lunara anuală
Proiecte de Nr. regim
Nr anuală tehnică invest. 1 mil. U.V. la aferentă
retehnologizare luni anuală la 1 Capacitate de regim trimestrială
crt conform conform (mil. (mii buc. 1 mil. valorii
şi modernizare de funcţ. mil U.V. inv.
retehn. modern. lei) SERVICII U.V. inv. inv.
(mii buc.)
(mii buc.) (mii buc.) CAFEA) (mii buc.) (mii buc.)
I II III IV

S.C. ARTFIL
1 140 -- 1050 0,133 10,33 0,0111 0,1147 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
Sighişoara
S.C. APULUM
2 325 -- 2550 0,127 11,66 0,0106 0,1236 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
Alba Iulia
S.C.
PORŢELANUL
3 -- 0,120 1 0,120 10,50 0,0100 0,1050 0,1050 0,0150 0,0300 0,0300 0,0300
Curtea de
Argeş
S.C.
4 PORŢELANUL -- 0,105 1 0,105 10,33 0,0087 0,0899 0,0899 0,0116 0,0261 0,0261 0,0261
Dorohoi
S.C. IRIS
5 -- 0,155 1 0,155 11,00 0,0129 0,1419 0,1419 0,0258 0,0387 0,0387 0,0387
Cluj Napoca
 TEST NR. 1
pentru verificarea modului de întocmire a Tabelului nr.6 (creşterea capacităţii de producţie
datorată retehnologizării şi modernizării)

Să se determine sporul de capacitate anuală şi trimestrială de regim, ca urmare a modernizării S.C. IRIS Cluj-Napoca, ştiind că:
• Creşterea producţiei fizice ca urmare a modernizării (spor de capacitate tehnică anuală): 0,155 mii buc. servicii cafea;
• Volumul de investiţii alocat: 1 milion U.V.;
• Termen de intrare în funcţiune: 10 februarie.
Se va folosi pentru rezolvare modelul de mai jos.

Spor
capacitate Capacitate
Capacitate Capacitate
tehnică în regim
Capacitate tehnică de regim Capacitate de regim trimestrială
urma Volum de anuală
Proiect de tehnică la Nr. luni de lunară la anuală la
modernizării investiţii aferentă
modernizare 1 mil. U.V. funcţionare 1 mil. U.V. 1 mil U.V.
. (mil. U.V.) valorii
investiţii investiţii investiţii (mii
. investiţiilor
(mii buc.) buc.)
. (mii buc.)
(mii buc.) Tr. I Tr.II Tr.III Tr.IV

S.C. IRIS
Cluj-Napoca
 TEST NR. 2
pentru verificarea modului de întocmire a Tabelului nr.6 (creşterea capacităţii de producţie
datorată retehnologizării şi modernizării)

Să se determine creşterea anuală şi trimestrială a capacităţii de regim, ca urmare a retehnologizării la S.C. APULUM Alba-Iulia,
cunoscând următoarele informaţii:
• Capacitatea tehnică anuală datorată retehnologizării: 325 mii buc. serviciu de cafea;
• Volumul de investiţii alocat: 2550 milioane U.V.;
• Termen de intrare în funcţiune: 15 februarie.
Se va folosi pentru rezolvare modelul de mai jos:

Capacitate Capacitate
Capacitate Capacitate Capacitate Capacitate de regim
tehnică Spor de regim
tehnică la tehnică de regim trimestrială
anuală Volum de capacitate anuală
Proiect de 1 mil. lei Nr. luni de lunară la anuală la
datorată investiţii tehnică la aferentă
modernizare (mii buc. funcţionare 1 mil. U.V. 1 mil U.V.
retehnolo- (mil. U.V.) 1 mil. U.V. valorii
servicii de investiţii investiţii
gizării (mii investiţii investiţiilor
cafea) (mii buc.) (mii buc.)
buc.) (mii buc.)
Tr. I Tr.II Tr.III Tr.IV

S.C. APULUM
Alba-Iulia
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei

III. ALEGEREA VARIANTEI ECONOMICE DE RETEHNOLOGIZARE ŞI MODERNIZARE

În urma analizei “Balanţei Cerere-Ofertă pentru produsul SERVICIU CAFEA” - tabel

nr. 1, se constată un deficit între oferta de SERVICII CAFEA (1.500 mii bucăţi ) şi cererea
pieţei în anul în curs (2000 mii bucăţi = 800 mii bucăţi pentru piaţa internă + 1.200 mii
bucăţi pentru export ) de 500 mii bucăţi SERVICII CAFEA. Pentru eliminarea acestui
deficit este necesară creşterea capacităţii de producţie, prin utilizarea disponibilului de
fonduri de investiţii (7.000 milioane U.V.) în acţiuni de retehnologizare şi modernizare a
unităţilor producătoare de porţelan existente.
Din tabelul 6 se observă că în urma acţiunii de retehnologizare la S.C. ARTFIL
Sighişoara şi la S.C. APULUM Alba Iulia se poate obţine o capacitate de regim
suplimentară de: 120,435 + 315,180 = 435,615 mii SERVICII CAFEA, reducându-se astfel
deficitul de la 500 mii bucăţi la 64,385 mii bucăţi.
Pentru acoperirea integrală a cererii, deci eliminarea deficitului, se vor utiliza
fonduri de investiţii pentru modernizări tehnologice la unităţile industriale existente (Curtea
de Argeş, Dorohoi şi Cluj Napoca).
Ordinea de prioritate în alocarea fondurilor de investiţii destinate modernizării ţine
seama de următoarele criterii:

1) Creşterea capacităţii de regim anuale la 1 milion U.V. investiţii în modernizări.

Din acest punct de vedere, ordinea celor trei societăţi comerciale în care se fac
modernizări este :

a) S.C. IRIS Cluj Napoca: 0,1419 mii servicii cafea;

b) S.C. PORŢELANUL Curtea de Argeş: 0,1050 mii servicii cafea;
c) S.C. PORŢELANUL Dorohoi: 0,0899 mii servicii cafea.

2) Nivelul costurilor unitare aferente producţiei interne înregistrate de cele trei

societăţi comerciale. Conform datelor din tabelul nr. 4, se obţine următoarea clasificare :

a) S.C. PORŢELANUL Curtea de Argeş: 49000 U.V./serviciu cafea ;

b) S.C. IRIS Cluj Napoca: 51000 U.V./ serviciu cafea ;
c) S.C. PORŢELANUL Dorohoi: 52 000 U.V./ serviciu cafea .

3) Posibilitatea contractării şi vânzării produselor pe piaţa externă. Conform

informaţiilor iniţiale, sunt preferate produsele fabricate la ARTFIL Sighişoara,
PORŢELANUL Curtea de Argeş şi PORŢELANUL Dorohoi.

4) Posibilitatea reducerii costurilor ca urmare a reducerii cheltuielilor directe.

Conform datelor din tabelul nr. 4 se obţine următoarea situaţie:

a) PORŢELANUL Curtea de Argeş: (40.000 U.V. x 6%)/10 mil. U.V. = 240 U.V. / 1
mil. U.V.;
b) IRIS Cluj Napoca: (42.000 U.V. x 5% ) /10 mil. U.V. = 210 U.V. / 1 mil. U.V. ;
c) PORŢELANUL Dorohoi: (44.000 U.V. x 3% )/10 mil. U.V. =132 U.V. /10 mil. U.V.

5) Termenul de intrare în funcţiune a unităţilor modernizate. Conform datelor din

tabelul nr. 3, rezultă următoarea ordine de prioritate (ordinea descrescătoare a numărului
de luni de funcţionare până la sfârşitul anului) :

a) S.C. IRIS Cluj Napoca: 1 februarie, rezultă 11,00 luni de funcţionare;

 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
b) S.C. PORŢELANUL Curtea de Argeş: 15 februarie, rezultă 10,50 luni de
funcţionare;
c) S.C. PORŢELANUL Dorohoi: 20 februarie, rezultă 10,33 luni de funcţionare.

6) Necesitatea de a nu neglija procesul de modernizare continuă a tuturor unităţilor

holdingului deoarece eventualele rămâneri în urmă se vor repercuta negativ asupra creşterii
cantitative şi calitative a producţiei.
Pentru alegerea variantelor de modernizare a societăţilor producătoare de porţelan
se pot aplica metode diferite, pentru care este necesară întocmirea matricii utilităţilor
U = (uij), i = 1,..., n ; j = 1,..., m, în care n este numărul variantelor de modernizare (n = 3:
Curtea de Argeş; Dorohoi; Cluj Napoca) şi m este numărul criteriilor de alegere (m = 6).
Elementele matricii utilităţilor se determină pornind de la matricea nivelelor efectiv
înregistrate la diferite criterii pentru fiecare variantă.
(A = ( aij ), unde I = 1,...,3; j = 1,..., 6 ):

Criterii 1 2 3 4 5 6
Variante
Porţelanul preferat
Curtea de 0,1050 49 000 export 240 10,50 Să nu fie neglijate la
Argeş (2)
preferat modernizarea
Porţelanul
0,0899 52 000 export 132 10,33 procesului
Dorohoi
(3) tehnologic
IRIS Cluj
0,1419 51 000 -- 210 11,00
Napoca

Utilităţile se determină cu următoarele relaţii:

aij − a jmin
uij = - pentru criteriul de maxim;
a jmax − a jmin

a j max − aij
uij = - pentru criteriul de minim.
a j max − a j min
unde: aij = elementele matricii A = (aij), pentru i = 1 ,..., 3 şi j = 1 ,..., 6;
ajmax = nivelul maxim pentru criteriul j;
ajmin = nivelul minim pentru criteriul j.

Determinarea utilităţilor pentru fiecare dintre cele trei variante, pentru toate cele
şase criterii este prezentată în continuare:

Criteriul 1 - de maxim Criteriul 2 – de minim

a1max =0,1419; a1min = 0,0899 a2max = 52 000; a2min = 49 000
u11 = 0,1050 – 0,0899 = 0,290 u = 52 000 – 49 000 = 1
12
0,1419 – 0,0899 52 000 – 49 000
u = 0,0899 – 0,0899 = 0
21 u22 = 52 000 – 52 000 = 0
0,1419 – 0.0899 52 000 – 49 000
u31 = 0,1419 – 0,0899 = 1 u = 52 000 – 51000 = 0,333
32
0,1419 – 0,0899 52 000 – 49000
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Criteriul 3 este descriptiv. În această situaţie se acordă utilitatea 1 pentru varianta
cea mai bună şi 0 pentru varianta cea mai slabă şi valori intermediare pentru celelalte
cazuri. Vom avea u13 = 1; u23 = 0,5; u33 = 0.

Criteriul 4 - de maxim Criteriul 5 - de maxim

a4max = 240; a4min = 132 a5max = 11,00; a5min = 10,33
u = 240-132 = 1
14 u =10,50 – 10,33 = 0,254
15
240 – 132 11,00 – 10,33
u24 = 132 – 132 = 0 u25 = 10,33 – 10,33 =0
240 – 132 11,00 – 10,33
u = 210 - 132 =0,722
34 u35 = 11,00 – 10,33 =1
240 – 132 11,00 – 10,33

Criteriul 6 este descriptiv. În această situaţie se acordă utilităţile în funcţie de

preferinţele proprii la acţiunea de modernizare. Considerăm:
u16 = 1; u26 = 0,5; u36 = 0,75.

Matricea utilităţilor va fi:

Criterii 1 2 3 4 5 6

Variante
PORŢELANUL
0,290 1 1 1 0,254 1
Curtea de Argeş
PORŢELANUL
0 0 0,5 0 0 0,5
Dorohoi
IRIS Cluj
1 0,333 0 0,722 1 0,75
Napoca

Alegerea ierarhiei de modernizare se face aplicând regula Bay -Laplace.

Această regulă determină varianta optimă, folosind relaţia:
m
å u ij
j=1
Voptim = max
i m
uij = utilitatea variantei i după criteriul j

Făcând calculele pentru cele trei variante (societăţi), rezultă:

V1 = 0,290 + 1 + 1 + 1 + 0,254 +1 = 0,757 (Curtea de Argeş)

6
V2 = 0 + 0 + 0,5 + 0 + 0 + 0,5 = 0,167 (Dorohoi)
6
V3 = 1 + 0,333 + 0 + 0,722 + 1 + 0,75 = 0,634 (Cluj Napoca)
6

Voptim = max (0,757; 0,167; 0,634) = 0,757

Rezultă că ierarhia la modernizare conform regulii Bay - Laplace este:

a) S.C. PORŢELANUL Curtea de Argeş
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
b) S.C. IRIS Cluj Napoca
c) S.C. PORŢELANUL Dorohoi

Cunoscând ierarhizarea societăţilor comerciale care urmează a fi modernizate se

procedează în continuare la elaborarea unor variante succesive de modernizare
tehnologică în vederea echilibrării balanţei cerere - ofertă, utilizând datele din tabelul nr. 6.

Varianta 1

Se fac investiţii numai pentru retehnologizarea S.C. ARTFIL Sighişoara şi S.C.

APULUM Alba Iulia. Rezultatele sunt centralizate în tabelul nr. 7 (cu date din tabelul 1 şi
tabelul 6).
Această variantă este comună ca structură şi conţinut pentru toţi studenţii de la
I.D.D. cu o singură excepţie: DIFERĂ doar mărimea capacităţilor tehnice şi de regim de la
S.C. ARTFIL Sighişoara şi S.C. APULUM Alba-Iulia (vezi tabelul nr.2).
Tabel nr. 7
Capacitatea de regim anuală a holdingului după retehnologizare

Societăţi
Capacitate Capacitate de Volum
Nr. comerciale
tehnică anuală regim anuală de investiţii
Crt. producătoare de
(mii servicii cafea) (mii servicii cafea) (mil. U.V.)
porţelan
S.C. ARTFIL
1 140 120,435 1.050
Sighişoara
S.C. APULUM
2 325 315,180 2.550
Alba Iulia
S.C.
3 PORŢELANUL 580 580 ---
Curtea de Argeş
S.C.
4 PORŢELANUL 320 320 ---
Dorohoi
S.C. IRIS
5 600 600 ---
Cluj Napoca
TOTAL 1.965 1.935,615 3.600

Această variantă nu acoperă cererea pieţei din anul pentru care s-a făcut studiul de
marketing (2.000 mii buc. servicii cafea), prezentând un deficit de:
2.000 mii buc. – 1.965 mii buc. = 35 mii bucăţi faţă de capacitatea tehnică anuală;
2.000 mii buc.–1.935,615 mii buc. = 64,385 mii bucăţi faţă de capacitatea de regim
anuală.
Ca urmare, această variantă este inoperantă.

Varianta 2

În această variantă, alături de retehnologizarea S.C. ARTFIL Sighişoara şi S.C.

APULUM Alba Iulia sunt efectuate modernizări tehnologice la S.C. PORŢELANUL Curtea
de Argeş şi la S.C. IRIS Cluj Napoca - conform ierarhizărilor obţinute anterior. Volumul de
investiţii propus pentru alocare în vederea modernizărilor, precum şi rezultatele obţinute
sunt redate în tabelul nr. 8 (folosind date din tabelele 1, 3, 6 şi 7).
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
În varianta individualizată, fiecare student de la I.D.D., alături de retehnologizările
din varianta I, va aloca maxim 1.000 milioane u.v. pentru modernizări, la două unităţi
industriale existente.
Repartizarea volumului de investiţii, precum şi alegerea celor două unităţi existente
se va face în funcţie de ierarhizarea criteriilor conţinute în Cap.III.
Tabel nr. 8
Capacitatea de regim anuală a holdingului după retehnologizare
şi prima faza a modernizării

Capacitate Capacitate de
Societăţi comerciale Volum de
Nr. tehnică anuală regim anuală
producătoare de investiţii
Crt. (mii servicii (mii servicii
porţelan (mil. U.V.)
cafea) cafea)
S.C. ARTFIL
1 140 120,435 1 050
Sighişoara
S.C. APULUM Alba
2 325 315,180 2 550
Iulia
S.C. PORŢELANUL 580 580
3
Curtea de Argeş 72 63 600
S.C. PORŢELANUL
4 320 320 ---
Dorohoi
S.C. IRIS 600 600
5
Cluj Napoca 85,25 78,045 550
TOTAL 2 122,25 2 076,66 4 750

Varianta 2 ar putea fi acceptabilă, deoarece oferta este mai mare decât cererea
pieţei (2.076,66>2.000), urmând a se verifica realizarea producţiei de SERVICII CAFEA
pe trimestre, în funcţie de solicitarea beneficiarilor interni şi externi. Defalcarea pe
trimestre se face numai pentru capacitatea de regim, cu date din tabelul 6 şi 8. Calculele
sunt prezentate în tabelul nr. 9.
În cazul în care varianta a 2-a nu acoperă CEREREA din anul curent (vezi: Tabelul 1)
de 2.000 mii buc. servicii cafea, adică capacitatea de regim anuală (calculată în mii buc.
servicii cafea) este mai mică, se va întocmi o nouă variantă, variantă a 3-a.
În varianta a 3-a fiecare student va majora volumul de investiţii pentru modernizări
până la maxim 1.300 milioane u.v., alocat la două sau trei unităţi existente, în baza
aceloraşi criterii conţinute în Cap.III.
În cazul în care varianta a 3-a nu acoperă CEREREA din anul curent (vezi: Tabel 1)
adică, capacitatea de regim anuală este mai mică, se va întocmi o nouă variantă, şi
anume varianta a 4-a.
În cazul unei eventuale variante a 4-a fiecare student va aloca maxim 1.500 mld.
u.v. la toate cele trei unităţi existente în baza aceloraşi criterii precizate în Cap.III.
În cazurile extreme, când varianta a 4-a nu acoperă cererea din anul curent (2.000
mii buc. servicii de cafea) se va lua urgent legătura cu:
- prof.dr. I. Plumb (pentru studenţii de la I.D.D. – Bucureşti şi Slatina)
telefon: 659.61.95; fax: 312.95.49
- prof.dr. I. Raţiu-Suciu (pentru centrul teritorial Constanţa)
telefon: 320.73.99; fax: 312.95.49
În cazurile când una din variantele întocmite (a 2-a, a 3-a sau a 4-a) asigură o
acoperire a cererii pieţei adică prin creşterea capacităţii anuale de regim peste 2.000 mii
buc. servicii cafea, se va urmări defalcarea acesteia pe cele patru trimestre ale anului,
luând ca model tabelul 9.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 9
Capacitatea de regim pe trimestre a holdingului după retehnologizare
şi prima fază a modernizării
Capacitate de
Repartizare pe trimestre
Nr. regim anuală
Societăţi comerciale (mii SERVICII CAFEA)
Crt. (mii
servicii cafea) Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
1 ARTFIL Sighişoara 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
2 APULUM Alba Iulia 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
PORŢELANUL Curtea 580 145 145 145 145
3
de Argeş 63 9 18 18 18
PORŢELANUL
4 320 80 80 80 80
Dorohoi
600 150 150 150 150
5 IRIS Cluj Napoca
78,045 14,190 21,285 21,285 21,285
TOTAL PRODUCŢIE 2 076,660 485,598 530,354 530,354 530,354
CERERE 2 000 430 500 535 535
DIFERENŢE + 76,660 + 55,598 + 30,354 - 4,646 - 4,646

Repartizarea trimestrială a capacităţii anuale de regim evidenţiază neconcordanţa

realizării în timp a producţiei de porţelan faţă de solicitările beneficiarilor. Astfel, pe
trimestrele III şi IV se înregistrează un deficit de 4,646 mii buc. SERVICII CAFEA, ceea ce
face ca şi această variantă să nu fie operantă.

Varianta 3

ATENŢIE! În cazul în care capacitatea de regim trimestrială este mai mică (într-un
trimestru sau în mai multe trimestre) decât cererea trimestrială precizată pentru toţi
studenţii la acelaşi nivel, tabel 1), se va relua ciclul de alocare a fondurilor de investiţii
întocmind o nouă variantă (de regulă varianta a 3-a sau a 4-a).
În momentul în care o variantă de retehnologizare + modernizare acoperă şi
solicitările trimestriale ale cererii (pieţei), respectiva variantă constituie VARIANTA DE
LUCRU şi bază de informaţii pentru întocmirea Tabelului 12 – Balanţa CERERE-
OFERTĂ.
Pentru eliminarea deficitului din trimestrele III şi IV, se propune efectuarea unor
lucrări de modernizare şi la S.C. PORŢELANUL Dorohoi, cu un volum de investiţii de 200
milioane U.V.
Tabel nr. 10
Capacitatea de regim anuală a holdingului după retehnologizare
şi a doua fază a modernizării
Nr. Societăţi comerciale Capacitate Capacitate de regim Volum de
crt. producătoare de porţelan tehnică anuală anuală investiţii (mil.
(mii servicii (mii servicii cafea) U.V.)
cafea)
1 S.C. ARTFIL Sighişoara 140 120,435 1 050
2 S.C. APULUM Alba Iulia 325 315,180 2 550
3 S.C. PORŢELANUL 580 580
Curtea de Argeş 72 63 600
4 S.C. PORŢELANUL 320 320
Dorohoi 21 17,98 200
5 S.C. IRIS Cluj Napoca 600 600
85,25 78,045 550
TOTAL 2 143,25 2 094,64 4 950
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Varianta 3 acoperă integral cererea pieţei şi urmează să se verifice în continuare
concordanţa trimestrială între realizarea producţiei şi cererea beneficiarilor. Defalcarea pe
trimestre se face pentru capacitatea de regim, rezultatele calculelor fiind redate centralizat
în tabelul nr. 11.
Tabel nr. 11
Capacitatea de regim pe trimestre a holdingului după retehnologizare
şi a doua fază a modernizării
Nr. Societăţi comerciale Capacitatea Repartizare pe trimestre
crt. de regim (mii SERVICII CAFEA)
anuală
(mii servicii Trim. Trim. II Trim. III Trim. IV
cafea) I
1 ARTFIL Sighişoara 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
2 APULUM Alba Iulia 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
3 PORŢELANUL 580 + 63 145 145 145 145
Curtea de Argeş 9 18 18 18
4 PORŢELANUL 320 + 17,98 80 + 80 + 80 + 80 +
Dorohoi 2,314 5,222 5,222 5,222
5 IRIS Cluj Napoca 600 + 78,045 150 + 150 + 150 + 150 +
14,190 21,285 21,285 21,285
TOTAL PRODUCŢIE 2 094,64 487,912 535,576 535,576 535,576
CERERE 2 000 430 500 535 535
DIFERENŢE + 94,64 + 57,912 + 35,576 + 0,576 + 0,576
În această variantă se constată că sunt satisfăcute cerinţele de ordin cantitativ pe
total şi pe trimestre, deci ea poate fi considerată varianta definitivă.
Pentru întocmirea “Balanţei Cerere-Ofertă pentru produsul SERVICIU CAFEA”
(tabelul nr. 12) sunt utilizate datele iniţiale din tabelul nr. 1, la care se vor adăuga la
capitolul “OFERTĂ” sporurile de producţie realizate ca urmare a retehnologizării (tabelul
nr. 11). Plusul de producţie obţinut va fi repartizat integral pieţei externe. Rezultatele sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 12
Balanţa Cerere-Ofertă pentru produsul “SERVICIU CAFEA”
după retehnologizare şi modernizare
Nr. INDICATORI Total anual Cantităţi trimestriale
crt. (mii buc.) (mii buc. SERVICII CAFEA)
Trim. I Trim. II Trim. Trim. IV
III
1 ARTFIL Sighişoara 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
2 APULUM Alba Iulia 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
3 PORŢELANUL Curtea de 643 154 163 163 163
Argeş
4 PORŢELANUL Dorohoi 337,98 82,314 85,222 85,222 85,222
5 IRIS Cluj Napoca 678,045 164,190 171,285 171,285 171,285
TOTAL OFERTĂ 2 094,64 487,912 535,576 535,576 535,576
CERERE PIAŢĂ 2 094,64 487,912 535,576 535,576 535,576
(mii buc.)
A. Cerere internă 800 255 125 210 210
1 Bucureşti 150 48 22 40 40
2 Craiova 75 25 10 20 20
3 Piatra Neamţ 60 22 8 15 15
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
4 Târgu Mureş 50 18 8 12 12
5 Baia Mare 55 19 10 13 13
6 Sibiu 65 17 12 18 18
7 Timişoara 105 45 16 22 22
8 Cluj Napoca 85 15 18 26 26
9 Alba Iulia 55 18 9 14 14
10 Galaţi 100 28 12 30 30
B. Export 1 294,64 232,912 410,576 325,576 325,576

ATENŢIE! Verificarea corectitudinii întocmirii Balanţei CERERE – OFERTĂ pentru

produsul “Serviciu de cafea” se face astfel:

CEREREA INTERNĂ (totalul solicitărilor din cele zece oraşe beneficiare [anuale şi
trimestriale] +

EXPORTUL [anual şi trimestrial] = CERERE PIAŢĂ

TOTAL OFERTĂ [Totalul producţiei de servicii cafea din cele cinci unităţi
retehnologizate şi modernizate – anuale şi trimestriale] = cu CEREREA PIEŢEI.

ESTE EXCLUSĂ ÎNTR-O LUCRARE COMPLEXĂ CORECTĂ, existenţa unei
inegalităţi!!!

IV. DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI DE PORŢELAN CĂTRE BENEFICIARI

Vânzarea producţiei de porţelan trebuie făcută astfel încât cheltuielile de transport
(element al costului comercial) să fie minime. Deoarece produsele de porţelan se
transportă la beneficiari cu mijloace auto, iar tariful de transport este de 5 U.V./SERVICIU
CAFEA x km, alegerea judicioasă a itinerariilor produselor de la producători la beneficiari
va influenţa sensibil nivelul costului comercial mediu la nivel de holding.
Repartizarea producţiei pe beneficiari se poate trata ca o problemă de transport
saturată (oferta este egală cu cererea). Rezolvarea se poate face prin algoritmul
cheltuielilor minime de aprovizionare - desfacere, sau prin metoda grafelor cu două
puncte omogene, precum şi prin alte metode ale cercetării operaţionale.
Pentru repartizarea optimă a producţiei de porţelan la beneficiari se vor lua în
considerare capacitatea de regim a producătorilor precum şi cererile ferme ale beneficiarilor
(din tabelul nr. 12), precum şi distanţele dintre aceştia pe cale rutieră (din tabelul nr. 5).
Distribuirea producţiei la beneficiari se face pentru fiecare trimestru calendaristic (schemele 1-
5). În lucrarea de faţă vom utiliza METODA GRAFELOR CU DOUA PUNCTE OMOGENE,
combinată cu optimizarea problemei de transport, conform metodelor operaţionale.
Aplicarea metodei grafelor cu două puncte omogene presupune întocmirea unei
reţele de legături posibile între producători şi consumatori, ţinându-se seama de
următoarele priorităţi:
a) desfacerea producţiei de porţelan cu prioritate în acelaşi oraş în care se află
producătorul;
b) satisfacerea integrală a solicitărilor pentru export;
c) luarea în considerare pentru fiecare producător a distanţei minime (şi implicit a
costului minim de transport) între acesta şi potenţialii consumatori, precum şi comparativ
cu distanţele între ceilalţi producători şi aceiaşi consumatori, optimizând problema de
transport după aplicarea criteriilor a, b şi c prin metoda costului minim din cercetarea
operaţională.
Exemplu de rezolvare pentru trimestrul I

Situaţia resurselor disponibile şi a cererilor rămase după aplicarea criteriilor a, b şi c

este prezentată în tabelul nr. 13. Se generează o soluţie de bază prin metoda costului
minim (respectiv a distanţei minime) S0.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 13
Repartizarea iniţială a producţiei pe beneficiari din ţară în trimestrul I
Distanţa

Piatra Neamţ

Târgu Mureş

Baia Mare
Total

Timişoara
Bucureşti
(km.)

Craiova

Galaţi
ofertă

Sibiu
Beneficiar
(mii
Producător buc.)

Sighişoara 305 340 200 60 255 75 265 250 15,507

Alba Iulia 455 205 345 195 400 65 160 285 53,901
Dorohoi 680 795 210 245 225 275 450 240 3,402
Cluj Napoca 470 505 295 115 95 100 195 325 149,190
Total cerere
48 25 22 18 19 17 45 28 222
(mii buc.)

(S0)
v1 v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8
u1 15,507
u2 25 17 11,901
u3 3,402
u4 48 18,598 2,493 19 33,099 28

Se testează optimalitatea acestei soluţii, ataşând fiecărui producător o variabilă ui şi

fiecărui consumator o variabilă vj. Se construieşte un sistem de ecuaţii liniar dependent,
de forma:
ui + vj = dij

în care dij este distanţa de la producătorul i la consumatorul j, pentru acei i şi j la care

există relaţie de transport producător - beneficiar.
Se obţine următorul sistem:

u1 + v4 = 60 u4 + v3 = 295 u1 = 0 v1 = 415 v5 = 40
u2 + v2 = 205 u4 + v4 = 115 u2 = 20 v2 = 185 v6 = 45
u2 + v6 = 65 u4 + v5 = 95 u3 = -30 v3 = 240 v7 = 140
Þ
u2 + v7 = 160 u4 + v7 = 195 u4 = 55 v4 = 60 v8 = 270
u3 + v3 = 210 u4 + v8 = 325
u4 + v1 = 470
Se construieşte în continuare matricea C0 = (Cij) unde:

Cij = dij - (ui + vj), i = 1, ..., 4; j = 1, ..., 8

C11 = d11 - (u1 + v1) = 305 - (0 + 415) = -110

C12 = d12 - (u1 + v2) = 340 - (0 + 185) = 155
C13 = d13 - (u1 + v3) = 200 - (0 + 240) = -40
C14 = d14 - (u1 + v4) = 60 - (0 +60) = 0
C15 = d15 - (u1 + v5) =255 - (0 + 40) =215
C16 = d16 - (u1 + v6) =75 - (0 + 45) =30
C17 = d17 - (u1 + v7) = 265 - (0 + 140) = 125
C18 = d18 - (u1 + v8) = 250 - (0 + 270) = -20
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
C21 = d21 - (u2 + v1) = 455 - (20 + 415) = 20
C22 = d22 - (u2 + v2) = 205 - (20 + 185) = 0
C23 = d23 - (u2 + v3) = 345 - (20 + 240) = 85
C24 = d24 - (u2 + v4) = 195 - (20 + 60) = 115
C25 = d25 - (u2 + v5) = 400 - (20 + 40) = 340
C26 = d26 - (u2 + v6) = 65 - (20 + 45) = 0
C27 = d27 - (u2 + v7) = 160 - (20 + 140) = 0
C28 = d28 - (u2 + v8) = 285 - (20 + 270) = -5
C31 = d31 - (u3 + v1) = 680 - (-30 + 415) = 295
C32 = d32 - (u3 + v2) = 795 - (-30 + 185) = 640
C33 = d33 - (u3 + v3) = 210 - (-30 + 240) = 0
C34 = d34 - (u3 + v4) = 245 - (-30 + 60) =215
C35 = d35 - (u3 + v5) = 225 - (-30 + 40) = 215
C36 = d36 - (u3 + v6) = 275 - (-30 + 45) = 260
C37 = d37 - (u3 + v7) = 450 - (-30 + 140) = 340
C38 = d38 - (u3 + v8) = 240 - (-30 + 270) = 0

C41 = d41 - (u4 + v1) = 470 - (55 + 415) = 0

C42 = d42 - (u4 + v2) = 505 - (55 + 185) = 265
C43 = d43 - (u4 + v3) = 295 - (55 + 240) = 0
C44 = d44 - (u4 + v4) = 115 - (55 + 60) = 0
C45 = d45 - (u4 + v5) = 95 - (55 + 40) = 0
C46 = d46 - (u4 + v6) = 100 - (55 + 45) = 0
C47 = d47 - (u4 + v7) = 195 - (55 + 140) = 0
C48 = d48 - (u4 + v8) = 240 - (-30 + 270) = 0

Soluţia (S0) nu este optimă întrucât există Cij < 0. Cea mai mare valoare negativă
este C11 = -110. Introducem o variabilă X (X > 0) pe poziţia (1,1) în soluţia (S0); construim
un ciclu, astfel încât să se respecte cererea/disponibilul existente iniţial.

X 15,507 - X
25 17 11,901
3,402
48 - X 18,598 2,493 + X 19 33,099 28
Þ X = min. {15,507 ; 48} = 15,507
(S1)
15,507
25 17 11,901
3,402
32,493 18,598 18 19 33,099 28

Se procedează similar cu (S0). Se testează optimalitatea soluţiei (S1):

u1 + v1 = 305 u4 + v3 = 295 u1 = 0 v1 = 305 v5 = -70

u2 + v2 = 205 u4 + v5 = 95 u2 = 130 v2 = 75 v6 = -65
u2 + v6 = 65 u4 + v4 = 115 Þ u3 = 80 v3 = 130 v7 = 30
u2 + v7 = 160 u4 + v7 = 195 u4 = 165 v4 = -50 v8 = 160
u3 + v3 = 210 u4 + v8 = 325
u4 + v1 = 470
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Construim matricea C1 = (Cij) ; Cij = dij - (ui + vj)
(C1)

0 265 70 110 325 140 235 90

20 0 85 115 340 0 0 -5
295 640 0 215 215 260 340 0
0 265 0 115 0 0 0 0

Se observă că există Cij < 0. Cea mai mare valoare negativă este C28 = -5. Rezultă
că soluţia (S1) nu este optimă şi se introduce variabila X pe poziţia (2,8), şi construim un
ciclu similar cu cel de la etapa anterioară.

15,507
25 17 11,901 - X X
3,402
32,493 18,598 18 19 33,099 +X 28 - X
Þ X = min. {11,901 ; 28) = 11,901

(S2)
15,507
25 17 11,901
3,402
32,493 18,598 18 19 45 16,099

Se procedează similar cu (S0) şi (S1), testându-se optimalitatea soluţiei (S2).

u1 + v1 = 305 u4 + v3 = 295 u1 = 0 v1 = 305 v5 = -70

u2 + v2 = 205 u4 + v4 = 115 u2 = 125 v2 = 80 v6 = -60
u2 + v6 = 65 u4 + v5 = 95 Þ u3 = 80 v3 = 130 v7 = 30
u2 + v8 = 285 u4 + v7 = 195 u4 = 165 v4 = -50 v8 = 160
u3 + v3 = 210 u4 + v8 = 325
u4 + v1 = 470

Construim matricea C2 = (Cij) ; Cij = dij - (ui + vj)

(C2)
0 260 70 110 325 135 235 90
25 0 90 120 345 0 5 0
295 635 0 215 215 255 340 0
0 260 295 0 0 -5 0 0

Se observă că există Cij < 0, deci (S2) nu este optimă. Se procedează similar cu
(S0) şi (S1).

15,507
25 17 - X 11,901 +X
3,402
32,493 18,598 18 19 X 45 16,099 - X
Þ X = min. {17; 16,099} = 16,099
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
(S3)
15,507
25 0,901 28
3,402
32,493 18,598 18 19 16,099 45
Se testează optimalitatea soluţiei (S3).
u1 + v1 = 305 u4 + v3 = 295 u1 = 0 v1 = 305 v5 = -70
u2 + v2 = 205 u4 + v4 = 115 u2 = 130 v2 = 75 v6 = -65
u2 + v6 = 65 u4 + v5 = 95 u3 = 80 v3 = 130 v7 = 30
u2 + v8 = 285 u4 + v6 = 100 Þ u4 = 165 v4 = -50 v8 = 155
u3 + v3 =210 u4 + v7 = 195
u4 + v1 = 470
Se construieşte matricea C3 = (Cij); Cij = dij - (ui + vj)
(C3)

0 265 70 110 325 140 235 95

20 0 85 115 340 0 0 0
295 640 0 215 215 260 340 5
0 265 0 0 0 0 0 5

Se observă că Cij ≥ 0, pentru orice i = 1,...,4; j = 1,...,8. Rezultă că soluţia (S3) de

repartizare a producţiei pe beneficiari este o soluţie optimă pentru trimestrul I. În mod
analog se face repartizarea producţiei şi pentru trimestrele II, III şi IV.
Prezentăm în continuare soluţiile optime pentru trimestrele II, III şi IV.
Pentru trimestrul II:

AI 22 10 0,093 12 16 12
CN 7,907 10
B C PN BM S T G

Pentru trimestrul III şi IV:

Problema are soluţie multiplă (dublă):

a)
AI 20 17,093 30
CN 40 15 13 18 4,907
B C PN BM S T G
sau
b)
AI 20 17,093 30
CN 40 15 13 0,907 22
B C PN BM S T G

Cantităţile de produse repartizate beneficiarilor după aplicarea celui de - al treilea

criteriu (C) sunt evidenţiate astfel:
a) în schema 2 - pentru trimestrul I
b) în schema 3 - pentru trimestrul II
c) în schema 4 - pentru trimestrele III - IV
 Bucureşti

Sighişoara
Craiova

Piatra Neamţ

Târgu Mureş
Alba Iulia

Baia Mare

Producători Curtea de Argeş

Sibiu Beneficiari

Timişoara

Dorohoi Cluj Napoca

Alba Iulia

Cluj Napoca Galaţi

Export

Schema nr. 1: Momentul iniţial de distribuire a producţiei

 48 = 15,507+32,493
Bucureşti

15,507 = 15,507 Sighişoara 25 = 25

Craiova

Piatra Neamţ 22 = 3,402 + 18,598

18 = 18
71,901 = 18 + 25 +0,901 + 28 Târgu Mureş
Alba Iulia
19 = 19
Baia Mare

Producători 154 = 154 Curtea de Argeş 17 = 16,099 + 0,901

Sibiu Beneficiari

Timişoara 45 = 45

15 = 15
82,314 = 78,912 + 3,402 Dorohoi Cluj Napoca

18 = 18
Alba Iulia

164,190 = 15 + 32,493 + Cluj Napoca Galaţi 28 = 28

18,598 + 18 + 19 + 16,099 + 45

Export 232,912 = 154 + 78,912

Schema nr.2: Distribuţia producţiei la consumatori pe trim.I

 Bucureşti 22 = 22

34,976 = 8 + 26,976 Sighişoara 10 = 10

Craiova

8 = 0,093 + 7,907
Piatra Neamţ

81,093=9+22+10+0,093 8=8
Alba Iulia Târgu Mureş
12+16+12
10 = 10
Baia Mare

Producători 163 = 163 Curtea de Argeş 12 = 12

Sibiu Beneficiari
16 = 16
Timişoara

18 = 18
85,222 = 85,222 Dorohoi Cluj Napoca

9=9
Alba Iulia

171,285 = 18 + 7,907 Cluj Napoca 12 = 12

Galaţi
10 + 135,378
410,576 = 26,976+163+85,222+135,378
Export

Schema nr. 3: Distribuţia producţiei la consumatori pe trim. II

 Bucureşti 40 = 40

34,976 = 12 + 22,976 Sighişoara 20 = 20

Craiova

15 = 15
Piatra Neamţ

81,093 = 14 + 20 + 17,093 + 30 12 = 12
Alba Iulia Târgu Mureş

13 = 13
Baia Mare

Producători 163 = 163 Curtea de Argeş 18 = 18

Sibiu Beneficiari
22 = 17,093 + 4,907
Timişoara

26 = 26
85,222 = 85,222 Dorohoi Cluj Napoca

14 = 14
Alba Iulia

171,285 = 26 + 54,378 + 40 + Cluj Napoca 30 = 30

Galaţi
15 + 13 + 18 + 4,907
325,576 = 22,976 + 163 + 85,222 + 54,378
Export

Schema nr. 4: Distribuţia producţiei la consumatori pe trim. III - IV

 TEST NR. 3
privind distribuţia producţiei la consumatori pentru trimestrul IV

Să se distribuie producţia de servicii de cafea de la producători la consumatori utilizând metoda grafurilor cu două puncte
omogene, cunoscând următoarele informaţii pentru Trimestrul IV. Se va apela la cele trei criterii din MODEL:

Producţia disponibilă
Cerere:
(servicii cafea)
ARTFIL SIGHIŞOARA 34.976 BUCUREŞTI 40.000
APULUM ALBA – IULIA 81.093 CRAIOVA 20.000
PORŢELANUL C. ARGEŞ 163.000 PIATRA NEAMŢ 15.000
PORŢELANUL DOROHOI 85.222 TG. MUREŞ 12.000
IRIS CLUJ - NAPOCA 71.285 BAIA MARE 13.000
SIBIU 18.000
TIMIŞOARA 22.000
CLUJ – NAPOCA 26.000
ALBA-IULIA 14.000
GALAŢI 30.000
EXPORT 225.576
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei

Sub forma tabelară distribuţia producţiei pe beneficiari se prezintă astfel:

Tabel nr. 14
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. ARTFIL SIGHIŞOARA PE BENEFICIARI

Cantităţi pe trimestre (mii buc.) Total servicii

Nr.
Beneficiari cafea
crt. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
(mii buc.)
1 Bucureşti 15,507 -- -- -- 15,507
2 Târgu Mureş -- 8 12 12 32
3 Export -- 26,976 22,976 22,976 72,928
Total
15,507 34,976 34,976 34,976 120,435

Tabel nr. 15
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. APULUM ALBA IULIA PE BENEFICIARI

Cantităţi pe trimestre (mii buc.)

Total servicii
Nr.
Beneficiari cafea
crt. Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
(mii buc.)

1 Bucureşti -- 22 -- -- 22
2 Craiova 25 10 20 20 75
3 Piatra Neamţ -- 0,093 -- -- 0,093
4 Sibiu 0,901 12 -- -- 12,901
5 Timişoara -- 16 17,093 17,093 50,186
6 Alba Iulia 18 9 14 14 55
7 Galaţi 28 12 30 30 100
Total 71,901 81,093 81,093 81,093 315,180

Tabel nr. 16
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. PORŢELANUL CURTEA DE ARGEŞ PE
BENEFICIARI

Cantităţi pe trimestre (mii buc.) Total servicii

Nr.
Beneficiari cafea
crt.
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV (mii buc.)
1 Export 154 163 163 163 643
Total 154 163 163 163 643

Tabel nr. 17
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. PORŢELANUL DOROHOI PE BENEFICIARI

Cantităţi pe trimestre (mii buc.) Total servicii

Nr.
Beneficiari cafea
crt. Trim. I Trim. II Trim.III Trim. IV (mii buc.)
1 Piatra Neamţ 3,402 -- -- -- 3,402
2 Export 78,912 85,222 85,222 85,222 334,578
Total 82,314 85,222 85,222 85,222 337,980
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 18
DISTRIBUIREA PRODUCTIEI S.C. IRIS CLUJ NAPOCA PE BENEFICIARI

Total servicii
Nr. Cantităţi pe trimestre (mii buc.)
Beneficiari cafea
crt.
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV (mii buc.)
1 Bucureşti 32,493 -- 40 40 112,493
2 Piatra Neamţ 18,598 7,907 15 15 56,505
3 Târgu Mureş 18 -- -- -- 18
4 Baia Mare 19 10 13 13 55
5 Sibiu 16,099 -- 18 18 52,099
6 Timişoara 45 -- 4,907 4,907 54,814
7 Cluj Napoca 15 18 26 26 85
8 Export -- 135,378 54,378 54,378 244,134
Total 164,190 171,285 171,285 171,285 678,045

V. CALCULUL COSTULUI COMPLET COMERCIAL MEDIU LA NIVEL DE SOCIETATE

COMERCIALĂ ŞI HOLDING

Costul complet comercial (Cc) cuprinde costul de producţie (Cp) şi costul de

transport (Ct) şi se calculează separat pentru producţia destinată pieţei interne şi
producţia destinată exportului pe baza următoarelor formule:
Cci = Cpi+Cti
Cce = Cpi+Cse+Cte
unde:
Cci = costul complet comercial aferent producţiei destinate pieţei interne;
Cce = costul complet comercial aferent producţiei destinate pieţei externe;
Cpi = costul de producţie aferent producţiei destinate pieţei interne;
Cse = costul suplimentar aferent producţiei destinate pieţei externe;
Cti;Cte = costul de transport aferent producţiei destinate pieţei interne şi respectiv
pieţei externe.

În cazul societăţilor comerciale unde se vor efectua modernizări nivelul costurilor

de producţie se va prelua din tabelul nr. 3.
Pentru societăţile comerciale unde se prevede realizarea de modernizări trebuie să
se ţină seama atât de reducerea costurilor directe cât şi a celor indirecte.
Nivelul costurilor directe în anul curent (Cd1) este:
Cd0 ⋅ (100 − r )
Cd1 =
100
unde:
Cd0 = costurile directe în anul de bază;
r = reducerea procentuală a costurilor directe datorită modernizării.

Nivelul costurilor indirecte în anul curent (Ci1) este:

Ci ⋅ Kr0 + a ⋅ I
Ci1 = 0
Kr1
unde:
Ci0 = nivelul costurilor indirecte în anul de bază;
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Kr0; Kr1 = Capacitatea de regim în anul de bază, respectiv în anul curent;
a = norma de amortizare (10% pentru toate societăţile comerciale);
I = investiţiile pentru modernizări efectuate în anul curent.
În tabelul nr. 19 sunt calculate costurile medii de producţie în anul curent la
societăţile comerciale unde se efectuează modernizări .
Tabelul nr. 19
Determinarea costului mediu de producţie la societăţile
unde se efectuează modernizări
Indicatori U.M. S.C. S.C. S.C. IRIS
PORŢELANUL PORŢELANUL Cluj - Napoca
Curtea de Argeş Dorohoi
Cd0 U.V. 40.000 44.000 42.000
R % 6 3 5
Cd1 U.V. 37.600 42.680 39.900
Ci0 U.V. 9.000 8.000 9.000
Kr0 buc. 580.000 320.000 600.000
Kr1 buc. 643.000 337.980 678.045
a % 10 10 10
I mil. U.V. 600 200 550
Ci1 U.V. 8.212 7.634 8.045
Cpi U.V. 45812 50.314 47.945
Cse U.V. 2.000 2.500 3.000
Cpe U.V. 47.812 52.814 50.945
Notă: Cd0, r, Ci0, Kr0, Kr1, a, I, Ci1, Cpi, Cse, au semnificaţiile arătate anterior, iar
Cpe reprezintă costul mediu de producţie aferent producţiei destinate pieţei externe.
Cheltuielile de transport ce revin pe o unitate de produs se calculează astfel :
T × å qi × di
Ct i = = T × d pond.
å di
Cte = T x de
unde:
T = tariful de transport per buc. Km;
qi = producţia destinată beneficiarilor din ţară;
di = distanţele dintre producătorii şi beneficiarii din ţară;
dpond. = media aritmetică ponderată a distanţelor dintre producătorii şi beneficiarii
din ţară;
de = distanţa de la producători la frontieră.
 TEST NR. 4
privind determinarea costului mediu de producţie

Să se determine costul mediu de producţie aferent produsului “servicii cafea” destinat pieţei interne la S.C. IRIS Cluj – Napoca
(care a beneficiat de modernizarea proceselor tehnologice), ştiind că:

INDICATORI DE CALCUL U/M VALORI

Costuri directe în anul de bază (Cd0) U.V. 43.000
Reducerea costurilor directe ca urmare a modernizării % 7
Costuri directe în anul curent (Cd1) U.V.
Costuri indirecte în anul de bază (Ci0) U.V. 8.000
Capacitate de regim în anul de bază (Kr0) buc. 610.000
Capacitate de regim în anul curent (Kr1) buc. 688.800
Norma de amortizare (a) % 10
Volumul de investiţii pentru modernizări în anul curent (I) mil. U.V. 660
Costuri indirecte în anul curent (Ci1) U.V.
Cost mediu de producţie aferent pieţei interne (Cpi) U.V.
Cost suplimentar aferent produselor pentru piaţa externă (Cse) U.V. 2.000
Costul mediu de producţie aferent pieţei externe (Cpe) U.V.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Determinarea costurilor de transport se face în tabelele nr. 20-24.
Tabelul nr. 20
Costul mediu de transport la S.C. Artfil Sighişoara
Structura livrării la
Total livrări Distanţa
Beneficiari beneficiarii interni
(buc.) (km.)
(%)
Bucureşti 15.507 32,64 305
Târgu Mureş 32.000 67.36 60
Total livrări intern 47.507 100 140
Export 72928 - 260
Total livrări 120.435 - -
Cti = 5 x140 = 700 U. V. /serviciu
Cte = 5 x 260 = 1.300 U.V. /serviciu
Tabelul nr. 21
Costul mediu de transport la S.C. Apulum Alba Iulia
Structura livrării la
Total livrări Distanta
Beneficiari beneficiarii interni
(buc) (km.)
(%)
Bucureşti 22.000 6,98 455
Craiova 75.000 23,80 205
Piatra Neamţ 93 0,03 345
Sibiu 12.901 4,09 65
Timişoara 50186 15,92 160
Alba Iulia 55.000 17,45 0
Galaţi 100.000 31,73 285
Total livrări 315.180 100,00 199,2
Cti = 5 x 199, 2 = 996 U.V. / serviciu
Tabelul nr. 22
Costul mediu de transport la S.C. Porţelanul Curtea de Argeş
Structura livrării la
Total livrări Distanta
Beneficiari beneficiarii interni
(buc.) (km.)
(%)
Export 643.000 - 350
Total livrări 643.000 - -
Cte = 5 x350 =1750 U.V. /serviciu
Tabelul nr.23
Costul mediu de transport la S.C. Porţelanul Dorohoi
Structura livrării la
Total livrări Distanta
Beneficiari beneficiarii interni
(buc.) (km.)
(%)
Piatra Neamţ 3.402 100,00 210
Total livrări la
3.402 100,00 210
beneficiari interni
Export 334.578 - 95
Total livrări 337.980 - -
Cti = 5 x 210 = 1050 U. V. / serviciu
Cte =5 x 95 =475 U.V. / serviciu
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabelul nr. 24
Costul mediu de transport la S.C. Iris Cluj-Napoca
Structura livrării la
Total livrări Distanta
Beneficiari beneficiarii interni
(buc.) (km.)
(%)
Bucureşti 112.493 25,93 470
Piatra Neamţ 56.505 13,02 295
Târgu Mureş 18.000 4,15 115
Baia Mare 55.000 12,68 95
Sibiu 52.099 12,00 100
Timişoara 54.814 12,63 195
Cluj-Napoca 85.000 19,59 0
Total livrări la
433.911 100,00 213,8
beneficiarii interni
Export 244.134 - 110
Total livrări 678.045 - -
Cti = 5 x 213,8 = 1.069 U.V. / serviciu
Cte = 5 x 110 = 550 U.V. / serviciu
 TEST NR. 5
privind determinarea costului mediu de transport şi a costului complet comercial

Să se determine costul mediu complet comercial pentru producţia destinată pieţelor interne şi externe la S.C. Iris Cluj-Napoca,
cunoscând următoarele date:
- costul de producţie pentru producţia (servicii cafea) destinată pieţei interne ...................................................................... 48.000 U.V.
- costul suplimentar aferent produselor pentru piaţa externă .................................................................................................. 3.000 U.V.
- tariful de transport............................................................................................................................................ 5 U.V. / servicii cafea km
Distribuţia producţiei pe beneficiari este arătată în tabelul de mai jos:

Structura livrărilor la beneficiarii

Beneficiari Livrări servicii cafea (buc.) Distanţa (Km)
interni (%)
Bucureşti 44.400 470

Tg. Mureş 55.500 115

Sibiu 19.000 100

Piatra Neamţ 54.000 295

Total livrări piaţa internă 172.900 100

Export 56.800 110

 Tabel nr. 25
Rentabilitatea la nivel de holding în anul curent
Vol. de
Societăţi Cost comercial la nivel de Rata
Nr producţie
comerciale Piaţa societate Preţ de vânzare Profit rentabilităţii
crt (buc.
produc. (lei/serviciu cafea) (%)
/an)
Unitar Unitar Unitar
Total Total Total (profit/
de porţelan (U.V./ (U.V./ (U.V./
(U.V.) (U.V.) (U.V.) cost)
buc) buc.) buc.)
1 S.C. Artfil Internă 47.507 45.700 2.171.069.900 56.000 2.660.392.000 10300 489.322.100 22,54
Sighişoara Externă 72.928 50.300 3.668.278.400 120.960 8.821.370.880 70660 5.153.092.480 140,48
Total 120.435 48.485 5.839348300 95.336 11.481.762.880 46.851 5.642.414.580 96,63
S.C. Apulum
2 Internă 315.180 45.996 14.497.019.280 56.000 17.650.080.000 10.004 3.153.060.720 21.75
Alba Iulia
S.C.
Porţelanul
3 Externă 643.000 49.562 31.868.366.000 126.720 81.480.960.000 77.158 49.612.594.000 155.68
Curtea de
Argeş
S.C.
4 Internă 3.402 51.364 174.740.328 55.000 187.110.000 3.636 12.369.672 7.08
Porţelanul
Dorohoi Externă 334.578 53.289 17.829.327.042 109.440 36.616.216.320 56.151 18.786.889.278 105.37

Total 337.980 53.270 18.004.067.370 108.892 36.803.326.320 55.622 18.799.258.950 104.42

5 S.C. Iris Internă 433.911 49.014 21.267.713.754 55.000 23.865.105.000 5.986 2.597.391.246 12,21
Cluj Napoca Externă 244.134 51.495 12.571.6.80.330 115.200 28.124.236.800 63.705 15.552.556.470 123.71
Total 678.045 49.907 33.839.394.084 76.675 51.989.341.800 26.768 18..149.947.716 53.64
Total holding -- 2094640 49.674 104.048.195.034 95.198 199.405.471.000 45.524 95.357.275.966 91.65
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Costul mediu complet comercial la nivel de holding este de 49.674 U.V./serviciu
cafea. La calculul indicatorilor s-a ţinut seama de preţurile diferite de vânzare ale aceluiaşi
produs pe piaţa internă şi respectiv pe piaţa externă.
Sighişoara: 16,8 $ / buc. x 7.200 U.V. / $ = 120.960 U.V. / buc.;
Curtea de Argeş: 17,6 $ / buc. x 7.200 U.V. / $ = 126.720 U.V / buc.;
Dorohoi: 15,2 $ / buc. x 7.200 U.V. / $ = 109.440 U.V. / buc.;
Cluj Napoca: 16 $ / buc. x 7.200 U.V. / $ = 115.200 U.V. / buc.

Rata rentabilităţii (91,65%) este mai mare decât rata dobânzii pe piaţă (72%), deci
activitatea productivă este profitabilă.

VI. DETERMINAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A RETEHNOLOGIZĂRII ŞI

MODERNIZĂRII ÎN SOCIETĂŢILE COMERCIALE ALE HOLDINGULUI

Pentru aprecierea oportunităţii acţiunilor de retehnologizare şi modernizare a

unităţilor economice ale holdingului, se calculează o serie de indicatori tehnico-economici
care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor .

1. Investiţia specifică
It
Isp =
C p1 − C p0
It = volumul de investiţii alocat acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare
(U.V.);
Cp0 = capacitatea tehnică de producţie înainte de efectuarea retehnologizării şi
modernizării (buc.);
Cp1 = capacitatea tehnică de producţie după efectuarea retehnologizării şi
modernizării (buc.).

4.950.000.000
Isp = = 7.695 U.V. / serviciu de cafea
2.143.250 − 1.500.000

Normativul pentru investiţia specifică în industria porţelanului este de maxim 10.000

U.V. / serviciu de cafea, deci Isp este eficienţă din punct de vedere economic.
(datele provin din tabelele 1 şi 10)

2. Termenul de recuperare a investiţiilor

Se calculează pe baza sporului de profit preconizat a se obţine în fiecare societate
comercială ca urmare a retehnologizării şi a modernizării.

It
TR = ,
å (Pp1C1 − Pp0C0 )
unde:
C0; C1 = capacitatea de regim în anul de bază şi respectiv în anul curent ;
Pp = profitul preconizat a se obţine pe unitatea de produs în condiţiile livrării
întregii producţii pe piaţa internă în anul de bază şi respectiv în anul
curent;
It = investiţia totală;
n = 5 societăţi comerciale.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Calculele privind creşterea profitului în anul curent faţă de anul de bază sunt
efectuate în tabelele nr. 26 şi nr. 27.

Tabelul nr. 26
Profitul obţinut în condiţiile capacităţii de regim din anul de bază
şi al livrării producţiei pe piaţa internă
Profit pe unitatea Capacitatea de
Societatea Profit total (U.V)
de produs(U.V.) regim (buc.)
Artfil Sighişoara - - -
Apulum Alba Iulia - - -
PORŢELANUL
5.000 580.000 2.900.000.000
Curtea de Argeş
PORŢELANUL
3.000 320.000 960.000.000
Dorohoi
IRIS Cluj Napoca 4.000 600.000 2.400.000.000
Total holding 4.173 1.500.000 6.260.000.000

Tabelul nr. 27
Profitul obţinut în condiţiile capacităţii de regim din anul curent
şi al livrării producţiei pe piaţa internă

Societatea Profit pe unitatea Capacitatea de Profit total (U.V.)

de produs (U.V.) regim (buc.)
Artfil Sighişoara 10.330 120.435 1.244.093.550
Apulum Alba Iulia 10.004 315.180 3.153.060.720
PORŢELANUL 8.188 643.000 5.264.884.000
Curtea de Argeş
PORŢELANUL 3.636 337.980 1.228.895.280
Dorohoi
IRIS Cluj Napoca 5.986 678.045 4.058.777.370
Total holding 7.137 2.094.640 14.949.710.920
Creşterea profitului ca urmare retehnologizării şi modernizării este :
14.949.710.920 - 6.260.000.000 =8.689.710.920 U.V.
TR = 4.950.000.000 : 8.689.710.920 = 0,5696 ani (208 zile)
Având în vedere faptul că împrumutul acordat de bancă este pe termen de un an,
considerăm că şi din acest punct de vedere acţiunile de retehnologizare şi de modernizare
sunt eficiente.
Observaţie: Relaţia de calcul folosită ia în considerare profitul preconizat a se
realiza dacă întreaga producţie suplimentară ar fi livrată pe piaţa internă (unde preţul de
vânzare este de peste două ori mai redus decât la export). De asemenea se foloseşte
capacitatea tehnică, deoarece termenul de recuperare ar putea avea valori de peste un
an. Nivelul termenului de recuperare astfel obţinut este acoperitor, în sensul că reprezintă
perioada maximă necesară pentru recuperarea investiţiei.

3. Ponderea utilajelor şi a instalaţiilor în valoarea totală a investiţiilor

Pe baza datelor din tabelele 2 şi 10 rezultă situaţia din tabelul nr. 28. Rezultatul de
94,75% reflectă o pondere ridicată a utilajelor şi a instalaţiilor în total investiţii pentru
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
retehnologizare şi modernizare, ceea ce denotă caracterul direct productiv al acestora.

Tabel nr. 28
Structura investiţiilor în anul curent
Valoare utilaje şi
S.C. retehnologizate şi Investiţii alocate
instalaţii
modernizate (mil. lei) %
(mil. lei)
ARTFIL Sighişoara -
1.050 1.000 95,24 %
retehnologizare
APULUM Alba Iulia -
2.550 2.430 95,29 %
retehnologizare
PORŢELANUL Curtea de
600
Argeş - modernizare
PORŢELANUL Dorohoi -
200 1.260* 93,33 %
modernizare
IRIS Cluj Napoca -
550
modernizare
TOTAL 4.950 4.690 94,75 %

* Se consideră că din totalul fondurilor de investiţii pentru modernizări, 90 milioane

U.V. reprezintă cheltuieli pentru demontare-montare echipamente.

4. Randamentul economic al investiţiilor

P D e × Ph D
Re = t −1 = −1 = e −1
It It TR
unde:
It = volumul de investiţii alocat acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare
(lei);
Pt = profitul total obţinut în urma acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare,
pe întreaga perioada de funcţionare eficientă a utilajelor şi instalaţiilor
respective;
De = durata eficientă de funcţionare a utilajelor şi a instalaţiilor care au făcut
obiectul modernizării sau care au fost instalate în cadrul acţiunii de
retehnologizare; se consideră De = 10 ani;
Ph = profit anual.
I
T = t
R P
h
TR este termenul de recuperare a investiţiilor (calculat anterior la punctul 2).
Deoarece Re este o mărime antecalculată, necesară fundamentării deciziei de
retehnologizare şi de modernizare, pentru TR va fi luată în calcul valoarea antecalculată
(TR = 0,5696 ani).
10
Re = − 1 = 16,56 U.V. / U.V. investit
0,5696

Deci, pentru fiecare U.V. investit se obţine un profit net total de 16,56 U.V. (pe
întreaga durată de funcţionare eficienţă a utilajelor şi a instalaţiilor).
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
5. Rata rentabilităţii antecalculată (minimă)

n
å Cti ⋅ Ppi
i =1
R% = n
× 100
å Cti ⋅ Cci
i =1
Ct = capacitatea tehnică anuală după acţiunea de retehnologizare şi
modernizare la fiecare societate producătoare (număr de servicii cafea);
Pp = profitul unitar preconizat a se realiza (U.V. / serviciu cafea);
Cc = costul comercial unitar (U.V. / serviciu cafea).

Observaţie: Relaţia de calcul folosită ia în considerare situaţia cea mai defavorabilă

pentru holding, şi anume cazul în care întreaga producţie de porţelan ar fi livrată pe piaţa
internă. Nivelul ratei rentabilităţii astfel obţinut este acoperitor, în sensul că el reprezintă
rentabilitatea minimă care poate fi realizată. Deoarece preţul pe piaţa externă este, aşa
cum s-a arătat, mult mai mare, contractarea producţiei la export conduce la creşterea
substanţială a rentabilităţii.

Având în vedere că profitul aferent acestei rate a rentabilităţii a fost calculat anterior
(tabelul nr.27) în continuare vom calcula doar suma costurilor complet comerciale aferente
producţiei destinate pieţei interne (tabelul nr. 29).

Tabel nr. 29
Costurile complet comerciale în condiţiile capacităţii de regim din anul curent
şi livrării producţiei pe piaţa internă

Cost pe
Capacitate de
Societatea unitatea de Cost total (U.V.)
regim (buc.)
produs (U.V.)
Artfil Sighişoara 45.700 120.435 5.503.879.500
Apulum Alba Iulia 45.996 315.180 14.497.019.280
PORŢELANUL Curtea
45.812 643.000 29.457.116.000
de Arges
PORŢELANUL
51.364 337.980 17.360.004.720
Dorohoi
IRIS Cluj Napoca 49.014 678.045 33.233.697.630
Total holding 47.764 2..094.640 100.051.717.130

R%= 14.949.710.920 : 100.051.717.130 x 100 = 14,94%

Se observă ca rata rentabilităţii astfel calculată este de circa 6 ori mai scăzută
decât cea efectiv realizată (tabel nr. 25). De asemenea, ea este mult sub nivelul ratei
dobânzii pe piaţă (72 %); ca urmare, activitatea holdingului este ineficientă dacă întreaga
producţie realizată se livrează pieţei interne. Se impun deci negocieri şi contracte cu
parteneri externi, care să asigure o rată a rentabilităţii cel puţin egală cu cea a dobânzii.

6. Calcule privind rambursarea creditului contractat

Pentru realizarea acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare a fost contractat

la B.C.R. un credit de 4 950 milioane U.V. rambursabil pe o perioadă de un an, având o
perioadă de graţie de trei luni, cu o dobândă de 72% pe an. Rambursarea creditului se
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
face într-un număr egal de rate lunare, iar calculul dobânzii se face corespunzător
creditului rămas nerambursat la începutul fiecărei luni.
Modul de rambursare în fiecare lună şi volumul cheltuielilor aferente dobânzilor,
cheltuieli care încarcă (sporesc) efortul financiar al holdingului, sunt prezentate în tabelul
nr. 30.

Concluzii : Holdingul a împrumutat pentru propria dezvoltare a activităţii productive

suma de 4.950 milioane U.V. Într-o perioadă relativ scurtă (un an) el va trebui să
plătească băncii creditoare 7.326 milioane U.V. De obicei, ratele de rambursare sunt
acoperite din profitul lunar, în timp ce cheltuielile aferente dobânzilor se includ în costurile
de producţie, sporind nivelul acestora. Ţinând seama de modul degresiv de calcul al
dobânzii datorate băncii, rezultă că rata efectivă a dobânzii plătite este :

2.376
× 100 = 48%
4.950

Tabel nr. 30
Calculul dobânzii aferente creditului pentru investiţii

Perioada Credit restant la Rata de

Dobânda Total de plată
( luna ) începutul lunii rambursare
1 4 950 -- 297 297
2 4 950 -- 297 297
3 4 950 -- 297 297
4 4 950 550 297 847
5 4 400 550 264 814
6 3 850 550 231 781
7 3 300 550 198 748
8 2 750 550 165 715
9 2 200 550 132 682
10 1 650 550 99 649
11 1 100 550 66 616
12 550 550 33 583
Total 0 4 950 2 376 7 326

Observaţie: efortul financiar total făcut de firmă pentru realizarea acţiunilor de

retehnologizare şi de modernizare cuprinde atât investiţia propriu zisă cât şi cheltuielile
aferente dobânzilor. De aceea, de multe ori, la calculul termenului de recuperare se ia în
considerare acest efort total. În această situaţie, ţinând seama de datele de la punctul 2 al
acestui paragraf, rezultă:

7.326.000.000
TR = = 0,843 ani (308 zile)
8.689.710.920

7. Indicatori privind obiectivele de activitate de comerţ exterior

7.1 Producţia anuală destinată pentru export

Qe = å qej × pj , unde: qej = producţia fizică destinată exportului;

pj = preţul unitar al produsului;
j = societăţile comerciale care livrează la export.
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Conform tabelului nr. 25 :
Qe = 72.928 x 120.960 = 8.821.370.880 U.V. (Artfil Sighişoara)
643.000 x 126.720 = 81.480.960.000 U.V. (PORŢELANUL Curtea de Argeş)
334.578 x 109.440 = 36.616.216.320 U.V. (PORŢELANUL Dorohoi )
244.134 x 115.200 = 28.124.236.800 U.V. (IRIS Cluj Napoca )
1.294.640 155.042.784.000 U.V. => 21.533.720 $

7.2. Ponderea valorică a produselor destinate pentru export ( E )

Qe
E=
Qt × 100
Qt = 199.405.471.000 U.V. (conform tabelului nr. 25)

155.042.784.000
E= × 100 = 77,75%
199.405.471.000

Observaţie: ponderea cantitativă a produselor destinate pentru export este:

Q′e
E′ = × 100
Q′t
Q ‘e = 1.294.640 servicii cafea;
Q’t = 2.094.640 servicii cafea.

1.294.640
E′ = × 100 = 61,81%
2.094.640
Diferenţa semnificativă dintre cele două valori se explică prin diferenţa dintre
preţurile de pe piaţa internă şi cele de pe piaţa externă.

7.3. Importul anual pentru producţie

M′ = å q j × p mj ,
unde:
qj = producţia fizică care include materii prime din import;
pmj = valoarea materiilor prime din import pe unitatea de produs.

Conform tabelului nr. 4 şi tabelului nr. 25 rezultă:

M’ = 120.435 x 1,55 = 186.674,3 $ (ARTFIL Sighişoara )

315.180 x 1,55 = 488.529,0 $ (APULUM Alba Iulia )
643.000 x 1,50 = 964.500,0 $ (PORŢELANUL Curtea de Argeş)
337.980 x 1,25 = 422.475,0 $ (PORŢELANUL Dorohoi )
678.045 x 1,20 = 813.654,0 $ (IRIS Cluj Napoca )
2.094.640 2.875.832,3 $ => 20.705.992.560 U.V.

Importul specific pentru producţie:

M′ 2.875.832,3
m′ = ; m′ = = 1,37 $ / serviciu de cafea
Q′t 2.094.640
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
7.4. Balanţa comercială externă a holdingului(BCE)

BCE = Qe - M’ (in $)

BCE = 21.533.720 $ - 2.875.832,3 $ = 18.657.887,7 $

7.5. Aportul valutar al producţiei exportate

Acest indicator se calculează în două variante respectiv Aport valutar brut (Avb) şi
Aport valutar net (Avn) după următoarele relaţii:
Avb = Qe - M imp

Avn = Qe - (M imp + Mexp)

unde:
M imp = valoarea materiilor prime din import incluse în producţia destinată
exportului;
M exp = valoarea materiilor prime exportabile incluse în producţia destinată
exportului.
Valoarea materiilor prime din import precum şi a celor exportabile incluse în
producţia destinată exportului este calculată în tabelul nr. 31.

Tabel nr. 31
Valoarea materiilor prime din import şi a materiilor prime exportabile
incluse în producţia destinată exportului

Mat. pr. Mat. pr.

Valoarea Val. mat.
Societatea Producţia de import pe export pe
mat. pr. prime
comerciala export unit. de unit. de
import exportabile
produs produs
Artfil Sighişoara 72.928 1,55 113.038,4 2 145.856,0
PORŢELANUL
Curtea de 643.000 1,50 964.500 1,75 1.125.250,0
Argeş
PORŢELANUL
334.578 1,25 418.222,5 1,85 618.969,3
Dorohoi
IRIS Cluj
244.134 1,20 292.960,8 1,67 407.703,8
Napoca
Total holding 1.294.640 1,38 1.788.721,7 1,77 2.297.779,1

Rezultă:
Avb = 21.533.720 -1.788.721,7 = 19.744.998,3 $
Avn = 21.533.720 - (1.788.721,7 + 2.297.779,1) = 17.447.219,2 $

7.6. Cursul de revenire brut (pe activitatea de comerţ exterior)

Costul comercial al producţiei exportate (U.V.)

CRB = ----------------------------------------------------------------
Valoarea producţiei exportate ($)
 Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Conform datelor din tabelul nr. 4 şi din tabelul nr. 25 rezultă:

72.928 x 50300
CRB Sighişoara = ---------------------- = 2.994 U.V. / $
72.928 x 16,8

643.000 x 49.562
CRB Curtea de Argeş = ---------------------- = 2.816 U.V. / $
643.000 x 17,6

334.578 x 53.289
CRB Dorohoi = ----------------------- = 3.506 U.V. / $
334.578 x 15,2

244.134 x 51.495
CRB Cluj Napoca = ----------------------- = 3.218 U.V. /$
244.134 x 16

CRB holding =

(72.928 x 50.300) + (643.000 x 49.562) + (334.578 x 53.289) + (244.134 x 51.495)

= ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ =
(72.928 x 16,8) + (643.000 x 17,6) + (334.578 x 15,2) + (244.134 x 16)

= 3.062 U.V. / $

După cum se observă, cursul de revenire la nivel de holding este mai mic faţă de
cursul valutar de piaţă (7.200 U.V. / $), ceea ce demonstrează eficienţa activităţilor de
retehnologizare şi modernizare. Diferenţele de curs de revenire între diferitele societăţi
comerciale se explică prin diferenţele de preţ şi prin distanţele diferite faţă de frontieră,
care influenţează costul comercial.

Notă:
Fiecare student va întocmi o hartă cu fluxurile fizice de la producători la beneficiari.