Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD“


IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

ÎNDRUMĂTOR,

STUDENT

2017

0
STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND CREAREA SI
DEZVOLTAREA CAPACITATII TEHNICE DE
PRODUCTIE IN CADRUL FERMEI PROPRII

1
1 Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

1.2 Denumirea obiectivului de investitii


Infiintarea unei sere de legume

1.3 Administratori

1.4 Scurt istoric al solicitantului (o scurta descriere a operatorului economic de la infiintare


pana in prezent. Apoi o descriere a ideii de afacere si modului de punere in opera a acesteia)

Societatea comerciala S.C. Legum S.R.L. avand ca obiect de activitate cultivarea legumelor
in sera, a fost infiintata in anul 2017.
Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri.
Investitia are drept scop infiintarea, in comuna Cordun, judetul Neamt a unei ferme de
legume, a carei capacitate va fi de 2000 mp.
Soiurile de legume cultivate in sera sunt: tomate, castraveti, salata verde si ardei gras.
Obiecte de activitate ale solicitantului coduri CAEN
Activitatea principala a solicitantului este: ”Cultivarea legumelor si a pepenilor, a
radacinoaselor si a tuberculilor” – cod CAEN 0113.

1.5 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei sau a Valoare -Lei- Bucati


constructiei /capete

1.CLADIRI TOTAL
Sera 04.23.2017 160.700 1
Anexa depozitare 04.27.2017 12.256 1

2
2.UTILAJE TOTAL
Sistem de irigatii 05.05.2017 1
3.ANIMALE
Nu este cazul
4.ALTELE -
Calculator PC 2017 1.200 1
TOTAL

TERENURI
Nr.cr Amplasare Suprafata totala (mp) / Valoarea Regim juridic
t Judet/Localitate Categoria de folosinta contabila
- Lei-
1 Judetul Neamt, 2000, teren arabil 1500 Proprietate
Comuna Cordun

2 Descrierea proiectului
2.1 Elaborator (date despre realizatorul proiectului)

2.2 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)


Regiunea N-E, Sat Cordun, comuna Cordun, judetul Neamt.

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei


Investitia are drept scop infiintarea, in comuna Cordun, judetul Neamt a unei ferme de
legume, a carei capacitate va fi de 2000 mp.
Soiurile de legume cultivate in sera sunt: tomate, castraveti, salata verde si ardei gras.
Necesitatea investitiei porneste de la un adevar bine cunoscut si anume faptul ca legumele
au constituit si constituie un aliment esential in hrana oricarei persoane, datorita elementelor
nutritive pretioase pe care le contin.

a. Descrierea afacerii si fluxul tehnologic detaliat prin care se obtin produsele sau se
presteaza serviciile catre clienti. Se vor utiliza ilustratii relevante.

3
Fluxurile tehnologice prin care se obtin produsele se vor descrie in urmatoarele randuri:
Principalele faze tehnologice pentru cultura de tomate
1) Asigurarea materialului biologic (rasad)
Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la diversi
furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din
seminte autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor. Norma de samanta este in medie
de 250 g pentru un ha de sera.
2) Pregatirea pentru plantare
Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei, infiintarea
sistemului de sustinere, etansarea spatiului de cultura, fertilizarea de baza a solului, afanarea
solului pentru plantare.
Pragatirea rasadurilor: tratarea rasadurilor inainte de scoaterea din sera inmultitor,
udareacorespunzatoare, adaptarea la temperatura din sera.
3) Infiintarea culturilor
Pentru infiintarea culturii de tomate in sera se va avea in vedere: epoca de infiintare,
schemade plantare si desimea culturii.
In sera, unde exista conditii pentru asigurarea temperaturii optime, plantarea se poate
efectua inca din cursul iernii, respectiv incepand cu ultima decada a lunii decembrie. Plantarea
se poate esalona de regula pana la mijlocul lunii martie.

4) Recoltarea si conditionarea productiei.


La tomatele cultivate in sere, recoltarea fructelor se face atunci cand culoarea acestora
a virat spre roz-rosu-portocaliu, iar cea verde a disparut. In aceasta faza, fructele se transporta
in conditii mai bune.
Recoltarea la culturile in sere, ciclul I, incepe la sfarsitul lunii martie si poate sa dureze
90 de zile, iar la ciclul al II-lea, incepe in ultima decada a lunii septembrie si poate sa dureze
60-70 de zile.
Durata perioadei de recoltare este in functie de numarul inflorescentelor pe planta.
Astfel, la 8-10 inflorescente/planta recoltarea dureaza 12-14 saptamani, pe cand la 3-4
Cinflorescente/planta durata este de 6-8 saptamani. Temperatura mai ridicata in perioada de
recoltare determina grabirea coaceriifructelor. Intervalul obisnuit dintre recoltari este de 2-3
zile (2-3 recoltari/saptamana), dar se poate recolta si zilnic. Operatiunea de recoltare va fi
manuala. Lazile vor fi transportate pe randul de cultura cu ajutorul carelor de recoltare, care
circula printre randurile de plante, oferind posibilitatea de reglare a inaltimii si culegere a
4
fructelor de tomate. Lazile pline cu recolta obtinuta vor fi transportate in hala unde vor fi
cantarite, etichetate si paletizate.
5) Sortarea fructelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu
beneficiarul si se ambaleaza in ladite.
Pentru calitatea fructelor, intervalul de recoltare pana la consum sa fie cat mai scurt.
Temperatura optima pentru maturarea fructelor este de la 220C pana la 270 grade C.
Productia la cultura in sera ajunge la 7-13 kg/mp la ciclul I si 5-7 kg/mp la ciclul al II-
lea.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de castraveti:

1) Asigurarea materialului biologic (rasad)


Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la diversi
furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.

2) Pregatirea pentru plantare


Spatiul de cultura trebuie pregatit din vreme, astfel ca in momentul programat pentru
infiintarea culturii sa fie liber de boli si daunatori, cu substratul de cultura pregatit si sa asigure
conditiile de mediu necesare.
Intre categoriile de activitati se mentioneaza: repararea / confectionarea spatiilor,
dezinfectia spatiilor si solului, pregatirea solului/substratului, infiintarea sistemului de
sustinere, etc.

5
3) Infiintarea culturilor
Castravetii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara, hibrizii de castraveti cu
fruct lung.
Pentru cel de-al doilea ciclu, sunt preferati hibrizii cu fruct scurt.
Desimea culturii este mai redusa la culturile infiintate in decembrie-ianuari si la hibrizii
cu fruct scurt (1,6 – 1,8 plante/mp) si mai mare la culturile infiintate mai tarziu, februarie-martie
(1,8 – 2,2 plante/mp)

4) Recoltarea si conditionarea productiei


Momentul de recoltare se stabileste atunci cand fructele au ajuns la maturitatea de
consum, in functie de specificul fiecarui hibrid. In perioada anului cu lumina insuficienta nu se
asteapta ca fructele sa atinga dimensiunile tipice maxime, deoarece aceasta ar afecta calitatea
fructelor urmatoare si chiar capacitatea de fructificare a plantelor.

5) Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma


fructelor. Pentru fructele din grupa “extra” si calitatea I-a, curbarea fructelor nu trebuie sa fie
mai mare de 1-3 cm fata de axa fructului.

6) Ambalarea se va face in cutii de carton. Castravetii cu fruct mare se sorteaza dupa


greutate iar cei cu fruct mic in functie de lungimea fructelor.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de salata verde:

6
1) Asigurarea materialului biologic (rasad)
Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la
producatori specializati din judetul Neamt.

2) Pregatirea pentru plantare


Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei, fertilizarea
de baza a solului. Pragatirea rasadurilor: cu circa 10 zile anterior infiintarii culturilor, rasadul
se sorteaza, se trateaza preventiv contra bolilor, se aseaza in ladite si se transporta la locul de
plantare.

3) Infiintarea culturilor
Pentru infiintarea unei culturi de salata verde in sere se va avea in vedere: epoca de
infiintare, schema de plantare si desimea culturii.
Cultura de salata se va planta in acelasi timp cu culturile de tomate si castraveti, printre
randuri. Avand in vedere perioada scurta de vegetatie, de 45-50 zile pana la recoltarea pentru
consum, este posibila cultivarea salatei printre randurile de tomate si castraveti, fara sa afecteze
cresterea si dezvoltarea acestora.

4) Recoltarea
Recoltarea salatei se face in functie de epoca de infiintare a culturilor pe masura ce
capatanile ajung la maturitatea de consum. Detasarea plantelor se face prin taiere, deasupra
primelor frunze ale rozetei de la baza, care sunt rasfirate. Avand in vedere ca salata este foarte
perisabila, dupa taiere capatanile se aseaza direct in ladite. Daca se pun pe un rand, capatanile
se aseaza cu baza in sus, daca se pun pe doua randuri, primul se aseaza in pozitie normala si al
doilea cu baza in sus.
Aprecierea calitatii se va face dupa greutate conform normelor, astfel: peste 300 g, 250-
300 g, 200-250 g, 150-200 g, 80-100 g. Fiecare grupa corespunde unei clase de calitate.
Productia in sere se poate incadra intre 2,5 si 4,0 kg/mp, echivalentul a 12-15 plante/mp.

7
Principalele faze tehnologice pentru cultura de ardei gras
1) Asigurarea materialului biologic (rasad)
Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la diversi
furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.

2) Obtinerea rasadurilor
Pentru obținerea unor recolte înalt productive, de bună calitate și cât mai timpurii este
esențială calitatea răsadului la plantare. Pentru obținerea răsadului de ardei este necesar un
spațiu special amenajat pentru crearea condițiilor optime de dezvoltare a plăntuțelor – răsadniță
incalzita deoarece semanarea are loc iarna.

3) Conducerea
Operația de conducere este reprezentată de păstrarea unui număr variabil de brațe (2, 3
sau 4) ce pornesc din tulpina principală dublat de îndepărtarea florilor sau mugurilor florali și
lăstarilor de la primele internoduri. În funcție de hibrid numărul de brațe care pornește din
tulpina principală poate fi de 2, 3 sau mai multe. Cele mai bune rezultate s-au obținut atunci
când numărul de brațe lăsate au fost 2 sau maxim 3. În continuare la următorul internod
(porțiunea unde fiecare braț lăsat se bifurcă din nou) se înlătură toate brațele noi lăsându-se
doar câte un braț.
4) Recoltarea
Recoltarea ardeiului gras cultivat pe ciclu lung în sere și solarii se face la maturitatea
comercială care poate să coincidă cu maturitatea biologică (este cazul ardeiului gras roșu care
la început este verde închis, iar la coacere este rosu) sau poate să nu fie ajuns la maturitate așa
cum este cazul ardeiului gras galben, care este recoltat înainte de coacerea propriu-zisă.
Recoltarea se face continuu la circa 7 zile pe tot parcursul ciclului de dezvoltare sau în valuri la
8
10-14 zile în funcție de caracteristicile genetice ale hibrizilor utilizați. Practicarea unei recoltări
cât mai dese conduce la o creștere a producției totale de ardei datorită faptului că imediat după
înlăturarea fructelor mari compușii de fotosinteză produși de frunze sunt orientați către fructele
mai mici aflate în creștere.

b. Descrierea produselor sau a


serviciilor pe categorii, cu mentionarea
preturilor, respectiv a tarifelor.

Nr Denumire produs Pret / tarif


1 Tomate 2.5
2 Castraveti 2
9
3 Salata verde 1.5
4 Ardei gras 3

b. Analiza SWOT a activitatii propuse

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


- detinerea unei suprafete importante - lipsa fondurilor pentru irigare
de teren arabil - lipsa fondurilor pentru
- cea mai mare parte a terenului se infiintarea altor rasaduri de
afla intr-o zona cu soluri fertile legume
- calificare in domeniul agricol - lipsa utilajelor agricole
- raportul calitate-pret - este cunoscuta decat pe plan
local

OPORTUNITATI AMENITARI
- Existenta finantarilor din fondurile Primirea cu intarziere a
europene ajutoarelor acordate pentru
- Cunoasterea concurentei infiintarea culturilor Agricole
- Cunoasterea nevoilor clientilor

d. Descrierea pietei produselor pe care societatea le produce la nivel national, regional


si local, descrierea concurentei. Pentru acest subcapitol se vor utiliza grafice, tabele, ilustratii
din surse relevante
Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei
româneşti. Contribuţia agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut
se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se situează la
aproximativ 1,7%.
Piata legumelor proaspete a crescut in ultimii ani pe fondul imbunatatirii puterii de
cumparare, insa avansul a fost sustinut mai mult de importuri, deoarece productia locala a
inregistrat un ritm de crestere mai lent.

De exemplu, conform datelor statistice, in anul 2007 s-a inregistrat o scadere cu 30% a
productiei de tomate, cea mai mare scadere din perioada 2006-2011, dar incepand cu anul 2010
productia de tomate si-a revenit, inregistrand o usoara crestere comparativ cu anul precedent,
iar in anul 2011 cresterea este ceva mai semnificativa, de 15,6% raportata la anul 2010

10
Sursa: Institutul National de Statistica

Această evolutie a productiei de tomate este strans legata de productivitatea medie la


hectar, care a urmat aceeasi traiectorie de scadere semnificativa in anul 2007 (18,3%), pentru
ca incepand din 2010 sa inregistreze crestere. Productivitate medie la hectar inregistrata in anul
2011 este cea mai mare incepand cu anul 2006, reflectându-se in acealsi timp si in productia
cantitativa obtinuta in anul 2011.
Consumul de legume si produse din legume este influentat intr-o masura mai mica de productia
autohtona obtinuta, aceste lipsuri de pe piata interna fiind acoperite din importuri.
Cantitatea de legume consumata este influentata de mai multe tendinte ce se manifesta la ora
actuala pe piata romaneasca.
In primul rand, se observa o tendinta a consumatorilor de a se orienta spre produsele
autohtone, in mod special cand vine vorba despre produsele de sezon. Gustul acestora determina
adesea consumatorii sa aleaga legumele romanesti in detrimentul celor importate si sa reduca
sau chiar sa evite consumul anumitor produse in extrasezon (de exemplu rosiile in timpul iernii).
In al doilea rand, se remarca o tendinta de orientare spre o alimentatie mai sanatoasa,
care include un consum mai mare de legume si fructe, fapt dovedit prin cresterea consumului
de legume si produse din legume pe cap de locuitor incepand cu 7% in 2011 comparativ cu anul
2009.

11
Sursa: Institutul National de Statistica

Figura 39. Evoluţia comerţului exterior, a producerii şi a volumului de piaţă pentru roşii în
România, tone.

Sursa: bazele de date ONU Comtrade, Faostat, organele oficiale de statistică din
România .

Piaţa roşiilor din România are o creştere lentă, în mare parte, datorită creşterii
producerii. Totalul volumului pieţei a ajuns până la 957 mii tone în 2011. Odată cu creşterea
producerii, scad importurile de roşii, fiind egale în 2011 cu 48 mii tone. Exporturile de roşii
sunt nesemnificative.

Figura 40. Exportul roşiilor din România, 2011. Figura 41. Importul roşiilor în România în
2011.

Sursa: baza de date ONU Comtrade

12
Aproape jumătate din roşiile exportate din România în 2011 au fost livrate către
Ungaria. Alte destinaţii importante pentru roşiile româneşti au fost Germania (18%) şi
Slovacia (17%). Moldovei îi revine 1% din exporturile de roşii ale României.
Turcia este furnizorul străin principal pe piaţa roşiilor din România cu o cotă de 50%
din importuri. Ea este urmată de Iordania (23%), Spania, Italia, Olanda ş.a. 20

20 Castraveţi
Figura 42. Evoluţia comerţului exterior, a producerii şi a volumului de piaţă pentru castraveţi
în România, tone.

Sursa: bazele de date ONU Comtrade, Faostat, organele oficiale de statistică din România

Volumul de piaţă al castraveţilor din România n-are o anumită tendință, fiind egal
în 2011 cu 186 mii tone. Castravetele este unul din puţinele legume din România, al cărui
export prevalează asupra importului. Exportul castraveţilor a crescut treptat şi a ajuns până
la 17 mii tone în 2011, pe când importul s-a coborât până la 7.7 mii tone.
Figura 43. Exportul castraveţilor din România, 2011. Figura 44. Importul castraveţilor în
România în 2011.

Sursa: baza de date ONU Comtrade

40% din castraveţii româneşti sunt destinaţi pieţei Austriei. A doua direcţie
importantă fiind Republica Cehă (26%), urmată de Germania (11%) şi alte ţări. Aproape
3% din exporturile de castraveţi din România îi revin Moldovei.

13
Furnizorii principali de castraveţi în România sunt, cu cote comparabile, Turcia,
Grecia, Spania şi Iordania.
Ardeii dulci sunt cultivaţi în marea majoritate a ţărilor lumii. Pe parcursul ultimilor 5
ani, producţia mondială s-a majorat cu 15% (creştere anuală de 2,9%), atingând nivelul de
26,1 milioane tone. China este liderul mondial în producerea ardeilor dulci (14 milioane tone
sau 54% din producţia globală), fiind urmată de Mexic, Indonezia, Turcia, Spania şi SUA. În
anul 2008 în UE volumul de producere a ardeilor dulci a constituit 2,3 milioane tone,
principalul producător fiind Spania (44%), care este urmată de Olanda (15%) şi Italia (10%).
Se observă diferenţe mari în recolta medie la hectar, fapt influenţat în special de ponderea
producerii în teren protejat (sere). Astfel, în Olanda producţia anuală la hectar constituie 279
tone, în Spania – 49 tone, iar în Italia – doar 25 tone.

Figura 1: Evoluţia recoltei de ardei dulci în Uniunea Europeană (mii tone)

3,000

2,500

2,000
Alte tari
1,500 Italia
Olanda
1,000
Spania

500

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cultivarea legumelor în România, inclusiv cultivarea ardeilor dulci, este realizată în


câmp liber şi în încăperi acoperite cu sticlă sau plastic. Pe parcursul ultimilor 15 ani producţia
de ardei dulci s-a redus semnificativ, în special din contul reducerii suprafeţelor serelor.
300

250 249

200
167
150

100 102

50

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

e. Descrierea zonei in care este localizata investitia (monografia zonei in care se


realizeaza investitia).

14
Investitia noastra este localizata in satul Cordun, comuna Cordun. Cordun este
o comună în județul Neamț, Moldova, România,formată din
Satele Cordun (reședința), Pildești și Simionești. Comuna se află în estul județului, pe malul
stâng al râului Moldova, imediat la nord-vest de municipiul Roman. Este străbătută de șoseaua
județeană DJ207B, care o leagă spre sud de Roman (unde se termină în DN2) și spre nord
de Săbăoani (unde se termină tot în DN2).

2.5 Piata de aprovizionare/desfacere, enumerarea unor furnizori si clienti in tabelele


urmatoare:

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI


Denumire furnizor de materii Produs furnizat si Valoare aproximativa
prime/materiale auxiliare/produse/servicii cantitate -Lei-
aproximativa
S.C. RASADURI S.R.L. Rasad 3.940,00
S.C. MATERIAL BIOLOGIC LEGUME Rasad 7.200,00
S.R.L.

S.C. TRATAMENTE SERE S.R.L. Dezinfectanti 471,00


sol,fertilizanti
Tratament daunatori
S.C. FOLII POLIETILENA S.R.L., Alti Folie plastic, sfoara, 5.915,00
furnizori materiale auxiliare alte materiale
TOTAL 17.526,00

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI


Nr.crt Client (Denumire si Denumire produs valorificat Valoare
adresa) -Lei -
1 S.C. APROZAR Castraveti si ardei gras 35.000,00
S.R.L., Roman

15
2 S.C KAUFLAND Salata verde
S.R.L.
3

3 Date privind forţa de muncă si managementul proiectului;


3.1. Angajatii societatii dupa realizarea investitiei, pe categorii:
Angajatii societatii ,in prezent, in ordine ierarhica sunt :
- manager
- contabil
- inginer de ferma
- muncitor necalificat
- agent de paza

4. Valoarea investitiei
Se vor preciza toate cladirile, utilajele/echipamentele tehnologice/echipamentele de
transport / dotarile necesare investitiei, pe categorii, mentionandu-se costul fara TVA, TVA-ul
aferent si costul total.

Nr. Denumire bun Nr. Pret Pret fara TVA Pret cu


buc unitar TVA TVA
1 Sera 1 159.918 159.918 38.339 198.257
2 Anexa depozitare 1 13.011 13.011 3.119 16.130
3 Sistem de irigatii 1 7.807 7.807 1.874 9.680
4 Sistem de ventilatie 1 3.253 3.253 781 4.033
5 Sisteme de incalzire 1 43.370 43.370 10.409 53.779
6 Motosapa 2 976 1.952 468 2.420
7 Transpalet manual 2 1.084,5 2.169 520 2.689
8 Cantar 1 2.169 2.169 520 2.689
TOTAL 10 231.588,5 233.649 56.030 289.677

5 Descrierea achizitiilor realizate prin proiect, din tabelul anterior, repectiv denumirea,
numarul, valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale
utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce

16
urmeaza a fi achizitionate prin proiect. Se vor adauga si fotografii cu bunurile
respective

1. Sera de legume, formata din 2 module, structura metalica, acoperita cu policarbonat si


folie triplustrat, dotata cu sisteme de irigatii prin picurare, instalatie de incalzire, sistem de
umbrire, antiinsecte, sisteme de ventilatie si incalzire, instalatiile necesare asigurarii utilitatilor
obiectivului.
- Suprafata construita = 1.500 mp

2. Anexa depozitare
- Deschideri: 2 deschideri cu dimensiunile: 2,50 m
- Travei: 4 travei, cu dimensiunea de 2,25 m si 2,50 m
- Suprafata construita la sol: 37,45 mp
- Suprafata construita desfasurata (supraterana): 37,45 mp
- Suprafata utila totala interioara supraterana: 31,95 mp, din care:
- Suprafata utila parter: 31,95 mp;
- Regim de inaltime: Parter
- Inaltimea max. la coama: +3.50m fata de terenul amenajat (+/-0.00m)
- Inaltimea min. la cornisa: +2.70 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m)
- Inaltime utila Parter: minim 2.50 m
- Volum construit: 130,00 mc

3. Sistem de irigare
Caracteristici tehnice:
- Sistem de irigare prin picurare
- Liniile de picurare (tub) au diametru 16-20 mm

17
- Picuratorii sunt amplasati la 20 cm distanta / debit de 1,0 l/ora/picurator.

4. Sistem de ventilatie
Caracteristici tehnice:
- Ventilatoare profesionale de recirculare a aerului
- Alimentare 230 V, putere 0,20 – 0,30 kw
- Debit de aer – 5.050 mc/h.

5. Sistem de incalzire
Caracteristici tehnice:
- Doua incalzitoare de 279 kW, respectiv 66 kW
- Combustibil mixt (lemn + peleti)

18
6. Motosapa
- Caracteristici tehnice:
- Capacitate motor: 5-6,5 CP

7. Transpalet manual
Caracteristici tehnice:
- Ridicare manuala
- Capacitate maxima de ridicare – 1 to

8.Cantar
Caracteristici tehnice:
- Capacitate – 300 – 500 kg

19
20
Durata de realizare (luni) si etape principale – diagrama gantt in format tabel

DENUMIRE ACTIVITATE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Sondaj privind marca tractorului
si calitatea
Vizita la mai multi distribuitori
de tractoare
Alegerea marcii si plata
tractorului
Sondaj privind marca plugului si
vizite la distribuitori
Alegerea marcii plugului si plata

21
22