1.

Piața financiară a Republicii Moldova

Piața financiară reprezinta conjuncture prin care activele financiare sunt constituite și
introduse în circuitul economic. Ea este o piață specializată a economiei unei țări unde se întalnesc
și se reglează fluxurile cererii și ale ofertei de active financiare. Accesul dificil la finanţare în
Republica Moldova serveşte drept o constrângere actuală de care se ciocneşte întregul sector al
IMM (Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii). Piaţa financiară din Republica Moldova, este
constituită din instituţii bancare şi nebancare. Instituţiile bancare sunt reprezentate de 14 bănci
comerciale licenţiate, ce sunt reglementate de Banca Naţională, iar sectorul nebancar este format
din asociaţia centrală, organizaţii de microfinanţare şi asociaţii de economii şi împrumut. La rîndul
lor, instituţiile nebancare sunt supravegheate şi reglementate de către Comisia Naţională a Pieţei
Financiare (CNPF).
Comisia Națională a Pieței Financiare este autoritate autonomă a administrației publice
centrale, responsabilă față de Parlament, care autorizează și reglementează activitatea participanților
pe piața financiară nebancară, precum și supraveghează respectarea legislației de catre ei.
Obiectivele de bază ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare sunt: consolidarea stabilității,
asigurarea transparenței, siguranței și eficienței sectorului financiar, prin adoptarea și menținerea
unui cadru regulatoriu și de supraveghere a participanților pieței financiare adecvat pentru reducerea
riscurilor sistemice, precum și pentru prevenirea practicilor neloiale, abuzive și frauduloase în
sectorul financiar, în scopul protejării intereselor clienților și investitorilor. Autoritatea Comisiei
Naționale a Pieței Financiare se extinde asupra: emitenților, investitorilor, participanților
profesioniști ai pieței valorilor mobiliare, definiți de legislația privind piața valorilor mobiliare,
companiilor de asigurare, brokerilor de asigurare, fondurilor nestatale de pensii, organizațiilor de
microfinanțare, asociațiilor de economii și împrumut, organizațiilor de credit ipotecar și birourilor
istoriilor de credit. Rolul pieţelor financiare este unul economic şi altul social. Din punct de vedere
economic acestea contribuie la dezvoltarea procesului investiţional,iar din punct de vedere social,
asigurã protecţia veniturilor economisite.

2. Procesul de dezvolare a Instituțiilor de microfinanțare

Instituțiile de microfinanţare s-au dezvoltat ca o alternativă a sectorului bancar. În prezent,

alternativa pentru creditele acordate de către băncile comerciale ale Republicii Moldova o constituie
produsele oferite de organizaţiile de microfinanţare. Scopul microfinanţării constă în creditarea
afacerilor mici, preponderent din zonele rurale, facilitînd, în acest mod, accesul la resurse financiare
ieftine şi stimulînd iniţiativa privată. Instituţiile de microfinanţare activează în baza Legii nr. 280-
1
XV din 22.07.2004 privind Organizaţiile de Microfinanţare (OMF) şi alocă împrumuturi din
mijloace proprii/împrumutate. Organizaţiile de microfinanţare spre deosebire de asociaţiile de
economii şi împrumut (AEI) sunt categorii de entităţi care desfăşoară activităţi de creditare cu titlu
profesional şi nu atrag depozite sau alte fonduri rambursabile către public (membri). Instituţiile de
microfinanţare deservesc clienţii care nu prezintă suficiente garanţii pentru a obţine finanţare de la
bănci sau locuiesc în zone unde serviciile bancare nu sunt disponibile.
Mai jos în figura 1 este elucidată structura sistemului de finanţare a microîntreprinderilor din
Republica Moldova. Potenţialii furnizori de credite pot să aleagă cel puţin doi creditori atât din
sectorul bancar cât şi din cel nebancar.

Insituții financiare internaționale (BERD, FEES, IFC, etc)

Insituții financiare bancare (14 bănci comerciale)

Instituții financiare de credit nebancar

Instituții de microfinanțare

Organizații de microfinanțare (OMF)

Asociații de Economii și Imprumut (AEÎ)

Fig. 1. Structura sistemului de finanţare a microîntreprinderilor din Republica Moldova

În anul 2012, sectorul de microfinanţare de inea active totale de 2227,4 mil. MDL (OMF –
1892,9 mil. MDL şi AEI-334,5 mil. MDL) şi sectorul bancar avea un patrimoniu de 58304,4 mil.
MDL. Poziţia dominantă în cadrul sistemului financiar este deţinută de sectorul bancar, în 2012
raportul dintre activele de inute de bănci și PIB a constituit 66,4%, în timp ce pentru instituțiile de
microfinanțare acest indicator este de doar 2,12%. După criza din 2009, sectorul de microfinanțare
are o evoluție recuperatorie și a înregistrat o ușoară creștere, astfel activele de inute de OMF
raportate la PIB în perioada 2010-2012 au crescut de la 2 la 2,12%. Totuși, această creștere

2
reprezintă un rezultat modest, iar sectorul are o pondere mică în economie și nu a reușit să atingă
nivelul de până la criză.
Analizând gradul de intermediere financiară prin prisma activelor, pe parcursul perioadei
2006-2012, se atestă o creştere a sectorului bancar în raport cu PIB, cu o uşoară abatere în anul
2008 şi 2011. Activele bancare în raport cu PIB au crescut de la 50,9% în anul 2006 la 66,4% în
anul 2012. Evoluţii similare au fost înregistrate şi pentru organizaţiile de microfinaţare în raport cu
PIB. Astfel, activele în raport cu PIB au crescut de la 2,28% în anul 2006 la 3,14% în anul 2008, iar
în anul 2012 acest indicator s-a redus, atingând un nivel de 2,12%. Valoarea consolidată a activelor
organizaţiilor de microfinanţare în anul 2012 a crescut cu 3%, faţă de 2011. Însă, în anul 2011 s-au
înregistrat scăderi ale activelor cu 5% în raport cu anul 2009, fapt datorat în mare parte de influența
crizei economico-financiare mondiale. O creştere stabilă a activelor este evidentă în perioada 2006-
2008, o evoluție datorată preponderent majorării împrumuturilor acordate clienţilor, ce au sporit în
mediu cu 40%. O parte din activele instituţiilor de OMF sunt plasate temporar în active lichide, cum
ar fi mijloace băneşti în conturi, valori mobiliare, etc. În același timp, sectorul bancar înregistrează
bune performanţe la capitolul active bancare, ce s-au majorat de la 31978,6 mil. MDL în anul 2007,
la 63516,2 mil. MDL în I semestru 2013, fiind determinată de creşterea accentuată a activelor
generatoare de profit, iar cea mai mare pondere în totalul activelor revine portofoliului de credit -
62,3%.
50
39.4 41.3
37.5
40 37.7 36.6
32.6
30 23.6 Total Credite/PIB
20
Total Depozite/PIB
10.9
10

0
2009 2010 2011 2012

Fig. 2. Gradul de întemediere financiară,% al Sectorului bancar

2.5 2.252.28
2 1.66 1.75 1.81 Împrumuturi
1.5 1.39 acordate/PIB
0.96 0.95
1
Credite bancare și
0.5 imprumuturi
primite/PIB
0
2009 2010 2011 2012

Fig. 3. Gradul de întemediere financiară,% al Sectorului de microfinanțare

3
 Un alt indicator sugestiv care reflectă evoluţia sectorului bancar sunt creditele acordate de
către bănci. Pe parcursul perioadei 2007-2012 acest parametru a cunoscut o creştere continuă, cu
excepţia anului 2009. În anul 2012, volumul creditelor a crescut cu 29,1% faţă de 2008, respectiv
cea mai mare pondere din total credite acordate revine sectorului privat cu 77,9 %. Un aspect
pozitiv şi semnificativ pentru stimularea investiţiilor reprezintă majorarea ponderii creditelor
acordate pe termen lung de un an (la sfârșitul anului 2012 acest indicator constituia 70,7% din
volumul total de credite). Deşi pe parcursul ultimilor ani este înregistrată o tendinţă pozitivă a
numărului şi volumului creditelor acordate de sistemul bancar, întreprinderile micului business
continuă să întâmpine dificultăţi în accesul la finanţe. Anul 2012 pentru sectorul de microfinanţare
poate fi considerat o perioadă de revigorare, înregistrându-se o creştere a împrumuturile acordate cu
10% faţă de anul 2011 și a constituit 1864,0 mil. MDL (OMF – 1590,1 mil. MDL şi AEI – 273,9
mil. MDL). Totodată, este necesar de a evidenţia că majoritatea creditelor acordate subiecţilor
micului business sunt din resursele instituţiilor financiare internaţionale, care acordă linii de credit
băncilor comerciale autohtone, acestea din urmă acordând resurse financiare întreprinderilor din
sector. În anul 2012, nivelul de acoperire a activită ii de creditare de către sectorul de microfinanţare
a constituit 4,8% iar a sectorului bancar - 93%.
O caracteristică importantă evidenţiată în ultimii ani este dispersarea relativ proporţională a
împrumuturilor acordate de către Organizațiile de microfinanțare (OMF) pe întregul spectru al
domeniilor economiei naţionale. În anul 2012, ponderea cea mai mare de 31,5% o reprezentau
împrumuturile acordate pentru consum, 27,4% din împrumuturi au fost oferite pentru industrie și
comerț , prioritar întreprinderilor micro, mici și mijlocii, iar 14% o constituiau împrumuturile
acordate pentru imobil. Împrumuturile de circa 19,8% au fost pentru „Alte scopuri” şi au înregistrat
o creștere cu 9,8 p.p fa ă de anul 2011.
45
40
40
35 31 31.5
30 27.4 Industrie și comerț
25 24
25 23 22 22 Imobil
19 Construcția drumurilor
20 17
14
15 Consum
10 8 8 8 6.6 Agricultură
5 2 1 1 0.7
0
2009 2010 2011 2012

Fig. 4. Clasificarea împrumuturilor acordate de către OMF pe direcții de utilizare,%

4
 În Europa Centrala şi de Est, valoarea medie a unui credit acordat de institu iile de
microfinanţare se situează între 5000 şi 5.200 euro, în timp ce în ţările occidentale, valoarea medie a
împrumutului urcă la 9.600 de euro, în funcţie de tipul de intervenţie şi de destina ia creditului.
Totuşi pentru Republica Moldova problema accesului la credite rămâne una dintre cele mai
importante constrîngeri pentru mediul de afaceri. Conform Raportului Global al Competitivităţii,
ediţia anului 2013-2014, aceasta este a treia problemă ca importanţă pentru businessmenii
autohtoni. În pofida unei urcări de 5 poziţii fară de poziția indicată în ultimul raport, Republica
Moldova s-a clasat pe locul 104 din 189 de ţări incluse în prezentul studiu, în ceea ce priveşte
uşurinţa accesului la credite.
În pofida situaţiei generale, un alt indicator important care reflectă evoluția sectorului bancar
este profitul, care pe parcursul perioadei 2007-2012 a cunoscut o creştere continuă, cu excepția
anului 2009, când acest indicator a înregistrat pierderi în sumă de 145,5 mil. MDL. În primele 9 luni
ale anul 2013, profitul a constituit 838,6 mil. MDL.
Evoluția profitabilităţii bancare denotă că băncile au fost capabile să majoreze venitul net
raportat la active raportat la capitalul acționar (ROE) cu 6,2 p.p., în primele nouă luni ale anul 2013,
înregistrând 10,5%, fară de data de 31.12.2012. Odată cu creșterea volumului de capital acționar și
de active, majorarea ROE și ROA denotă că ritmul de creștere a profitului net este mult mai rapid,
fapt destul de încurajator
În cadrul sistemului de microfinanţare, venitul net raportat la active raportat la capitalul ac
ionar este în scădere de la 18,2% în anul 2008 la 9,4% în 2012. Respectiv, venitul sectorului de
microfinanţare a constituit 90,9 mil. MDL în 2012, fiind înscădere cu 21% faţă de anul 2011. Există
mai mulţi factori care au determinat această scădere: realizarea de noi ajustări la unele dobânzi,
evoluţia ratelor dobânzilor diferă faţă de anii precedenţi, achitarea impozitul pe venit de către
organizațiile de microfinanţare începînd cu anul 2012, impactul noului regulament cu privire la
metodologia calculării provizioanelor.
Pe parcursul anului 2012, majoritatea organizaţilor de microfinanţare au acordat mai multe
credite decît au primit, cum ar fi ICS Prime Capital SRL (291,62 mil. MDL), OM Elat Profit SRL
(205,50 mil. MDL), ÎCS Credit Rapid SRL (215,90 mil. MDL) şi "Corporaţia de Finanţare Rurală"
S.A (198,33 mil. MDL), etc. La finele anului 2012 au fost înregistrate pierderi la 21 organizaţii de
microfinanţare din 60, printre care se numără OMF Elat Profit SRL (-12,550 mil. MDL), etc.
Printre organizațiile ce au obținut rezultate pozitive se numără: ÎCS Prime Capital – 40,8 mil. MDL,
ÎCS Credit Rapid SRL -24,3 mil. MDL şi la Corporaţia de Finanţare Rurală SA – 9,3 mil. MDL.
În anul 2012, indicatorii ce reflectă nivelul concentrării în sectorul bancar după valoarea
activelor, cum ar fi indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) şi ponderea primelor 4 bănci pe piaţă
(CR-4) au constituit 1210,8 puncte şi 63,1%, ceea ce reprezintă un sector cu o concentrare
5
moderată. Pentru a se încadra în limitele unei pieţe cu un grad moderat de concentrare, indicii de
concentrare a pieţei trebuie să se încadreze în următoarele intervale: 35% < CR-4 < 70%; 800 <
HHI < 1800. Deşi indicatorii relevă un grad satisfăcător al concentrării pe piaţă, nivelul concurenţei
în sector este unul moderat. În acest sens, ne vorbeşte ponderea înaltă pe care o deţin primele cinci
bănci – 70% din activele pieţei bancare şi totalul creditelor acordate.
Gradul de concentrare pe piaţa de micofinanţare rămâne înaltă, cu toate că se observă o
constantă îmbunătăţire a acestui indicator. Această tendinţă este explicată prin intensificarea
concurenţei pe această piaţă, fapt ce duce la echilibrarea ponderilor pe care o deţin operatorii din
sector. În anul 2012, 45,4% din împrumuturi au fost acordate pentru 3 companii de microfinaţare
(Prime Capital, Microinvest, Credit Rapid).

3. Lista Organizațiilor de microfinanțare din Republica Moldova

SA “Corporaţia de Finanţare Rurală” este o instituţie financiară nebancară care activează pe

piaţa financiară a Republicii Moldova de 10 ani şi reprezintă centrala de finanţare pentru asociaţiile
de economii şi împrumut. Totodată, CFR îşi direcţionează activitatea de creditare spre micii
fermieri şi antreprenori rurali. Domeniul principal de activitate al Corporaţiei este asigurarea
accesului fermierilor şi micilor antreprenori rurali la serviciile financiare nemijlocit la sat. Astfel
CFR acoperă o nişă specifică a pieţei financiare, reprezentată de clienţii care anterior nu aveau
acces la piaţa financiară din cauza lipsei experienţei, volumului mic al afacerii şi împrumutului şi
caracterului nesigur al investiţiilor în agricultură.
SRL Microinvest este o organizaţie de microfinanţare, ce activează cu success pe piaţa
financiar-bancară începînd cu anul 2003. Scopul ei este de a contribui la crearea şi dezvoltarea
întreprinderilor micro şi mici prin oferirea de servicii financiare şi consultanţă. În dependenţă de
necesităţile şi experienţa sa, solicitantul poate fi consultat în evaluarea fezabilităţii afacerii şi
determinarea căilor optime de realizare, înregistrarea întreprinderii, întocmirea fluxului de numerar
prognozat sau a planului financiar, domenii rentabile şi direcţii posibile de dezvoltare etc. Serviciile
Microinvest ţintesc preponderent acele iniţiative antreprenoriale care au potenţial de dezvoltare, dar
nu satisfac cerinţele bancare pentru creditare.
Prime Capital a fost creată în anul 2005 ca întreprindere cu capital străin, fiind specializată
în oferirea împrumuturilor ipotecare, împrumuturilor pentru business şi corporative pe termen lung.
Compania financiară îşi începe activitatea în ianuarie 2006 în calitate de pioner pe piaţa ipotecară
din republică, marcând o dezvoltare şi o creştere rapidă. Misiunea Prime Capital este de a oferi o
gamă largă de produse ipotecare, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi soluţii
facilitare pentru un acces rapid la resurse financiare pentru clienţi corporativi.
6
 Compania de microfinanţare EasyCredit a fost fondată în anul 2005 cu scopul de a oferi
cetăţenilor împrumuturi personale şi de consum. Beneficierea de produsele easycredit aduce
avantaje atît consumatorului (posibilitatea de a procura diferite bunuri, rambursarea creditului în
rate lunare mici pentru o perioadă de până la 3 ani), cât şi vînzătorului de produse (obţinerea întregii
sume pentru marfă şi micşorarea creanţelor).
IuteCredit oferă posibilitatea obţinerii unui credit, fără gaj sau garanţii, în mod simplu şi
rapid. Avantajul acestei companii este că beneficiarul obţine creditul în timp foarte scurt, suma
împrumutului (3 000-10 000 lei) fiind transferată imediat după semnarea acordului de credit.
Beneficiarul are avantajul de a decide individual asupra scopului utilizării împrumutului. Perioada
creditului variază de la 6 la 12 luni.

4. Regulament cu privire la clasificarea împrumuturilor acordate și dobînzilor

calculate de instituțiile de microfinanțare

Regulamentul cu privire la clasificarea împrumuturilor acordate şi dobînzilor calculate de

organizaţiile de microfinanţare (în continuare – Regulament) se aplică de către organizaţiile de
microfinanţare la clasificarea împrumuturilor pentru stabilirea volumului permis de deduceri în
scopuri fiscale a provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerambursarea
împrumuturilor şi a dobînzilor aferente.
În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:
a) împrumut expirat – împrumut, al cărui plată în vederea rambursării n-a fost achitată mai mult de
30 de zile de la data scadenţei plăţilor prevăzute de contract. În cazul în care un împrumut
devine expirat şi soldul acestuia se consideră expirat
b) împrumut renegociat – împrumutul nerambursat (împrumut iniţial), la care ulterior, în baza unui
acord, au fost modificate clauzele contractuale de efectuare a plăţilor expirate
c) împrumut prelungit – împrumut al cărui termen de rambursare a plăţii, stabilită conform
contractului, este prelungit în baza unui acord. Pentru calificarea împrumutului ca prelungit
acordul trebuie să fie semnat înainte de calificarea împrumutului ca expirat conform termenului
de plată prevăzut în contractul iniţial. Determinarea stării de expirare a împrumutului se
efectuează în baza contractului iniţial şi conform noţiunii “împrumut expirat”
d) plată – dobînda sau suma iniţială a împrumutului şi dobînda, sau o parte a împrumutului şi
dobînda, sau o parte a împrumutului achitată în conformitate cu condiţiile şi modul de
rambursare a împrumutului prevăzute în contract.
e) provizioane pentru pierderi din împrumuturi şi dobînzile aferente – rezerve pentru absorbirea
pierderilor estimate ca urmare a evaluării împrumuturilor şi dobînzilor aferente .
7
 Organizaţia de microfinanţare clasifică împrumuturile şi dobînzile aferente cel puţin
trimestrial la ultima dată a perioadei gestionare în corespundere cu prezentul Regulament şi cu
regulamentele proprii.
Împrumuturile noi se clasifică la momentul constatării acestora ca activ în bilanţul
organizaţiei de microfinanţare.
Ajustarea mărimii provizioanelor pentru pierderi din împrumuturi pînă la nivelul necesar se
efectuează în volum integral din contul cheltuielilor sau veniturilor şi se reflectă în bilanţul contabil
şi în raportul privind rezultatele financiare ale organizaţiei de microfinanţare.
Provizioanele se utilizează pentru acoperirea împrumuturilor şi dobînzilor clasificate
„compromise”. Scoaterea lor din bilanţ (casarea) şi înregistrarea în contul extrabilanţier se
efectuează la decizia conducerii organizaţiei de microfinanţare, fapt care nu anulează datoria
împrumutatului şi nu denotă că organizaţia de microfinanţare nu poate să-şi exercite şi în continuare
dreptul legal deplin pentru a satisface pretenţiile aferente datoriei respective.
Orice împrumut acordat şi dobînda aferentă vor fi incluse în una din următoarele categorii
de clasificare:
a) standard – împrumut la care sînt respectate toate condiţiile contractuale, care nu are plăţi
expirate şi care nu a fost prelungit şi/sau renegociat
b) supravegheat – împrumut la care plăţile sînt expirate de la 31 pînă la 90 de zile inclusive
c) substandard - împrumut la care plăţile sînt expirate de la 91 pînă la 180 de zile inclusive
d) dubios - împrumut la care plăţile sînt expirate de la 181 pînă la 360 de zile inclusive
e) compromis – împrumut la care plăţile sînt expirate mai mult de 361 zile.
În cazul în care debitorul beneficiază de împrumut în valută străină sau ataşat la cursul
valutei străine şi nu dispune de venituri în astfel de valută în mărime suficientă pentru deservirea şi
rambursarea împrumuturilor în valută străină sau ataşate la cursul valutei străine conform
prevederilor contractuale, împrumutul se clasifică într-o categorie mai dură cu un nivel decît în
cazurile în care debitorul dispune de venituri în valută străină.
Conform legislaţiei ce se referă la combaterea spălării banilor, la fel ca şi băncile, instituţiile
sunt obligate să raporteze tranzacţiile suspecte şi cele cu numerar care depăşeşte anumite limite.

5. Situația instituțiilor de microfinanțare în present

În prezent, Chișinăul negociază cu Bruxelles-ul acordul de asociere la UE, potrivit căruia

legislația RM urmează să fie racordată la directivele UE. Una dintre aceste directive spune că
instituțiile de microfinanțare trebuie să aiba un capital minim de 5 milioane de euro. Desigur,
unele dintre aceste instituții nu vor fi în stare să atragă capitalul necesar și atunci vor dispărea
8
sau vor fuziona” (Declarația aparține guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Dorin
Drăguțanu).
Drăguțanu menționează că trecerea la această directivă se va face pe parcursul
următorilor 15 ani.
În prezent, instituțiile de microfinanțare sunt controlate de Comisia Națională a Pieței
Financiare, iar activitatea sectorului de leasing financiar nu este, în general, reglementată. Cea
mai bună practică, inclusiv în UE, este ca toate instituțiile de creditare ale unei țări să fie
supravegheate de o singură autoritate. În majoritatea statelor, această funcție este îndeplinită de
banca centrală. În viitor va trebui să analizăm dacă nu a sosit timpul ca activitatea tuturor
instituțiilor de microfinanțare și a companiilor de leasing să fie reglementată de BNM

6. Avantajele instituțiilor de microfinanțare

Cele mai importante avantaje ale instituţiilor de microfinanţare în comparaţie cu instituţiile

bancare sunt:
 Rapiditatea de procesare a dosarului, accesibilitatea serviciilor prin reducerea numărului de acte
şi flexibilitatea graficului de rambursare cu un suport logistic mai puternic şi asumarea într-o
măsură mai mare a riscurilor
 Deservirea persoanelor care desfăşoară activitatea de antreprenoriat la început de cale cât şi a
persoanelor auto-angajate, clienţi fără certificate de salariu

7. Dezavantajele instituțiilor de microfinanțare

Pe lângă tendinţele pozitive analizate, sectorul de microfinanţare se confruntă cu o serie de

probleme, care împiedică continuu dezvoltarea acestuia. Astfel, printre principalele constrângeri
identificate se enumeră:
 cadrul legal imperfect
 un sistem slab de gestionare a riscurilor din cauza unui management neperformant
 lipsa supravegherii din partea CNPF duce la o concurenţă neloială
 slaba diversificare a produselor oferite de către AEÎ
 lipsă de informaţii despre istoria de creditare a beneficiarilor duce la sporirea riscurilor pentru
creditori
 rata dobânzii înaltă
 riscuri asumate de nerambursarea, în condiţiile lipsei unui gaj la împrumuturi pe termen scurt.

9
10
 8. Date bibliografice

1. Piața financiară. Disponibil : http://www.scritub.com/economie/PIATA-FINANCIARA

221521173.php (1)
2. Comisia Națională a pieței financiare. Disponibil : http://www.xprimm.md/Comisia-Nationala-a-
Pietei-Financiare-CNPF-articol-2,8-39369.htm (1)
3. Sectorul financiar. Disponibil : https://ince.md/uploads/files/1393924409_sector-financiar.pdf (2)
4. Organizațiile de microfinanțare din Republica Moldova. Disponibil : http://capital.market.
md/ro/content/organiza%C5%A3iile-de-microfinan%C5%A3are-vor-avea-o-lege-nou%C4%83 (3)
5. Clasificarea Instituțiilor de microfinanțare din R.M. Disponibil : http://lex.justice.md
/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342619 (4)
6. Situația de microfinanțare în prezent. Disponibil : https://prezi.com/x11jxu-2ue94/organizatiile-de-
microfinantare-din-republica-moldova-tendinte-provocarii-si-oportunitatii/ (5)
7. Avantajele și dezavantajele instituțiilor de microfinanțare în R.M. Disponibil :
https://ince.md/uploads/ files/1393924409_sector-financiar_avantaje_dezavantaje.pdf

11
12