Sunteți pe pagina 1din 3

*Iluminismul Occidental i-a influentat pe intelectualii romani din Transilvania la sfarsit de secol 18 si

inceput de secol 19. Profunzimea acestei influente a fost insa importanta in sensul asemanarii dintre
ideile nou aparute in Occident si aspiratiile carora intelectualii romani le dadusera deja glas. Fiind mai
degraba un process de selectie si adaptare, putem vorbi despre un subcurrent de idei, despre un
iluminism romanesc

*scopul:in ce masura a influentat iluminismul occidental iluminismul din Transilvania si principalele


trasaturi ale iluminismului transilvanean

*elita intelectuala a activat in principal din deceniul 7 al secolului 18 pana in jur de 1820. Anii de maxima
intensitate a creativitatii coincide cu domnia imparatului Iosifu al 2-lea de Habsburg (1780-1790) si
deceniul urmator

*Caracterul distinct al iluminismului transilvanean vine din reformele imperiale, respectful fata de
ratiune si stiinta precum si preocuparea pentru idea de natiune.???

*Cei mai multi intelectuali au fost formati in licee Greco-catolice la Blaj (centrul eparhial al Bisericii
Romane Unite) si in institutii romano-catolice de invatamant superior din Transilvania, Viena si Roma.

*Era orientat mai curand pe practic decat pe abstract, avand in vedere gradul de urgenta a problemelor
societatii romanesti din Transilvania: invatamantul si emanciparea politica. Productivitate imensa:istorii
ale romanilor, gramatica limbii romane, manual scolare si traduceri.

*Unirea Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania cu Roma a schimbat prea putin viata religioasa a
oamenilor (s-a pastrat mostenirea rasariteana), in schimb a actionat ca un deschizator de drumuri
pentru tinerele generatii. Scolile romano-catolice au creat o generatie de intelectuali romani ce erau
dornici sa preia rolul de conducatori ai vietii culturale si sociale ale comunitatii de romani (mijlcoul
secolului 18)

*Clerul unit a devenit mediator intre 2 lumi, cea apuseana (urbanizata si cosmopolita) si cea rasariteana
(rurala si inchisa). Noua elita nu a facut eforturi sa se desprinda de temeliile spirituale ale satului, care
erau socotite ca insasi fiinta natiunii romane

*3 personalitati se remarca. Ele proveneau din randurile micii boierimi si erau preoti uniti. Indatorirea
principala pe care considerau ca o au era sa defineasca natiunea romana sis a demonstreze originile
nobile ale acesteia pe continetul European la curtea de la Viena

*I-Samui Micu(1745-1806): a fost primul ce a enuntat pe hartie teoria continuitatii daco-romane. In


lucrarile lui, el demonstreaza ca romanii sunt descendenti directi din legionari romani si colonisti stabiliti
in Dacia. Scopul principal era sa demonstreza ca o populatie de facture Latina a locuit neincetat prin
acele parti pana la venirea ungurilor in secolul X.

*Gheorghe Sincai (1754-1816) a alcatuit o “Hronica Romanilor”

* Petru Maior(1756-1821) a scris “Istoria pentru inceputul Romanilor in Dachia”, lucrarea ce a influentat
cel mai mult generatia sa si generatia imediat urmatoare

*Prin contributiile in lingvistica, au gasit dovada indispensabila a etnicitatii in limba de origine Latina
*”Elementa linguae Daco-Romanae sive Valachicae” este prima gramatica savanta a limbii romane (Micu
si Sincai)

*”Lexicon Valachio-Latino-Hungarico-Germanicum” primul dictionar etimologic al limbii romane, la care


Petru Maior a adus contributii substantiale

*Cererile principale erau: o reprezentare proportionala la toate nivelele administratiei guvernului, o


impartire echitabila a poverii birurilor intre natiunile din Transilvania si tinerea unui congress national
roman. Aceste revendicari, impreuna cu apelul la istorie formeaza esenta unei petitii impunatoare
supusa Imparatului Leopold al II-lea in 1791 (Supplex Libellus Valachorum). A ramas un punct de
referinta pentru toate petitiile asemanatoare depuse de romani pana la pasoptism.

*Reformele lui Iosif al II-lea:

-in 1781 a emis edicte in spiritul tolerantei religioase si acordau drepturi civile egale pentru romanii din
“Fundus regius”, o zona intinsa din sudul Transilvaniei unde sasii se bucurau de autonomie politica
considerabila

-libertatea cultului in propriile case si dreptul de a cladi biserici si scoli in Transilvania, oriunde se aflau
cel putin 100 de familii

-ii autoriza pe romani sa dobandeasca proprietati funciare si sa intre in bresle

-in 1783 si 1785 a emis decrete prin care iobagii din Transilvania erau eliberati, masuri ce au impactat
considerabil romanii, care formau majoritatea taranimii aservite. Din acel moment erau liberi ca
persoane. In anumite conditii erau liberi sa isi paraseasca satele si sa dispuna liber de proprietate
asupra pamantului.

*Desi reformele lui Iosif coincideau cu aspiratiile membrilor Scolii Ardelene, scopurile lor erau departe
de a fi comune. Iosif vedea in romani un instrument util pentru ingradirea libertatilor claselor favorizate.
Gandul de a recunoaste natiuni distincte sau de a-i lasa pe romani la carma unui vast teritoriu din
imperiu I se parea de neconceput (asta ar fi insemnat incurajarea existent uni stat in stat).

*Ca si iluministii occidental, considerau ca ratiunea si stiinta sunt parghiile progresului uman. Aveau o
mare afinitate pentru filosofie, pe care o socoteau instrumental practice pentru cercetarea naturii
umane si societatilor. Pentru ca scrieri filosofice autohtone nu existau, au tradus o multitudine de opera
filosofice straine.

*Desi socoteau ca satul este fiinta natiunii romane, priveau cu dezaprobare cultura populara, plina de
superstitii si convingeri irationale care tineau mintile taranilot intunecate si le blocau calea spre
emancipare si progres.

*Desi priveau cultura populara cu dispret, s-au vazut nevoiti sa se foloseasca de ea pentru construi mult-
dorita identitate nationala. Petru Maior s-a straduit sa gaseasca asemanari intre vrajitoriile si
superstiitile taranilor(la nunti, Craciun si Anul Nou) si obiceiurile romanilor din antichitate.

*Aveau o sincera compansiune pentru viata grea a taranilor, pe care o cunosteau din propriul contact cu
viata satului si se implicau neincetat in activitati sociale menite sa imbunatateasca soarta populatiei
rurale. Slujbele, manualele, predicile, toate dovedesc autenticitatea hotararii lor de a schimba soarta
natiunii romane. Cu toate acestea, erau constienti de prapastia dintre intelectualitate si taranime. Nu isi
puteau inchipui ca taranii sa fie stapani pe viata politica. De aceea, recomandau o lunga perioada de
educare, pentru ca intr-o zi, taranii sa poata participa la viata publica.

*Pledau pentru o egalitate etnica, nu o egalitate intre clase nici nu le-a trecut prin minte

*ambivalenta sentimentelor fata de oamenii simpli a fost data in vileag in timpul marii Rascoale din
sudul Transilvaniei din toamna anului 1784. Ei recunosteau justetea revendicarilor taranilor, dar
condamnau ferm distrugerea de bunuri si vieti omenesti ca fiind irationale. Samuil Micu, in “Istoria”, ii
numeste pe Horia si pe cohortele sale “oameni blestemati”. Taranii gresisera pentru ca arsesera
conacele si ucisesera mosierii. Solutia in epoca luminata nu era “violenta oarba”, ci legile si institutiile.