Curs 2.

ELEMENTE DE BAZĂ ÎN EPIDEMIOLOGIA

GENERALĂ

STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

FORMELE DE MANIFESTARE

2017 - 2018
 STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC (I)

• DEFINŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale

şi sociale care concură la apariţia, extinderea şi evoluţia particulară a
unei stări morbide (de boală) la nivelul populaţiei.

• STRUCTURA GENERALĂ
1. FACTORI DETERMINANŢI :
- surse de agenţi patogeni vs. factori de agresiune
- moduri şi căi de transmitere a agenţilor patogeni vs. factori de
agresiune
- receptivitatea

2. FACTORI DINAMIZATORI – FAVORIZANŢI

- naturali
- economico-sociali
STRUCTURA PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Surse generatoare Căi si mecanisme de

de agenti transmitere a agenţilor
cauzatori de cauzatori de boală
boală

Starea de receptivitate
a populaţiei

după A.Ivan, Medicina Omului Sănătos, Edit. Medicală, Bucureşti, 1993

 UNELE ELEMENTE COMUNE ŞI DE DIFERENŢIERE ALE PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC ÎN BOLILE TRANSMISIBILE vs. NETRANSMISIBILE

Procesul epidemiologic
Parametri Boli transmisibile Boli netransmisibile
• agenţi • bacterii, virusuri, paraziţi, fungi • fizici, chimici

• cauze • cauză unică • cauze multiple

• surse • reprezentate de organisme umane • reprezentate de: tehnologiile

sau animale industriale, urbanizare, transformarea
mediului natural, acumularea de
reziduuri, mod de viaţă stresant,
obiceiuri nutriţionale, aditivi
alimentari, consum crescut de
medicamente, alcool, tutun, droguri
etc.
• mod de • direct, indirect
transmitere
• direct, dar mai ales indirect
•aer, apă, sol, alimente, obiecte,
• căi de mâini, vectori (contaminate)
transmitere •aer, apă, sol, alimente (poluate cu
agenţi fizici şi/sau chimici)
 Procesul epidemiologic
Parametri Boli transmisibile
•receptivitate – •depinde de rezistenţa generală
nereceptivitate nespecifică şi rezistenţa specifică
• factori socio-economici şi naturali
• dinamizare
• facilitată de simptomatologia
• depistare caracteristică şi diagnosticul de
laborator accesibile; pentru unele
situaţii sunt utile acţiuni screening
• sunt disponibile mijloace generale
• prevenţie şi specifice, accesibile; implică
măsuri social-economice şi
colaborarea populaţiei
• sunt disponibile mijloace speciale
• combatere
• metodologii accesibile; cu
• evaluarea rezultatelor rezultate
obţinute în timp, la un cost scăzut
şi cu o bună cooperare
populaţională.
Boli netransmisibile
•rezistenţa generală nespecifică şi
adaptabilitatea
• factori socio-economici şi naturali
• parţială, tardivă, simptome
necaracteristice, perioade lungi de
timp; pentru unele situaţii sunt
utile acţiuni screening
• mijloace cu eficienţă generală
(mod de viaţă “sanogen”) greu
accesibile; implică măsuri socio-
economice costisitoare;
accesibilitate populaţională redusă
• mijloace variate
•există metodologii dificile, cu un
cost ridicat, care impune cooperări
variate, cea populaţională este
deficitară.
model :

Procesul epidemiologic în
bolile transmisibile
DEFINIŢII NECESARE
• MICROORGANISM/ MICROB/ GERMENE: denumire generică pentru organismele
unicelulare cu dimensiuni microscopice sau inframicroscopice.

• INFECŢIE: rezultatul pătrunderii în organism a unui agent patogen capabil să se

înmulţească şi să inducă leziuni anatomopatologice.

• FOCAR DE INFECŢIE: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază, prin anumite

semne clinice, biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau
anatomopatologice “conflictul” dintre agentul patogen şi organismul gazdă.

• FOCAR EPIDEMIC: zona, spaţiul, arealul în care se acumulează surse de agenţi

patogeni, cu potenţial de diseminare a acestora spre alte organisme care
prezintă caracteristici de receptivitate.

• PROCES INFECŢIOS: totalitatea reacţiilor locale şi/sau generale determinate de

impactul dintre agentul patogen şi organismul receptiv.
• PROCES EPIDEMIOLOGIC …………………………………….
SURSE DE AGENŢI PATOGENI (I)
• DEFINIŢIE: organisme care asigură
- găzduirea;
- supravieţuirea;
- eventual multiplicarea;
- totdeauna diseminarea agentului/agentilor patogeni şi care prezintă, sau
nu, semne clinice de boală.

• CATEGORII :
- omul: bolnav (cu forme tipice/atipice de boală); purtător
(determină boli numite antroponoze)
- animalele: idem
- păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze )
- vectorii: idem

• ATRIBUTELE GENERALE:
- tipul căilor de eliminare;
- natura produselor biologice eliminate;
-“porţile de eliminare”:unice/multiple,
naturale/ artificiale;
- ritmul eliminării;
- contagiozitatea (intensitatea, durata …).
SURSE DE AGENŢI PATOGENI (II)
• BOLNAVII – surse de agenţi patogeni
- forme tipice de boală
- forme atipice.
• PURTĂTORII DE AGENŢI PATOGENI
DEFINIŢIE: identică cu cea a sursei (organisme care asigură găzduirea; supravieţuirea; eventual
multiplicarea; totdeauna diseminarea agentului/agenţilor patogeni) dar nu prezintă
niciodată semne clinice de boală.
CATEGORII :
- purtători preinfecţios:
- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii
- purtători sănătoşi:
- persoane cu rezistenţa generală bună şi un anumit nivel de imunitate
ex: HVB, streptococ, Shigella (b.dizenteric)
- purtători foşti bolnavi:
- convalescenţi: în perioada de convalescenţă cu o durată variabilă (zile, luni)
- cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaţa
ex: S.typhi, VHB, VHC, B.Koch etc.
SURSE DE AGENŢI PATOGENI (III)
ROLUL PARTICULAR DE SURSE DE AGENŢI PATOGENI
AL ANIMALELOR, PĂSĂRILOR ŞI ARTROPODELOR

- Generează boli denumite zooantroponoze (> 90 mondial, 15-20 în Europa)

- Surse: sălbatice, domestice, peridomestice

- Caracteristici: apariţia în mediul rural şi la anumite categorii profesionale

- Implicaţii multiple: medicale umane/veterinare; socio-economice.

 SURSE DE AGENŢI PATOGENI ÎN UNELE BOLI TRANSMISIBILE
(dupa A. Ivan , Medicina omului sanatos, Edit. Medicala, 1991)

Maladia Sursa
BDA – etiologie bacteriană •om, unele animale
Toxiinfecţiile alimentare cu • animale, păsări, om
Salmonella • om, bovine
Toxiinfecţiile alimentare cu • animale
stafilococ
Toxiinfecţiile alimentare cu • om, bovine, porcine
endotoxină bacteriană • om
Toxiinfecţiile cu Clostridium • om
perfringens • puricii şobolanilor, şobolanii şi alte
Holera rozătoare
Febrele paratifoide • bovine, cabaline, om
Pesta • numeroase specii de animale, mai ales
Tetanosul rozătoare, unele animale domestice
Tularemia • om
• om
Lepra • animale domestice şi sălbatice
Infecţiile stafilococice • păsări cântătoare, papagali, porumbei,
Listerioza curcani, păsări de curte, alte păsări,
Psittacoza ocazional omul
• om
Trahomul • om
Limfogranulomatoza • om
Sifilisul • bovine, porcine, câini, şobolani, şoareci,
 MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE (I)
• DEFINIŢIE: transferul agenţilor patogeni de la surse la organismele receptive

• CATEGORII:

1. direct: - limitare spaţială şi temporală

- mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar, transplant

2. indirect: - dispersie puternică spaţială şi temporală

- întalnită numai în cazul agenţilor patogeni cu rezistenţă mare în
mediu
- mecanisme: complexe (aer, apă, sol, alimente, obiecte, mâini,
artropode → contaminate)
•TIPURI DE BOLI DUPĂ CALEA DE TRANSMITERE
PREDOMINANTĂ:

- boli respiratorii: aer (picături Flugge, picături septice, nucleosoli), apa

aerosolizată
- boli digestive: alimente, mâini contaminate, sol, vectori
- boli congenitale: transplacentar
- boli cu transmitere sexuală: contact direct
- boli nosocomiale (IAAM): pe orice cale dar mai ales prin instrumentar
medical contaminat
RECEPTIVITATEA (I)
• DEFINIŢIE: particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumită boală
(ex.infecţioasă ) vs. NERECEPTIVITATEA = starea opusă care demonstrează
rezistenţa organismului la boală.

• CATEGORII :
1. Receptivitatea naturală

- faţă de infecţia cu agenti patogeni este generală şi reprezintă un atribut de specie

- faţă de boala infecţioasă este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la agresiunea
infecţioasă
a. boli cu receptivitate naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează
întotdeauna cu boala (ex: rujeola, febra tifoidă…)

b. boli cu receptivitate naturală parţială sau incompletă = primoinfecţia se soldează cu

boala numai la o parte din cei contaminaţi, restul evoluând subclinic (scarlatina, HV
acută)

c. boli cu receptivitate naturală scazută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boala la

o mică parte din persoane, majoritatea dezvoltând forme inaparente

d. boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de

microorganisme oportuniste ca urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza
infectantă crescută, poartă de intrare neprotejată, rezistenţă naturală compromisă)
 RECEPTIVITATEA (II)
2. Rezistenţa antiinfecţioasă
a) nespecifică este:
- reacţia biologică generală faţă de un element străin organismului (“non-self“)
• bariera cutaneo-mucoasă
• bariera cito-tisulară (reacţia: inflamatorie/ febrilă, fagocitoza, interferon …)
• bariera umoral-sanguină (sistem complement, properdina, opsonime, lizine …)
b) specifică este:
 moştenită (înnăscută): naturală (de specie); relativă (dependentă de factori
genetici sau ecologici); transplacentară (pasivă prin anticorpi materni).

 dobândită (câştigată în cursul vieţii): naturală (trecerea prin boală indiferent de

forma clinică şi evoluţie); artificială (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor =
activă/ seruri, imunoglobuline = pasivă).
IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacţie de răspuns imun la apariţia unui
antigen (ex.: agent patogen).
 FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANTI (I)
• DEFINIŢIE: sunt factori naturali sau economico- sociali care intervin asociativ în
crearea unor “momente critice” şi în evolutia particulară a procesului
epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic)
• CATEGORII :
- naturali: cosmici; meteorologici (temperatura, presiune …fenomenul El Niño);
climatici (latitudine, altitudine); geografici (relief, structuri geochimice,
inundaţii, secetă); telurici (cutremure, erupţii vulcanice…)
- socio-economici: familiali (venituri, mărimea familiei, locuinţa, nivel de asistenţă
medicală /socială …); ocupaţionali (specficul muncii, noxe,…, riscuri)
• PARTICULARITĂŢI: influenţează anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de
- sezonalitate
- patologie geografică
- meteoropatologie
- exces de morbiditate sau mortalitate
- tipul de manifestare (sporadic, endemic, epidemic, pandemic)
FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANŢI (II)
• EXEMPLE :
- sezonul rece: - rezistenţă scăzută la poarta de intrare (ap. respirator)
- vasoconstricţie – perturbarea factorilor protectori
- suprasolicitări metabolice
- dezechilibre nutriţionale
- tulburări neuro-endocrine
- aglomeraţie
- lipsa ventilaţiei
- microclimat deficitar
- igienizare insuficientă
- eforturi fizice
- sezonul cald : - perturbarea barierelor de apărare (ap. digestiv);
- nutriţie: celuloza, contaminare, lichide în exces;
- pH gastric modificat
- brasaj uman
- migraţii ale animalelor şi păsărilor
- averse de ploaie, inundaţii …
 FORME DE MANIFESTARE
ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC (I)
• DEFINIŢIE: forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprimă
- numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală cât şi
- extensivitatea sau severitatea acestora
• CATEGORII:
- endemică
- sporadică
- epidemică
- pandemică
• CARACTERISTICI:
- numeroase forme atipice
- evoluţii diferite pentru formele epidemice: explozive, durata variabilă, extensivitate şi
severitate diferite
• INDICATORI DE APRECIERE A TIPULUI DE MANIFESTARE
- incidenţă, prevalenţă, mortalitate specifică, fatalitate, mărimea medie a focarului ….
FORME DE MANIFESTARE (II)

• MANIFESTAREA ENDEMICĂ :
- forma calitativă de manifestare a procesului epidemiologic
- marchează existenţa surselor de agent patogen în populaţie
• CARACTERISTICI :
- tendinţa de “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor
- semnal de “alarmă” pentru evoluţia spre epidemie
- deficienţe în sistemul medical şi de supraveghere epidemiologică

(în colectivităţi de copii, vârstnici, bolnavi cronici instituţionalizaţi,

grupuri populaţionale izolate …)
 FORME DE MANIFESTARE (III)
• MANIFESTAREA SPORADICĂ :
- număr redus de cazuri
- dispersia puternică a cazurilor: spaţială şi temporală
- lipsa relaţiei dintre cazuri
- reflectarea unei situaţii epidemiologice bune

Exemple de boli cu manifestare sporadică: tetanos, difterie, tuse

convulsivă, febra tifoidă…

NB. Modelul epidemiologic al “iceberg-ului” explică fenomenul

fals apreciat ca sporadic
 Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului
în România, în perioada 1970-2016

100
95
90
80
70
numar cazuri noi

60
50
37
40 34 30 28
30 23 24
33 22 19
20 25 21
23 12
17 13
8 9 8
10 14 10
11 11 7 2 0 7 6
0 3

2016
1970

1980

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014
2001

2015
Modelul epidemiologic al “iceberg-ului
“partea văzută” este reprezentată de cazurile tipice şi atipice de boală iar cea “nevazută” (cea
mai extinsă şi importantă d.p.v. epidemiologic, de cazurile subclinice)
FORME DE MANIFESTARE (IV)

• MANIFESTAREA EPIDEMICĂ :
- număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri
- puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor
- legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior

Exemple de boli cu manifestare epidemică: HV, angine cu SBHA,

viroze respiratorii, gripa, salmoneloze
 Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a
rubeolei în România, în perioada 1970-2016

600
554,4

513
500
cazuri noi/100.000 loc.

400

300
255,9

206,8
191,4 218,5
200 130,2

104,8
100 140
37 26,5 22,9 22,7
16,5
8,7
41,7 13,7 8,1 4,4
7,3
31,5 50,8 31,5 2,9 2,8 1
0 40
70

80

85

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15

16
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
FORME DE MANIFESTARE (V)

• MANIFESTAREA PANDEMICĂ:
- cumulare temporală şi spaţială de epidemii
- extindere spaţială deosebită
- prezenţa în “exces” a factorilor procesului epidemiologic

Exemple de boli cu manifestare pandemică:

- istorice: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic
- actuale (“moderne”): infecţiile cu virusurile hepatitelor
virale B, C; infecţia HIV/SIDA
GRIPA: imaginea reală Manifestarea pandemică
- cumulare de epidemii:
-extindere spaţială deosebită

a unei boli devastatoare -prezenţa “în exces” a factorilor PE

- cauze deosebite: acumularea intensă de
receptivi; agenţi noi sau “modificaţi”

2009 A /H1N1 de tip nou

1977 "Rusească” (H1N1)

1968 "Hong Kong” (H3N2)

Epidemii relatate 1957 "Asiatică” (H2N2)

de Hipocrate 1933 Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918 "Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni

1781 si 1830 Epidemii extinse: din Rusia până în Asia

Evul Mediu
Numeroase epidemii

Surse: https://www.cdc.gov/flu/pandemic-resources/basics/past-pandemics.html
Kilbourne ED. Influenza pandemics of the 20th century. Emerg Infect Dis 2006 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3291411/
Murphy BR, Webster RG. Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-1092
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453
 ALTE FORME DE MANIFESTARE (VI)

•MANIFESTAREA SEZONIERĂ:
-creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o anumită
perioadă de timp comparativ cu restul anului;
-expresia influenţei factorilor de mediu;
-mai evidentă în cazul bolilor cu incidenţă crescută.

Exemple de boli cu manifestare sezonieră:

vara – BDA; iarna - gripa, HVA
 Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în România (1994-1997)

600
HVA

500

400

300

200
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O
100 1994 1995 1996 1997
. MANIFESTAREA PERIODICĂ:

- apariţia de “valuri epidemice” la un interval de câţiva ani;

- specifică în cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate de

acţiunile de vaccinare) sau în contextul unui fenomen social
deosebit (pelerinaje la Mecca…)

Exemple de boli cu manifestare periodică:

rujeola (5 ani),
gripa (3-5 ani),
infecţii streptococice (5-9 ani),
meningococice (9-15 ani)
Manifestarea periodică a infecţiei cu meningococ
în ţări din Africa (1966-2000)
 ALTE FORME DE MANIFESTARE (VII)

• FOCALITATEA NATURALĂ:
Definiţie: fenomenul de răspândire a unor microorganisme, independent de
organismul uman, în condiţii naturale unde trăiesc specii extraumane cu rol de gazdă.

• FOCAR NATURAL: zona, teritoriul, în care se realizează fenomenul de focalitate

naturală.

• MODALITĂŢI DE CONTAMINARE A OMULUI

1. în focarul natural prin: - agresiunea speciei “gazdă” asupra omului;
(ex. tifos exantematic, leptospiroza, febra Q).
2. în afara focarului natural prin: extinderea bolii prin intermediul altor
animale, altele decât cele sursa (ex.: rabia, pesta).