ISTORIE Istoria antica a romanilor 2
Indicii privind invatarea sau traco-dacica este postulata prin
TRUE/FALSE
1. Reprezentantii Scolii ardelene au
sustinut, cu naivitate si buna
credinta teza „extirparii” dacilor de
catre romani cu scopul acreditarii
opiniei ca romanii ar fi de origine
pur latina.
2. Sustinatorii teorii roesleniene au
exacerbat in mod tendentios teza
„exterminarii” dacilor de catre
romani, prin aceasta ei urmarind
negarea romanizarii si in consecinta
formarii poporului roman in spatiul
sau firesc.
3. Romanizarea intregii Dacii a
inlesnit raspandirea crestinismului
aici iar acesta a intarit romanismul
nord – dunarean.
4. Structura sociala din Dacia
romana era in general analoaga cu
cea din restul Imperiului.
5. In Dacia romana marii proprietari
si sclavii apar in numar redus fata
de alte provincii.
6. In Dacia romana au fost adorate
divinitati greco – romane, orientale,
occidentale si traco – dacice.
7. Arta provinciala din Dacia s-a
dezvoltat in legatura cu nevoile
vietii economico – sociale.
8. Abandonarea provinciei Dacia s-a
facut in conditiile intensificarii
invaziilor barbare la Dunarea de jos.
9. Parasirea Daciei de catre Imperiu
a fost insotita de evacuarea intregii
populatii.
10. Arheologic, dacoromanii din
sec. V – VII d. Hr. sunt documentati
prin culturile Hansca – Botosana –
Costisa (din Moldova), Ipotesti –
Ciurelu – Candesti (din Muntenia si
Oltenia) si Bratei – Taga – Moresti
(din Transilvania).
11. La baza etnogenezii romanilor
sta populatia daco – romana care in
evolutia ei in spatiul carpato –
dunarean a asimilat unele elemente
alogene infiltrate aici.
12. Dintre numeroasele asezari
rurale si urbane depistate
arheologic in Dacia, destul de
putine sunt cunoscute cu numele
lor antic:
13. Numeric, toponimele romane
(cunoscute) din provincia Dacia le
depasesc pe cele de origine dacica.
14. In scolile romane de grad
elementar (ludii litterari) se invata
cititul, scrisul, socotitul si
memorarea.
15. Invatarea scrierii latine in
provincia Dacia este semnalata de
descoperirea aici a unor:
- monumente figurate infatisand
copii cu condei in mana si ghiozdan
- instrumente sau materiale de scris
- inscriptii redand stangaci sau
repetat alfabetul latin
- inscriptii cu litere cursive
(scriptura cursiva)
- o inscriptie cu marturisirea am
avut ocazia sa scriu
16.
cunoasterea literaturii clasice de
catre unele persoane din Dacia ni le
ofera:
- o inscriptie care afirma ca
evenimentele din razboiul troian
dupa Homer se invata
- mozaicurile in care apar scenele
judecata lui Paris si Priam
implorand pe Ahile
- cateva epitafe scrise in hexametri
- un epitaf care incepe cu primele
trei cuvinte dintr-un vers a lui
Vergilius
- unele versuri inspirate din
realitatea inconjuratoare
17. Cele mai impozante realizari
arhitecturale (cu caracter civil,
religios si militar) din Dacia au fost:
- forurile, amfiteatrele, termele,
castrele si alte fortificatii militare
(cu ziduri si turnuri), templele si alte
constructii sacre, un palat al
Augustalilor (aedes Augustalium la
Sarmizegetusa)
18. In ansamblu constructiile
monumentale din Dacia respecta
regulile si canoanele arhitecturii
romane.
19. O ramura reprezentativa a artei
provincial – romane a constituit-o si
in Dacia sculptura cu caracter
profan si religios, redata in piatra
sau bronz, sub forma de statui,
busturi si reliefuri.
20. Reliefurile de cult sau votive si
cele funerare (altare, aedicule, stele,
coronamente, baze, medalioane)
sunt cele mai numeroase si variate
lucrari de arta plastica.
21. In general, exceptand putine
statui cu incontestabile calitati
artistice (reprezentand figuri de
imparati, demnitari, divinitati), arta
sculpturala din Dacia romana se
infatisaza destul de modesta si
naiva ca executie si conceptie, fara
a fi insa total lipsita de un grad de
originalitate si valoare artistica.
22. Urme de pictura si nume de
pictori sunt extrem de rar intalnite
in Dacia romana.
23. Arta mozaicului (opera musiva)
lipseste din Dacia si Moesia.
24. In ansamblu, arta provinciala din
Dacia imbina influenta curentului
italic si a stilurilor din provinciile
dunarene si apusene cu cele venite
din sudul tracic si grecesc sau si
din orientul microasiatic si
egiptean, prezentand astfel o nota
de originalitate si interes sporit.
25. Principalele divinitati adorate in
provincia Dacia au fost cele
romane, urmate de cele vechi
italice, grecesti, orientale etc.
26. Zeitatile din panteonul roman
atestate in Dacia sunt: Jupiter,
Junona, Minerva, Saturnus, Mars,
Silvanus, Diana, Fortuna, Venus,
Ceres, Vesta, Neptun, Vulcanus etc.
27. Perpetuarea in provincia Dacia a
unor divinitati si credinte de origine
1
fenomenele interpretatio Romana
(atestat la celti si germani) si
sincretism religios.
28. In Dacia crestinismul a patruns
intre sec II-III d. Hr. si s-a raspandit
intre sec IV-VI d. Hr.
29. Urmele unor basilici
paleocrestine din sec IV-VI d. Hr.
sunt atestate in nordul Dunarii la
Drobeta Turnul-Severin, Slaveni,
Celei, Moigrad si Bratei.
30. Obiectele paleocrestine
descoperite in Dacia nord-
dunareana constau din: candelabre,
vase liturgice, lingurite euharistice,
prescurnicere, diferite opaite si alte
vase cu simboluri crestine,
pandantive in forma de cruce si
tipare de turnat cruciulite pectorale,
pietre de inel, cercei, aplici, fibule,
catarame si alte piese cu simboluri
paleo-crestine.
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre legiunile incartiruite in
Dacia a ramas aici in tot timpul
stapanirii romane (106 – 275 d.Hr.) ?
a. Legio I Adiutrix
b. Legio IIII Flavia
c. Legio XIII Gemina
d. Legio V Macedonica
2. Alaturi de legiuni, in Dacia si
Moesia au stationat ca trupe
auxiliare:
a. cohorte
b. ale
c. numeri
d. cohorte, ale, numeri
3. Ce ii unea pe toti colonistii
stabiliti in Dacia si Moesia?
a. originea
b. conditia economico – sociala si
juridica
c. limba si civilizatia latina
4. Existenta autohtonilor in
provinciile romane Dacia si Moesia
este dovedita de:
a. continuarea riturilor si ritualurilor
funerare traditional geto – dacice
b. perpetuarea onomasticii dacice
(toponime, hidronime, antroponime
etnomime,
etc.)
c. trupele auxiliare recrutate in
armata romana din randul tinerilor
daci;
d. prezenta in vocabularul limbii
romane a unui numar de aproape
200 cuvinte principale (tip) si vreo
1500 derivate (de la acestea) de
origine traco – dacica.
e. descoperirea diverselor produse
de factura dacica, continuarea
riturilor si ritualurilor funerare
traditional geto – dacice,
perpetuarea onomasticii dacice,
trupele auxiliare recrutate in armata
romana din randul tinerilor daci,
prezenta in
vocabularul limbii romane a unui
numar apreciabil de cuvinte de
origine traco – dacica.
5. Factorii principali de romanizare
a Daciei si Moesiei au fost
a. militarii si colonistii
b. organizarea administrativ –
politica si urbanizarea
c. raspandirea limbii, artei si
cultelor romane
d. prezenta (masiva in mediul rural)
si receptivitatea autohtonilor
e. militarii, colonistii, organizarea
administrativ – politica, urbanizarea,
viata social - economica de tip
roman, raspandirea limbii, artei si
cultelor romane, prezenta si
receptivitatea autohtonilor daci
6. Un proces (mai lent) de
romanizare l-au cunoscut treptat
dacii liberi prin:
a. multiple si indelungate contacte
cu lumea romana sau daco-romana
limitrofa
b. teritoriul lor incadrat in „spatiul
strategic” (de siguranta) si in
„granitele de civilizatie” ale
imperiului roman
c. puterea mare de iradiere si
influentare a civilizatiei si limbii
latine
d. receptivitatea remarcabila a
dacilor fata de acestea
e. multiple si indelungate contacte
cu lumea romana sau daco-romana
limitrofa, teritoriul lor incadrat in
„spatiul strategic” (de siguranta) si
in „granitele de civilizatie” ale
imperiului roman, puterea mare de
iradiere si influentare a civilizatiei si
limbii latine, receptivitatea
remarcabila a dacilor fata de
acestea
7. Care dintre ramurile economiei
Daciei romane s-au dezvoltat mai
mult?
a. agricultura
b. cresterea animalelor
c. exploatarea zacamintelor
subsolului
d. mestesugurile prelucratoare
8. Raspandirea limbii si scrierii
latine in Dacia romana este atestata
de:
a. descoperiri arheologice
b. izvoare epigrafice
c. descoperiri arheologice, izvoare
epigrafice
9. Majoritatea toponimelor si
hidronimelor cunoscute din
provincia Dacia erau:
a. de origine dacica
b. de origine romana
c. de alta origine
10. Cele mai frecvente materiale
arheologice de factura dacica
descoperite in Dacia romana sunt:
a. vasele ceramice
b. uneltele si armele
c. podoabele si piesele de port
11. Cele mai specifice produse
autohtone din asezarile si
necropolele Daciei romane sunt:
a. ceramica lucrata la roata
b. ceramica lucrata cu mana
c. piesele metalice (unelte, arme, Prima si Secunda, Dacia Ripensis si
podoabe, monede) Mediterania, Sczthia Minor)
12. In toate asezarile investigate in 20. In Dacia nord-Dunareana din
fostele provincii Dacia si Moesia secolul IV-VII d. Hr. S-au perpetuat
predomina materialele arheologice: riturile si ritualuri funerare de
a. de factura romana origine:
b. de factura dacica a. dacica
13. Arderea mortilor pe un rug b. romana
comun, depunerea resturilor c. dacica si romana
cinerare (cenusa, oscioare, ofrande) 21. Populatiile migratoare care s-au
intr-o urna (cu sau fara capac) si infiltrat in spatiul carpato-balcanic
ingroparea acesteia-reprezinta sunt atestate de izvoare:
ritualul funerar frecvent intalnit in a. scrise
provincia Dacia la: b. arheologice
a. autohtonii daci c. scrise si arheologice
b. colonistii romani 22. In sec. IV-VI d.Hr. daco – romanii
14. Armata a reprezentat un factor au venit in contact cu urmatoarele
important de romanizare a Daciei (si populatii migratoare:
Moesiei) prin: a. goti, huni si gepizi
a. numarul apreciabil si distribuirea b. avari si slavi
in provincii (inclusiv in zonele 23. Dacia romana creata de Traian in
periferice de granita) a militarilor 106 d.Hr. era o provincie de tip:
b. recrutarea in armata romana (in a. imperial
unitati auxiliare si mai rar in legiuni b. senatorial
sau garzi pretoriene) a tinerilor daci 24. Dacia traiana avea in frunte un
c. invatarea de catre dacii guvernator (legatus Augusti pro
incorporati in armata a limbii sau si praetore)de rang:
a scrierii latine (fenomen atestat a. consular
epigrafic in unele castre din Dacia) b. pretorian
d. ramanerea veteranilor in aceste 25. Imparatul Hadrian a impartit
provincii dupa lasarea lor la vatra, Dacia in:
improprietarirea si obtinerea a. doua provincii
cetateniei romane b. trei provincii
e. numarul important si raspandirea 26. Care dintre provinciile
militarilor romani in cuprinsul organizate de Hadrian avea in frunte
provinciilor, stagiul militar un legatus Augusti pro praetore de
indelungat, recrutarea dacilor in rang pretorian:
armata romana, insusirea de catre a. Dacia Superior
acestia a limbii sau si scrierii latine, b. Dacia Inferior
obtinerea cetateniei romane si c. Dacia Porolissensis
stabilirea veteranilor aici 27. Dacia Porolissensis, Dacia
15. Centrele cele mai propice de Apulensis si Dacia Malvensis au
invatare a limbii si scrierii latine in fost puse sub comanda unui
Dacia au fost: guvernator de rang consular (care
a. satele (pagi si vici) purta titlul de legatus Augusti pro
b. orasele si castrele praetore trium Daciarum) de
16. Avem dovezi indirecte ca in imparatul:
Dacia au existat: a. Antoninus Pius
a. scoli elementare conduse de un b. Marcus Aurelius
magister 28. Din surse literare si epigrafice
b. scoli secundare conduse de un aflam ca in Dacia romana au venit
grammaticus colonisti din:
17. Dintre ramurile artei romane din a. Italia
Dacia, cea mai monumentala se b. toate provinciile Imperiului roman
prezinta: 29. Diplome militare consemneaza
a. arhitectura stationarea in Moesia si Dacia
b. sculptura romana a mai multor:
c. pictura a. legiuni
18. Cele mai variate date privind b. trupe auxiliare
continuitatea daco-romanilor la c. legiuni si trupe auxiliare
nord de Dunare dupa retragerea 30. Orasele Napoca, Apulum I,
aureliana ni le ofera: Apulum II, Potaissa, Malva si
a. izvoarele arheologice Romula au avut rang de:
b. izvoarele scrise a. municipium
c. izvoare lingvistice b. colonia
19. Raspandirea crestinismului (in c. municipium si colonia
limba latina) in sec IV-VI d.Hr la 31. Orasele Dierna, Porolissum,
daco- romani este atestata Tibiscum si probabil Ampelum si
arheologic pe teritoriul: Sucidava au avut titlul de:
a. fostei provincii Dacia a. municipium
b. fostei Dacii libere b. colonia
c. intregii Dacii nord-dunarene si al
provinciilor sud-dunarene (Moesia
2
32. Singurul oras din Dacia care a 39. Cultura arheologica atribuita a. arheologice
primit inca de la intemeiere titlul de dacilor carpi poarta numele de: b. numismatice
colonia a fost: a. Poienesti c. epigrafice
a. Apulum b. Santana de Mures d. literare
b. Ulpia Traiana Augusta Dacica 40. Majoritatea divinitatilor atestate e. arheologice si scrise
33. Colonia Ulpia Oescus si in provincia Dacia erau de origine: 46. Cele mai bogate si variate date
municipiile Durostorum, Novae, a. greco-romana despre existenta populatiei daco-
Noviodunum, Troemis si Tropaeum b. orientala romane in Dacia post-aureliana ni le
Traiani se aflau in provincia: c. traco-dacica ofera izvoarele:
a. Moesia Superior 41. Tablitele cerate scrise in latina a. arheologice
b. Moesia Inferior cu litere cursive (scriptura cursiva) b. scrise
34. Limba oficiala si de intelegere au fost descoperite in galeria unei 47. Relatiile Imperiului cu Dacia
intre autohtoni si colonisti in mine de aur din Dacia la: nord – dunareana in sec IV-VII d.Hr.
provinciile Dacia si Moesia a fost: a. Ampelum (Zlatna) au contribuit la:
a. latina b. Alburnos Maior (Rosia Montana) a. raspandirea aici a crestinismului
b. traco-daciaca 42. Abandonarea provinciei Dacia s- in limba latina
35. Pausanias si cateva inscriptii a produs in vremea Imparatului: b. intarirea romanitatii nord-
consemneaza expeditia militara a. Gallienus dunarene
intreprinsa la 170 d. Hr. Pana in S b. Aurelianus c. extinderea crestinismului si
Greciei (la Elusis) de: 43. Din motive strategico-militare, consolidarea romanitatii in spatiul
a. dacii costoboci statul roman a retras din provincia carpato-dunarean
b. dacii carpi Dacia: 48. Crucea, chrismonul, mielul,
c. dacii mari a. armata pestele, porumbelul, cocosul,
36. Numele regelui costoboc b. administratia paunul, arborele vietii, bunul pastor,
Pieporus, a sotiei sale Zia si a c. toata populatia corabia lui Iona si monstrul marin
nepotilor acestora (Drilgisa si d. armata, administratia, putina reprezentate pe diferite obiecte
Natoporus) sunt inregistrate in: populatie descoperite in Dacia reprezinta
a. Istoria Romana a lui Dio Cassius 44. Revenirea stapanirii romane la simboluri:
b. o inscriptie funerara descoperita nord de Dunare (pe un teritoriu a. paleocrestine
la Roma cuprins intre Dunare si Brazda lui b. pagane
37. Mai multi imparati romani Novac, incepand din Banat si pana 49. Vandalii, gotii si gepizii au fost
incepand cu Filip Arabul si in Basarabia) a avut loc in vremea populatii migratoare de origine:
terminand cu Constantin cel Mare imparatilor: a. iraniana
si-au luat (in urma unor razboaie a. Constantin cel Mare b. germana
victorioase) epitetul de: b. Justinianus 50. Din cele peste 3000 de inscriptii
a. Carpicus Maximus c. Constantin cel Mare si provenite din Dacia romana, in
b. Dacicus Maximus Justinianus majoritate covarsitoare sunt scrise
38. Cultura arheologica atribuita 45. Continuitatea populatiei daco- in limba:
dacilor costoboci poarta numele de: romane in sec. IV-VII d. Hr pe a. latina
a. Lipita teritoriul fostei Daciei romane si b. greaca
b. Santana-Arad Daciei libere este atestata de
izvoarele:

RASPUNSURI

A: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30.
F: 9, 13, 23
MC: 1c, 2c, 3c, 4e, 5e, 6e, 7c, 8c, 9a, 10a, 11b, 12a, 13a, 14e, 15b, 16a, 17a, 18a, 19c, 20c, 21c, 22a,
23a, 24b, 25b, 26a, 27b, 28b, 29a, 30c, 31a, 32b, 33b, 34a, 35a, 36b, 37a, 38a, 39a, 40a, 41b, 42b, 43d,
44c, 45e, 46a, 47c, 48a, 49b, 50a.