Sunteți pe pagina 1din 3

ISTORIE Istoria antica a romanilor 2 16.

Indicii privind invatarea sau traco-dacica este postulata prin


TRUE/FALSE cunoasterea literaturii clasice de fenomenele interpretatio Romana
1. Reprezentantii Scolii ardelene au catre unele persoane din Dacia ni le (atestat la celti si germani) si
sustinut, cu naivitate si buna ofera: sincretism religios.
credinta teza „extirparii” dacilor de - o inscriptie care afirma ca 28. In Dacia crestinismul a patruns
catre romani cu scopul acreditarii evenimentele din razboiul troian intre sec II-III d. Hr. si s-a raspandit
opiniei ca romanii ar fi de origine dupa Homer se invata intre sec IV-VI d. Hr.
pur latina. - mozaicurile in care apar scenele 29. Urmele unor basilici
2. Sustinatorii teorii roesleniene au judecata lui Paris si Priam paleocrestine din sec IV-VI d. Hr.
exacerbat in mod tendentios teza implorand pe Ahile sunt atestate in nordul Dunarii la
„exterminarii” dacilor de catre - cateva epitafe scrise in hexametri Drobeta Turnul-Severin, Slaveni,
romani, prin aceasta ei urmarind - un epitaf care incepe cu primele Celei, Moigrad si Bratei.
negarea romanizarii si in consecinta trei cuvinte dintr-un vers a lui 30. Obiectele paleocrestine
formarii poporului roman in spatiul Vergilius descoperite in Dacia nord-
sau firesc. - unele versuri inspirate din dunareana constau din: candelabre,
3. Romanizarea intregii Dacii a realitatea inconjuratoare vase liturgice, lingurite euharistice,
inlesnit raspandirea crestinismului 17. Cele mai impozante realizari prescurnicere, diferite opaite si alte
aici iar acesta a intarit romanismul arhitecturale (cu caracter civil, vase cu simboluri crestine,
nord – dunarean. religios si militar) din Dacia au fost: pandantive in forma de cruce si
4. Structura sociala din Dacia - forurile, amfiteatrele, termele, tipare de turnat cruciulite pectorale,
romana era in general analoaga cu castrele si alte fortificatii militare pietre de inel, cercei, aplici, fibule,
cea din restul Imperiului. (cu ziduri si turnuri), templele si alte catarame si alte piese cu simboluri
5. In Dacia romana marii proprietari constructii sacre, un palat al paleo-crestine.
si sclavii apar in numar redus fata Augustalilor (aedes Augustalium la
de alte provincii. Sarmizegetusa) MULTIPLE CHOICE
6. In Dacia romana au fost adorate 18. In ansamblu constructiile 1. Care dintre legiunile incartiruite in
divinitati greco – romane, orientale, monumentale din Dacia respecta Dacia a ramas aici in tot timpul
occidentale si traco – dacice. regulile si canoanele arhitecturii stapanirii romane (106 – 275 d.Hr.) ?
7. Arta provinciala din Dacia s-a romane. a. Legio I Adiutrix
dezvoltat in legatura cu nevoile 19. O ramura reprezentativa a artei b. Legio IIII Flavia
vietii economico – sociale. provincial – romane a constituit-o si c. Legio XIII Gemina
8. Abandonarea provinciei Dacia s-a in Dacia sculptura cu caracter d. Legio V Macedonica
facut in conditiile intensificarii profan si religios, redata in piatra 2. Alaturi de legiuni, in Dacia si
invaziilor barbare la Dunarea de jos. sau bronz, sub forma de statui, Moesia au stationat ca trupe
9. Parasirea Daciei de catre Imperiu busturi si reliefuri. auxiliare:
a fost insotita de evacuarea intregii 20. Reliefurile de cult sau votive si a. cohorte
populatii. cele funerare (altare, aedicule, stele, b. ale
10. Arheologic, dacoromanii din coronamente, baze, medalioane) c. numeri
sec. V – VII d. Hr. sunt documentati sunt cele mai numeroase si variate d. cohorte, ale, numeri
prin culturile Hansca – Botosana – lucrari de arta plastica. 3. Ce ii unea pe toti colonistii
Costisa (din Moldova), Ipotesti – 21. In general, exceptand putine stabiliti in Dacia si Moesia?
Ciurelu – Candesti (din Muntenia si statui cu incontestabile calitati a. originea
Oltenia) si Bratei – Taga – Moresti artistice (reprezentand figuri de b. conditia economico – sociala si
(din Transilvania). imparati, demnitari, divinitati), arta juridica
11. La baza etnogenezii romanilor sculpturala din Dacia romana se c. limba si civilizatia latina
sta populatia daco – romana care in infatisaza destul de modesta si 4. Existenta autohtonilor in
evolutia ei in spatiul carpato – naiva ca executie si conceptie, fara provinciile romane Dacia si Moesia
dunarean a asimilat unele elemente a fi insa total lipsita de un grad de este dovedita de:
alogene infiltrate aici. originalitate si valoare artistica. a. continuarea riturilor si ritualurilor
12. Dintre numeroasele asezari 22. Urme de pictura si nume de funerare traditional geto – dacice
rurale si urbane depistate pictori sunt extrem de rar intalnite b. perpetuarea onomasticii dacice
arheologic in Dacia, destul de in Dacia romana. (toponime, hidronime, antroponime
putine sunt cunoscute cu numele 23. Arta mozaicului (opera musiva) etnomime,
lor antic: lipseste din Dacia si Moesia. etc.)
13. Numeric, toponimele romane 24. In ansamblu, arta provinciala din c. trupele auxiliare recrutate in
(cunoscute) din provincia Dacia le Dacia imbina influenta curentului armata romana din randul tinerilor
depasesc pe cele de origine dacica. italic si a stilurilor din provinciile daci;
14. In scolile romane de grad dunarene si apusene cu cele venite d. prezenta in vocabularul limbii
elementar (ludii litterari) se invata din sudul tracic si grecesc sau si romane a unui numar de aproape
cititul, scrisul, socotitul si din orientul microasiatic si 200 cuvinte principale (tip) si vreo
memorarea. egiptean, prezentand astfel o nota 1500 derivate (de la acestea) de
15. Invatarea scrierii latine in de originalitate si interes sporit. origine traco – dacica.
provincia Dacia este semnalata de 25. Principalele divinitati adorate in e. descoperirea diverselor produse
descoperirea aici a unor: provincia Dacia au fost cele de factura dacica, continuarea
- monumente figurate infatisand romane, urmate de cele vechi riturilor si ritualurilor funerare
copii cu condei in mana si ghiozdan italice, grecesti, orientale etc. traditional geto – dacice,
- instrumente sau materiale de scris 26. Zeitatile din panteonul roman perpetuarea onomasticii dacice,
- inscriptii redand stangaci sau atestate in Dacia sunt: Jupiter, trupele auxiliare recrutate in armata
repetat alfabetul latin Junona, Minerva, Saturnus, Mars, romana din randul tinerilor daci,
- inscriptii cu litere cursive Silvanus, Diana, Fortuna, Venus, prezenta in
(scriptura cursiva) Ceres, Vesta, Neptun, Vulcanus etc. vocabularul limbii romane a unui
- o inscriptie cu marturisirea am 27. Perpetuarea in provincia Dacia a numar apreciabil de cuvinte de
avut ocazia sa scriu unor divinitati si credinte de origine origine traco – dacica.

1
5. Factorii principali de romanizare c. piesele metalice (unelte, arme, Prima si Secunda, Dacia Ripensis si
a Daciei si Moesiei au fost podoabe, monede) Mediterania, Sczthia Minor)
a. militarii si colonistii 12. In toate asezarile investigate in 20. In Dacia nord-Dunareana din
b. organizarea administrativ – fostele provincii Dacia si Moesia secolul IV-VII d. Hr. S-au perpetuat
politica si urbanizarea predomina materialele arheologice: riturile si ritualuri funerare de
c. raspandirea limbii, artei si a. de factura romana origine:
cultelor romane b. de factura dacica a. dacica
d. prezenta (masiva in mediul rural) 13. Arderea mortilor pe un rug b. romana
si receptivitatea autohtonilor comun, depunerea resturilor c. dacica si romana
e. militarii, colonistii, organizarea cinerare (cenusa, oscioare, ofrande) 21. Populatiile migratoare care s-au
administrativ – politica, urbanizarea, intr-o urna (cu sau fara capac) si infiltrat in spatiul carpato-balcanic
viata social - economica de tip ingroparea acesteia-reprezinta sunt atestate de izvoare:
roman, raspandirea limbii, artei si ritualul funerar frecvent intalnit in a. scrise
cultelor romane, prezenta si provincia Dacia la: b. arheologice
receptivitatea autohtonilor daci a. autohtonii daci c. scrise si arheologice
6. Un proces (mai lent) de b. colonistii romani 22. In sec. IV-VI d.Hr. daco – romanii
romanizare l-au cunoscut treptat 14. Armata a reprezentat un factor au venit in contact cu urmatoarele
dacii liberi prin: important de romanizare a Daciei (si populatii migratoare:
a. multiple si indelungate contacte Moesiei) prin: a. goti, huni si gepizi
cu lumea romana sau daco-romana a. numarul apreciabil si distribuirea b. avari si slavi
limitrofa in provincii (inclusiv in zonele 23. Dacia romana creata de Traian in
b. teritoriul lor incadrat in „spatiul periferice de granita) a militarilor 106 d.Hr. era o provincie de tip:
strategic” (de siguranta) si in b. recrutarea in armata romana (in a. imperial
„granitele de civilizatie” ale unitati auxiliare si mai rar in legiuni b. senatorial
imperiului roman sau garzi pretoriene) a tinerilor daci 24. Dacia traiana avea in frunte un
c. puterea mare de iradiere si c. invatarea de catre dacii guvernator (legatus Augusti pro
influentare a civilizatiei si limbii incorporati in armata a limbii sau si praetore)de rang:
latine a scrierii latine (fenomen atestat a. consular
d. receptivitatea remarcabila a epigrafic in unele castre din Dacia) b. pretorian
dacilor fata de acestea d. ramanerea veteranilor in aceste 25. Imparatul Hadrian a impartit
e. multiple si indelungate contacte provincii dupa lasarea lor la vatra, Dacia in:
cu lumea romana sau daco-romana improprietarirea si obtinerea a. doua provincii
limitrofa, teritoriul lor incadrat in cetateniei romane b. trei provincii
„spatiul strategic” (de siguranta) si e. numarul important si raspandirea 26. Care dintre provinciile
in „granitele de civilizatie” ale militarilor romani in cuprinsul organizate de Hadrian avea in frunte
imperiului roman, puterea mare de provinciilor, stagiul militar un legatus Augusti pro praetore de
iradiere si influentare a civilizatiei si indelungat, recrutarea dacilor in rang pretorian:
limbii latine, receptivitatea armata romana, insusirea de catre a. Dacia Superior
remarcabila a dacilor fata de acestia a limbii sau si scrierii latine, b. Dacia Inferior
acestea obtinerea cetateniei romane si c. Dacia Porolissensis
7. Care dintre ramurile economiei stabilirea veteranilor aici 27. Dacia Porolissensis, Dacia
Daciei romane s-au dezvoltat mai 15. Centrele cele mai propice de Apulensis si Dacia Malvensis au
mult? invatare a limbii si scrierii latine in fost puse sub comanda unui
a. agricultura Dacia au fost: guvernator de rang consular (care
b. cresterea animalelor a. satele (pagi si vici) purta titlul de legatus Augusti pro
c. exploatarea zacamintelor b. orasele si castrele praetore trium Daciarum) de
subsolului 16. Avem dovezi indirecte ca in imparatul:
d. mestesugurile prelucratoare Dacia au existat: a. Antoninus Pius
8. Raspandirea limbii si scrierii a. scoli elementare conduse de un b. Marcus Aurelius
latine in Dacia romana este atestata magister 28. Din surse literare si epigrafice
de: b. scoli secundare conduse de un aflam ca in Dacia romana au venit
a. descoperiri arheologice grammaticus colonisti din:
b. izvoare epigrafice 17. Dintre ramurile artei romane din a. Italia
c. descoperiri arheologice, izvoare Dacia, cea mai monumentala se b. toate provinciile Imperiului roman
epigrafice prezinta: 29. Diplome militare consemneaza
9. Majoritatea toponimelor si a. arhitectura stationarea in Moesia si Dacia
hidronimelor cunoscute din b. sculptura romana a mai multor:
provincia Dacia erau: c. pictura a. legiuni
a. de origine dacica 18. Cele mai variate date privind b. trupe auxiliare
b. de origine romana continuitatea daco-romanilor la c. legiuni si trupe auxiliare
c. de alta origine nord de Dunare dupa retragerea 30. Orasele Napoca, Apulum I,
10. Cele mai frecvente materiale aureliana ni le ofera: Apulum II, Potaissa, Malva si
arheologice de factura dacica a. izvoarele arheologice Romula au avut rang de:
descoperite in Dacia romana sunt: b. izvoarele scrise a. municipium
a. vasele ceramice c. izvoare lingvistice b. colonia
b. uneltele si armele 19. Raspandirea crestinismului (in c. municipium si colonia
c. podoabele si piesele de port limba latina) in sec IV-VI d.Hr la 31. Orasele Dierna, Porolissum,
11. Cele mai specifice produse daco- romani este atestata Tibiscum si probabil Ampelum si
autohtone din asezarile si arheologic pe teritoriul: Sucidava au avut titlul de:
necropolele Daciei romane sunt: a. fostei provincii Dacia a. municipium
a. ceramica lucrata la roata b. fostei Dacii libere b. colonia
b. ceramica lucrata cu mana c. intregii Dacii nord-dunarene si al
provinciilor sud-dunarene (Moesia

2
32. Singurul oras din Dacia care a 39. Cultura arheologica atribuita a. arheologice
primit inca de la intemeiere titlul de dacilor carpi poarta numele de: b. numismatice
colonia a fost: a. Poienesti c. epigrafice
a. Apulum b. Santana de Mures d. literare
b. Ulpia Traiana Augusta Dacica 40. Majoritatea divinitatilor atestate e. arheologice si scrise
33. Colonia Ulpia Oescus si in provincia Dacia erau de origine: 46. Cele mai bogate si variate date
municipiile Durostorum, Novae, a. greco-romana despre existenta populatiei daco-
Noviodunum, Troemis si Tropaeum b. orientala romane in Dacia post-aureliana ni le
Traiani se aflau in provincia: c. traco-dacica ofera izvoarele:
a. Moesia Superior 41. Tablitele cerate scrise in latina a. arheologice
b. Moesia Inferior cu litere cursive (scriptura cursiva) b. scrise
34. Limba oficiala si de intelegere au fost descoperite in galeria unei 47. Relatiile Imperiului cu Dacia
intre autohtoni si colonisti in mine de aur din Dacia la: nord – dunareana in sec IV-VII d.Hr.
provinciile Dacia si Moesia a fost: a. Ampelum (Zlatna) au contribuit la:
a. latina b. Alburnos Maior (Rosia Montana) a. raspandirea aici a crestinismului
b. traco-daciaca 42. Abandonarea provinciei Dacia s- in limba latina
35. Pausanias si cateva inscriptii a produs in vremea Imparatului: b. intarirea romanitatii nord-
consemneaza expeditia militara a. Gallienus dunarene
intreprinsa la 170 d. Hr. Pana in S b. Aurelianus c. extinderea crestinismului si
Greciei (la Elusis) de: 43. Din motive strategico-militare, consolidarea romanitatii in spatiul
a. dacii costoboci statul roman a retras din provincia carpato-dunarean
b. dacii carpi Dacia: 48. Crucea, chrismonul, mielul,
c. dacii mari a. armata pestele, porumbelul, cocosul,
36. Numele regelui costoboc b. administratia paunul, arborele vietii, bunul pastor,
Pieporus, a sotiei sale Zia si a c. toata populatia corabia lui Iona si monstrul marin
nepotilor acestora (Drilgisa si d. armata, administratia, putina reprezentate pe diferite obiecte
Natoporus) sunt inregistrate in: populatie descoperite in Dacia reprezinta
a. Istoria Romana a lui Dio Cassius 44. Revenirea stapanirii romane la simboluri:
b. o inscriptie funerara descoperita nord de Dunare (pe un teritoriu a. paleocrestine
la Roma cuprins intre Dunare si Brazda lui b. pagane
37. Mai multi imparati romani Novac, incepand din Banat si pana 49. Vandalii, gotii si gepizii au fost
incepand cu Filip Arabul si in Basarabia) a avut loc in vremea populatii migratoare de origine:
terminand cu Constantin cel Mare imparatilor: a. iraniana
si-au luat (in urma unor razboaie a. Constantin cel Mare b. germana
victorioase) epitetul de: b. Justinianus 50. Din cele peste 3000 de inscriptii
a. Carpicus Maximus c. Constantin cel Mare si provenite din Dacia romana, in
b. Dacicus Maximus Justinianus majoritate covarsitoare sunt scrise
38. Cultura arheologica atribuita 45. Continuitatea populatiei daco- in limba:
dacilor costoboci poarta numele de: romane in sec. IV-VII d. Hr pe a. latina
a. Lipita teritoriul fostei Daciei romane si b. greaca
b. Santana-Arad Daciei libere este atestata de
izvoarele:

RASPUNSURI

A: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30.
F: 9, 13, 23
MC: 1c, 2c, 3c, 4e, 5e, 6e, 7c, 8c, 9a, 10a, 11b, 12a, 13a, 14e, 15b, 16a, 17a, 18a, 19c, 20c, 21c, 22a,
23a, 24b, 25b, 26a, 27b, 28b, 29a, 30c, 31a, 32b, 33b, 34a, 35a, 36b, 37a, 38a, 39a, 40a, 41b, 42b, 43d,
44c, 45e, 46a, 47c, 48a, 49b, 50a.