Limba şi literatura română

Straşnic domn a mai fost şi Cuza-Vodă!

El a făcut şcolile, el ne-a dat pământ şi tot el a surpat1 şi pătulele2 împără-
tești. Tot Cuza-Vodă a unit ţărişoarele noastre, pe Valahia3 cu Țara Moldove-
nească, de a făcut ţara românească mare și puternică, așa cum e azi.
Se spune că atunci când s-a dus la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea
de a domni neturburat peste amândouă ţările, a făcut lucruri așa de minunate,
că a pus pe gânduri pe turci.
Era obiceiul ca domnii ţării noastre, când intrau la împărat, să se târască de
la poarta curţii palatului până la picioarele împăratului, în genunchi. Cuza însă
nu era omul care să sufere ruşinea asta!
A mers la palat drept, cu fruntea sus şi cu sabia zornăind ca un Făt-Frumos.
– Îngenunche şi mergi târându-te, băiete, dacă vrei să fii primit! i-au strigat
paznicii de la poartă.
– Asta n-oi face-o eu niciodată! a strigat Cuza supărat. Şi dacă îi vorba aşa, mă duc de unde-am venit!
Dacă l-au văzut plecând, turcii au spus împăratului şi el a dat poruncă să-l primească aşa.
A intrat Cuza-Vodă.
– Bună ziua, înălțate împărate!
I-a mulțumit în limba lui şi apoi, mirat că-l vede înaintând drept, soldăţeşte şi fără sfială, l-a întrebat:
– De ce ai venit aşa?
– Aşa m-a trimis pe mine Țara! a răspuns Cuza cu aşa mândrie şi cu aşa curaj, că s-a mirat şi împăratul.
Şi, el ştie cum o fi mai vorbit şi ce o mai fi vorbit, că a îmblânzit inima turcului şi a ascultat împăratul do-
rinţa lui Cuza.
L-a pus pe urmă împăratul pe Cuza la masă cu el, au mai vorbit ei ba de una, ba de alta şi, când să plece,
l-au adus turcii pe Vodă Cuza cu o cinste nemaipomenită, până la Constanţa, de se mirau toți cei întâlniți în
cale şi-l priveau ca pe-un viteaz din poveşti.

Literatura populară este o parte importantă a folclorului și cuprinde creațiile reprezentative

pentru simțirea și spiritul unui popor, transmise prin viu grai, la realizarea cărora și-au adus
contribuția mai mulți autori, rămași anonimi (necunoscuți).

EXPLOREAZĂ TEXTUL!
1 Lucrați în echipă!
a) Pregătiți tot atâtea pătrățele de hârtie câți elevi sunt în clasă. Pe unul dintre ele desenați un microfon.
Îndoiți-le și puneți-le într-un bol. Extrageți câte un singur bilet. Elevul care extrage microfonul va citi cu
voce tare, fluent și expresiv, fragmentul de mai sus.
b) Ascultați cu atenție lectura colegului.
c) Analizați-o după criteriile din tabelul de pe pagina următoare, apoi prezentați oral rezultatele.

1
surpá, surp, vb. (aici) A desființa.
2
pătúl, pătule, s. n. (aici) Construcție cu pereții din șipci, din nuiele împletite etc., ridicată pe mai mulți pari, la mică înălțime dea-
128 supra solului, care servește la păstrarea știuleților de porumb.
3
Valahia s.f. Nume dat, în trecut, Munteniei.

Galeria Eroilor
 Manual pentru clasa a V-a
5
În totalitate Parțial Deloc
I. Citește tare.
II. Citește fluent.
III. Citește expresiv. 1. Respectă pauzele indicate de punct și de virgulă.
2. Ridică vocea la semnul întrebării.
3. Coboară vocea la semnul exclamării.
4. Respectă precizările povestitorului în rostirea
replicilor (de exemplu: au strigat paznicii, mirat,
cu așa mândrie etc.)
5. Are voci diferite pentru: ....

2 Formulează în scris un enunț în care să precizezi titlul acestei povestiri populare.

3 Explică, în 10-20 de cuvinte, absența autorului textului citit, valorificând informațiile din chenar despre
literatura populară.
4 Scrie care dintre următoarele teme este redată în lucrare:
COPILĂRIA NATURA ISTORIA FAMILIA ARTA EROISMUL

5 Alege oral varianta corectă, pentru a completa propoziția următoare: Cuvântul domn are, în textul dat,
sensul de: a) orășean, b) stăpân, c) soț, d) domnitor.
6 Scrie forma din dicționar a termenilor: neturburat, îngenunche, îi (vorba).
7 Citește, din subsolul textului, explicația termenilor necunoscuți și alcătuiește un singur enunț în care
să folosești doi dintre ei.
8 Găsește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre termenii subliniați:
Se spune că atunci când s-a dus la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat
peste amândouă ţările, a făcut lucruri așa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci.

9 a) Desparte în silabe următoarele cuvinte: mergi, băiete, vrei, primit, paznicii, poartă.
b) Scrie câte litere și câte sunete se găsesc în fiecare dintre acestea.
10 Alcătuiește un enunț în care să-i să fie scris în alt fel.
11 a) Realizează un tabel asemănător celui de mai jos și notează următoarele verbe la indicativ în coloana potrivită,
în funcție de timpul lor: a făcut, a unit, se spune, s-a dus, intrau, a mers, vrei, mă duc, a mulțumit, vede,
a întrebat, ai venit, ştie, a îmblânzit, se mirau, priveau. Trasează o linie în rubricile rămase goale.
Prezent Perfect simplu Perfect compus Imperfect Mai-mult-ca-perfect Viitor
.... .... .... .... .... ....
b) În care coloană se află cele mai multe verbe?
c) Ai observat că majoritatea verbelor din text sunt la același timp? Explică într-un enunț de ce.
12 Identifică în text două verbe la modul imperativ. Precizează, în scris, ce exprimă aceste forme ale verbului.
13 Transcrie din text: • o propoziție simplă; • o propoziție dezvoltată; • un enunț exclamativ; • un enunț intero-
129
gativ; • un enunț asertiv.

Cuza-Vodă – Lectură
 Limba şi literatura română
5
14 Recitește cu atenție textul și alege varianta/variantele corecte:
€€ Despre Cuza-Vodă se spune că...
a) a întemeiat şcoli. b) a luat pământul țăranilor. c) a surpat pătulele împărătești.
d) a unit Transilvania și Moldova. e) a unit Muntenia și Moldova.
€€ Cei care voiau să i se adreseze împăratului turc erau obligați...
a) să meargă cu capul plecat. b) să-l privească drept în ochi. c) să se târască în genunchi.
€€ Atunci când intră la împărat, Cuza-Vodă înaintează...
a) fără sfială. b) cu capul plecat. c) drept. d) soldăţeşte. e) umil.
15 Ordonează următoarele idei și notează-le în caiet pentru a obține planul dezvoltat al operei:
A. Deși era obiceiul ca toți cei veniți la împărat să se târască în genunchi, Cuza a mers drept și mândru.
B. Cuza l-a impresionat pe împăratul turc și l-a convins să-i împlinească dorința.
C. Domnitorul a fost condus cu cinste mare, până la Constanța.
D. Cuza-Vodă a rămas în amintirea poporului pentru faptele sale însemnate.
E. Împăratul a hotărât să-l primească.
F. Domnul român a mers la împăratul turc pentru a-i cere permisiunea de a domni peste Valahia și Țara Mol-
dovenească.
G. Domnitorul i-a avertizat pe paznici că preferă să plece, în loc să îngenuncheze.

EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
16 a) Notează pe caiet care consideri că este scopul textului „Cuza-Vodă”, alegând dintre variantele de mai jos:
€€ să redea atmosfera acelor timpuri; €€ să ajute copiii să descopere istoria neamului;
€€ să înfățișeze un model pentru generațiile tinere; €€ să prezinte un erou din istoria României.

b) Justifică alegerea în 20-30 de cuvinte.

17 De ce crezi că, în răspunsul pe care domnitorul i-l dă împăratului, substantivul Țara este scris cu majusculă?
Explică în 10-20 de cuvinte.
18 Completează enunțurile din jurnalul de lectură de mai jos:
a) Începutul textului mi-a atras atenția pentru că .... d) Dacă aș fi autorul textului, aș schimba ....
b) Momentul cel mai tensionat mi s-a părut cel în care .... e) Mi-aș dori să aflu mai multe despre ....
c) Cel mai mult m-a impresionat ….

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU

19 Lucrați în echipă!
A. Grupați-vă în echipe de câte șase elevi și desenați steluțele de mai jos. FAPTE
Fiecare dintre voi va nota într-unul dintre colțurile steluței: EROU EROICE
a) o trăsătură pe care ar trebui să o aibă un erou;
b) un exemplu de faptă eroică.
B. Grupați-vă în echipe de câte patru elevi. Fiecare dintre voi va repovesti, în scris, la persoana I, întâmplarea
din text, din perspectiva unuia dintre următoarele personaje: Cuza-Vodă, împăratul, unul dintre paznicii
turci, un român care l-a văzut pe Cuza la Constanța și a aflat ce s-a întâmplat.
Citiți compunerile în cadrul echipei și observați împreună care sunt elementele comune și în ce constau
130 diferențele dintre cele patru povești.

Galeria Eroilor