Sunteți pe pagina 1din 4

Burghel Alexandru

C1

Decriptarea

Decriptare de mesaje
Există diverşi algoritmi prin care un text poate fi criptat, cu scopul de
a fi transmis în siguranţă. Ideea algoritmilor de criptare este
următoarea:

 se generează o cheie de criptare cunoscută doar de cel care


transmite mesajul şi de cel care trebuie să îl recepţioneze;
 folosind cheia de criptare, se aplică asupra textului original un
algoritm de criptare, obţinându-se un text criptat;
 textul criptat este transmis către cel care trebuie să îl
recepţioneze;
 la recepţie, folosind cheia de criptare cunoscută, receptorul
aplică algoritmul invers, numit algoritm de decriptare şi obţine
astfel textul original.

Pentru a putea descifra un text criptat e nevoie să cunoaştem pe de o


parte algoritmul de criptare folosit şi, pe de altă parte, cheia de criptare
folosită.

În unele situaţii e suficient să cunoaştem doar algoritmul de criptare,


iar cheia de criptare o putem descoperi prin încercări repetate (tehnica
se numeşte “brute force attack”).

Vi se furnizează un text criptat care trebuie decriptat. Se cunoaşte cu


precizie algoritmul de criptare utilizat, dar din păcate nu avem nici o
informaţie despre cheia de criptare utilizată. Va trebui să aplicaţi orice
tehnici aveţi la dispoziţie (folosindu-vă de programe scrise în C)
pentru a vă da seama care a fost cheia de criptare folosită şi pentru a
descifra textul original.

Algoritmul de criptare folosit a fost:

1. Textul original a fost împărţit în blocuri de câte cinci caractere;


1
Burghel Alexandru
C1

2. S-a ales o permutare a mulţimii {0, 1, 2, 3, 4};


3. Asupra fiecărui bloc de câte cinci caractere s-a aplicat
permutarea aleasă;
4. Blocurile rezultate în urma aplicării permutării au fost
concatenate; textul care a rezultat formează textul criptat.

Spre exemplu să considerăm următorul text original:

Întâi îl împărţim în blocuri de câte cinci caractere:

Dacă ultimul bloc are mai puţin de cinci caractere, el se completează


cu spaţii.

Pe urmă alegem o permutare a mulţimii {0, 1, 2, 3, 4} pe post de cheie


de criptare. Fie permutarea {4, 3, 2, 1, 0}. Permutăm fiecare bloc după
permutarea aleasă.

În final concatenăm blocurile permutate pentru a obţine textul criptat.

Textul pe care trebuie să îl decriptaţi voi se găseşte într-un fişier


separat.

Trebuie să descoperiţi două lucruri:

 textul original decriptat;


 cheia de criptare folosită.

Mașina Enigma

Mașina Enigma este numele unei familii de mașini electromecanice


criptografice cu rotoare utilizate pentru a genera cifruri pentru
criptarea și decriptarea de mesaje secrete. Enigma a fost folosită
comercial de la începutul anilor 1920, fiind adoptată și de armatele și
serviciile guvernamentale ale mai multor țări–cel mai celebru caz fiind
cel al Germaniei naziste înainte de și în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial. Au fost produse, de-a lungul timpului, o varietate de
2
Burghel Alexandru
C1

modele diferite de Enigma, dar modelul armatei germane,


Wehrmacht Enigma, este versiunea cel mai adesea studiată.

Mașina a căpătat notorietate deoarece criptologii Aliaților au reușit să


decripteze un mare număr de mesaje care fuseseră cifrate cu această
mașină. Decriptarea a devenit posibilă în 1932 datorită criptografilor
polonezi Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski de la
Biroul de Cifruri. La jumătatea lui 1939, metodele de reconstrucție și
descifrare au fost prezentate de Polonia Regatului Unit și Franței.
Informațiile obținute din această sursă, denumite Ultra, au reprezentat
un ajutor semnificativ pentru efortul de război al Aliaților. Influența
exactă a Ultra nu este știută cu exactitate, dar o evaluare des întâlnită
este cea că sfârșitul războiului din Europa a venit cu doi ani mai
devreme datorită decriptării cifrurilor germane.

Deși cifrurile Enigma au slăbiciuni criptografice, în practică, doar în


combinație cu alți factori semnificativi (greșeli de operare, defecte
procedurale, o mașină sau un caiet de coduri capturate ocazional)
criptografii Aliaților au reușit să descifreze mesajele.

Mașina este dotată cu o tastatură prin care se introduce textul clar


simbol cu simbol, iar la capătul celălalt (imprimantă sau tablou cu
becuri) rezultă simbolurile criptate. Acestea sunt calculate în funcție
de starea rotoarelor (care se actualizează cu fiecare tastă apăsată),
rotoare care controlează traseele circuitelor electrice de la intrare la
ieșire. Versiunile inițiale au fost simple, dar în mod constant s-au
adăugat complicații la mecanism, pentru creșterea securității cifrului,
cum ar fi creșterea numărului de rotoare și adăugarea unui tablou de
prize prin care se puteau substitui suplimentar perechi de simboluri.

Se mai păstrează încă mașini Enigma funcționale, în muzee, unele


chiar în stare de funcționare, iar valoarea lor în licitații este de ordinul
zecilor de mii de dolari. Rolul istoric al acestor mașini și al
criptanalizei lor a fost reflectat în unele lucrări artistice, mai ales în
Polonia, țară care a avut o contribuție semnificativă la descifrarea
mesajelor Enigma.

3
Burghel Alexandru
C1

Bibliografie:
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Mașina_Enigma ;
-http://staff.cs.upt.ro/~erzse/tp/decriptare.html .

Motivație:
Am ales această temă deoarece am fost uimit de modul in
care funcționează mașinăria Enigma și de importanța
crucială acesteia in cel de-al Doilea Război Mondial , această
mașinărie reușind să decodeze mesajele naziste oferind
astfel un avantaj uriaș Forțelor Aliate , avantaj care a dus la
victoria acestora.