Sunteți pe pagina 1din 7

Importanta factorilor economici in design

Designul este pretutindeni.

Doar auzind cuvantul “design” te gandesti la o multime de lucruri care te


inconjoara : cum ar fi ultima piesa de mobilier cumparata, haina purtata de tine
acum sau laptopul de pe care citesti acest articol. De accea cautarea definitiei
pentru design duce la lungi dezbateri. Exista definitii generale dar si specifice –
ambele avand dezavantaje. Fie ca sunt prea generale pentru a avea o semnificatie
importanta sau ca exclud prea mult din inteles.

Termenul de "design" a apărut in 1851, în legătură cu complicatele realități ale


producției industriale. Este o concepție și o metodă de creație care urmărește să
asigure fiecărui produs un înalt randament funcțional, însoțit de un aspect
agreabil. În toate epocile de înflorire umană a existat o corelare între posibilitățile
materiale, nivelul tehnologic, relațiile economice interne și externe, orizontul
spiritual exprimat prin gustul artistic și capacitatea de creație. Mai mult chiar,
tehnologul și artistul se confundau la început într-o singură persoană.

Designul industrial este o formă specială a designului și a proiectării din industrie,


care este considerată a fi o formă de artă aplicată în structura căreia se regăsesc
funcții estetice, de utilizare și de îmbunătățire a produselor industriale pentru a fi
mai ușor de folosit și de produs. Rolul unui designer industrial este de a căuta,
crea și a executa obiecte reproductibile industrial prin găsirea de soluții care să
includă probleme de inginerie, producție, marketing, dezvoltarea liniei de produse
și vânzări.

Între factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi mentionati: piata,


puterea de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul
financiar.

Piata interna si externa influenteaza întreprinderea productiva pentru ca pe baza


studiului cererii aceasta îsi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, cît va
produce, pentru cine, calitatea, pretul produselor, precum si elemente ale
strategiei acesteia.

Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare de optica în sensul


orientarii productiei firmei catre ceea ce se cere pe piata. Prin intermediul pietei
interne si externe întreprinderea influenteaza si ea mediul în sensul schimbarii
exigentelor consumatorilor ca urmare a lansarii pe piata a unor noi produse care
satisfac unele nevoi.

Potentialul financiar al unei tari influenteaza activitatea unei întreprinderi în


sensul ca un potential ridicat va favoriza activitatea întreprinderilor si invers.
Ridicarea activitatii colective, învatamîntului, culturii, a sanatatii ocrotive
influenteaza activitatea firmelor.
Pe de alta parte o activitate eficienta desfasurata în cadrul întreprinderilor, a
institutiilor de învatamînt, în cercetare, contribuie la cresterea potentialului
financiar al mediului national respectiv.

Prin intermediul factorilor economici se realizeaza un schimb permanent


organizatie – firma – mediu; aceasta interdependenta trebuie cunoscuta,
analizata si influentata în mod favorabil de managementul firmei, organizatiei

Factorii economici pot influenta direct si indirect promovarea diferitelor ramuri


ale afacerilor. Influenta directa se manifesta prin cresterea productivitatii muncii
si a veniturilor populatiei. Ca urmare, creste rata timpului socialmente necesar
altor activitati decat cele productive, respectiv resursele financiare ale oamenilor.

Vanzarea rapida si eficienta a produselor este conditionata si de design-ul


acestora, de proiectarea estetica si functionala a lor, de multe ori design-ul
produselor fiind mult mai puternic decat perceperea celorlalte calitati ale
produsului.

O mare personalitate internationala in domeniul esteticii industriale, Victor


Papnek, considera design-ul ca fiind „instrumentul cel mai puternic pus vreodata
in mainile oamenilor, permitand acestora sa modifice mediul propriu si, prin
urmare, pe ei insisi.

Ca instrument managerial si de marketing, design-ul influenteaza un numar mare


si eterogen de parametri ai firmei, incepand cu profilul si imaginea sa publica,
aspectele practice ale gamei de produse oferite, mijloacele folosite pentru
comunicarea cu clientii, cu institutiile financiare si cu proprin angajati si
continuand cu impactul si eficienta mijloacelor de distributie si promotionale.

Design-ul produsului priveste toate atributele care definesc valoarea acestuia:


utilitate, siguranta in exploatare sau folosire, dimensiune si greutate, intretinere,
forma, culoare, stil, personalitate s.a. Pentru actitatea de marketing, un interes
aparte, din perspectiva design-ului, au: forma, culoarea, stilul si personalitatea*.

Forma unui produs, din punctul de vedere al esteticii industriale, depinde de


functionalitate, de materialele si fortele care actioneaza asupra lui, reliefand,
astfel, o legatura directa intre structura interna si externa a acestuia. Ea pune in
edenta, in acelasi timp, si numeroase aspecte ale nivelului de cultura si de cilizatie
a societatii si ale bazei sale tehnico-materiale.

Din punctul de vedere al formei produsului, se delimiteaza, in principal, doua


aspecte mai importante:

• unul se refera la forma finala a produsului (de dorit cea perfecta), ca fiind
rezultatul unei colaborari economice si tehnice ;

• altul se refera la produsele cele mai reusite, acestea fiind o sinteza a cautarilor si
eforturilor personalului de creatie, care depaseste granitele utilitatii si
functionalitatii lor.
Componenta cea mai dinamica a relatiei forma - functie este forma, evolutia ei
fiind determinata de un ansamblu numeros si eterogen de factori, cum sunt:
factorii economici, factorii psihologici si sociologici, factorii sociali si, nu in ultimul
rand, factorii tehnici.

Sub influenta acestor factori, forma produsului parcurge, in evolutia sa (ca si


produsul, de altfel), mai multe etape, respectiv : nasterea, cresterea, declinul si
moartea, urmarindu-se, in derularea acestora, mai multe probleme, cum sunt:

• economisirea de materii prime si materiale sau/si incorporarea unor noi


componente materiale;

• realizarea unor costuri cat mai mici;

• obtinerea unor parametri superiori de utilitate si de functionare a produselor


existente in conditiile unui proces tehnic modern, conceput pe nevoile
consumatorilor;

• conceperea unui sistem inovational compatibil cu dimensiunea, structura si


dinamica resurselor firmei, a nevoilor consumatorilor si cu auditul unui marketing,
care sa raspunda nevoilor strategiei de inovare.

Dincolo de determinarile economice si tehnice, deosebit de importante pentru


forma produsului, se delimiteaza, mai ales, caracteristicile estetice, acestea din
urma constituind parametrul dominant al vanzarilor lui. De altfel, chiar
competititatea se traduce, in general, va parametri economici, tehnici si
estetici.Inseamna ca produsul nu poate fi prit doar ca un simplu obiect de
fabricatie in serie ; el trebuie gandit si analizat in complexitatea sa: de la creatie,
productie, vanzare, garantarea intretinerii, comportare in consum s.a.m.d.
Corelatia dintre parametrii economici, tehnici si estetici ai produselor imbraca
multiple aspecte. Interes in acest sens prezinta mai ales maniera in care se
realizeaza analiza acestor parametri.

Mai mult, estetica produselor, procesul de design nu presupune neaparat


schimbari tehnice, ci realizarea unui produs intr-o alta forma, culoare sau intr-un
alt stil, care sa-i contureze si mai riguros personalitatea. in felul acesta, design-ul
permite diversificarea
sortimentala a produselor, proces ce implica luarea in considerare, comensurarea
si dimensionarea nevoilor de consum, pe segmente detaliate de consumatori, in
conditiile valorificarii complexe a disponibilitatilor de materii, a potentialului
tehnologic al firmei, ale asocierii sau substituirii unor produse aflate la un
moment dat pe piata, in functie de nivelul de calitate si de pret.
La randul sau. procesul de diversificare sortimentala solicita noi metode de
prelucrare a produselor existente, ca si o ziune strategica noua, in care relatia
nevoie de consum -utilitate sa duca la o noua si mai corecta pozitionare a noilor
produse in ansamblul sortimental al ofertei existente de marfuri,
potrivit cerintelor marketing-ului modern.

Un exemplu sugestiv, in acest sens, de realizare a designului unor produse, intr-o


structura sortimentala noua si bazat pe noi procedee de prelucrare a produselor
existente, il ofera firma Nestle-Vevey pentru produsele: lapte, carne, pasari si
peste, cereale si cafea, ceai si cacao. Iata, de pilda, cateva modalitati de preparare
a laptelui: pasteuri-zare - concentrare - omogenizare - sterilizare ; pasteurizare -
concentrare - omogenizare -deshidratare; pasteurizare - fermentare - refrigerare;
amestecare - pasteurizare -omogenizare - congelare, in urma carora rezulta
diferite sortimente de lactate: lapte concentrat (cu si fara zahar), iaurt, branzeturi,
produse de desert, specialitati dietetice etc.

S-ar putea să vă placă și