Argument

Județul Hunedoara deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o
multitudine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea
acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat
şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora. Evoluţia locală, regională
este variată în contextul punerii în evidență a anumitor tipuri de activităţi și obiective turistice,
unele recunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport dealtele care dispun de obiective la
fel de însemnate dar puţîn cunoscute şi unde mijloacele devalorificare sunt reduse.
Una dintre bogățiile actuale de baza în domeniul turismului privește studiul elementelor
regionale, în funcție de care se organizează activități turistice tipice anumitor zone, și se pun în
evidență posibilitățile de amenajare complexă acestora. Tipurile de turism de diferențiază de la
țară la țară, asigurând varietatea și, prin acesta, atracția asupra turiștilor autohtoni și străini,
activitatea turistică este bine susținută de un valoros potențial turistic-natural antropic diferențiat
de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism iar Romania are multe
de oferit din punct de vedere turistic, iar pe de altă parte, să spunem cea culturala, țară este
extrem de diversificată se pot vizită fortărețe medievale,mănăstiri bizantine, casteluri și case
țărănești decorate după specificul regional.
Am ales că temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat “Resursele turistice ale
Județului Hunedoara” deoarece mi se pare o temă interesantă de dezbătut, dat fiind faptul că
județul Hunedoara este o destinație perfectă pentru turiștii dornici să cunoască cât mai multe
obiective turistice culturale, istorice, naturale și altele, Jundetul Hunedoara fiind unul un județ cu
un bogat patrimoniu atât natural cât și antropic. La întocmirea lucrării am folosit un bogat şi
diversificat material bibliografic, dar şi cunoștințe dobândite la materiile de specialitate.
Proiectul este structurat pe trei capitole: În primul capitol am prezentat caracteristicile
generale evidențiind așezarea geografică și istoria județului. În al doilea capitol al acestui atestat
am evidențiat principalele obiective turistice ale Județul Hunedoara, acesta deținând o
componentă importantă dată de resursele naturale care se bazează pe formele deosebit de
atractive de relief montan și depresionar (Carpații Meridionali – grupele Retezat-Godeanu și
Șureanu, Munții Poiana Rușcă și Munții Apuseni), arii naturale protejate și două parcuri naturale
(Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului, Parcul Natural Grădiștea Muncelului –
Cioclovina), parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale și minerale (Geoagiu-
Băi, Vată de Jos), stațiunile de schi (Straja, Parâng). În ultimul capitol al acestei lucrai am
prezentat baza tehnico materială a județului, referitoare la structurile de cazare, structurile de
alimentație și structurile de agrement din cadrul judetuilui.

1
Privit din punct de vedere al amenajării turistice Județul Hunedoara reprezintă nucleul
desfășurării efective a activității de turism. Prin activitatea desfășurată în stațiuni, turismul
contribuie la sistematizarea teritoriului și la creșterea economică, într-un cadru economic, juridic,
fiscal și urbanistic specific.
Acest colț de țară are o istorie multimilenară, ale cărei vestigii ce apar astăzi de sub
cuvertură de pământ groasă de câțiva metri, nu și-au dezvăluit încă toate tainele .
În vremurile de demult pe aceste meleaguri au trăit dacii, popor numeros și cu nivel
ridicat de organizare socială economică și culturală. Centrul vieții politice și religioase în acele
vremuri era în extremitatea nordică a Munților Șureanu în zona cunoscută sub numele de Munții
Orăștiei.
Teritoriul judeţului Hunedoara este un adevărat loc sacru al istoriei româneşti, pe
teritoriul judeţului s-a aflat capitală statului Dacia, condus de Burebista şi Decebal,Cetatea
Sarmizegetusa şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, românii stabilindu-şi aici capitală provinciei după
cucerirea Daciei. Toate vestigiile istorice de pe întreg teritoriul judeţuluisporesc potenţialul
turistic al judeţului Hunedoara, judeţ aflat în continuă dezvolare. La Hunedoara a trăit Iancu de
Hunedoara, erou al luptelor cu turcii, lupta decisivă s-a dat între 21-23 iulie Atacul musulman a
fost respins în 21 iulie, iar în 23-34 iulie creștinii atacau tabăra turcilor. Concepția strategică
modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forțe defavorabil.
Acest ținut de legendă, istorie și muncă trebuie să fie iubit și prețuit de întreagă populație a
României. Încercînd să-l cunoaștem mai bine îl vom îndrăgi și mai mult.
Hunedoara, este un județ puternic industrializat, zăcămintele de cărbuni și minereul de
fier, au făcut județul Hunedoara, să fie puternic industrializat în sectoarele tradiționale - minerit,
siderurgie, antrenând o parte însemnată din forță de muncă activă.
Lucrarea de față își propune să analizeze în urmă noutăților apărute, întreg teritoriul
minicipiului Hunedoara urmărind prin această temă să prezint cât mai exact atractivitatea
turistică de care acest județ dispune prin prezentarea principalelelor caracteristici ale judetuli,
obiective turistice atât naturale cât și antropice, baza tehnico materială și alte elemente de
atractivitate turistică.
Semeția munților, covorul verde al pădurilor și pășunilor, pământul roditor din lungul
văilor joase, cărbunele, fierul,cuprul, aurul și argintul din zona munților , sunt frumuseți și
bogații ale naturii acestor locuri.
În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi
internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei
contemporane nunumai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar
mai ales prin implicaţiile sale, județul Hunedoara profitând de acest fapt și oferind un cadru
demn de vizitat.

2
 Toate acestea se vor constitui că argumente în evidenţierea relației dintre diversitatea
potenţialului turistic şi a amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a
acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice.

Capitolul I Județul Hunedoara – Caracteristici generale

I.1. Asezare geografică

Localizat în partea central-vestică a ţării, în regiunea istorică Transilvania, județul Hunedoara
se întinde pe o suprafață de 7063 km² reprezentând 2,9 % din suprafaţa totală a ţării, fiind locuit
de o populaţie de circa 410.000 adică 2% din populația României.
Se învecinează cu județul Albă la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj la sud, Caraş-
Severin şi Timiş la vest, Arad la vest şi nord-vest. Este străbătut de DJ 687: Santuhalm -
Hunedoara, drum național care face legătură cu drumul European E68. Zona este comoară
infinită a artei populare, a obiceiurilor și a tradițiilor.

3
 I.2. Scurt istoric
Istoria acestei regiuni este extrem de bogată în evenimente, încă din paleoliticul mijlociu,
existând dovezi ale așezărilor umane din a două etapă a Epocii Fierului purtând amprenta
civilizației geto-dacice și apoi a civilizației daco-române, că și a unirii în primul mileniu a
organizarilor prestatale de la Strei, Dobra și Hunedoara. În secolul al XIII-lea, Hunedoara devine
autoguvernanta. În următoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie.
Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale,
Hunedoara va cunoaşte o dezvoltare impetuoasă şi va juca un rol important în istoria României.
Vechimea acestei aşezări ce a luat naştere la poalele dealului Sânpetru la confluența râurilor
Cerna şi Zlaşti, este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară.
Arheologii au descoperit atât în vatra oraşului cât şi în satele din împrejurimi de unde îşi trage
seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc
într-o deplină succesiune urme materiale din epoca bronzului şi a fierului.
A fost găsit pe terasele din jurul cetătii, un depozit şi un atelier metalurgic alcătuit din opt
cuptoare datând din vremea dacogetilor. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au
descoperit tezaure monetare din vremea dacilor cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”. În

4
urmă cuceririi Daciei de către Imperiul Român, zona Hunedoarei a atras atenția lumii române
prin bogătiile sale, în special fierul. Acest fapt e ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o “villa
rustică”, pe dealul Sânpetru era un castru român în care se instalează un post de pază a Legiunii a
XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castel şi lângă gara oraşului. De asemenea,
vestigii din această epoca există şi în satele Cinciş, Pestişul Mare unde era un sat român,
Mânerau, Nandru, Ghelari etc.
În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg dăruieşte şi
înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cinciş, fiul lui Șerb. În
acelaşi document pomeneşte și pe alți membrii ai familiei că stăpânitori ai cetătii și domeniului
regal Hunedoara. Este vorba de Mogoș şi Radu, frații...şi Iancu, fiul lui Voicu. Din acest
moment, cetatea Hunedoara cunoaşte o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea
pentru locuit, a construit sala cavalerilor și sala dietei în stil neogotic înfrumusetat de logiile
exterioare ale acestei săli. De asemenea, s-a construit aripa şi turnul “ne boisa” (nu te teme), un
eventual loc de refugiu în caz de primejdie. După moartea lui Iancu de Hunedoara la 11 august
1456 la Zemun, lângă Belgrad, în Ungaria au loc lupte interne pentru tron în care sunt implicați
şi succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau câştig de cauza fiului lui Iancu, Matei Corvin,
care devine rege al Ungariei medievale.
Lupte care dau câştig de cauza fiului lui Iancu, Matei Corvin, care devine rege al Ungariei
medievale. În acest răstimp, soția lui Iancu, Elisabeta și fiul lor Matei vor continuă lucrările de
modernizare; în aripa Matei, se pictează frescă murală ce sugerează originea românescă a lui
Iancu. Secolul XVII marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui
Gabriel Bethlem. Se construieşte aripa Bethlem (1622) aşa cum o demonstrează şi o inscripție
descoperită pe ancadramentul unei ferestre.
În timpul Corvinilor, Hunedoara devine târg (= opidum) al fierului, metal pe care
pădurenii îl valorifica pentru alte produse, având valoarea de moneda.
În 1514, a izbucnit răscoala Tărănească ce a fost condusă de Gheorghe Doja. Cu acest priles,
mulți tărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închişi în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul
nobilimii, Ioan Zapolya va înăbuşi răscoala.
Sfârşitul sec. XVIII, precum şi secolele XIX și XX, marchează probleme noi, legate de
conştiintă de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică.
În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe că cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cinciş,
Nădăştie, Mânerău, Zlaşti şi altele au fost școli de dascăli, numeroşi cnezi români îndeplinind
funcția de preoți și dieci. Din păcate nu se cunoaşte cu exactitate vechimea acestor locaşe de
lumina.

5
 După al doilea război mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană a
cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din 1989, în Hunedoara, se
produceau peste 3 mil. tone de oțel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încăltăminte, tricotaje etc.
Această dezvoltare a atras forță de muncă. Populația oraşului a ajuns la un maximum de 89.000
locuitori.

Capitolul II Obiective turistice în județul Hunedoara

II.1. Obiectivele turistice naturale

Atracțiile turistice naturale reprezintă
principalul motiv al unor deplasări într-o anumită
localitate sau țară în scopuri turistice, iar, adesea, pot
fi considerate chiar că fond esență produsului turistic.
Obiectivul turistic natural este un element esențial
zonei, acesta având rolul de atractivitate turistică al
zonei de care acesta aparține, iar în absența atracțiilor nu ar mai fi necesare serviciile turistice.
Obiectivele turistice naturale în Județul Hunedoara sunt clasificate astfel:
Relieful. Este predominant muntos incluzând în întregime Munţii Retezat, a căror
înălţime maximă depăşeşte 2500 m, precum şi porţiuni
din Munţii Parâng, Ţarcu, Poiana Ruscă, Godeanu,
Metaliferi şi Zarandului. Varietatea reliefului este dată de
numeroase depresiuni intramontane: Hunedoara, Haţeg,
Petroşani, Simeria şi Brad. Judeţul este străbătut de râul
Mureş cu principalii săi afluenţi si raul Jiu care se
formeaza in depresiunea Petrosani prin unirea Jiului de
Vest cu cel de Est.
Clima. Din punct de vedere al unităţilor climatice,
judeţul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte
(cu 8 luni reci şi umede şi 4 luni temperate în zonele
6
înalte şi cu 5 luni reci şi umede şi 7 luni temperate la altitudini mijlocii) şi de un climat
continental moderat de deal, în restul teritoriului (cu 4 luni reci şi umede şi 8 luni temperate), cu
excepţia văii Mureşului şi depresiunea Haţegului. Temperatura medie anuală variază între 6,8°C
(Petrosani) şi 9,6°C (Hunedoara). În Lunca Mureşului media anuală a temperaturii este de 10 °C.
Maximă absolută a fost înregistrată în 1952 la Deva 39,7°C, minimă absolută fiind de -29°C (în
1954 la Petroşani). Aceste complexe condiţii climatice sunt determinate de varietatea reliefului
(etajare, compartimentarea şi fragmentarea lui, orientarea faţă de punctele cardinale). Iernile sunt
relativ umede, în timp ce verile sunt însorite.
Vegetaţia. Este caracterizată printr-o mare varietate a vegetaţiei, a cărei repartiţie
altitudinală este condiţionată de relief şi condiţii topoclimatice specifice. Vegetaţia alpină, cu
perioade de vegetaţie scurte, este mai extinsă în zonele înalte ale Munţii Retezat, Godeanu,
Parâng, se dezvoltă pe soluri primare, în condiţiile unui climat aspru.
Elementul caracteristic al acestui etaj altitudinal îl
constituie prezenţa pajiştilor cu rogoz de munte (Carex
curvula), rugină (Juncus trifidus), păruşcă (Festuca supina),
ce alternează cu tufărişuri pitice de merişor (Vaccinum vitis
idaea), afin (Vaccinum myrtillus), arginţică (Dryas
octopetala). Vegetaţia subalpină, cu suprafeţe extinse în
Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng şi Şureanu, conservă în parte trăsăturile vegetaţiei
alpine, o serie de plante ierboase: iarbă stâncilor (Agrostis rupestris), păiuşul pestriţ (Festuca
violaceea), tăpoşica (Nardus strictă), la care se adăugă prezenţa ienupărului (Juniperus sibirica),
jneapănului (Pinus montană), sălciilor pitice (Salix herbaceea, Salix sireticulata) şi a smârdarului
(Rhododendron kotschi). În zona alpină şi subalpină a Munţilor Retezat sunt localizate câteva
specii endemice, în cuprinsul acestui etaj altitudinal existând specii declarate monumente ale
naturii: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), ghinţura galbenă (Gențiană lutea), papucul
doamnei (Cypripedium calceolus), orhideea (Leocorchis frinaldskyana), arginţica (Dryas
octapetala) şi angelica (Angelica archangelica).
Reţeaua hidrografica a judeţului Hunedoara aparţine mai mult bazinului râului Mureş
decât bazinelor râurilor Jiu şi Crişul Alb. Densitatea
reţelei hidrografice este cuprinsă între 0,5 km/km² şi 1,1
km/km². Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine, din
punct de vedere al tipului de alimentare, tipului moderat.
Reţeaua lacustră cuprinde peste 80 de lacuri glaciare în
Munţii Retezat (Zănoaga-cel mai adânc lac glaciar din
ţară, Bucura-cel mai întins lac glaciar din ţară, Tău Porţii,

7
Tău Ascuns, Tău Agăţat, Lia, etc.); în Parâng: Gâlcescu, Zăvoaiele, Iezerul Mic; lacuri antropice
(Cinciş, Valea de Peşti, Gura Apelor).
Lacul Bucura din județul Hunedoara, fiind unul dintre cele mai mari lacuri glaciare de
pe teritoriul României, Lacul Bucura se află amplasat în
Munții Retezat, la o înălțime de 2040 metri. Având o
suprafață de 8,90 hectare, Lacul Bucura impresionează
anual mii de turiști veniți pentru a vizită frumusețile locului.
Cu toate că suprafață să este de-a dreptul spectaculoasă, în
realitate, acestea măsoară o adâncime de aproximativ 15
metri. Pentru a ajunge în aceste locuri este nevoie să incecati să colindați câteva trasee montane
inscripționate, durata lor ajungând uneori până la 4-5 ore, pe timpul verii.
Lacul Custura Mare din Parcul Național Retezat este situat în căldarea superioară a
pârâului Custurii, sub vârful cu aceeaşi denumire (2457
m), din munții Retezat, la altitudinea de 2 155 m. Se
consideră că acesta este lacul glacial situat la cea mai
mare altitudine din România, însă acest record este
controversat, din cauza existenţei mai multor cote. Lacul
este înconjurat de un prag glaciar şi are o suprafaţă de
2,80 hectare. Adâncimea să maximă este de 9 metri.
Accesul către lac se face prin mai multe locuri: pe la capătul drumului forestier de pe Lapuşnicul
Mare, pe la Gură Bucurii, prin Şaua Plaiului Mic, pe sub vârful Custurii, prin Şaua Marii, aflată
la est de vârf. De-a lungul zilei se poate admira un fenomen interesant: apa îşi schimbă culoarea
în diferite nuanţe.
Lacul Lia din județul Hunedoara situat în Zănoaga Bucurii, în Parcul Național Retezat
este cel mai de jos lac, din șirul de lacuri ale Bucurii. Aflat
la o altitudine de 1910 m, acesta are o suprafață de 1,35 ha
și o adâncime de 4,5 m. Lacul Lia are formă triunghiulară,
având baza de cca. 130 m și înălțimea de cca. 150 m. Este
alimentat de izvoarele ce coboară din lacul Zănoaga,
respectiv ale Caldarii Bucurii. Emisarul lacului pornește
din vârful triunghiului formând izvorul Bucurii. Dintre toate lacurile din circul glaciar Bucura,
Lacul Lia pare să aibă cei mai mulți păstrăvi. Lacul este ușor accesibil de la capătul drumului
forestier de pe Lapusnicul Mare, drum ce se oprește la pârâul Dracsanu, la 14 km de Gura Apei.
Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României: mistreţul, vulpea,
lupul, iepurele şi toată gama speciilor cântătoare. În lacuri şi râuri abundă numeroase specii de

8
peşti (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somoni şi alte specii). Dintre animalele domestice
cele mai răspândite sunt: bovinele, ovinele, porcinele și păsările.

Natura
ocrotită și
rezervații naturale. Teritoriul județului este unul extrem de bogat în arii naturale protejate și
cuprinde două parcuri naționale, un parc natural, 42 de rezervații naturale și monumente ale
naturii de interes național, 20 de situri de interes comunitar.
Parcul Național Retezat este cel mai important parc
nu numai din România dar și din Carpați, înființat în anul
1935 la 22 martine prin Jurnalul nr 593 al Consiliului de
Miniștri. Legislația adoptată ulterior anului 1990 respectiv
Legea nr.137/1995, Legea nr. 5/2000, Legea nr. 462/2001
reconfirmă statutul de arie protejată dar și extinde suprafață
parcului la 38 047 ha.
În anul 1979, Comitetul Om-Biosferă (MAB) UNESCO a declarat Retezatul și
Rezervație a biosferei pe 20 000 de ha. În anul 2004, Parcul Național Retezat a fost luat în
administrație de către Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. Munții Retezat au unele dintre cele
mai frumoase lacuri glaciare. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru
amatorii de drumeții iar pentru cei bine pregătiți există și câteva trasee de cățărare. Retezatul mai
este renumit pentru diversitatea floristică, adăpostind aproape 1 190 specii de plante superioare
din cele peste 3 450 cunoscute în România cât și prin existența a mai bine de o treime din flora
țării noastre (orhideea de munte, floare de colț, nucul sălbatic), acestea fiind motivele pentru care
a fost declarat Parc Național.
La acestea se adaugă un număr mare de specii inferioare. Parcul Național Retezat, datorită
haibtatelor sale foarte diverse, naturale sau puțin
modificate de intervenția umană, adăpostește o fauna
deosebită de bogată atât în ceea ce privește numărul de
specii cât și numărul mare de exemplare care alcătuiesc
populațiile acestor specii (capra neagră, cerbul, ursul,
râsul, cocoșul de munte, mistrețul). De asemenea în
acest masiv regăsim peste 60 de piscuri ce depășesc 2
200 altitudine, culminând cu Peleaga - 2509 m, peste 80 de circuri glaciare care impresionează

9
orice drumeț, reprezentând un munte al superlativelor care suscită practicarea turismului. Toate
acestea completează în mod desăvârșit biodiversitatea ecosistemelor naturale autentice, prin
prezența a numeroase endermisme, rarități și relicve postgaciare. Însă, în pofida valorii ridicate a
resurselor naturale, insuficientă dotărilor și a bazelor de cazare determina o circualtie turistică
redusă, mai ales petimpul iernii.
În afara Retezatului, regăsim în județul Hunedoara numeroase alte arii naturale protejate
precum:
Parcul Național Defileul Jiului. S-a înființa în anul
2005 prin Hotărârea Guvernului nr 1581/08/12/2005 că arie
protejată de interes național, cu o suprafață de 11 127 ha.
Din anul 2007 este prtejat că propunere de sit pentru eteaua
ecologică europeană NATURĂ 2000, în vederea conservării
habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice
de interes comunitar. Situat de-a lungul defileului format de
râul Jiu între masivele Parâng și Vălcan, Parcul Național Defileul Jiului impresionează prin
sălbăticia și frumusețea extraordinară a locurilor, prin uimitoarea bogăție a florei și faunei
sălbatice, acestea rezistând cu succes încercărilor de antropizare efectuate de-a lungul timpului.
În același timp, parcul are și o deosebită încărcătură istorică și spirituală.
Parcul Național Grădiștea de Munte – Cioclovina Aparține Munților Șureanu, ocupă o
suprafață de 38184 ha, aici regăsindu-se una dintre cele mai importante stațiuni antropice din țară
noastră respectiv Peștera Cioclovina în care s-a descoperit o calotă craniană de om primitiv.
Aici se întâlnesc numeroase obiecte speologice,
avene presionante, cascade, aflate în intregime în zona
fagetelor, adapsoteste relicve termofile rare care conferă
parcului natural un remarcabil interes fitogeografic.
Din anul 2007 este protejat că propunere de sit pentru
rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea
conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și
animale sălbatice de interes comunitar. Scopul creării parcului natural este protecția și
conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea acțiunilor umane cu natură de-a
lungul timpului a creat o zona distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, cu o
mare diversitate biologică.
Parcul cuprinde între limitele sale șase dintre cele mai spectaculoare rezervații naturale
ale județului (Complexul carstic Ponoraci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Sură Mare, Cheile
Crivadiei, Locul fosilifer Ohabă-Ponor, Dealul și Peștera Bolii), complexele arheologice decice
(Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Piatră Roșie) și așezările etnografice autentice din
Platforma Luncanilor, care îi conferă un plus de originalitate parcului.

10
 Groapa dinozaurilor "Țară Hațegului" este o arie naturală protejată de interes național
declarată astfel prin Hotărârea Guvernului nr 2151/2004. Recunoașterea internațională a
funcționarii sale, din anul 2005, s-a concretizat prin acceptarea Geoparcului Dinozaurilor "Țară
Hațegului" în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Retaua Globală (UNESCO). Din anul
2007 are în interiorul sau o suprafață de 23940 ha (protejată sub denumirea de "Situl Strei-
Hațeg", că propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană NATURĂ 2000, în vederea
conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și
animale sălbatice de interes comunitar. Această arie naturală
protejată are un statut special, datorită gradului ridicat de
locuire și scopul sau este de a asigura prtectia patrimoniului
natural și cultural al Țării Hațegului. Geoparcul cuprinde
elemente de interes geologic deosebit alături de ementele de
interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Factorul cheie care personalizează acest teritoriu
este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauride vârstă Cretaci Superior. Dinozaurii pitici din
Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importantă științifică și atractivitatea lor fiind superioară
prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane
dinozaurilor și a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.
Rezervația Științifică Gemenele este o arie naturală protejată de interes național situată
în zona centrală a Parcului Național Retezat, cu o suprafață de 1630ha. A fost înființată în anul
1955 odată cu încheierea convenției dinre Comisia
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii și Ministerul
Agriculturii. Se asigura un regim strict de protecție, prin
care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind
permise doar activiatile științifice, cu acordul forului
științific competent (Academia Română).
Cheile Uibarestilor sunt situate în aval de
localitatea Bulzestii de Jos și depășesc 2 km lungime în sctorul de îngustare iar abrupturile,
crestele și tarcurile stâncoase domină peisajul. Îngustarea profilului transversal este atât de
prununtata încât întreagă boltă se rezumă la o șerpuitoare fâșie albastră.
Cheile Jidetului reprezintă o rezervație naturală de tip mixt fiind situată pe terioriul
orașului Petrila și se caracterizează printr-un peisaj deosebit cu versanți abrupți, stâncarii
acoperite cu licheni galbeni, vegetație forestieră din etajul montan.
Cheile Cernei este o rezervație naturală situată pe Râul Cerna și prezinata un peisaj de o
deosebită varietate și frumusețe, nealterat de intervenție antropică.

11
 Cheile Cracin reprezintă o rezervație naturală de tip mixt de un interes peisagistic,
arheologic, floristic și faunistic deosebit. Formațiunile carstice sunt formate din peșteri și doline
cu vestigii paleoitice iar vegetația și fauna cuprind elemente rare.
Muntele Buces-Vulcan este o rezervație geologică și botanică în suprafață de 5 ha situată
pe teritoriul comunei Buces. Stancariile masivului adăpostesc 18 specii alpine și montane de un
interes stiiintific deosebit.
Complexul carstic Ponoraci Cioclovina este o arie naturală protejată de intres național
situată pe rază Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Se află pe rază localității
Cioclovina, comună Bisirid fiind unul dinre cele mai importante zone carstice din România, care
se romarca prin aspectul peisagistic, valoarea științifică și potențialul turistic. Arealul are o mare
diversitate spologica (peșterile Cioclovina Uscată, Ponoraci-Cioclovina cu Apă, Peștera din
Valea Calianului etc.), paleontologica (peștera Cioclovina Uscată), floristică și faunistică.
Podul Natural de la Grohot este o rezervație naturală de tip geologic în suprafață de un
ha fiind situată pe teritoriul satului Grohot. Podul este săpat într-un lambou calcaros al masivului
Piatră Grohotului, având o lungime de 30 m și o înălțime de 4-8 m. Vegetația calcarelor din
imediată apropiere a podului natural prezintă un interes remarcabil.
Cheile Ribicioarei sunt situate în amonte de așezarea Ribicioara de Jos și se
caracterizează prin abrupturi desfășurate în întreagă splendoare, cormisele zimțate și piscurile
ascuțite, ravenele în roca sau grohotisurile mobile.
Rezervația Paleontologica Sânpetru (Bazinul Hațegului) este renumită prin resturile de
dinosaurieni de vârstă cretacic superioară, vechi de peste 65-68 milioane de ani. Secția de Științe
ale Naturii a Muzeului Civilizației Dacice și Roamne din Deva deține un număr important de
fosile de dinozauri provenind din săpăturile paleontologice organizate încă de la sfârșitul anilor
80'. În străinătate, colecții curpinzand fosile din această rezervație paleontologica se află la
British Museum (Natural History-Londra) și la Magyar Allami Foldtani Intezet (budapesta).
Muntele Vulcan e ste o arie naturală protejată de interes național (inclusă unui sit de
interes comunitar pentru protecția habitater și speciilor de
animale sălbatice). Ocupă o suprafață de 5ha, situată la
limita județelor Hunedoara și Albă, pe teritoriul comunelor
Buces, Blăjeni și Ciuruleasa, rezervația apărând că un masiv
izolat foarte spectaculos. Stancariile masivului adăpostesc
18 specii de plante alpine și montane de interes științific
deosebit și specii de păsări de importantă comunitară.
Se adaugă numeroase peșteri, precum Tecuri (arie naturală protejată de interes național
situată pe rază Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina este renumită prin frumusețea
formățiunilor stalagmitice, coraliene și microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai
spectaculoase stalgmite din peșterile României, înalta de 7 m), Sura Mare (arie naturală protejată

12
de interes național situată pe rază Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, adăpostește
una dintre cele mai mari colonii de lilieci din sud-vestul Europiei și se remarcă prin aspectele
spectaculoase oferite de defileul subteran), Peștera Bolii (cea mai vizitată din județ), Peștera
Zeiculuui (prezintă o mare varietate de formățiuni stalagmitice și un bogat material
paleontologic), Peștera Cizmei (apreciată în mod deosebit pentru desenele rupestre și
numeroasele fragmente ale ursului de peștera). De asemenea, merită a fi menționate Pădurea
Chizid (rezervație botanică, un vestigiu al diversității ecosistemelor inițiale), Pădurea Bejan
(rezervație forestieră),
Dealul Cetății Deva (rezervație naturală de tip mixt,
conul vulcanic format din anderzite adăpostește o vegetație
de un interes excepțional fitogeografic), Fânațele cu narcise
Nucșoară (rezervație botanică), Tufurile calcaroase din Valea
Bobâlna (rezervație geoglogica la contactul dintre călcare și
complexul cristalinului de rapoly, apar izvoare termale, carbonatice, datorită cărora în zona
există o intensă activitate de depunere a carbonatului de calciu sub formă tufurilor calcaroase
(cascade și praguri în talvegul pârâului, grote săpate în tuful calcaros depus pe versanții abrupți).
La 3km de orașul Hațeg se află cea mai renumită rezervație de creștere a zimbrilor.
Exemplul tipic pentru județul Hunedoara îl constituie degradările pe care le produc turiștii pe
teritoriul Parcului Natural Retezat dar și defrișările și pășunatul intensiv iar amenajările necesare
pentru desfășurarea unui turism în condiții civilizate sunt reduse. Se constată un impact negativ
în zonele de campare, în jurul cabanelor, în lacuri și pe terase în sensul abandonării și
împrăștierii deșeurilor, dar și al braconajului cinegetic și piscicol.
Cu toată diversitate și bogăția de resurse naturale protejate existente în județul
Hunedoara, măsurile concrete luate pentru prevenirea și evitarea degradării acestora sunt puține,
inițiativele fiind mai ales de ordin teoretic și legislativ și mai puțin ordin practic. În plus,
informațiile sunt încă insuficiente, în special cele privind obiectivele istorico-culturale din zona
Retezatului, care nu sunt atrase în circuite turistice mai largi.

II.2 Obiectivele turistice antropice

Resursele turistice antropice reprezintă creeatia umană şi sunt rodul eforturilor tehnice,
economice şi culturale îmbinate într-un mod armonios cu natură. Resursele turistice antropice se
împart în trei mari categorii: edificii şi elemente cu funcţie turistică, activităti sociale cu funcție
turistică și resurse turistice de natură etnografică.
Cercetările efectuate de-a lungul anilor au pus în valoare, pe teritoriul județului
Hunedoara, o serie de obiective arheologice (Turdas, Deva, Soimus, Unirea, Zlasti, Mintia),
cuprinzând un bogat inventar de unelte lucrate prin tehnică slefuitului și ceramică. Sunt specifice
13
perioadei de tranziție de la neolitic la epoca bronzului urmele materiale aparținând culturii
Cotofeni, mai ales ceramică ornamentală cu striuri și împunsături succesive, atestate în așezări pe
înălțimi la Deva, Boholt, Cozia, Almas – Săliște, precum și în peșterile de la Godinesti și
Crăciunești.
Principalele obiectivele turistice antopice din Județul Hunedoara sunt:
Castelul Huniazilor. Denumit și castelul Corvinilor
sau castelul Corvineștilor, este de departe cel mai important
obiectiv turistic din județ. Atunci când spui Hunedoara, te
gândești automat la acest castel care se află în orașul cu
același nume. Cu o istorie foarte bogată și cu un aspect
deosebit, acesta este o adevărată bijuterie a României și
atrage an de an, atât turiști români cât și turiști străini.
Vizitatorul este fascinat la drumul prin castel de modul armonios în care diversitatea stilurilor de
construcție se împletesc, reprezentând ere diferite și totuși reușind să păstreze o atmosfera aparte,
unitară și unică acestor locuri. Motivul pentru care nu trebuie să ratezi acest obiectiv atunci când
vizitezi Hunedoara este cât se poate de simplu: este o adevărată lecție de istorie, zidurile sale
ascunzând legende apreciate atât de copii, cât și de adulți.
Sarmizegetusa Regia este o urmă a unui fost mare
centru meșteșugăresc, capitală politică și religioasă a Daciei
și ascunde o mulțime de povești, care mai de care mai
interesante. În vechiul centru locuiau toate persoanele
importante din stat, de la regi, până la demnitari, aristocrați,
medici sau constructori. Conform arheologilor, orașul a fost
construit în secolele III-II înainte de Hristos, însă această dată nu este bătută în cuie.
O parte dintre specialiști consideră că este mai vechi cu cel puțîn 600 de ani. Este cert
faptul că această veche capitală a Daciei a fost distrusă în anul 106 după Hristos de către români.
Astăzi sunt păstrate doar niște ruine, așadar, atunci când mergi în vizită este bine să acorzi atenție
mare ghidului, deoarece în felul acesta vei putea cunoaște cele mai interesante povești despre
vechii daci și despre modul în care se organizau. Sarmizegetusa Regia nu este singură ruină a
vechilor cetăți Dacice. Tot în județul Hunedoara, mai exact în localitatea Sarmizegetusa, vei găși
ruinele capitalei Daciei Române, numită Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Cetatea Devei. Este un monument istoric
construit în secolul al XIII-lea pe Dealul Cetății, în
acel moment fiind una dintre cele mai importante
cetăți ale Transilvaniei. Fiind situată pe un deal înalt
din Deva, cetatea dispune de o telecabina, care este și

14
ea în sine un obiectiv, fiind singurul ascensor înclinat din România. Este recomandat să urci cu
telecabina și să coborî pe jos, deoarece în felul acesta poți descoperi toate frumusețile locului. Un
lucru este cât se poate de cert: cetatea Devei oferă o panorama deosebită asupra reședinței de
județ, fiind astfel un loc perfect pentru a face poze și a păstra amintiri impresionante.
Biserica Densuș. Situată în apropiere de Hațeg, fiind cea mai veche biserica din
România (unii spun că de pe vremea dacilor sau românilor) în care slujbele se țin neîntrerupt de
7 secole. Nicolae Iorga a numit-o „fără pereche în toată românimea”, şi pe bună dreptate şi-a
câştigat denumirea. Datorită particularităţilor sale deosebite
şi unice, biserica pare a fi cel mai ciudat edificiu din Ţara
Haţegului. Construcţia este ridicată din piatră provenind de
la Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Se spune despre acest lăcăş
de cult că este construit pe ruinele unui templu dac închinat
zeului Zamolxe, care apoi a trecut în posesia românilor,
odată cu colonizarea Daciei de către Traian. Templul dac a
fost transformat apoi într-un templu închinat zeului Marte, unde românii obișnuiau să facă
sacrificii.
Mănăstirea Prislop. Este una dintre cele mai importante centre spirituale ale țării
noastre, vizitată anual de mii de credincioși. Aici se află
mormântul părintelui Arsenie Boca, devenit în ultimii ani un
important loc de pelerinaj pentru ortodocşii români. Tot aici
este și chilia săpată în stâncă a cuviosului Ioan Sihastrul, dar
și icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, datând din
secolul al XVII-lea.
Cetățile dacice din munții Șureanu (munții Orăștiei): între secolul I i.Hr. și secolul I
d.Hr. au fost ridicate în munții Șurenu(Orăștiei) cele șase fortărețe dacice pentru apărare și
protecție împotriva cuceririi române: Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatră Roșie, Costești –
Blidaru, Costești – Cetățuie, Căpâlna și Bănița și fac acum parte din patrimoniul cultural
mondial UNESCO.
Etnografie și folclor. Multe din tradițiile și obiceiurile locurilor practicate încă din cele
mai vechi timpuri, sunt încă în viată astăzi.
Pitărăii – Colindul din ajunul Crăciunului
Cele mai autentice colinde există încă în satul Petros
unde oamenii colindă din casă în casă însotiti de fluier si
strigături. Tineri si bătrâni deopotrivă iau parte si cântă peste

15
50 de colinde laice (despre întelepciune, bogătia casei, curaj, nunți, povești de vânătoare) si
colinde religioase (care preamăresc nașterea lui Isus).
Arminden. Constă în prindera în poartă. În ajun de 1
Mai a unui vârf de mesteacăn verde. Explicatia este legată de
momentul căutării lui Isus de către evrei, care stiau că-l vor găsi
la o casă cu nuia verde la poartă. Atunci toti locuitorii au pus
niua verde în poartă.
Măsuratul oilor. Un obicei care începe la mijlocul lunii
Mai, când ciobanii își adună oile si conform unui ritual vechi, le
mulg si măsoară cantitatea de lapte produs. Se stabileste
rânduiala la stână, la ciobănit si la brânză, totul într-o atmosferă
de petrecere.
Joia marii strigării. Se desfăsoară în joia dinaintea
Pastelui, noaptea, în jurul unui foc. Constă în ironizarea
defectelor de caracter ale unor persoane sau ale unei comunităti
prin strigarea lor de pe un vârf de deal.

Printre obiectivele tehnico-economice ale județului

Hunedoara se numără:
Barajele. Autorităţile din judeţul Hunedoara au montat pe cursul râului Mureş, în zona
localităţii Bejan, trei baraje de reţinere a unei eventuale unde de poluare provenită de la
Termocentrală Iernut, judeţul Mureş. De asemenea, barajele care s-au instalat la confluenţa râului
Mureş cu râul Căian rămân active până când timpul necesar traversării acestei unde de poluare
va trece de judeţul Hunedoara.
Barajele din judeţul Hunedoara sunt montate oblic faţă de axul principal de curgere al
râului Mureş, în aşa fel încât o eventuală pată de ulei să poată fi dirijată mai uşor spre un loc de
unde poate fi captată cu pompele de suprafaţă.
Principalul baraj din Hunedoara este marele baraj din Retezat, a fost unul dintre cele mai
importante proiecte energetice realizate în comunism.
Barajul Gura Apelor. A fost inaugurat în 16 aprilie 1986, după 11 ani în care s-a muncit
la construcţia lui. Zeci de kilometri de galerii au fost săpaţi
în munte pentru a devia cursul pâraielor din Retezat spre
lacul de acumulare. La acea vreme, Gură Apelor era
considerat cel mai mare baraj de anrocamente şi miez de
argilă din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de
mineri şi constructori au fost implicaţi în cel mai mare
proiect hidroenergetic realizat în istoria judeţului
Hunedoara: construcţia Barajului Gură Apelor, din Masivul Retezat. Barajul Gură Apelor (sau
16
Gură Apei) a fost construit la marginea Parcului Naţional Retezat, la capătul unui drum de 40 de
kilometri ce porneşte din Haţeg şi se afundă în munte. În vremea inaugurării lui, în 16 aprilie
1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) şi argilă din Europa, iar potrivit
reprezentanţilor Hidroconstrucţia, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale
piramidei lui Keops.
Lacuri. Lacul Cinciş. Este un lac de acumulare
din județul Hunedoara, fiind unul dintre cele mai mari
lacuri din Transilvania, acesta având o adâncime de
48m, și o suprafață de aproximativ 200 ha. A fost creat
la începutul anilor 1960, pe vatra a cinci cătune de pe
Valea Cernei, pentru a satisface nevoia industrială de apă
a combinatului siderurgic din Hunedoara. Satele au fost inundate, iar localnicii au fost nevoiţi să
se mute. Se spune că asupra lacului au fost aruncate blesteme, că este bântuit, iar trupurile celor
care se ineacă aici nu au mai fost scoase la suprafaţă.
În anii 1963-64 lacul de acumulare a fost amenajat pe amplasamentul satului Cinciș,
familiile au fost strămutate. Se spune că numele acestui sat se trage de la cei 'cinci inși' care au
întemeiat așezarea, făcându-și aici cinci case. Se mai spune că cei cinci întemeietori (bunicul,
fiul și trei nepoți) erau luptători viteji, care l-au salvat pe împăratul lor din prinsoarea turcilor,
într-o lupta dată la locul numit astăzi Poiana Turcului, drept urmare, ei au primit că răsplată
plaiul Cinciș.
Printre fermele agricole existente în județul Hunedoara se numără:
Ferma de porci mistreți la poalele Munților Parâng. Cristian Lupşoiu are în grijă peste 30 de
mistreţi, într-un ţarc pe care l-a înfiinţat la poalele
Munţilor Parâng, în Valea Jiului. Fermă hunedoreanului nu
produce deocamdată venituri, însă Cristian Lupşoiu speră
că situaţia ei se va schimbă. În România, în general, şi în
Valea Jiului în special, a început lumea să consume vânat
în mod constant”, spune Cristian Lupşoiu. Deocamdată,
hunedoreanul nu primeşte subvenţii pentru creşterea porcilor mistreţi, dar speră că va putea
beneficia de ele o dată ce îşi va mări efectivele de animale din fermă. Preşul cărnii de porc
mistreţ este de circa trei ori mai mare decât cel al cărnii de porc, totuşi are căutare, mai adaugă
Cristian Lupşoiu.
Ferma agricolă care cultivă parfum. Terenul agricol al familiei Călugăru nu produce hrană,
ci parfum. Hunedorenii au început acum doi ani o afacere ”relaxantă” cu flori de lavandă.
Afacerea cu lavandă de la Cristur are o particularitate pe
care ține să o releve întreprinzătorul: totul se face manual. ”Lucrul

17
la câmp, recoltarea, pregătirea producției pentru prelucrare, transformarea florilor de lavandă în
buchețele sau pernuțe aromate, săpunuri, uleiuri aromatice, piese ornamentale de apartament le
facem de mână. Asta mi se pare foarte important, într-o piață în care chimia confiscă aproape tot ce e
natural în agricultură”, spune întreprinzătorul. Cele două recolte anuale ale fermei din Cristur sunt
trasformate în produse finite cu valoare adăugată mult mai mare decât vânzarea brută a lavandei. Cu
mobilizarea întregii familii și a prietenilor, lavanda trece prin mai multe faze de preparare pentru a
deveni la final materia primă pentru o întreaga linie de produse.
Socio – demografia. Cu o populație majoritar românească, iar principalele minorități
sunt cele de maghiari și romi, iar pentru aproximativ 9% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, dar există și
minorități de româno-catolici, penticostali, reformați și baptiști, iar pentru aproximativ 9,5% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Tendinţa demografică la nivelul judeţului Hunedoara indică o continuă scădere în
perioada 1992 – 2011, conform datelor de la Recensăminte Populația județului Hunedoara se
împuținează pe zi ce trece. Conform datelor oficiale, populația a scăzut simțitor în cursul anului
trecut, neînregistrându-se spor natural pozitiv în niciuna dintre cele 12 luni ale anului trecut.
Hunedoara este cel mai urbanizat judeţ din ţară, cu un total de 7 municipii, 7 oraşe şi 55
de comune. O dezvoltare firească, având în vedere miile de locuri de muncă care au fost create în
minerit şi siderurgie de-a lungul industrializării din anii ’50 ai secolului trecut. În mediul urban
din judeţul Hunedoara există în jur de 145.000 de gospodării, trei sferturi din populaţie locuieşte
în mediul urban şi trăieşte în locuinţe proprii.
De asemenea, aproape toate gospodăriile din judeţ din mediul urban beneficiază de
instalaţii electrice, iar 90 la sută dintre acestea au canalizare proprie sau din reţea, 80 la sută au
baia în locuinţe şi cam tot atâtea au şi bucătărie. Cât despre termoficare, cam 60 la sută dintre
gospodăriile de la oraş beneficiază de încălzire fie prin sistem centralizat sau propriu.
Populația din mediul rural din Hunedoara a scăzut dramatic, mai mult pe cale naturală.
În multe dintre statele europene, în mediul rural, o localitate are de la 5.000 de persoane
în sus. În judeţul Hunedoara, cea mai mare comună, Pui, are cu puţîn peste 4.000 de locuitori, iar
cea mai mică – Bătrâna – în jur de 100. În asemenea, condiţii este necesar că în mediul rural, cel
puţin în judeţul Hunedoara, să fie comasate multe dintre localităţi, printr-o nouă împărţire
administrativ teritorială.
În prezent spațiul rural reprezentând doar 25%, masa demografică din mediul rural este
caracterizată şi de un procent ridicat al populaţiei cu vârsta peste 65 de ani, procent ce depăşeşte
ponderea copiilor şi tinerilor sub 24 de ani.

18
 Capitolul III Baza tehnico materială a județului Hunedoara

Baza tehnico-materială a județului Hunedoara cuprinde structuri de primire turistice și

reprezintă totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea
funcțiilor sale economice și sociale. În acest context sunt luate în vedere atât mijloacele materiale
specifice turismului, cât și cele comune, aparținând altor ramuri. Un teritoriu poată ar fi declarant
“de interes turistic”, trebuie să răspundă la două cerințe esențiale: să dispună de resurse naturale
și de alte elemente de atracție preferate de turișți (istorie, cultural-artistice etc), precum și de
posibilități de acces de transport, de cazare, de alimentație, de unități comerciale, de instalații, de
alte amenajări adiacente etc., într-un cuvânt de baza matarială și de infrastructură necesară pentru
a facilita activitățile turistice.

III.1 Structurile de cazare

Baza tehnico-materială de cazare a turismului, numită generic și structuri de primire
turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea
funcțiilor sale economice și sociale. În acest context sunt luate în
vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât și cele
comune, aparținând altor ramuri.

19
 În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului un loc important revine bazei materiale a
cazării. Acest fapt se datorează stringentei necesității pe care o acoperă, respectiv „innoptarea''.
Principalele structuri de cazare din cadrul județului Hunedoara sunt reprezentate de:
cabane, pensiuni, case de vacanță, vile, hoteluri. Un consum turistic nu s-ar putea desfășura fără
a apela la una din componentele structurilor de primire cu funcție de cazare.

III.2 Structurile de alimentație

Alimentația publică ocupă un rol importantă în transformarea modului de viață al
oamenilor, participând direct la îmbunătățirea aprovizionării populației cu produse și preparate
culinare, într-o gama sortimentală corespunzătoare și variată, din punct de vedere cantitativ și
calitativ, răspunzând celor mai exigențe cerințe. Pe de altă parte, alimentația publică oferă
multiple condiții de folosire a timpului liber, cu atât mai mult în condițiile creșterii dimensiunilor
acestuia, pe lângă funcția fiziologică propriu-zisă ea îndeplinind o serie de funcții de agrement,
odihnă și recreere, în general, de petrecere agreabilă a timpului liber.
Sute de mii de turiști ajung în județul Hunedoara, având drept țintă obiective turistice
naționale de prim rang. Din nefericire, o adevărată comoară stă gata să fie pierdută în uitare:
bucătăria hunedoreană, este un melej de savoare cu mesele ei naturale, gustoase și savuroase.
Bucătăria Hunedoreană a suferit de-a lungul istoriei influență bucătăriei austro - ungare.
Mâncărurile obținute în bucătăria din Transilvania, sunt mâncăruri grase, gustoase și piperate, se
realizează pe baza de carne și în special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele și
brânzeturile precum ouăle, se folosește multă slănină afumată, bine pregatită, care se consumă în
tot timpul anului, chiar și vara, fie că e tare, sau este folosită la prepararea diferitelor mâncăruri.
. Ciorbele se acresc cu oțet sau zeamă de varză și se îmbunătățesc, "se dreg" cu gălbenușuri de
ouă, smîntînă și făînă, specific acestor ciorbe este tarhonul. La obținerea mâncărurilor se
folosește untură de porc și rantasul obținut din ceapă înăbușită și făină puțin rumenită.
Sosurile sunt în general albe dar și colorate cu boia de ardei. Salatele, că de altfel
și sosurile se îndulcesc cu zahăr. Se mănâncă mult papricaș cu găluște din făină și ouă fierte în
apă cu sare. Toate preparatele sunt servite în unitățile de
alimentație din cadrul județului, structurile de alimentație fiind
bine dezvoltate, sectorul alimentației publice fiind cunoscut
și în continuă dezvoltare. Pe județ, repartiția numărului de
locuri la mese în unitățile de alimentație publică este
reprezentat de 858 locuri, acestea fiind împărțite în tipurile
de unități predominante de unități de alimentație publică.

III.3 Baza tehnico-materială de agrement

Agrementul turistic reprezintă ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și
formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei
20
grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei
împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabile.
În județul Hunedoara principalele locuri de agrement sunt :
Bazinul de înot Hunedoara : situat pe strada Avram Iancu nr. 12 din municipiul
Hundeoara, complexul este format din două bazine, unul
dintre ele, având 25 m lungime, 6 culoare, o adâncime
de 1,90 m și o temperatura a apei 23 de grade Celsius,
este destinat campionatelor naționale și internaționale,
dar și pentru agrement și întreținerea condiției fizice, al
doilea bazin este destinat copiilor, având o lungime de
15 m, o adâncime de 1 m, iar temperatura apei de 29 de grade Celsius. Mai are în dotare: sala de
fitness, saună, masaj, solar, magazin cu materiale sportive.
Pârtiile din Parâng : situate în stațiunea de
iarnă Parâng, oferă condiții excelente pentru sporturile
de iarnă și locuri de cazare confortabile, în cabane, vile
sau la particulari, în stațiunea Parâng există mai multe
părții de schi, create atât pentru cei ce practică acest
sport la un nivel minim, cât și pentru cei avansați.
Pârtia Râușor: situată pe teritoriul
administrativ al localității Râul de Mori, caracteristicile
pârtiei sunt: nivel mediu de dificultate, 1.200 m lungime,
altitudinea de plecare 1.200 m și cea de sosire 850 m,
înclinație 22%, diferența de nivel 350 m, lățime medie de 45
m și suprafață de 2ha. Turiștii se pot caza în cabanele, vilele
sau pensiunile din zonă, dispune de centru pentru închirierea
echipamentului sportiv, capacitatea pârtiei fiind de 1.000 -
1.200 de persoane.
Stațiunea Straja : este situată în Munții Vâlcan,
zona valea Jiului, la aproximativ 8 km de orașul Lupeni, este
una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane din România,
oferă turiștilor o diversitate de posibilități de cazare: 210
cabane, case de vacanță, vile și pensiuni. În stațiunea Straja
sunt amenajate 7 părții, însumând o lungime de 5 km.
Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroșani : În
1991, Teatrul de stat Valea Jiului își schimbă titulatura în
Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu Petroșani, așa cum este
cunoscut astăzi. Clădirea, cu o suprafață de 1.250 mp,
21
cuprinde o sală de festivități cu 400 de locuri și o scenă încăpătoare, pentru reprezentații artistice
și teatrale. Pe scenă acestui cazinou muncitoresc se vor perindă trupe de teatru din mai toate
marile orașe ale țării.
Zona de agrement Cinciș : Recunoscută ca
zonă de agrement (hunedorenii îl numesc “Marea
hunedorenilor“ mai în glumă, mai în serios) căutată
de turiști, mai ales pe perioada verii, pe malurile lui,
au apărut numeroase cabane și hoteluri particulare
existând condiții de cazare și distracție pentru fiecare:
sporturi nautice, fie că vrei să te scalzi în lac sau să te bronzezi, fie că vrei să pescuiești sau pur și
simplu să lenevești în natură. Temperatura medie a apei este de 18°C.
Arsenal Park : Nici nu-ți imaginezi câte activități
poți face în acest complex! Paintball, airsoft, tir cu arcul,
drumeții pe bicicletă, relaxare la spa, distracție la aquapark,
PowerFun Jumps, vizită la Muzeul militar, golf, vânătoare de
comori, tiroliana, tir cu arme de foc, jeep wrangler, plimbări
relaxante pe cei 12km de alei și multe altele. Dacă le-ai
încerca pe toate, nu ți-ar ajunge nici două zile. Într-un cuvânt, la Arsenal Park ai ocazia să te
distrezi în cel mai bine păzit loc din România – așa era recunoscută zona în perioada comunistă,
în acest perimetru aflându-se odinioară fosta fabrică de armament.

Concluzii și propuneri
22
 În concluzie, județul Hunedoara este situat printre principalele județe cu o varietate
ridicată de obiective turistice, care merită din plin să fie vizitate, fiecărora atribuindu-se o istorie
importantă. Cele mai dotate produse turistice pot fi amplu puse în valoare datorită creșterii
numărului de turști, de care Hunedoara dispune anual și datorită modernizărilor și noilor dotări
de care infrastructura turistică a județului a beneficiat.
Hunedoara, se remarcă prin puternica sa urbanizare, prezenţa unui relief variat: munţi,
lacuri, parcuri și rezervații naturale, peșteri și lunci care oferă o privelişte încântătoare și
datorită valori turistice culturale de care județul dispune.
Evoluarea industriei turistice românești indică faptul că turismul poate deveni una din
industriile de export puternice ale României, care va concura efectiv cu alte țări.
Recomand vizitarea județului Hunedoara, și cred cu tărie că orașele, peisajele și
obiectivele turistice din cadrul județului, va vor încânta priveliștea și cu siguranță veți dori să va
reîntoarceți.
În urma studiului efectuat în realizarea lucrării propun ca, primăriile împreună cu
administrația să continue dezvoltarea infrastructurii turistice din cadul județului și de a se acorda
o atenție mai mare aspuspre zonelor rurale din cadrul județului.

Bibliografie

1. Mihai Ielenicz, Laura Comănescu – România potențial turistic, Editura Universitară București
2009.
2. Nicolae Neacșu și colaboratorii – Resurse și destinații turistice interne și internaționale,
Editura Universitară, București, 2009.
3. Andreea Băltăreții și colaboratorii – Economia turismului studii de caz, statistici, legislație,
Editura Uranus, București 2010.
4. Melinda Cârdea și colaboratorii – Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară,
București; 2012
5. Mihai Ielenicz, - România – Enciclopedie turistică , Editura Corint, București; 2003
23
6. Gabriela Stanciulescu – Tehnologia turismului, manual pentru clasele a XI – a și a XII – a,
Editura Niculescu, București, 2004
7. Oscar Snak și colaboratorii – Economia turismului, Editura Expert, București, 2001.

ANEXE

24
 Circuit turistic Salonta - Hunedoara

Traseul parcurs se desfășoară pe următoarele rute:

Salonta – Tinaca – Beiuș – Ștei – Halmagiu – Brad – Hunedoara - Deva – Ilia – Savarsani
– Radna – Arad– Sofronea – Curtici – Sânmartin – Chișineu Cris – Salonta.
Desfăsurat pe parcursul a trei zile începând cu dată de 01.07.2018 – 03.07.2018, folosind
mijlocul de trasport propriul, mașînă.
Ziua 1
Plecare din Salonta la 8:00 pe traseul : Salonta - Tinaca - Beiuș - Ștei - Halmagiu - Brad -
Hunedoara.
În Tinca vizităm Biserica Ortodoxă din satul Tinca, unde poate fi văzut unul dintre cele
mai frumoase iconostasuri suflate cu aur și Monumentul Eroilor căzuţi în timpul celui de-al
doilea război mondial, construit în anul 1994, amplasat în faţa Bisericii Ortodoxe.

Mo nu
me ntu l

Eroilor căzuţi Biserica Ortodoxă

Ne îndreptăm cu pași repezi spre Beiuș, unde vizităm:
Muzeul Municipal de Istorie și Etnografie și Monumentul ostașului român

Ur
me a ză
25
Ștei, unde putem admira minunatele podoabe ale naturii, cum ar fi : Lacul Ștei, Peștera Urșilor,
Rezervația Valea Sighiștelului.

Lacul Ștei Peștera Urșilor Rezervația Valea Sighiștelului

Urmează Halmagiu, iar aici vizităm următoarele atracții turistice: Hanul Birtul Mare,
Monumentul lui Avram Iancu și Monumentul eroilor.

Hanul Birtul Mare Monumentul lui Avram Iancu Monumentul eroilor

După aproximativ 30 de minute de condus, ajunși în Brad vizităm următoarele : Muzeul
aurului, Muzeul de etnografie, Statuii Lupoaicei și Mormântul lui Avram Iancu.

Muzeul auruli Stauia Lupoaicei Mormântul lui Avram Iancu

După un scurt popas la Pensiunea Mario, situată la doar 2 minute de centrul municipiul Brad ne
îndreptăm spre Hunedoara.
După aproximativ o ora de condus, ajungem în Hunedoara, unde vizităm: Sarmizegetusa Regia și
Parcul Național Retezat.

26
Sarmizegetusa Regia Parcul Național Retezat
Luăm cina și înnoptăm în Hunedoara la Casa Bal, la prețul de 100 lei/ persoană (mic dejun inclus).
Ziua 2
Traseu : Hunedoara - Deva - Ilia - Săvârșin - Radna - Pauliș - Arad
Dimineață la prima ora, după servirea micului dejun am plecat să vizităm :
Peștera Bolii si Castelul Huniazilor

După aceea pornim spre Deva, iar după aproximativ 30 de minute ajungem. Aici vizităm :
Cetatea Devei, Castelul Magna Curia, Manăstirea Prislop și Lacul Cinciș.

Cetatea Devei Castelul Magna Curia

27
 Manăstirea Prislop Lacul Cinciș
Pornim spre Ilia, unde vizităm : Bastionul Roșu din Ilia

Bastionul Roșu din Ilia

Urmează Săvârșin, aici vizităm : Castelul Regal din comuna Săvârșin

Castelului Regal din comună Săvârșin, județul Arad

Ne îndreptăm spre Radna, aici ne încântăm privirea la Muzeul Orășenesc Lipova

28
 Muzeul Orășenesc Lipova
După un scurt popas în Radna la Pensiunea Mara, pornim spre Pauliș.
În Pauliș vizităm : ruinele Cetății Cladova și Cramă Wine Princess

Cetății Cladova Cramă Wine Princess

Urmează Arad, aici vizităm :

Palatul Cultural și Biserica Roșie

Ziua 3
Traseu : Arad - Sofronea - Curtici - Sânmartin - Chișineu Cris - Salonta.
Luăm cină și innoptal la Hotel Queen hotel de 2 stele.
Dimineață după servirea micului dejum plecăm să vizităm Cetatea Aradului

Cetatea Aradului
29
Urmează Sofronea, aici vizităm : Castelul Purgly din comuna Sofronea

Mergem mai departe spre Curtici, Grădina Botanică Macea ne încânta priveliștea.

Plecăm iarăși la drum și nu după mult timp ajungem în Sânmartin, aici vizităm : Castelul
Sânmartin.

În ultima localitate al acestiu traseu turistic (Chișinău-Cris) vizităm : Casă de cultură și

Monumentul eroilor grăniceri.

30
 Casa de cultură Monumentul eroilor grăniceri
Sfârșitul traseului are loc în gara din Salonta.

31