Managementul IMM

Particularitalile manageriale ale IMM-urilor

TARGOVISTE
2014

Particularitatile manageriale ale IMM-urilor

1.Introducere

Performanţele IMM-urilor în ţările dezvoltate demonstrează că acestea nu ar fi fost

posibile fără fundamentarea activităţii lor pe conceptele, metodele şi tehnicile managerial –
intreprenoriale profesioniste. Fireşte, această dependenţă este valabilă şi pentru
România.Practica activităţilor IMM-urilor demonstrează că doar o proporţie redusă dintre
acestea folosesc în mod sistematic elementele oferite de managementul profesionist. Cauzele
principale ale acestei situaţii sunt insuficienta ofertă de consultanţă şi pregatire managerialăde
calitate superioară, şi costul său relativ ridicat în raport cu posibilităţile marii majorităţi aIMM-
urilor autohtone. Depaşirea acestor cauze este posibilă numai prin dezvoltarea uneiputernice
reţele naţionale de centre de consultanţă şi pregătire managerială, care să acopereîntreg teritoriul
ţării şi să depaşească cele două handicapuri, de calitate şi preţ, relevate.
Perioada contemporană se caracterizează printr-un ritm de producere şi implementarea
progresului ştiinţific fără precedent în istoria României. Ca urmare, inovaţia competitivădevine
un determinant pentru performanţele unei proporţii tot mai mari de IMM-uri, înprincipal din
industrie, comunicaţii şi construcţii, dar şi cu frecvenţă crescândă în servicii,transporturi,
agricultură şi chiar comert. În consecinţă, este în interesul naţional de aimplementa în România
acele modalităţi de intensificare şi eficientizare a promovarii IMM-urilor centrate pe inovare,
care s-au dovedit eficace în alte ţări. Dintre acestea, practicamondiala recomanda cu prioritate
incubatoarele de afaceri şi parcurile ştiinţifice(tehnopolurile).
Baza de plecare poate şi trebuie să o constituie strategia de aderare la UE a
României,acceptată de conducerea UE în vara anului 2000, se impune însă ca strategia pentru
IMM-urisă fie structurată riguros cu elemente precis definite pentru fiecare din componentele
majoreale unei strategii. Definirea strategiei IMM-urilor pe o asemenea structură, utilizată
deexperţii în management, îi conferă un plus de rigurozitate şi operaţionalitate, favorizând
implementarea sa rapidă şi eficace. Cu alte cuvinte, îi imprimă caracteristicile necesare pentru a
contribui substanţial la soluţionarea principalelor probleme care împietează, uneori chiar
blochează funcţionarea şi dezvoltarea IMM-urilor. Realizarea unei strategii calitativsuperioare,
de către organismul guvernamental de resort, nu se poate asigura decât dacă întoate aceste faze
sunt implicaţi plenar reprezentanţi organizaţiilor reprezentative de IMM-urişi a celorlalţi
parteneri sociali importanţi. Interesul major pe care îl au în acest domeniu,cunoaşterea
aprofundată a problematicii intreprenoriale şi stilul specific de lucru de tip intreprenorial sunt de
natura să prevină o abordare birocratic - funcţionărească, care ar puteaprelungii derularea
acţiunilor prevăzute.

2.EVOLUTIA SI STRUCTURA IMM

Conform celor mai răspândite definiţii, IMM-rile sunt firme care angajează mai puţin de
500 muncitori. Din această cauză singurul criteriu utilizat in aceasta definiţie este numărul de
muncitori si este singurul element care le distinge de firmele mai mari.
Intreprinderea sau fima mică şi mijlocie se inţelege o organizatie alcătuită din una sau
mai multe persoane care desfăşoară activităţi , utilizând de regulă mijloace economice in vederea
obţinerii de profit , este cea care răspândeşte forma oganizatorică.

Importanţa sa deosebită rezultă din

- Este principala creatoare de substanţă economică fără de care societatea contemporană nu
poate exista ;
 -Performanţele sale condiţionează starea şi performanţele economiei fiecărei ţări şi
standardul de viaţă a populaţiei ;
Argumentele in favoarea acestei premise sunt
-Generatoare a cea mai mare parte a PIB in fiecare ţară, de regulă între 55%-95%;
-Generează intr-o mare proproţie inovaţiile tehnice aplicabile in economie.
In ultimii ani, in cvasitotalitatea satelor lumii, inclusive UE, IMM-urile sunt singurele care
generează forţă de muncă şi cel mai inalt dinamism in condiţiile economiei de piaţă. Această
situaţie este atestată de evoluţia numărului lor, a volumului cifrei de afacaeri şi a mărimei forţei
de muncă ocupate, sensibil superioare intrepinderilor mari.
Imm-uril dovdesc flxibilitate şi adaptabilitate ridicată la cerinţele şi schimburile pieţei,
favoriyate de talia mai redusă, proesul decizional rapid specific intreprinzătorului şi de
implicarea sa nemijlocită in activităţile curente. Reprezintă germenii viitoarei intreprinderi mari,
in special in domeniile noi ale economiei, in ramurile sale de vârf bazate p tehnică şi tehnologie
complexă şi performanţă. managementul intreprinderilor mici ci mijlocii.
Tendinţele actuale de natură tehnică şi socială favorizeaza crearea cu precădere a IMM-
urilor. Descentralizarea administrativă care generează peformanţele economice superoare, in
primul rând prin firme mici şi mijlocii.
Definirea adecvată a întreprinderii mici şi mijlocii este necesar a fi realizată pentru că numai în
acest mod se poate înţelege rolul pe care acest sector îl are în economie şi se pot stabili politici
realiste de încurajare şi sprijinire a lui Din punct de vedere conceptual, întreprinderea mică şi
mijlocie poate fi definită ca orice alt tip de întreprindere.

3.Rolul si importanta IMM-urilor decurg din următoarele trăsături ale acestora:

-cea mai mare parte a IMM-urilor (77%) sunt amplasate în zone urbane; predomina absolut
societăţile foarte mici, care nu au salariaţi (62,2%), ci doar întreprinzătorul şi membri ai familiei;
-microîntreprinderile (cu 2-9 salariaţi) şi firmele mici (10-49 salariaţi) reprezintă 32,4% din
totalul firmelor;
-95% dintre IMM-uri nu au decât un sediu, ceea ce denota un potenţial economic redus ;
-cea mai mare parte a IMM-urilor sunt profilate în principal pe comerţ (37,6%), urmate de
cele din transport şi servicii (28,7%), construcţii (20,6%), industrie prelucrătoare (16,9%),
hoteluri, restaurante şi cafenele (6,1%);
-predomină IMM-urile nespecilizate, cu profiluri de activitate multiple (peste 80%).

Principalele dificultăţi cu care IMM-urile se confruntă pot fi grupate în două mari categorii:
cele referitoare la producţie (lipsa de capital, lipsa creditelor, dificultăţi de plată, lipsa de angajaţi
calificaţi, lipsa de tehnologie, lipsa de materie prima) şi cele referitoare la cerere (absenţa cererii
solvabile, concurenţa puternică, preţuri scăzute pe piaţa, lipsa de notorietate, lipsa capacitate
utilizare instrumente de marketing).

4.Delmitarea criteriala a sectorului intreprinderilor mici şi mijlocii

Delimitarea sectorului privat de IMM-uri d cele mari are drept scop asigurarea
premiselor atât pentru monotorizarea evoluţiei acestui sector economic, cât şi pentru compararea
situaţiei în România cu evoluţiile secorului similar din alte ţări, în general, şi din uniunea
Europeană, in spcial.
In cadrul intreprinderilor mici şi mijlocii, criteriul „numărul de angajaţi” le subdivide în:
mocr-întreprinderi, intreprinderi mici şi întrepeinderi mjlocii La nivelul statisticilor Uniunii
Europene se evidenţiază trei categorii de întreprinderi mici şi mijlocii: microîntreprinderea cu 1
– 9 angajaţi; întreprinderea mică cu 10 – 99 angajaţi şi întreprinderea mijlocie cu 100 – 499
angajaţi (Entreprise in Europa, Eurostat, DG 23). În alte statistici apare ca limită a
întreprinderilor mici 199 angajaţi, întreprinderea mijlocie având 200 – 499 angajaţi.
În anul 1996, Comisia europeană stbileşte o nouă definire a intreprinderilor mici şi mijlocii pe
patru criterii cantitative, şi anume:
1.numărul total al nagajaţilor întreprinderilor;
2.volumul anual al cifei de afaceri;
3.totalul activelor al intreprinderilor;
4.gradul de independenţă al intreprinderii sau dreptul de proprietate asupra acesteia.In
conformitate cu acest nou criteriu, o intreprindere este considerată ca având o dimeniune mică
sau mijlocie atunci când umărul total al nagajaţilor săi este mai mic de 250 persoane.
Luând în considerare această precizare, Comisia Europeană precizează că o intreărindere poate
fi considerată mijlocie atunci c’nd indeplineşte simultan următoarele condiţii:
-numărul salariaţilor este mai mare de 49 şi mai mic de 250;
-volumul anual al cifrei de afaceri nu epăeşte 40 de milioane sau totalul activului bilanţier
nu ste mai mare de 27 milioane de euro.

Intreprinderile mici sunt considerate acele intreprinderi care au mai puţi de 50 de

anagajaţi şi un volum anual al cifrei de afaceri de cel mult 7 milioane de euro sau al căror total al
activuui bilanţier nu depăşeşte 5 milioane de euro. Comisia Europeană defineşte intreprinderile
foarte mici sau micro-intreprinderile acelea care au mai puţin de 10 angajaţi. Trebuie luat in
considerare şi un alt criteriu, respectiv forma şi modalitatea de distribuire a proprietăţii în cadrul
intreprinderii Astfel, pentru ca o intreprindere să fie calificată drept itreprindere mică sau
mijlocie, este necesar ca participarea unei intreprinderi mai la proprietatea acesteia să fie de cel
mult 25% din capitalul social.

5.Tedinţe în evoluţia IMM-urilor din România

Eficentizarea politicii economice de dezvoltare a sectoruui întreprinderilor mici şi mijlocii

ar trbui să se bazeze în primul rând pe perfecţionarea cadrului instituţional pin eforturi
conjugate în dircţia coreării eforturilor tutror organizaţiilor implicate, perfecţionarea
managementului public şi îmbunătăţirea activităţii organizaţionale neguvernamentale implicate.
Expeienţa europeană şi internaţională oferă numeoase soluţii de perfecţionare a
managementuliui public, care să vizeze direct implementarea unor politici de dezvoltare a
sectorului intrepi derilor mici şi mimjlocii, în scopul oientăoâii adnistraţiei publice către o
colabortare reală cu diferiţi actori care sprijină sectorul micilor întreprinzători.
 Realizarea obiectielo privind dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
presupune un ansamblu de acţiuni coerente şi curoinzătoare care să aifure un adru
mcroeconomic favorabil, prin eliminarea barierilor macrostructurale în dezvoltarea acestor
intreprinderi şi organizarea unor programe regionelae in acest sens. În aprelel cu perfecţionarea
adrului instituţional se impun si o serie de măsuri de îmbunătăţire a cadrului legislativ, care să
asigure sinergia necesară dezvoltăii sectorului întreăeinserilor mici şi mijlocii.
O poblemă deosebită cu care se confruntă viabilitatea acestui sector o reprezintă
supravieţuirea micilor intreprinzători şi păstrarea locurilor de muncă create. Accesul
întreprinderior mici şi mijlocii dintr-un anumit sector la fonduri structurale sau programe
comunitare de cercetare şi dezvoltare sau alte tipuri de programe finanţate de Uniunea
Europeană depinde de perfecţionarea formării surselor umane. Acastă acţiune educativă solicită
crtearea uor fonduri special deatinate şio colaborare strânsă între Departamentele de consultanţă
şi instituţii de învăţământ prin adoptarea programelo analitice. În acest mod, activitatea de
formare ar putea fi direcţionată către nevoile speâcifice ale fpecărei zone.[6]
Un alt domeniu vizat în dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România
şi care presupune asigurarea cadrului legal, armonizat cu cel al Uniunii Europene il reprezintă
posibilitatea creaîrii de societăţi anonime europene. Aceastăţă acţiune care vizează sprijinmirea
intreprinderilo mici şi mijlocii trebuie să se bazeze in principal pe crearea cadrului de
participare a intreprinderilo mici şi mijlocii pe piaţa intwnaţională în condiţii de competivitate.
Principalele bariere care frânează expansiunea intreprinderilor mici şi mijlocii, legislative
şi instituţionale sunt de natură macrostructurală si se referă la dificultatea ccesului la sursele de
finanţare şi implicit a accesului la credite, prsiuni de natruă fiscală, inflaţie şi creşterea preţuilor
la materii prime şi materiale. Pentru depăşsirea acestor dificultăţi se poate acţiona pe calea
internaţionalizării economiei româneşti care să asigure facilitatea transferului de know-how
către sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, a transferului de „ aquis commuitaire” in special
prin proimovarea programelor regionale în sprijinul intreprinderilor mici şi mijlocii. Una dintre
problemele principale cu care se cinfruntă in prezent sectorul întrepinderilo mici şi mijlocii din
România este accesul la sursele se finanţare şi costul acestui acces. Astfel, acţiunile
guvernamentale se pot indrepta către acordarea unor facilităţi fiscale care să vizeze acordarea
unor proviozioane de risc mai mari pentru imprimturile bancare angajate de
intreprinderile mici şi mijlocii şi evitarea unor reglementări discriminatorii.. În acelaşi sens se
poate acxţiona şi prin limitarea evaziunii fiscale.
Pentru facilitarea accesului la sursele de finanţare pentru iniţierea si derularea acticităţilor
intreprinderilor mici şi mijlocii, Direcţia de Investiţii Străine şi Privatizare din cadrul
Ministerului Industriilor şi Comerţului din ţara noastră şi-a indreptat atenţia către alte surse de
finanţare, pecum fondurile de capital de risc şi societăţile de leasing. Fondurile de capital de
risc sunt destinate prioritar întreprinderilor mici şi mijlocii cu potnţial de dezviltare din sectorul
privat. Ele pot constitui un important instrument de acces pe pieţele secundare de capital şi pot
oferi, alături de resurse financiare şi consultanţă in utilizarea lor. Leasing-ul reprezintă o altă
modalitate de colaborare eficientă pentru întreprinderile mici şi mijlocii care iniţiază proiecte de
dezvoltare pe termen lung. Experienţa internaţională ne oferă numeroase exemple de modalităţi
de sprijinire a accesului intreprinderilor mici şi mijlocii pe pieţele financiare.
Astfel, în Franţa, „Societatea Fuanceză pentru Asigurarea Capitlalului de Risc” acoperă un
procent important din imprumuturile în cus în favoarea intreprinderilor mici şi mijlocii şi prin
alte organisme create acordă imprumuturi bonificate pe termen lung cu ajutoare pentru
investiţii. [7] Germania oractică finanţarea micilor intreprinzători prin programe de
împrumuturi preferenţiale şi luări în participaţie, reduceri fiscale in cea ce priveşte investiţiile,
subvenţii.
Un alt domeniu in care autorităţile guvernamentale ar trebui să intevină este facilitaea
transferului de tehnologie către intreprinderilor mici şi mijlocii şi sprijinmirea unor eteme de
cercetare care să vizeze direct dezviltarea acestui sector.Un aspect prioritar in sprijinirea in
acest sens ar trebui să vizeze asistarea intreprinderilor mici şi mijlocii în împlementarea
sistemelor de asigurare şi cetificare a cslităţii impuse de cerinţele aderării la Uniunea
Europeană. rebuie acţionat şi in sensul facilitării accesului aceatora peoieţele extrne.
Numeroase guverne au decis să imbunătăţescă prin măsuri adecvate competivitatea acestui
sector pe pieţele internaţionale, atât prin planuri economice naţionale cât şi internaţionale. In
acest sens trebuie să se plece de la conştientizarea limitelor existente într-o oarecare măsură,
similare tuturor statelor, precum: accesul limitat la informaţii privind pieţele externe;
posibilităţile de finanţare pentru activităţile de export şi piedicile birocratice.
O altă direcţie de acţiune în dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici şi mijlocii din ţara
noastră este aceea a promovării acţionailor informali, care le poate influenţa acestora tendinţa
de creştere şi dezvoltare, asa cum a demonstrat experienţa Franţei sau Regatului Unit al Mării
Britaniei.
Importanţa factorului uman nu trebuie maginalizată. Astfel, managerii intreprinderilor mici
şi mijlocii trebuie astfel responsabilizaţi să accepte şi să conştientizeze ncsitatea de adaptare la
schimbările pe care le implică realizarea obiectivelor propuse.
Dacă ne referim la definiţia modernă a sectorului românesc de întreprinderi mici şi mijlocii
trebuie să subliniem faptul că multă vreme nu a existat, ca şi în alte ţări foste comuniste, o
delimitare clară a sectorului mic şi mijlociu în cadrul datelor statistice ale României şi nici din
perspectiva unor probleme de asistenţă care trebuiau să fie riguros definite.[8] Întreprinderile
mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii,
se definesc, în funcţie de numărul mediu scriptic anual de persoane, după cum urmează:
-până la 9 salariaţi – microîntreprinderi
-între 10 şi 49 salariaţi – întreprinderi mici
-între 50 şi 249 salariaţi – întreprinderi mijlocii
Nu se încadrează în prevederile prezentei legi societăţile bancare, societăţile de asigurare şi
reasigurare, societăţile de administrare a fondurilor financiare de investiţii, societăţile de valori
mobiliare şi societăţile cu activitate exclusivă de comerţ exterior.
Din cele prezentate mai sus se observă că legiuitorul român a preferat folosirea
criteriului combinat – număr de angajaţi şi cifra de afaceri – criteriu care este folosit cu
preponderenţă în ţările în curs de dezvoltare.
Dezvoltarea sectorului intreprindrilor mici şi mijlocii din România este sprijinită de Comunitatea
Europeană şi cea internaţională printr-o serie de componente ale unui program de asistenţă
multilateală, precum:
Simplificarea sistemului de impozitare, subvenţionarea dobânzilor la creditele bancare şi
facilitarea accesului la utilităţile publice reprezintă principalele masuri incluse în proiectul
strategiei Guvernului de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru perioada
2008 - 2012.
Întocmit de Agenţia Naţionala pentru IMM-uri, documentul prevede îmbunătăţirea
legislaţiei privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi introducerea unor
instrumente alternative de redresare a întreprinderilor care traversează crize financiare, reducerea
costurilor de tranzacţionare, simplificarea procesului de obţinere de autorizaţii şi licenţe speciale,
îmbunătăţirea metodelor de control efectuate asupra întreprinderilor.
Se are în vedere simplificarea sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi, prin
posibilitatea acordata acestora de a alege, în primii trei ani de funcţionare, intre plata impozitului
pe profit şi a impozitului pe cifra de afaceri.
În document se aminteşte ca mai mult de 7.750 de IMM-uri, care au importat maşini, instalaţii,
echipamente şi know-how pentru producţia proprie, au beneficiat de scutiri pentru TVA şi taxe
vamale (în valoare de peste 5.400 miliarde lei), ca şi de reducerea impozitului pentru profitul
brut reinvestit (349 milioane lei) sau de scădere a impozitului pe profit pentru crearea unor noi
locuri de munca (154 miliarde lei).
Generalizarea plăţii impozitelor prin mijloace electronice, acordarea de facilităţi pentru
IMM-urile cu activitate de cercetare-dezvoltare, alocarea unor fonduri nerambursabile de la
bugetul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu capital integrat privat care îşi desfăşoară
activitatea în sectoarele industriale prioritare, pentru acoperirea parţială a costurilor investiţionale
în domeniul producţiei, a serviciilor şi facilitarea accesului la activele disponibile ale
întreprinderilor cu capital majoritar de stat şila achiziţii publice sunt alte masuri cuprinse în
proiectul strategiei.
Un program, care se va derula până în 2012, prevede acoperirea de la bugetul de stat, în
proporţie de 50%, a cheltuielilor efectuate de întreprinderi pentru aplicarea sistemelor de
management al mediului şi pentru înregistrarea şi protejarea mărcilor româneşti, a desenelor şi
modelelor industriale.

Principalele obiective ale strategiei sunt:

-creşterea cu 16% a numărului de angajaţi în IMM-uri

- majorarea cu cel puţin 8% a nivelului de productivitate a muncii
-creşterea cu 14% a ponderii serviciilor în structura întreprinderilor mici şi mijlocii.

Carenţele mari în informare şi adaptarea la viitoarea piaţă europeană, plus costurile estimate
foarte mari şi dispariţia facilităţilor fiscale, toate acestea, combinate, ar putea fi fatale multor
firme mici şi mijlocii din România, în momentul aderării la Uniunea Europeană.
Cele mai costisitoare problème sunt procurarea tehnologiilor pentru a îndeplini standardele de
calitate şi mediu, precum şi condiţiile tehnologice în sine.[9]
Mai există şi problema costisitoare a achiziţiei numai de produse certificate, la care se poate
adăuga costurile indirecte precum concurenţa acerbă şi creşterea preţurilor.
În urma studiului efectuat de ANIMMC şi experţii de la Bruxelles, s-a ajuns la concluzia
că nivelul la care se găsesc acum, întreprinderile mici şi mijlocii din România, din punctul de
vedere al criteriilor enumerate, este nesatisfăcător. Cu toate acestea, companiile din România
sunt optimiste în ceea ce priveşte perspectivele de afaceri.

6.Perfecţionarea pregatirii angajatilor.

Trebuie să vizeze atât pe noii angajaţi cât şi pe cei mai vechi. O perfecţionare
continuă va determina o mai mare eficientă a intreprinderii. Efectele se concretizează in
cresşerea productivităţii muncii, scăderea fluctuaţiei de personal, scăderea costurilor de productie
prin diminuarea cheltuielilor.[16] Pregatirea personalului cu funcţii manageriale se poate realiza
in două modalităţi: la locul de muncă: asigura continuitate in activitate, în cadrul unei firme de
consultanţă sau instituţii de invăţăîmânt In derularea lui se procedeazăî astfel: determinarea
nevoii de pregătire, diferenţiată pe persoane, stabilirea unui plan de pregatire, consultarea
angajaţilor dacă pregătirea managerială a avut efect şi dacă angajaţii sunt satisfăcuţi de
schimbările managerilor.
Comunicarea in cadrul intreprinderii si motivarea angajaţilor.
Relaţiile umane implică interacţiunea angajaţilor din cadrul intreprinderii, această
comunicare trebuie gestionată cu grija pentru a evita conflictele şi situaţiile tensionate. Acest rol
de a evita situaţiile tensionate ii revine managerului care trebuie şi poate să atenueze situaţiile
conflictuale. In IMM-uri capacitatea managerului de a influenţa angajaţii in scopul atingerii
obiectivelor intreprinderii este exprimată de termenul leadership.[17]
Pentru IMM-uri leadership-ul e important şi joacă un rol hotărâtor pentru motivarea
salariaţilor pentru atingerea obiectivelor personale şi ale intreprinderii.[18]
Comunicarea reprezintă un proces de transfer al informaţiilor şi ideilor intre persoane. Nu există
comunicare perfecta. Aceasta nu este intotdeauna eficientă, datorităbarierelor care se cuprind in
procesul comunicării: nivelul ierarhic, folosirea necorespunzatoare a limbajului tehnic, neatenţia
sau neînţelegerea mesajului sau a instrucţiunilor Un lider profesionist se află într-o continuă
dezvoltare expunându-se unui proces de autocunoaştere, de educare şi de training. Satisfacţia
personală este dorinţa de a influenţa şi controla pe alţii pentru binele grupului sau organizaţiei ca
întreg. Această forţă “pozitivă” a puterii, constituie baza leadershipului efectiv.Exercitarea
influenţei asupra altor persoane reprezintă esenţa leadershipului. Leadershipul formal, care se
referă la managerii dintr-o organizaţie, reprezintă dreptul formal sau legitim al acestora de a
influenţa alte persoane în virtutea poziţiei lor ierarhice în cadrul organizaţiei.

7.Evaluarea IMM-urilor

Indicele mediului de afaceri ia în considerare 13 indicatori statistici, calificativul final rezultând

din însumarea scorurilor corespunzătoare fiecărui indicator, în funcţie de o scală cu un
maximum şi un minimum; scorul maxim poate fi 100. Astfel, indicatorul ritmul de creştere a
PIB-ului este cuprins între –8 (valoare corespunzătoare unei scăderi cu peste 14 la sută) şi 15
(valoare corespunzătoare unei creşteri de peste 10 la sută); în perioada investigată, scăderea
fiind cu 1,5 la sută, scorul efectiv obţinut este – 2). Alţi indicatori vizează rata inflaţiei, rata
şomajului, câştigul salarial mediu lunar net, dinamica fiscalităţii pe forţa de muncă, dinamica
impozitului pe profit, dinamica impozitului pe dividende, dinamica numărului de impozite, taxe
etc. (toate aceste dinamici constatându-se că au rămas constante). S-a redus considerabil
indicatorul dinamica mărimii investiţiilor străine directe în România: aceste investiţii au scăzut,
în primul semestru al anului în curs, cu 36,48 la sută, faţă de perioada corespunzătoare din anul
trecut, scorul efectiv rezultat fiind -2
Concluzia acestei secţiuni a evaluării este că, „prin însumarea scorurilor obţinute de
fiecare din cei 13 indicatori, indicele mediu de afaceri a înregistrat valoarea de 17 puncte, ceea
ce reflectă o evoluţie de ansamblu nesatisfăcătoare a mediului de afaceri”. Este adevărat,
semnalează autorii studiului, indicele este uşor superior celui rezultat din primul semestru al
anului trecut, care a fost 14, însă pe grila de punctaj, şi indicele actual, şi cel din semestrul I
2009 se încadrează în intervalul 0 – 25 puncte, corespunzător calificativului „Nesatisfăcător”
 Unul dintre cele mai mari handicapuri pe care le au întreprinzatorii români,comparativ cu
cei din ţările dezvoltate, care îi impiedică să se dezvolte amplu şi rapid, esteabsenţa creditului de
dezvoltare, care se acordă pe perioade de cel puţin 5-7 ani şi care eneficiază de perioade de graţie
de minimum un an.
Indicele evoluţiei IMM-urilor rezultă din însumarea scorurilor a 11 indicatori, valoarea
maximă posibilă a indicelui fiind 100. Dintre indicatorii luaţi în calcul pentru această secţiune,
de semnalat este evoluţia numărului de societăţi comerciale radiate: „Numărul de radieri a
crescut cu 464,89 la sută faţă de primul semestru al anului 2009”, scorul efectiv fiind – 5. De
asemenea, scăderi s-au constatat la indicatori precum evoluţia cifrei de afaceri medii pe un
IMM (scădere cu 7,79 la sută), evoluţia numărului mediu de salariaţi din IMM-uri (scădere cu
3,11 la sută), evoluţia investiţiilor realizate de IMM-uri (scădere în medie cu 6,45 la sută).
Numărul IMM-urilor care au înregistrat pierderi în primul semestru al acestui an a crescut cu
5,6 la sută, comparativ cu semestrul I din 2009. Evoluţia pierderii medii pe un IMM a crescut,
în aceleaşi limite calendaristice, cu 7,71 la sută calificativului „Nesatisfăcător”
Indicele evoluţiei IMM-urilor rezultă din însumarea scorurilor a 11 indicatori, valoarea
maximă posibilă a indicelui fiind 100. Dintre indicatorii luaţi în calcul pentru această secţiune,
de semnalat este evoluţia numărului de societăţi comerciale radiate: „Numărul de radieri a
crescut cu 464,89 la sută faţă de primul semestru al anului 2009”, scorul efectiv fiind – 5. De
asemenea, scăderi s-au constatat la indicatori precum evoluţia cifrei de afaceri medii pe un
IMM (scădere cu 7,79 la sută), evoluţia numărului mediu de salariaţi din IMM-uri (scădere cu
3,11 la sută), evoluţia investiţiilor realizate de IMM-uri (scădere în medie cu 6,45 la sută).
Numărul IMM-urilor care au înregistrat pierderi în primul semestru al acestui an a crescut cu
5,6 la sută, comparativ cu semestrul I din 2009. Evoluţia pierderii medii pe un IMM a crescut,
în aceleaşi limite calendaristice, cu 7,71 la sută

8.CONCLUZII

Concluziile care se desprind in urma analizei făcute in cadrul celor 30 de organizaţii

judeţul Botoşani este că dezvoltarea rapidă şi amplă a IMM-urilor reprezintă condiţia finalizării
restructurării privatizării şi demonopolizării integralea economiei judeţului. IMM-
urile constituie singurul sector care poate să creeze locuri de muncă pentru a absorbi personalul
disponibilizat din sectorul de stat şi public, ca urmare a restructurării şi modernizării.
In condiţiile actuale, IMM-urile reprezintă un sector vulnerabil.Criza economică a adus
disponibilizări in mediul privat, cele mai afectate fiind IMM-urile au anuntatdisponibilizari dar si
trimiterea angajatilor in somaj tehnic din cauza crizei economice. Inplus companiile din mediul
privat au anuntat ajustarea politicilor salariale, dupa ceanuntasera pentru anul viitor cresteri de
peste 10 procente.Astfel, multe companii se vor confrunta cu o inghetare a salariilor ceea ce
inseamnaca fie nu vor creste deloc salariile, fie vor fi majorate doar cu un procent suficient de
mare

9.Recomandări

În continuare voi prezenta sub forma de recomandări, principalele soluţiile conturate ţinând
cont de impactul anticipat asupra activităţilor IMM- urilor şi asupra economiei şi populaţiei.
-dezgheţarea creditării
Banca Naţională a României trebuie să implementeze mǎsurile necesare reluǎrii procesului de
creditare in sistemul bancar românesc, el fiind esenţial in redresarea economieinaţionale.
-eliminarea impozitului forfetar
 -impozitul forfetar presupune plata unei taxe fixe în funcţie de cifra de afaceri, dar indiferent
dacă firma e profitabilă sau nu. Datoritǎ acestui impozit foarte multe IMM-uri au dat faliment
sau urmeazǎ sǎ dea.
-creşterea accesului IMM-urilor la finanţare
-simplificarea şi imbunătăţirea casrului legislativ şi administrativ
-diminuarea birocraţii.
-încurajarea unui mediu de afaceri concurenţial, stimulativ cu precădere către exporturi

În concluzie, trebuie să se stimuleze investiţiile cu caracter productiv Investiţiile IMM-

urilor, deşi în creştere în ultimii ani, sunt mult inferioare celor realizate la nivelul Uniunii
Europene, de peste10 ori.Pornind de la această realitate şi ţinând cont de criteriile de integrare a
României în Uniunea Europeană, este necesar să se stimuleze utilizarea de către întreprinderi a
profitului, amortizărilor şi creditelor pentru a investi.

Numeroşi întreprinzători nu îşi pot finaliza idei de afaceri valoroase, datorită

insuficientului capital pe care îl posedă. Dezvoltarea unui puternic sistem de fonduri degarantare
pentru IMM-uri ar fi de natura să suplineasca parţial acest handicap. Primii paşi înaceastă
direcţie s-au facut prin crearea Fondului de Garantare a IMM-urilor, care s-a alăturatFondului
Rural de Garantare şi Fondului Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzători