UNIVERSITATEA ” VALAHIA ” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

Programul de studii de masterat: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ EUROPEANĂ ( II )

Curtea Internațională de Tribunalul Curtea Penală Curtea Europeană a

Justiție Internațional Internațională Drepturilor Omului
1

1.Organizația
internațională sub egida
căreia a fost înființată
2.Anul înființării/Data
semnării(ratificării) de
către România
pentru Dreptul
Mării
CIJ TIDM
ONU1 ONU
Înființată în anul 1945 de Convenţia Naţiunilor
către Carta ONU, Curtea a Unite pentru Dreptul
început activitatea în 1946 ca Mării îşi are originea
succesoare a Curții Permanentă în discursul rostit de
Internațională de Justiție. Arvid Pardo,
Statutul Curții Internațională ambasadorul Maltei, la
de Justiție, similară cu cea a 1 noiembrie 1967, în
predecesorului său, este faţa Adunării Generale
principalul document care a Naţiunilor Unite.
constituie documentul Acesta a solicitat
constituant și de reglementare a înfiinţarea unui ''regim
Curții. internaţional eficient
privind fundul mării şi
oceanele, dincolo de o
jurisdicţie naţională
clar definită''. Această
propunere a dus la
convocarea, în 1973, a
celei de-a treia
Conferinţe a Naţiunilor
Unite pentru Dreptul
Mării care, după nouă
ani de negocieri, a
CPI
ONU
Curtea Penala
Internațională este prima
și totodată singura curte
penala internațională
permanentă. Ea a fost
creată prin Statutul de la
Roma al CPI, adoptat la
data de 17 iulie 1998 și
care a intrat în vigoare la 1
iulie 2002. CPI are
competență asupra crimei
de genocid, asupra
crimelor de război și
asupra crimelor împotriva
umanității.
CEDO
Consiliul Europei2
Activitatea Curtii
Europene a Drepturilor
Omului se desfasoara
datorita adoptarii si a
existentei Conventiei
europene a drepturilor
omului din 1950.
Conventia pentru Apararea
Drepturilor Omului si a
Libertatilor fundamentale,
elaborata in cadrul
Consiliului Europei,
deschisa pentru semnare la
Roma, la 4 noiembrie
1950, a intrat in vigoare in
septembrie 1953. In
spiritul autorilor sai, este
vorba de luarea primelor
masuri menite sa asigure
garantarea colectiva a
unora dintre drepturile
enumerate in Declaratia
universala a drepturilor

1
Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în 1945, după Al Doilea Război Mondial, are astăzi 193 de
state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a Cărții Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a
asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului internațional”. Sediul central al organizației este la New York.
2
Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii
Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene.
Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

2

3.Sediul Curtea Internațională de
Curții/Tribunalului Justiție (cunoscută și
drept Curtea
Mondială sau CIJ; franceză Cou stabilit la Hamburg.
r internationale de justice) este
principalul organ judiciar
al Națiunilor Unite. Ea are sediul
în Palatul Păcii de
la Haga, Țările de Jos.
adoptat Convenţia. La omului din 1948.
22 septembrie 1980, la Noua Curte Europeana a
New York, a fost Drepturilor Omului a
adoptat numele inceput sa functioneze la 1
organismului judiciar noiembrie 1998, data
creat de Convenţie: intrarii in vigoare a
Tribunalul Protocolului nr. 11. La 31
Internaţional pentru octombrie 1998, vechea
Dreptul Mării, iar la Curte si-a incetat
21 august 1981, tot la existenta.
New York, sediul
tribunalului a fost
stabilit la Hamburg.
La 21 august 1981, la Curtea Penală Curtea Europeană a
New York, sediul Internațională (numită Drepturilor
tribunalului a fost uneori și Tribunalul Penal Omului (CEDO), adesea
Internațional) este o numită informal "Curtea de
instanță de justiție la Strasbourg", a fost
internațională permanentă, creată pentru
cu sediul sistematizarea procedurii
la Haga în Olanda. plângerilor în
materia drepturilor
omului provenite din
statele membre
ale Consiliului Europei.
Misiunea Curții este să
vegheze la respectarea
prevederilor Convenției
Europene a Drepturilor
Omului și a Protocoalelor
suplimentare de către
statele semnatare.
3
4.Structura Curții Structura Curţii Internaţionale de
Justiţie (CIJ) reprezintă modul
de organizare al de Curţii
Internaţionale Justiţie. Curtea
este o jurisdicţie permanentă cu
sediul la Haga, putând să-şi
exercite funcţiile şi în alte
localităţi, dacă consideră
necesar. Ea îşi exercită, în mod
normal, atribuţiile în şedinţe
plenare, statuând cu 11
judecători, cvorumul fiind de 9.
Curtea poate statua şi cu 13
judecători, când statele părţi nu
sunt prezente la Curte şi trebuie
să-şi numească judecători ad-
hoc. În fruntea Curţii se află un
preşedinte, asistat de un
vicepreşedinte. Ei sunt aleşi pe o
durată de trei ani, fiind
reeligibili. Preşedintele, care
trebuie să-şi aibă reşedinţa la
sediul Curţii, îndeplineşte şi o
funcţie de reprezentare (el
reprezentând Curtea în relaţiile
internaţionale). Statutul şi
Regulamentul impun în sarcina
lui o serie de atribuţii:
conducerea lucrărilor şi
serviciilor Curţii, prezidarea
şedinţelor şi conducerea
Curtea Penală
Tribunalul este compus Internațională este
din 21 de membri compusă din patru organe:
independenți, aleși Președinția, Camerele
prin vot secret. Fiecare (18 judecători,
din statele părți la organizați în Camera
Convenție poate Preliminară, Camera de
desemna doi candidați, Prima Instanță și
aleși dintre persoanele Camera de Apel), Biroul
care se bucură de cea Procurorului și Grefa.
mai înaltă reputație de Președinția este
imparțialitate și responsabilă cu
integritate și care au o problemele de
competență administrare generală ale
recunoscută în Curții, cu excepția
domeniul dreptului Biroului Procurorului, și
mării.. Este necesar un cu funcțiile specifice
cvorum de 11 membri atribuite Președinției în
pentru a constitui conformitate cu Statutul.
tribunalul. Președinția este alcătuită
din trei judecători ai
Dezbaterile sunt Curții, aleși de colegii lor
conduse de către judecători pentru o
președinte sau de către perioadă de trei ani.
vicepreședinte, iar în Președintele Curții este
lipsa acestora — de judecătorul Silvia
către cel mai vechi Alejandra Fernandez de
dintre judecătorii Gurmendi (Argentina),
prezenți ai tribunalului. aleasă în funcție la 11
Dezbaterile sunt martie 2015.
publice, cu excepția Grefa este condusă de
Numărul de judecători ai
Curţii este identic cu
numărul de State-Părţi la
Convenţie (47 în prezent).
Judecătorii sunt aleşi de
Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei dintr-o
listă de 3 candidaţi propuşi
de fiecare Stat. Ei sunt
aleşi pentru un mandat
unic de 9 ani şi nu pot fi
realeşi. Cu toate că
judecătorii sunt aleşi în
numele Statelor, ei judecă
în mod individual şi nu
reprezintă Statul care i-a
propus. Ei sunt complet
independenţi şi nu au
dreptul de a se angaja în
nici o activitate
incompatibilă cu obligaţia
lor de independenţă şi
imparţialitate. Judecătorul
naţional nu poate să facă
parte dintr-un complet de
judecător unic. În cazuri
excepţionale, poate să facă
parte dintr-un Comitet. Cu
toate acestea, compoziţia
Curţii include întotdeauna
“judecătorul naţional” în
4
dezbaterilor. El este membru de
drept al comitetului însărcinat cu
redactarea finală a hotărârilor şi
ordonanţelor. Preşedintele Curţii
poate fi însărcinat şi cu funcţii
extrajudiciare, cum ar fi
desemnarea arbitrilor,
supraarbitrilor sau membrilor
unei comisii de conciliere.
Curtea poate constitui una sau
mai multe camere, compuse din
trei sau mai mulţi judecători,
după aprecierea sa. Ea poate, de
asemenea, să constituie o cameră
pentru o afacere determinată, al
cărei număr de judecători va fi
fixat de Curte cu acordul părţilor.
De asemenea, Curtea poate crea
anual o cameră compusă din 5
judecători care, la cererea
părţilor, să judece şi să rezolve
cauzele după o procedură
sumară. Procedura sumară poate
să intervină şi în cursul
procedurii contencioase, dacă
părţile sunt de acord, în orice
moment, până la încheierea
procedurii scrise. Hotărârile
pronunţate de aceste camere au
aceeaşi forţă obligatorie ca
acelea pronunţate de Curte.
În cadrul Curţii Internaţionale de
Justiţie funcţionează o grefă,
care are în frunte un grefier şi un
situațiilor în care grefier, care este cazurile analizate în
tribunalul decide altfel principalul funcționar Camerele de şapte
sau în care părțile administrativ al Curții. judecători sau în
solicită ca ședințele să Grefierul își exercită formaţiunea de
fie închise. funcțiile sub autoritatea şaptesprezece judecători
Președintelui Curții. În din componenţa Marii
Președintele și prezent, această funcție Camere.
vicepreședintele sunt este deținută de Herman Grefa este compusă din
aleși de tribunal, prin von Hebel (Olanda), ales corpul de angajaţi care
vot secret, de către de judecători pe o oferă Curţii sprijinul
majoritatea membrilor, perioadă de cinci ani. juridic şi administrativ
pentru o perioadă de 3 necesar în desfăşurarea
ani și sunt reeligibili. activităţii judiciare. Este
Președintele prezidează compusă din jurişti,
toate ședințele personal
tribunalului. De tehnic/administrativ şi
asemenea, tribunalul traducători.
numește un grefier.
Atât președintele cât și
grefierul au reședința
la sediul tribunalului.
În prezent, președinte
este Vladimir
Vladimirovich
Golitsyn (Federația
Rusă), iar vice-
președinte este
Boualem Bouguetaia
(Algeria).
Tribunalul poate să
constituie Camere
pentru soluționarea
anumitor categorii de
diferende, dacă părțile
o cer. Există o Cameră
5
 grefier adjunct, numiţi de aceasta
pentru o perioadă de 7 ani.
Principala atribuţie a grefei este
aceea de a asigura serviciile
Curţii. Ea:- intermediază
comunicaţiile dintre Curte şi
părţi;
- păstrează lista cauzelor supuse
Curţii;
- pregăteşte publicaţiile acesteia;
administrează conturile;
- asigură traducerile etc.
Grefierul, la fel ca şi
preşedintele, îşi are reşedinţa la
sediul Curţii.
5.Competența(Jurisdicția • Soluționarea diferendelor
) Curții juridice dintre state care îi sunt
deduse judecății de către state
(funcție contencioasă);
• Avize consultative privind
probleme juridice, emise drept
răspuns la cereri care provin de
la organe ale ONU (5) sau de la
agenții specializate ale
sistemului ONU (16), autorizate
în mod corespunzător să
formuleze astfel de cereri
(funcție consultativă).
pentru rezolvarea
diferendelor referitoare
la teritoriile submarine,
înființată în 1997. De
asemenea, au fost
stabilit șase comisii
care să se ocupe de
probleme specifice
legate de funcționarea
Tribunalului.
Competenta Competență materială: Orice stat contractant
tribunalului se întinde CPI este competentă să (cerere formulată de
asupra tuturor urmărească și să judece stat) sau orice particular
diferendelor şi persoanele răspunză- toare care se consideră victima
cererilor care ii sînt de crimele cele mai grave: unei încălcări a Convenției
supuse în conformitate • crima de genocid; • (cerere individuală)
cu convenţia, precum crimele împotriva poate adresa direct Curții o
şi asupra tuturor umanității; • crimele de cerere în care invocă
chestiunilor prevãzute război, precum și crima de încălcarea de către un stat
în mod special în orice agresiune, atunci când contractant a unuia dintre
alt acord care conferã aceasta va fi definită. drepturile garantate de
competenta Competență Convenție.
tribunalului. temporală: CPI este
Sesizarea tribunalului competentă pentru crimele
6
cu diferendele săvârșite după intrarea în
referitoare la alte vigoare a Statutului, și
acorduri: anume după 1 iulie 2002.
Dacã toate pãrţile la un Competență ratione
tratat sau la o personae: CPI este
convenţie deja în competentă dacă persoana
vigoare, care se referã acuzată este resortisant al
la o problema vizata de unui stat parte sau dacă
prezenta convenţie, crima este săvârșită pe
sînt de acord în acest teritoriul unui stat parte.
sens, orice diferend Totuși, aceste condiții nu
privind interpretarea se aplică atunci când
sau aplicarea acestui Consiliul de Securitate al
tratat sau acestei ONU este cel care deferă
convenţii poate sa fie o situație Procurorului.
supus tribunalului, Principiul
potrivit modalitãţilor complementarității: CPI
convenite. nu poate ancheta și, dacă
se justifică, nu poate
urmări sau judeca
persoane decât dacă statul
în cauză se află în
incapacitate să procedeze
astfel sau dacă nu are
intenția să acționeze în
acest sens.