Sunteți pe pagina 1din 7

PUNCTELE SLABE ALE MANAGEMENTULUI STABILITĂȚII

FINANCIARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Perciun Rodica, dr., conf. cercet.

Din analiza experiențței ințernațționale am observaț caă sțrucțura insțițuţionalaă privind


menţinerea sțabilițaă ţii financiare a fosț modificațaă îîn ulțimul deceniu, îîn mai mulțe ţaă ri din
lume. Elemențul esențțial al acesței schimbaă ri esțe caă , supravegherea financiaraă a fosț
consolidațaă îînțr-o agenţie separațaă , ceea ce face saă exisțe o diferenţiere insțițuţionalaă claraă
îînțre supravegherea prudenţialaă şi menţinerea sțabilițaă ţii financiare. Baă ncile cențrale sunț
concențrațe îîn principal pe aspecțele riscului sisțemic privind pieţele şi sisțemele
financiare, iar auțorițaă ţile de supraveghere conțroleazaă (supravegheazaă ) aspecțele legale
ale operaţiunilor şi riscurilor insțițuţiilor individuale.
ÎÎn Republica Moldova, BNM esțe auțorițațea care supravegheazaă aspecțele legale ale
operaţiunilor şi riscurilor insțițuţiilor individuale şi care țrebuie saă conțribuie la
menţinerea sțabilițaă ţii sisțemului bancar şi insțițuţiilor financiare supravegheațe1.
De facțo, realițațea esțe alța, iar acesțe lacune îîn managemenț au dus la sițuațția de
crizaă a sisțemului bancar auțohțon. Pe laî ngaă BNM, un rol aparțe îîn menţinerea sțabilițaă ţii
financiare îîi revine Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară (CNSF) şi Fondului de
Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).
Lichidarea a țrei baă nci insolvabile din ţaraă esțe o consecinţaă a mai mulțor deficienţe
exisțențe îîn prezenț îîn cadrul insțițuţional aferenț sțabilițaă ţii financiare.
Îar sițuațția îîn secțorul bancar s-a dovediț a fi pe deparțe sțabilaă sț i țransparențaă .
Lichidarea celor 3 baă nci sț i delapidarea fondurilor enorme, supranumițaă ”Furțul
miliardului” a îîmpins economia națționalaă sț i țoțți cețaă țțenii îînțr-o crizaă profundaă sisțemicaă sț i
a scos la ivealaă o serie de lacune sț i probleme legațe de țransparențța sț i veridicițațea
informațției cu privire la indicațorii de sțabilițațe financiaraă . Acesțe evenimențe negațive
țrebuie saă fie principalul argumenț pențru regaî ndirea cadrului insțițuţional pențru
sțabilițațe financiaraă îîn Republica Moldova şi gaă sirea de soluţii pențru eliminarea
deficienţelor exisțențe.
Asțfel, managemențul acțual al sțabilițaă țții financiare din Republica Moldova are un şir
de lacune grave:
• Lipsa Sțrațegiei de menţinere a sțabilițaă ţii financiare.
Aceasțaă Sțrațegie țrebuie saă fie parțe ințegraă a Sțrațegiei națționale a Republicii
Moldova. ÎÎn primul raî nd, aceasța țrebuie saă fie principalul insțrumenț de realizare a
ințereselor pe lungaă durațaă a țțaării, asigurarea independențței sț i securițaă țții economice a
Moldovei. Înțeresul națțional esențțial pențru Republica Moldova țrebuie saă fie dezvolțarea
susțenabilaă a economiei, compețițivițațe pe piețțele exțerne sț i sporirea bunaă sțaă rii
populațției.
Sțrațegia dațaă țrebuie saă raă spundaă crițeriilor de eficiențțaă socialaă , adicaă pe de o parțe,
sțrațegia țrebuie saă includaă dezvolțarea inovațționalaă , echilibrarea sisțemului financiar,
capacițațea de rezisțențaă a sisțemului financiar la diversț i facțori de risc, sț i pe alțaă parțe,
rezulțațe bune ale polițicii economice, cresț țerea PÎBului sț i bunaă sțarea populațției. Numai o

1 conform Memorandumului de înţelegere privind menţinerea stabilităţii financiare

1
asemenea sțrațegie financiaraă oriențațaă spre bunaă sțarea sociețaă țții sț i a populațției, sț i bazațaă
pe un sisțem financiar gața saă asigure cresț țerea economiei prin ințermedierea financiaraă ,
poațe fi numițaă eficiențaă .
O sțrațegie financiaraă națționalaă presupune soluțționarea a unei din cele mai grele sț i
complicațe probleme – formarea poțențțialului financiar agregaț al economiei Republicii
Moldova, aici se include sț i bugețul de sțaț, sț i bugețele locale, sț i fondurile exțrabugețare,
finanțțele corporațive, precum sț i finanțțele gospodaă riilor casnice. ÎÎn sensul larg al finanțțelor
îîn acesț poțențțial agregaț ințraă sț i resursele bancare. Fiecare segmenț definiț îîsți paă sțreazaă
independențța sț i funcțțiile sale, îînsaă țoț poțențțialul financiar consolidaț servesț țe drepț
fundamenț pențru realizarea ințereselor națționale (ale sțațului). Sțrațegia financiaraă
națționalaă îînseamnaă nu numai sțrațegia finanțțelor sțațului, dar sț i a finanțțelor secțorului
corporațiv sț i a alțor insțițuțții financiare privațe.
Elaborarea unei sțrațegii financiare națționale de lungaă durațaă presupune sț i
gesționarea complexaă a dațoriei exțerne sț i ințerne a Republicii Moldova, precum sț i a
dațoriilor subiecțților privațți.
O sțrațegie financiaraă națționalaă țrebuie saă țținaă conț sț i de ințraă rile sț i iesț irile de capițal.
Fuga capițalului esțe un fenomen greu de idențificaț sț i demonsțraț, îînsaă la nivel de sțaț,
țrebuie saă exisțe o mețodologie bazațaă pe sțandarde ințernațționale, de urmaă rire a iesț irilor
sț i ințraă rilor de capițal îîn țțara noasțraă .
Sțrațegia financiaraă națționalaă presupune uțilizarea țuțuror insțrumențelor sț i
insțițuțțiilor financiare sț i crearea unui sisțem bine organizaț. De exemplu, îîn polițica
bugețar-fiscalaă țrebuie de pus accenț pe elaborarea unor indicațori, care ar prognoza pe
țermen lung, sporirea bazei impozițabile prin subsțițuirea unor impozițe arhaice pe alțe
forme moderne, care ar micsț ora discriminarea sț i ar asigura echițațea conțribuabilor.
Toțodațaă , va permițe sț i micsț orarea gradului de evaziune fiscalaă . Învesțițțiile sțațului țrebuie
faă cuțe îîn baza unei analize calițațive sț i a priorițizaă rii ramurilor economiei națționale,
secțoarelor care aduc valoare adaă ugațaă (asț a-numița specializare SMART), de creaț condițții
avanțajoase îînțreprinderilor care au sț anse de a fi compețițive pe piețțele exțerne. ÎÎn asț a
mod, se va crea un poțențțial mai mare, ca pe viițor acesțe secțoare saă aducaă îîn bugețul
națțional sume mai mari.
Desigur, un momenț aparțe îîn crearea unei sțrațegii financiare națționale esțe polițica
monețaraă sț i credițaraă . ÎÎn prezenț, noi avem 2 insțițuțții care se aflaă pe diferițe paă rțți ale
baricadei – Guvernul Republicii Moldova, care doresț țe relansarea economiei sț i Banca
Națționalaă a Moldovei, care doresț țe mențținerea inflațției cu orice prețț , fie chiar îîn
dețrimențul secțorului real care duce la consțraî ngerea economiei națționale. Azi se creeazaă
impresia caă BNM urmaă resț țe un singur scop – supraviețțuirea sa proprie. Esțe cerț fapțul caă o
cresț țere economicaă susțenabilaă esțe imposibilaă faă raă capacițațea sisțemului bancar de a crea
bani sț i direcțționarea acesțor resurse spre invesțițții sț i credițarea secțorului real. Generarea
noilor resurse financiare țrebuie coordonațaă îînțre BNM sț i Minisțerul Finanțțelor.
Aceasțaă Sțrațegie țrebuie saă se conțureze îînțr-un singur documenț care poațe saă
devinaă un Concepț nou de securițațe economicaă a Republicii Moldova.
• Lipsa supravegherii macroprudenţiale şi evaluaă rii periodice a riscurilor ce țțin de
sțabilițațea financiaraă sț i Lipsa responsabilițaă ţii clar sțipulațe pențru menţinerea sțabilițaă ţii
financiare

2
ÎÎn Legea cu privire la BNM lipsesț țe, îîn opinia noasțraă , un elemenț de bazaă care
formeazaă cadrul de menţinere a sțabilițaă ţii financiare. ÎÎn conformițațe cu Legea mențționațaă ,
arț. 4. „Obiecțivul fundamențal al BNM esțe asigurarea şi menţinerea sțabilițaă ţii preţurilor.”
Acelaşi arțicol prevede „Faă raă prejudicierea obiecțivului saă u fundamențal, Banca Naţionalaă
promoveazaă şi menţine un sisțem financiar bazaț pe principiile pieţei şi sprijinaă polițica
economicaă generalaă a sțațului”. Asțfel, îîn lege nu se sțipuleazaă expres sarcina de a asigura
sțabilițațea financiaraă a secțorului bancar de caă țre BNM. Exisțaă un singur documenț oficial
care menţioneazaă caă BNM conțribuie la menţinerea sțabilițaă ţii sisțemului bancar şi
insțițuţiilor financiare supravegheațe. Acesța esțe Memorandumul de îînţelegere privind
menţinerea sțabilițaă ţii financiare, documenț ce sțabileşțe ațribuţiile membrilor CNSF din
Republica Moldova2.
Toțodațaă , BNM nu publicaă Rapoarțe asupra sțabilițaă țții financiare, care sunț principalul
insțrumenț prevențiv de asigurare a sțabilițaă ţii financiare, asț a cum o fac țoațe ţaă rile din UE
şi alțe ţaă ri precum Federaţia Rusaă , Ucraina, Armenia, Georgia, ețc. Acesțe Rapoarțe au o
serie de avanțaje, cum ar fi:
- sporesc țransparenţa sțabilițaă țții financiare;
- conțribuie la sțabilițațea generalaă a sisțemului financiar;
- consolideazaă cooperarea îînțre auțorițaă ţile compețențe pe probleme de sțabilițațe
financiaraă .
Singurul insțrumenț prevențiv al funcţiei de menţinere a sțabilițaă ţii financiare, uțilizaț
de BNM esțe supravegherea bancaraă . Toțusț i, evenimențele recențe ce au avuț loc îîn sisțemul
bancar, au demonsțraț o calițațe joasaă a supravegherii bancare din parțea BNM. Au fosț
ignorațe Principiile 1,2,6,8,9 a Comițețului Basel pențru o Supraveghere Bancaraă Eficiențaă 3:
Deficiențțe mari îîn guvernanțța corporațivaă
Problema provocaă rilor de guvernanţaă corporațivaă asupra sțabilițaă ţii financiare esțe
generațaă de sițuațția acțualaă a secțorului bancar națțional. Baă ncile sunț deosebiț de
vulnerabile la asumarea de riscuri excesive, țrebuie invesțigaț modul îîn care diferițe
aranjamențe de guvernanţaă corporațivaă afecțeazaă sțimulențele şi puțerea paă rţilor implicațe
îîn sisțemul bancar de a-şi asuma riscuri excesive4. Argumențul țeorețic esțe caă
insțabilițațea financiaraă poațe deriva de la o guvernanţaă corporațivaă slabaă din cadrul
insțițuţiilor financiare5.
Republica Moldova se aflaă la ețapa inițțialaă de armonizare a cadrului normațiv de
reglemențare ce țține de guvernanțța corporațivaă .
ÎÎn primul rîînd, amințim caă , Guvernanțța corporațivaă reprezințaă ansamblul
principiilor, ce sțau la baza cadrului de adminisțrare prin care banca esțe condusaă sț i
conțrolațaă . Definițția Guvernanțței corporațive conform Principiilor OCDE (1999) sunaă îîn

2 Acest Memorandum stipulează atribuţiile membrilor Comietului Naţional pentru Stabilitate Financiară.
3 Basel Committee on Banking Supervision, (2012). Core Principles for Effective Banking Supervision, Bank for International Settlements.
4 Clichici, D., Guvernanţa corporativă şi implicaţiile ei asupra stabilităţii sistemului bancar al Republicii Moldova. În: Conferinţa Internaţională
“Perspective Europene Ale Pieţei Muncii. Inovare, Competenţe, Performanţă”. 20 - 21 Noiembrie 2014, Bucureşti: Academia Română, Institutul
de Prognoză Economică, Institute for Economic Forecasting Conference Proceedings, 6 pag, ISSN 1843-6196, Disponibil pe:
http://www.ipe.ro/wpconf.htm
5 idem

3
felul urmaă țor „guvernanțța corporațivaă esțe un elemenț esențțial pențru sporirea eficiențței sț i
asigurarea cresț țerii economice, precum sț i pențru cresț țerea îîncrederii invesțițorilor”.
Deci, guvernanţa corporațivaă esțe un seț de relațții dințre conducere, consiliu,
acțționari, precum sț i alțe paă rțți ințeresațe ale unei companii. Guvernanțța corporațivaă
precizeazaă disțribuțția drepțurilor sț i responsabilițaă țților îînțre diferițți parțicipanțți, precum sț i
normele sț i procedurile pențru luarea deciziilor îîn afacerile corporațive. Prin ințermediul
acesței sțrucțuri sunț sțabilițe obiecțivele companiei, mijloacele prevaă zuțe pențru ațingerea
acesțor obiecțive sț i pențru monițorizarea performanțțelor. Transpuse îîn documențe
normațive ințerne, acesțe principii dețerminaă eficiențța mecanismelor de conțrol, avîînd
drepț obiecțiv proțejarea ințereselor țuțuror cațegoriilor de parțicipanțți la acțivițațea
desfaă sț urațaă de bancaă , fie acțționari, direcțori, angajațți, cliențți sț i parțeneri de afaceri,
auțorițaă țți ețc.
Din perspecțiva indusțriei bancare, guvernanțța corporațivaă implicaă modul îîn care
afacerile baă ncilor sunț guvernațe de consiliile de adminisțrațție sț i managemențul execuțiv.
Se are îîn vedere modul îîn care, acesț ția, îîn primul rîînd:
1) Sțabilesc obiecțivele corporațive;
2) Asiguraă funcţionarea afacerilor baă ncii de zi cu zi;
3) ÎÎndeplinesc obligațția de responsabilițațe faţaă de acțționari sț i iau îîn considerare
ințeresele şi alțor paă rțți ințeresațe;
4) Aliniazaă acțivițaă țțile sț i comporțamențul corporațiv la aşțepțaă rile sociețaă ţii privind
funcțționarea baă ncilor îînțr-un mod sigur sț i solid, îîn conformițațe cu legile sț i regulamențele
aplicabile;
5) Proțejeazaă ințeresele deponențților.6
Rolul auțorițaă ţilor de supraveghere. Consiliul baă ncii sț i managemențul execuțiv sunț, îîn
primul raî nd, responsabili pențru guvernanțța sț i performanțța baă ncii. Un rol-cheie îînsaă revine
auțorițaă ţilor de supraveghere, sț i anume asigurarea implemențaă rii bunelor pracțici de
guvernanțțaă corporațivaă de caă țre baă nci pențru a aținge obiecțivele de polițici publice.
ÎÎn Republica Moldova cele mai grave probleme ce țțin de guvernanțța corporațivaă sunț
urmaă țoarele:
1. Sțrucțuri nețransparențe ale acţionarilor şi problema dezvaă luirii beneficiarilor
finali de acţiuni.
2. Calițațea deficiențaă a consiliilor baă ncilor.
• Lipsa unui cadru insțițuţional de gesționare a crizelor
Esțe de rețținuț fapțul caă gesționarea crizelor țrebuie saă implice cooperarea
auțorițaă ţilor publice îîn domeniu. Anume pențru acesț scop a sț i fosț consțițuiț Comițețul
Națțional de Sțabilițațe Financiaraă . Scopul esțe de a asigura o coordonare adecvațaă îînțre
auțorițaă ţile publice şi pențru a realiza acţiuni prompțe îîn caz de şocuri financiare
exțraordinare. Din analiza faă cuțaă , consțațaă m caă CNSF nu a reuşiț saă gesționeze criza
financiaraă sisțemicaă , care a avuț loc îîn Republica Moldova, şi saă asigure o coordonare

6
Clichici D., Perciun R. Implicațiile guvernantei corporative deficiente asupra stabilității sectorului bancar,
http://ince.md/uploads/files/1431947979_implicatiile-guvernantei-corporative-masa-rot-2015.pdf

4
adecvațaă îînțre auțorițaă ţile publice pențru a lua maă suri prompțe. Acţiunile îînțreprinse de
caă țre CNSF pențru salvarea celor țrei baă nci comerciale a fosț absoluț nesțrațegice:
Î pas esțe de a oferi îîmprumuțuri de urgenţaă baă ncilor de caă țre BNM îîn caz de
necesițațe, îîn valoare de 9500 mil. lei (echivalențul a 678 mil. dolari SUA),
al ÎÎlea pas - garanțarea acesțor îîmprumuțuri de caă țre Guvern, sț i
al ÎÎÎlea pas - de a lichida țrei baă nci comerciale (Banca de Economii SA, BC "Banca
Socialaă " SA şi BC "Unibank" SA), îîn augusț 2015.
Prin urmare, cu cerțițudine consțațaă m urmaă țoarele neajunsuri îîn acțivițațea CNSF:
- Lipsa unei Sțrațegii sț i viziuni pe viițor cu privire la acțivițațea CNSF;
- Lipsa unui plan de maă suri anțicrizaă ,
- Coordonarea joasaă dințre membrii CNSF,
- Lipsa unei planificaă ri şi țesțaă ri a proceselor,
- Lipsa compețenţelor sț i a raă spunderii pențru iresponsabilițațe a membrilor CNSF.
Reieşind din evenimențele recențe din secțorul bancar, prin care a țrecuț Republica
Moldova şi modul îîn care au acţionaț insțițuţiile sțațului îîn perioada respecțivaă s-a
consțațaț, îîn repețațe raî nduri, necesițațea unei reglemențaă ri suplimențare a acțivițaă ţii
Comițețului care ar asigura:
- coordonarea mai eficiențaă a acţiunilor de prevenire a şocurilor financiare şi de
asigurare a sțabilițaă ţii sisțemului financiar;
- sțabilirea îînțregului mecanism de funcţionare eficiențaă a CNSF, prin reglemențarea
claraă şi deplinaă a acțivițaă ţii CNSF. ÎÎn prezenț acesț Comițeț funcţioneazaă îîn baza unui acț
guvernamențal, care sțabileşțe doar componenţa nominalaă a Comițețului şi unele ațribuţii
generale;
- delimițarea claraă a responsabilițaă ţilor fiecaă rei insțițuţii a sțațului implicațe îîn
realizarea acţiunilor coordonațe îîn cadrul procesului de gesționare a sițuaţiilor de crizaă ,
precum şi de asigurare a unui sisțem financiar sțabil, țransparenț şi proțejaț;
- sțabilirea unui cadru permanenț de cooperare îînțre auțorițaă ţile reprezențațe îîn
CNSF, cu sțipularea ațribuţiilor Comițețului şi a fiecaă rui membru, îîn baza respecțaă rii
principiilor auțonomiei insțițuţiilor şi ale colegialițaă ţii;
- țransparenţa, schimbul de informaţie şi informarea publicului - premise
imporțanțe pențru a sțimularea cooperaă rii şi comunicaă rii permanențe a insțițuţiilor
compețențe îîn procesul de realizare a obiecțivelor țrasațe.
- sțabilițațea financiaraă , cu țoț ce reiese din aceasța (insțițuţii profesionisțe, piaţa
dezvolțațaă cu produse moderne, securițațea țranzacţiilor şi a informaţiei, capacițațea de
acţiune)
- gesționarea sițuaţiilor de crizaă sț i preîînțaî mpinarea acesțora, prin evaluarea
capacițaă ţii componențelor sisțemului financiar de a rezisța la şocuri exțreme, îîn baza sțres
țesțelor.
• Lipsa proțecţiei sisțemice îînseamnaă lipsa unei garanțții
Concepțul de garanțare a depozițelor esțe usț or de îînțțeles: o ențițațe (guvern,
comunițațea bancaraă , banca cențralaă ) garanțeazaă valoarea depozițelor depuse la baă nci (sț i
posibil a dobaî nzilor acumulațe), deci va resțițui, parțțial sau îîn țoțalițațe, acesțe acțive
financiare indiferenț ce se îînțaî mplaă cu insțițuțția la care s-au consțițuiț depozițele.
Garanțarea depozițelor esțe un elemenț al dispozițivului de securițațe financiaraă care

5
proțejeazaă pe deponențți îîmpoțriva pierderii valorii invesțițțiilor lor, pențru a se evița
rețrageri generalizațe de fonduri, generațe de panicaă , sț i care ar puțea eroda sțabilițațea
sisțemului financiar sț i a sisțemului economic.7
Din analiza experiențței europene sț țim, caă exisțaă Direcțiva privind schemele de
garanțare a depozițelor (Direcțiva 2014/49/UE). Aceasțaă direcțivaă îîmbunaă țaă țțesț țe proțecțția
depozițelor, asigura o proțecțție consolidațaă a deponențților. Îar nivelul de acoperire esțe de
100 000 EUR pe deponenț sț i pe banca. Aceasța direcțivaă mai prevede prefinanțțarea țuțuror
schemelor de garanțare a depozițelor pențru a se asigura caă acesțea îîsți vor puțea îîndeplini
obligațțiile fațțaă de deponențți.
ÎÎn Republica Moldova, exisțaă Fondul de Garanțare a Depozițelor din Secțorul Bancar,
care țrebuie saă conțribuie la îîncrederea publicului îîn sisțemul bancar şi, asțfel, la limițarea
conțagiunii sisțemului de baă ncile aflațe îîn dificulțațe.
ÎÎnsaă , acesț elemenț cheie al cadrului de proțecţie sisțemicaă esțe îîncaă deficienț. Exisțaă
un sț ir de aspecțe ale sisțemului de asigurare a depozițelor, care necesițaă consolidare sț i
ajusțare la cadrul european. Îațaă caî țeva:
- Suma garanțațaă a depozițelor esțe una minim (6000 lei).
- Nu exisțaă un mecanism ce ar include BNM îîn calițațe de sursaă suplimențaraă de
finanțțare back-up pențru FGDSB,
- Nu exisțaă un mecanism clar sțipulaț îîn legislaţie cu privire la oferirea unei linii de
crediț FGDSB de caă țre Minisțerul de Finanţe îîn conformițațe cu sțandardele ințernaţionale.
Deşi lisța surselor de finanţare ale FGDSB include posibilițațea de conțracțare a
îîmprumuțurilor de la Minisțerul de Finanţe.
• Lipsa unei polițici bugețar-fiscale eficiențe sț i a adminisțraă rii fiscale
Anul bugețar 2015 esțe un an dificil pențru economia Republicii Moldova. ÎÎn acesț
conțexț, se evidențțiazaă un seț de facțori care au avuț o influențțaă decisivaă , cum ar fi: criza
economicaă din Federațția Rusaă sț i Ucraina, criza din secțorul bancar auțohțon, îînghețțarea
finanțțaării exțerne, ețc. Conțexțul daț a avuț un impacț dur asupra secțorului real al
economiei națționale, drepț consecințțaă avem o crizaă sț i mai profundaă , scaă derea imporțurilor,
exporțurilor, diminuarea remițerilor sț i a consumului final. ÎÎn ulțimi doi ani, îîn condițții de
crizaă polițicaă şi economicaă , Republica Moldova a realizaț progrese nule îîn urmaă țoarele
direcțții: reinsțaurarea sțabilițaă țții macroeconomice, consolidarea finanțțelor publice sț i
asigurarea sțabilițaă țții financiare. Îar rezulțațele obțținuțe din puncțul de vedere al
reformelor sțrucțurale au fosț mai puțțin subsțanțțiale îîn anul 2015. Asțfel, Republica
Moldova a ajuns îîn sițuațția de a se confrunța cu probleme majore ce țțin de polițica bugețar-
fiscalaă . Aceasțaă sițuațție dovedesț țe exisțențța unor lacune îîn gesționarea finanţelor publice:
• prognozarea mai bunaă ațaî ț a venițurilor caî ț şi a chelțuielilor,
• flexibilițațea redusaă a adminisțraă rii chelțuielilor.
• rigidițațea plaă ţilor îîn secțorul public, care dețerminaă nerealizarea planului de
chelțuieli.
• auțonomia financiaraă redusaă .

7 Bichi C, Schemele de garantare a depozitelor și stabilitatea financiară, BNR, http://beta.fgdb.ro/uploads/publications/teorie.pdf

6
Polițica fiscalaă propusaă pențru anul 2016 cel mai bine demonsțreazaă caă sțațul
îîncearcaă saă acumuleze venițuri prin mețode mai usț oare, ințroducerea de impozițe noi,
majoraă ri de țaxe. Auțorițaă țțile decid saă propunaă o polițicaă bugețar-fiscalaă preponderenț
agresivaă îîn raporț cu conțribuabilii. Un asemenea comporțamenț esțe un fenomen des
îînțaî lniț îîn sițuațțiile de crizaă economicaă , iar maă surile de polițicaă fiscalaă şi vamalaă realizațe
nu sunț suficiențe pențru a suplimența venițurile la bugețul public naţional. De asemenea,
polițica bugețar-fiscalaă exisțențaă nu esțe capabilaă saă mențținaă acțivițațea economicaă sț i saă
creeze condițții de cresț țere sț i sțimulare a businessului. Esțe necesaraă o reformaă ațaî ț a
Codului fiscal caî ț sț i schimbaă ri esențțiale îîn adminisțrarea fiscalaă . Toțodațaă , esțe iminențaă sț i
eficiențizarea chelțuielilor bugețare, care va permițe gaă sirea surselor necesare pențru alțe
chesțiuni de o imporțanțțaă socialaă sț i economicaă acțuale.
Deci, din analiza sițuațției exisțențe îîn Republica Moldova am ajuns la nisț țe concluzii
dramațice, ațunci caî nd îînțțelegem caă nu avem cale îînțoarsaă , sț i țrebuie saă inițțiem un sț ir de
reforme, de implemențaă ri a concepțelor moderne, avem nevoie de abordaă ri sț țiințțifice bine
argumențațe a unui managemenț performanț al sțabilițaă țții financiare sisțemice.