POLUAREA FONICA

1. Introducere
Sunetul reprezinta din punct de vedere fiziologic senzatia produsa asupra organului
auditiv de catre vibratiile corpurilor si transmise pe calea undelor acustice . Sunetele fac parte din
viata noastra, cu ajutorul lor putem comunica, obtine informatii si chiar ne putem proteja de
pericole.
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele
deranjante, stresante sau daunatoare. Poluarea sonora reprezinta o problema existentiala secolului
in care traim, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele mai putin dezvoltate.
Zgomotul reprezinta suprapunerea unor sunete nedorite si neplacute, care alaturi de alti
poluanti, poate deveni factor de disconfort, ajungand chiar un potential pericol pentru starea de
sanatate a persoanelor expuse. In general poluarea fonica este produsa din surse antropice:
activitati industriale, mijloace de transport, utilaje, aparate, avioane, etc.

2. Continut
2.1. Poluarea fonica este una dintre cele mai des intalnite problem confruntate de
europeni, si nu numai, alaturi de poluarea atmosferica si managementul deseurilor. Conform
unor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), jumatate din europeni traaiesc
permanent in zgomot, iar o treime sufera de insomnia din cauza poluarii sonore. In special in
orasele mari, moderne cea mai mare forma de amenintare este traficul rutier, care este in
continua crestere. De exemplu, pe autostrazi zgomotul depaseste de multe ori 80 dB.
2.2. Caracteristicile zgomotului
Caracteristicile zgomotului sunt: intensitatea, durata si frecventa.
Intensitatea este cel mai important caracter, iar aceasta depinde de trasaturile sursei, de
distanta si posibilitatile de transmitere. Intensitatea se masoara in decibel sau foni.
Durata reprezinta timpul de actionare asupra analizatorului auditiv. Efectul nociv al
poluarii sonore este determinat de durata acesteia.
Frecventa este numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de
perioade pe secunde sau in Hz.
2.3. Surse de zgomot in mediul urban
Sursele de zgomot din mediul urban sunt:
 Zgomotul produs de mijloacele de transport rutier ( emis de vehicule si este centrat intre
500 Hz si 1000 Hz)
  Zgomotul provenit de la mijloacele de transport feroviar si tramvaie:
In domeniul transportului feroviar, poluarea sonora provine din:
o activitatea propriu-zisa (circulatia vagoanelor si a locomotivelor si de semnalizarea
Acustica);
o activitatea din depourile de locomotive;
o activitatea din staţiile de cale ferata.
Trenul are o structura care emite o gama foarte variata de zgomote si vibratii, ce au la baza
fenomene de natura mecanica si electromecanica.
 Zgomotul provenit de la traficul aerian. În ultimii 30 de ani emisia de zgomot a
aeronavelor a scazut cu cca. 10-15 dB.Pentru evitarea poluării fonice și protejarea
populației se impune schimbarea rutelor aeronavelor deasupra zonelor nepopulate.
 Zgomotul provenit din activități urbane- zgomotul din piețe, locuri de joacă ( țipetele
copiilor pot atinge și 80 dB), terenurile sportive, artificiile, discotecile și cluburile,
terasele, terenurile sportive și stadioanele ( zgomotul poate atinge 100 dB), animalele
comunitare care tulbură liniștea, în special noaptea, ateliere și service-uri auto.
 Zgomotul provenit din industrie- oțelării, turnătorii, exhaustoare, ventilatoarele
industriale și instalațiile care eliberează aburul în atmosferă.
2.4. Efecte ale poluarii sonore
Prin caracteristicile sale, zgomotul produce organismului uman o serie de efecte
fiziologice si psihologice nefavorabile. In cazul lucratorilor din industrie sau constructii
expusi la poluare fonica pe termen lung poate produce efecte nedorite asupra sanatatii.
Cea mai intalnita consecinta este pierderea auzului, recunoscuta de Organizatia Mondiala
a Sanatatii drept “ cea mai comuna si ireversibila boala industriala”. Pierderea auzului, pe
langa faptul ca poate opri o persoana sa lucreze normal, ii poate distruge si viata sociala.
Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre “maladia zgomotului”, ce
afecteaza si sistemul nervos producand ameteli, cefalee si oboseala.
Alte consecinte produse de poluarea sonora sunt:
Oboseala auditiva care se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pragului perceptiei
auditive in urma expunerii la actiunea unui zgomot intens. Oboseaka auditiva se accentueaza in
cazul maririi intensitatii, frecventei si timpului de expunere la zgomot.
Tulburarea sau intreruperea somnului necesar pentru refacerea fortelor si mentinerea
vietii sanatoase, ce poate duce la instalarea unei stari de oboseala permanenta.
Efecte asupra organelor interne precum: accelerarea batailor inimii, hipertensiunea
arterial, etc.
2.5. Masuri de prevenire
 In scopul monitorizarii poluarii sonore se pot intocmi harti acustice avand ca avantaje:
 Dezvoltarea de noi zone rezidentiale, astfel incat la stabilirea amplasamentelor se
va tine cont de nivelul de zgomot al zonelor invecinate;
 Informarea populatiei asupra nivelului de zgomot din zonele urbane existente;
 Amplasarea zonelor de recreere in functie de datele hartii;
Bucureştiul este primul oraş din România care are o hartă acustică. Potrivit măsurătorilor
efectuate de specilişti în ultimul an şi pentru care municipalitatea a plătit aproape două milioane
de euro, capitala "zumzăie" la peste 70 de decibeli. Aceasta este valoarea medie azgomotului
produs în oraş, aproape dublu faţă de limita la care ar trebui să fie expusă ureche.

3. Poluarea fonica in Bucuresti

Sanatatea bucurestenilor este pusa in pericol atat de toxinele pe care le inhaleaza zilnic,
cat si de zgomotele pe care sunt obligati sa le auda. Sunt impuse anumite limite maxime
admisibile, care in apropierea unei locuinte, sunt de 50 de decibeli in timpul zilei si 30 noaptea.
Masuratorile au scos la iveala faptul ca bucurestenii sunt supusi unor zgomote uneori de aproape
doua ori mai puternice. Aceste rezultate sunt cauzate de traficul rutier dar si de surse ocazionale,
precum alarmele auto, latratul cainilor sau lucrul pe un santier. O plimbare prin oras expune
bucuresteanul si la o poluare vizuala. Aceasta se refera la diversitatea de imagini si culori
intalnite, care de care mai stridente. Reclamele, de exemplu, sunt cei mai puternici poluanti
vizuali si ne agreseaza fara sa ne dam seama.

Poluarea fonica creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale
municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor, in apropierea unor
surse de zgomot.Desi nu exista o retea de culegere sistemica de informatii pe baza masuratorilor
efectuate se apreciaza ca in Bucuresti pe arterele principa le de circulatie si mai ales pe arterele
cu trafic greu poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB considerat
admisibil. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora in unele puncte de intersectie a
strazilor din Bucuresti devine de nesuportat.

4. Concluzii
Locuitorii oraselor sunt expusi la poluare sonora tot timpul. Ar trebui luate masuri pentru
reducerea acesteia, desi necesita investitii, materiale, noi tehnici in constructii civile, industriale,
regandirea unor procedee, instalatii noi, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand
comportamentul civilizat al oamenilor, deoarece membrii comunitatii locale au un rol important
in combaterea poluarii sonore (si nu numai), acestia putand determina autoritatile sa modernizeze
ceea ce este necesar pentru asigurarea sanatatii cetatenilor.
140 dB Pragul “dureros”

130 dB Avion cu reactie in

timpul decolarii

120 dB Motorul pornit al

avionului cu reactie Arii de zgomote in raport cu aria sonora pe care o
percepe omul
110 dB Concert

100 dB Ciocan pneumatic

90 dB Zgomot de strada

80 dB Zgomotul trenului

70 dB Aspirator

50-60 dB Zgomot in birou

aglomerat

40 dB Conversatie

20 dB Biblioteca

10 dB Sunetele naturii

5. Bibliografie
1. POLUAREA FONICĂ, Lector dr. Mariana Albulescu, Universitatea de Vest
Timişoara, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

2. .„Ecotehnologii”- Profesor univ. dr. Sanda Visan, Prof. univ. dr. Anca Angelescu, Conf.
univ. dr. Virginia Ciubotaru

3. Andronescu, Medeea- Nadia Tariceanu Nicolae, Chitu Mihai-Lucian, "Managementul

zgomotului in santierele de constructii"

4. http://www.agir.ro/buletine/303.pdf , Zgomotul - efect nociv. Oboseala auditivă.

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sunet