MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE ȘCOALA POSTLICEALĂ ˮ HENRI COANDĂˮ

ORADEA
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:

As. Med. Gen. :

ABSOLVENT:

ORADEA
2017
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE ȘCOALA POSTLICEALĂ ˮ HENRI COANDĂˮ
ORADEA
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENNTEI MEDICALE GENERALISTE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIEȚILOR CU ASTM BRONȘIC

COORDONATOR:

As. Med. Gen. :

ABSOLVENT:

ORADEA
2017
 CUPRINS

CAPITOLUL I

Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie

A Arborelui Bronsic

1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in intrapulmonar la

dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ), iar la stanga in doua
bronhii ( superioara si inferioara ).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor
bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul
drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul medio-bazal.

Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari,

unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia
plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole
respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Pereti
saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.

Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte alveolare,

saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari. Acinul e unitatea
morfofunetinata a plamanului.

Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura

asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile lobulare
si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii si lobulare au un
perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu dispozitie circulara.
In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.
 Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de subtire,
adaptat schimburilor gazoase.

Prezentarea teoretica a bolii

1.2.1Definitia astmului bronsic

Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant

expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care apar la persoane cu
hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind sub aspect anatomic o stenoza
bronsiolara, tranzitorie cu "restitutia ad integrum" in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza sau
provoaca criza de astm.

Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :

a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios

Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si scuamele de
animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua, carne ) sau
medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona, unele produse
micribiene ).

b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios

De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie muco-

purulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).

c) astm mixt - se intrica alergia cu infectia

d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii

Aici intervin factorii :

- psihici - socul psihic sau starile psihoafective

- endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
- biometeorologici - temperature, presiunea atmosferica, umiditatea, vantul,
altitudinea, razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina

1.2.3 Patogenia astmului bronsic

Roluri importante in producerea bolii astmatice au :

a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).

Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii ce

determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale schimbarilor gazoase.
Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori :

a) spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic

b) edem inflamator al mucozei bronsice
c) hipersecretie de mucus
d) cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstructiei
bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic

La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ; mai
tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale emfizemului, cu
dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua jumatate a noptii, de
obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie ; alteori e anuntata de
prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine
paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau
alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate
si sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.

In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.

La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea secretiilor se

face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza se termina in cateva
minute sau ore, spontan sau sub influenta tratamentului.
 Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste 24-48 h
rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianoza,
colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in exces de
simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea brusca a
corticoterapiei, suprainfectie bronsica.

1.2.5 Tratamentul astmului bronsic

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta

afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea
fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri : evitarea virozelor respiratori.
Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune, de asemenea, evitarea virozelor
respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul epidemiilor.

Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se realizeaza cu

Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina, Ampicilina si Biseptolul.
Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de iarna.

Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite forme. Se

parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza. Metoda comporta si
anumite riscuri, in special inhalarea de diferiti germeni, ceea ce impune folosirea strict
personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :

a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare (
ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se folosesc Izoprenalina (
Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;

Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),

Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.
 Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin intrebuintata din
cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul Atrovent care nu are efecte
secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inferioare beta adrenergicelor.

Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina si

Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.

Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :

a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.

b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) - desi nu este bronhodilatator, se foloseste ca
masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la alergenul causal, cu
turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20 mg / capsula ) la 4-6 ore, sau
sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) - are tot efect preventive si e administrat sub forma de gelule,
oral, 1 mg dimineata si seara.

Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor, ramane o
terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse retard ( Celestone,
Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu, potasiu. In general,
corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se
vor folosi doze minime.

Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in

prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in
crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu
polipnee.

Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului alergizant ;

evitarea substantelor iritante bronsice - tutun, alcool ,etc.

Tratamentul in starea de rau astmatic :

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu solutie de

glucoza 5 % .

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ),
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
 In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri
deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).

CAPITOLUL II

Supravegherea Pacientului Din Momentul

Internarii Pana La Externare Si Efectuarea

Tehnicilor Impuse De Afectiune

2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic

In spital

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa,
deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu
munca, familia si prietenii sai.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de

internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ),
se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste
bolnavul pentru examenul medical.

De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul hatareste

salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si gravitatea
bolii,sex.

Asistentei ii revine ca sarcina :

- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare

- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.

- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic - HHC,

cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic - FUROSEMID (fiole).

Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al pacientului,

dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ;
medicul intocmeste foaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat - ambulanta, nespecializat - masina particulara ), starea
prezenta, interventiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de garda.

Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au

o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.

- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.

- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute

- pH sangvin - la 1 ora

- electroliti Na - la 8 ore

- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si

Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi

inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau
apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la
externare. In cazul in care persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va efectua
deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte de depozitare.

Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce

bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze
obiectele personale in noptiera.

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc
capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub
eventualele influente nocive ale mediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer. Temperatura
salonului trebuie sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.
 Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer
bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de
comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor
de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.

2.3 Asigurarea conditiilor igienice

pacientilor internati

2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna,
musama, aleza sau traversa.

Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :

Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de

patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe murdare.

2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul

intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezinta, in fond,
si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.

Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face
parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi
redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in
aceste saloane va fi atentionat sa foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului
la stergere.
 Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea echipei
medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept
pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.

2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului

In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :

- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.

- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 ºC.

- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.

- se evita baia prelungita si prea obositoare.

- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).

Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,

medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza
infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea
tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea
unei starii de bine si ea trebuie respectata.

O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai
ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si
disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita
aceste efecte secundare se recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat
tubului inhalant, cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.

Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul
auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.

2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat

La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de afectiunea de

baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea
semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolnavului nu contrazice,
alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si
schimbe pozitia cat mai des pentru a evita complicatiile hipostatice.
 Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul acceselor de
astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor sau sprijinindu-l in
brate.

Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se manifesta
printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa urmareasca fiecare
pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la moartea bolnavului.

Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele

impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are
impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna oxigenare se combate cianoza tegumentelor,
prezenta in starea de rau astmatic.

Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de

severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ,
intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor
active ). Expresia fetei poate traduce unele stari ca : anexitate, durere, anorexie,
deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei

trebuie urmarita permanent.

La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie de

asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele sunt palide,
cenusii, acoperite de transpiratii reci.

2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui

Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei
in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.

In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul
de reactivitate a pacientului.

Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie.

Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in functie de raspunsul
fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune
musculara ).

2.3.7 Captarea eliminarilor

 Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori pe
zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea ce
permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita
si pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de investigatii
de laborator pentru examen citologic, bacteriologic.

In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp

starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de
eliminate print use.

Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a

mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale
complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor

vitale si vegetative

Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale
si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a
acestora se anunta medicul.

Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si evolutia

boli.

In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.

Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa

normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex. Bolnavii
de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de o
expiratie grea, fortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee
expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.

Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului

si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce, eventualele complicatii si la
formutarea unui prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sa urmareasca
si sa noteze respiratia pacientului in foaia de temperature cat mai précis. Pe foaia de
temperature notarea respiratiei se face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea
anterioara. Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor obtinute la fiecare
masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.

Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa fiind

totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.

Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de la unele

infectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e aderenta la peretele
bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are denumirea de "sputa perlata"

Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 ºC, cu mici

variatii zilnice intre 0,5º - 1ºC si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si
termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa apara
stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru ; pentru fiecare
linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 diviziunii de grad.

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o exercita asupra

peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi, de rezistenta
intampinata de sange in artere, fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si
de cascozitatea sangelui.

Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg

maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.

In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in
cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se
face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se
face astfel : pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ;
se hasureaza patratele foii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos.

Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80
pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea individului.
Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe ori
pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.
Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara, punctele
obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii de temperature
corespunde la 4 pulsatii/minut.
 Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimina
din organism substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea normala emisa
variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea normala intre 1015-1025. Astmatici pot sa aiba
o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de
astm bronsic.

Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor.

Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii
astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.

2.5 Alimentatia pacientului

cu astm bronsic

Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau
astmatic necesita ajutor.

Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.

Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit.

In acest caz se foloseste o masuta speciala care se fixeaza deasupra patului.

Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea

mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de vindecare.

Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in consideratie

pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului
hidric, ei fiind dispusi la o deshidratare mai rapida.

Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta ;

acestia inainte de masa in, fac toaleta cavitatii bucale.

Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu

antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim desodat.

Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :

- legume diferite
- preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
- fructe crude, compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
- carnea, pestele
- laptele fermentat
- fainoasele
- ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic, normoglucidic,

imbogatit cu minerale si vitamine.

2.6 Administrarea medicamentelor

In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana la
terminarea accesului.

Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4 inhalatii

pe sedinta, uneori mai mult dar fara a abuza.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :

1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare nu

mai e utilizata astazi.

Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina (

Alupent, Astmopent ) ;

Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),

Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii /
zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat
sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina,
Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii
adverse dupa supradozaj, pot aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie,
cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin
reducerea dozei.

2. Anticolinergice - Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.

3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba actiune
pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.

Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor, ramane o

terapie de impas. Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi, 5 mig ; Supepredanol - 1 tableta/zi
(0,5 mg/tableta ); Superprednol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard - Celestone
, Kenalog, Synachten - retard - 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In
general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va
temporiza, se vor folosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi - tratament de atac ; 5 mg/zi
tratament de intretinere ).

Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in

prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in
crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu
polipnee.

Tratamentul in starea de rau astmatic :

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100 mg iv,

urmat de perfuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 % ,2-3 l / 24 h.

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului
din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice. Ca
doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim
desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ),
fluidifiante, diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie,
respiratie asistata.

In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in cazuri

deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele, neurolepticele ; se combat
abuzul de simpaticomimetice si de medicamente alergizante ( Penicilina).

2.7 Recoltarea produselor

Biologice si patologice

Recoltarea sangelui :

Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice,

bacteriologice, parazitologice.
 Recoltarea sangelui se face prin :

- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a
halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare

Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea

hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen
parazitologic.

Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii

dezinfectante ( alcool 70º ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri),
lame uscate si degresate, pipete Potain.

Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza

pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70º. Se evita congestionarea
prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un
ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a
extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge
prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta
sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70º.

2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice,

serologice si bacteriologice.

Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza

un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii,

venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si
epicraniene ( la copii ).

Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica,
aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril,
ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de
cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si
etichetate, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite renale.
 Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza
cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere
la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se
dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind turgescente.

Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de bolnav. Se

fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile
fiind in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul,
traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o
rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm
in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se
continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul cu un tub
de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand strans pe brat. Se
indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie
dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima
locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.

Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa

murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de
minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se

expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.

Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata
fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.

Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu

o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva.

Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de colectare
in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un efort de tuse.
Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
 In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in evidenta
eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi Creola, adica
aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.

In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile si bacterii, iar

examenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea

Tehnicilor speciale impuse de afectiune

Explorarea radiological a toracelui :

Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli

pneumonice, el constituind infirmarea diagnosticului de astm.

1.Radioscopia si radiografia - dau o imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul

plamanilor si inimii.

Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea. Bolnavul va fi

condus la serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in
timpul examinarii. Va efectua cateva miscarii de respiratie, iar radiografia se face in
apnee dupa o inspiratie profunda.

Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul

capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu
mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu
pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul. Cand pozitia verticala e
contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie sezand sau in decubit. In timpul examenului
radiologic se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de medic.

Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se noteaza

in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.

2. Bronhografia - reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu

ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau
diiodunol - hidroslubile ) cu ajutorul sondei Metras.

Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ), anestezice,

sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B
sau diiodunol - hidroslubile ), expectorantesi calmante ale tusei, scuipatoare.
 Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu
manance in dimineata examinarii.

Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante. In ajunul

examinarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. Cu
30` inaintea examinarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a
mucusului din caile respiratorii, medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat
sa se dezbrace si va fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie
injectata. Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de
calitatea anesteziei.

Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor

incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii substantei de contrast
bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia decubit ventral, dorsal, lateral (drept si stang).
In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se
evidential si arboreal bronsic din partile superioare ale plamanilor, apoi se aseaza
bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inferioare.

Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi avertizat

sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. Va fi
atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. Nu
se inghite deoarece produce o intoxicatie cu iod. Refularea substantei de contrast si
patrunderea ei in stomac trebuie evitata deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.

Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :

Bronhoscopia - reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul unui aparat

numit bronhoscop.

Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi sterile,

casolete cu tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon, oglinda frontala,
seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu toate anexele sterilzate, flaconul cu
anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic, flaconul cu solutie de adrenalina 1%,
seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane, comprese de tifon.

Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care si-l

asuma, refuzandu-l, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala. Bolnavul
trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau
accidentele le survin foarte rar. Se creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a
asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii punandu-l in legatura cu alti bolnavi
carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o fibroscopie. In ziua premergatoare examinarii se
executa o testare la xilina 2% pentru a depista o alergie la acest anestezic.

La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat si in

dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.

Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita
renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o imobilizeaza
cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui
spray cu xilina isi anesteziaza limba, orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze
arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei
seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de bronhoscopie.

La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe

masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in extensie. Sub umerii lui
se plaseaza o perna tare care ridica capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia.
Orienteaza capul in directia indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat
mai completa. A doua asistenta ii serveste medicului instrumentele si materialele
necesare. Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta.
Ambele asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau
cagula.

Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va supraveghea in

acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modificari ale acestora.
Asistenta va avea la indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii,
chiar inainte de a anunta medicul (Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).

In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :

- hemoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainfectii cu diferiti germeni
- dureri in gura
- disfagie sau orofagie
- dureri retrosternale
- cefalee
- insomnii
- tuse
- expectoratie
- stare subfebrila
 Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria - reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul

spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un
tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai
mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei
putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.

Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.

2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate

masuratorile statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu :

- aparatul Eutest
- expirograful Sodart
- pneumoscreen

Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru asociat cu

chimograf pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de calciu
pentru captarea CO2 si un dizpozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de aer.

Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit
si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu
sterilizate ).

Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca

examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ; bolnavii nu vor
folosi nici un fel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu
24 ore inainte.

Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au

consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa proba,
asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de proba. Bonavul
va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.

Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale ;

se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ; i se penseaza
nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului
deschisa ; se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
 Inregistrarea volumului curent - se inregistreaza 2-3 minute volumul current prin
respiratie linistita, normala

Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) - se solicita bolnavul sa faca o inspiratie

maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3
curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma.

Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) - se reia proba

pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie maxima urmata
de o expiratie fortata maxima ; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale
; se decupleaza bolnavul de la aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima
secunda, aceasta reprezentand VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :

Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie, respective

baza diagnosticului de astmbronsic alergic.

Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a antebratului.

Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii atrage

atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc o posibila
hiperreactie din partea organismului si care pot duce chiar la aparitia edemului glotic sau
a socului filactic.

Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului eritemului, caci

prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.

2.9 Profilaxia bolii.

Educatia sanitara.

Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca aceste
persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm bronsic.
Aceasta profilaxie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.

Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni ; e o

masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales pentru cei
profesionali : faina, medicamente, par de animale, alimente.
 Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri profilactice :

- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

- stergerea prafului cu carpe umede
- curatarea covoarelor cat mai des posibil
- indepartatea animalelor de casa
- combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea locuintei sau
a locului de munca.

O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e evitarea

expunerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii : fumatul, fumul de
tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de temperature.

In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de

munca sunt obligatorii :

- examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli

bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor sensibilizati si
cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea, urmarirea si eventual schimbarea
locului de munca.

Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei
complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la frig,

umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile puternice sis a
revina la controale periodice de specialitate.

2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul

medical se numeste externare.

Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul

care a ingrijit pacientul.
 Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa
continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.

Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata,

facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul pacientului.

CAPITOLUL III

3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1

ANEXA 1

Culegera datelor :

Date fixe :

Nume : P

Prenume : V

Sex : Feminin

Varsta : 67 ani

Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA

Anamneza :

Antecedente heredo - colaterale - neimportante

Antecedente personale - neaga

Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu

expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie

mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.

Problemele pacientului :

- alterarea functiei respiratorii

- alterarea functiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odihni
- incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

Diagnostic de mursing
1.Alterarea functiei res-
-piratorii datorita aparitiei
obstructiei bronsice mani-
-festata prin accese de dis-
-pnee paroxistica si tuse
cu expectoratie mucopu-
-rulenta.
ANEXA 2
Obiecti Interventii Evaluare
ve
Invat pacienta sa tuseasca
Pacienta Pacienta raspunde
sa
sa expectoreze si sa bine la tratament
prezinte
o colecteze sputa in recipe-
astmatic si se linistes-
-ent, administrez O2 la -te; starea de anexitate
respiratie
nevoie. Asigur aerisirea a bolnavului se ameri-
buna si
cai salonului, asigur pozitia-oleaza. Pacienta
semisezand (ortopnee) colaboreaza si
respirato
rii
care favorizeaza o respi-raspunde la intrebari.
permeabi
le. -ratie mai buna.
 Fac educatie sanitara pt

prevenirea infectiei bron-

-sice. Administrez trata-

-mentul prescris de medic

cu expectorante, bronho-

-dilatatoare si desconges-

-tionante ale mucoasei

traheobronsice. Linistesc

pacientul psihic in vederea

imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circu- Pacienta
Invat pacienta sa evite con-
Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa -sumul excesiv de grasimi TA in limite normale,

prezinte
-lor si nelinistii manifesta si sa consume alimente bo-
Raspunde pozitiv la
o
prin HTA -gate in vitamine,zarzava-
circulatie tratamentul medica-

-turi si fructe.
adecvata. -mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise

efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-

-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-

-maresc efectul medicamen-

-telor adm. aplic tehnici de

favorizare a circulatiei,
 efectuez exercitii pasive si

active,masaj al extremita-

-tilor.

Sfatuiesc pacienta sa conti-

-nue tratamentul medica-

-mentos atata timp cat e

necesar.

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare

3.Imposibilitatea de a Pacienta sa Calmez tusea si dispneea prinPacienta prezinta

se odihni datorita beneficieze adm. de medicamente prescrise

un somn

nelinistii manifestata de un somn de medic. Invat pacienta tehnici

odihnitor, tonus

prin insomnie. odihnitor atatde relaxare, exercitii respiratorii

muscular prezent

calitativ, cat inainte de culcare. Sfatuiec echilibrata psihic

si cantitativ. pacienta sa consume o bautura

calda inainte de culcare (ceai

sau lapte).

Psihoterapie-calmez si linistesc
 Bolnava.

Asigur un mediu ambiant

linistitor, fara zgomote.

4.Incapacitatea de a-siPacienta sa Combat starea de liniste a Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii prezinte o pacientei care a provocat uei bai bolnava

igienice corporale stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii stariisi sa isi curatenie perfecta a corpului

generale manifestata pastreze pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli tegumentele complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip intacte. de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing, de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii. Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare

hidroeteclorlitica explicandu-i

pacientului necesitatea acestora

in vederea pastrarii elasticitatii

Pielii.
 ANEXA 3

Data Functiile vitale si vegetative Examinari Tratament Regim

TA P T R Sc Diur de lab.si
a-- e-za paraclinic medicam alimen
un e entos tar
11.05 240/1 80 36,5 20 1 120 L - MIOFILIN : Regim
00 ºC 0 V.N=4000 fiole
2007 b/m resp/ - normo
mmH in min 8 2x1/zi IV -
g 000 mm³ fiole
-
V.O=7,70 10 ml caloric
0 mm³
12.05 180/9 80 36,5 19 1 115 H - Actiune ,
0 ºC 0 V.N=4,2-
2007 b/m resp/ 5,5 bronhodilata hiposo
mmH in min ml/mm³ to-are. d-at cu
g
V.O=4.5m HHS : fiole evitare
il/ mm³ 100 mg IV a
13.05 180/8 78 36,3 18 1 120 Htc - 2x1/zi alimen
0 ºC 0 V.N=40- Actiune te-
2007 b/m resp/ 41 % inflamatoare
mmH in min si -lor
g V.O=36,5 decongesti- care
%
14.05 !70/7 85 37,2 19 1 130 Hgh - -va, pot fi
0 0 V.N=13- bronhodi-
2007 b/m ºC resp/ alerge
15 g/100
mmH in min -latatoare ni.
ml
g
V.O=13,1 VENTOLIN
g/100 ml :
15.05 165/7 80 36,8 18 1 120 Uree- Spray 2
5 ºC 0 V.N=20- pulverizari x
2007 b/m resp/ 40 mg % 3/zi.Actiune
mmH in min
g V.O=83 bronhodilata
mg% to-are.
16.05 140/8 75 36,5 18 1 120 Glicemie
0 ºC 0 BROMHEX
2007 b/m resp/ V.N=80- I--NE :
mmH in min 120mg % compri-
g
V.O=72m -mate a 8
g% mg ; per os
17.05 145/8 75 36,4 19 1 110 VSH- 3x1/zi.
0 ºC 0 V.N=1-10
2007 b/m resp/ mm/ 1h Actiune exp-
mmH in min
g VO=13m -
m/1h
18.05 140/7 75 36,4 18 1 110 Examen ectorant,flui-
5 ºC 0 sputa:
2007 b/m resp/ -difica
mmH in min - secre-
g macrosco
pic : -tiile traheo-
vascoasa bronsice
vascoase si
- le
microscop
ic : usureaza
elim-
eozinofilie
Rtg nu -inarea.
arata
AMPICILIN
modificari A
.
4x1
f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostati
c

cu spectru
larg

PREDNISO
N

1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se
scade treptat
pana la 10
mg doza de
intr-

-tinere. Acti-

-une-
antiimfl-

-
amatoare,an-

-tialergic.

CAPTOPRI
L:

Tb 3x1/zi
per os.
Actiune

hipotensoare
.

NITROP-
ECTOR : tb
3x1/zi per
os.

Actiune
cardiotonica.

ASPACAR-
-DIN : tb
3x1/zi per
os.

Actiune
cardiotonica.

FUROSEMI
D

1tb la 2 zile
per
os.Actiune

-diuretica.
 DIPIRIDA-

-MOL : 3x1
tb/zi per os.

Actiune
vaso-

-dilatatoare,
pentru
fluidificare.

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :
Nume : V

Prenume : R

Sex : Feminin

Varsta : 18 ani

Greutate : 56 kg

Inaltime : 1,67 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.

Anomneza :

Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.

Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.

Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta dispnee,
wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament de
specialitate.

Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.

Problemele pacientului :

- dificultate in a respire
- dificultate in a se alimenta
- perturbarea somnului

ANEXA 2
Diagnostic denursing
Obiective Interventii Evaluare
1.Dificultate in a res-
Pacienta sa Ii asigur pacientei o cat mai buna
Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama-

respire fara pozitie in timpul acceselor prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si dificultate astmatice (pozitia ortopneica). permeabile si respira

spasmului musculatu-
si sa aiba administrez medicamentele normal, nu mai

-rii bronsice manifest-

caile respi- prescrise de medic pentru a prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si -ratorii preveni crizele de astm.

wheezing. eliberate de

secretii.
2.Dificultate in a se Pacienta sa Ii explic bolnavei necesitatea Starea pacientei s-a

alimenta datorita se poata alimenattiei si a consumului ameriolat, i-a revenit

dispneei si anexitatiialimenta suficient de lichide. pofta de mancare.

manifestate prin corespunza-

imapetenta. -tor
3.Perturbarea Pacienta sa Am asigurat liniste in salon ca Pacienta se odihneste

somnului datorita aiba un pacienta sa se poata odihni. suficient pentru a

anexitatii manifestata
somn Convingem pacienta ca starea prezenta
ei o stare de

prin insomnie. odihnitor si se va ameliora. mai bine.

corespunza-

-tor
 ANEXA 3

Data Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament Reg

TA P T RSca- Diur- lab. si
un eza paraclinice medicamentos alim
3.06 129/75 82 37,2 14 1 1200 L - V.N=4000- HHS : 300 mg Alim
8000 tablete. pre
2007 mmHg b/min ºC resp/min mm³
Actiune legu
V.O=5,500 antiinflamator. fiert
mm³ fruc
4.06 110/65 69 37ºC 13 1 1100 H - V.N=4,2- Ventolin : 3x1 crud
5,5 ml/mm³ + 2 ml ser sub
2007 mmHg b/min resp/min fiziologic. de
V.O=4.500.000 com
mm³ Actiune sup
5.06 110/60 67 37ºC 15 1 1100 Htc - V.N=40- bronhodilatator.
41 % legu
2007 mmHg b/min resp/min cart
V.O=29,8 % pain
6.06 120/70 63 36,7 15 1 1200 Hgh -V.N=13- neag
15 g/100 ml
2007 mmHg b/min ºC resp/min Alim
V.O=13,3 inte
g/100 ml :
7.06 110/65 75 37ºC 16 1 1200 Euzinofilie :
Sa
2007 mmHg b/min resp/min V.N = 2-3 % alim
aler
V.O = 0,5 %
Sa
alim
prea
 sara
gras
VSH - V.N=7-
15 mm la 2 h

V.O = 13mm
la 2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : M

Prenume : A

Sex : Feminin

Varsta : 51 ani

Greutate : 69 kg

Inaltime : 1,60 m

Nationalitate :romana

Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.

Anamnoza :

Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic

Antecedente personale - neaga

Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv
evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare
si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si
bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se
interneaza in sectia interne.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.

Problemele bolnavului :

- alterarea ritmului respirator

- alterarea starii generale
- alterarea hidratarii bolnavului
- perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursingObiective Interventii Evaluare

1.Alterarea ritmului Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie se-
Pacienta raspunde

respirator datorita respire -misezanda la marginea patului

bine la tratament-

obstructiei bronsice normal, cu capul usor, in extensie. -ul medicamentos

manifestata prin dispneea sa Indepartez factorii care ar putea

si dispneea a

dispnee cu ortopnee,dispara. produce alergii (praf,florii). disparut.

wheezing si tuse Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris

de medic, bronhodilatatoare.
2.Alterarea starii Pacienta sa Calmez pacienta, o asez intr-un
Starea de anexitatea

generale datorita fie echilibra-salon cu bonavi, cu un nivel a disparut si

cefaleei si ddinamiei-ta psihic, sa ridicat si plini de optimism. bolnava prezinta

nanifestata prin dispara stareaAjut pacienta sa isi recunoasca
o stare de bine.

anexitate. de anexitate anexitatea si sa o combatem Pacienta sustine ca

si sa fie com-distrugandu-i atentia de la boala

cefaleea a dispa-

-batuta diminuez stimuli care l-ar putea

-rut si prezinta o

cefaleea si deranja. Aerisesc salonul conditie fizica

adinamia. asigurandu-i o stare de confort

mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa

expectoreze, explicandu-i

necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medi-

-cului analgezice si expectorante

3.Alterarea hidratariiReechilibra- Administrez pacientei ceaiuriPacienta relateaza

pacientei, datorita -rea hidroele-indulcite explicandu-i necesita-

ca respecta

dezechilibrului -ctolitrica a -tea ingerarii a cat mai multe indicatiile

li- in

hidroelectrolitic pacientei si -chide. Schimb lenjeria de corp

legatura cu

manifestata prin impiedicareasi de pat de cate ori este nevoie.

hidratarea.

transpiratii abundente
unei eventu- Asigur conditii corespunzatoare

si expectoratie. -ale raciri dinde temperatura mediului. Ajut

cauza trans- pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor. corporala
 4.Perturbarea Pacienta sa Combat tusea si dispneea. Invat
Pacienta prezinta

somnului datorita aiba un somnpacienta tehnici de relaxare, un somn odihnitor

nelinistii si anexitatiiodihnitor. exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin culcare. Asigur un mediu

insomnie. ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume

o bautura calda inainte de

culcare (ceai sau lapte).

ANEXA 3

Data Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament me

TA P T R Sca- Diu- lab.
reza
un si
paraclinice
15.06 130/70 88 36,8 20 1 1000 L - SALBUTANO
V.N=4000-
2007 mmHg b/min ºC r/min ml 8000 1 puf/zi spray
mm³
Actiune-bronh
V.O=7600
mm³ MIOFILIN : tb
16.06 130/80 85 36,7 19 1 1200 H - V.N=4,2-
3x1/zi per os A
5,5 ml/mm³
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
bronhodilatato
V.O=4.8
mil/mm³ HHS : 300 mg
17.06 125/70 83 36,7 19 1 1000 Htc - antiinflamator,
V.N=40-41 crizele
2007 mmHg b/min ºC r/min ml %

V.O=43 %
18.06 125/70 80 36,6 18 1 1200 Hgh - astmatice.
V.N=13-15
2007 mmHg b/min ºC r/min ml g/100 ml PREDNISON

V.O=13,5 5 mg tb 3x1/zi
g/100 ml
19.06 125/80 80 36,6 18 1 1200 VSH - Actiune antiinf
V.N=1-10
2007 mmHg b/min ºC r/min ml mm la 1 h AMPICILINA

4x250 mg IM.
V.O = 5mm
la 1 h Actiune
20.06 125/75 82 36,6 19 1 1200 Glicemie antibiotic cu sp
2007 mmHg b/min ºC r/min ml V.N=80- BROMHEXIM
120mg %
3x2 tb/zi.Actiu
V.O=90mg
% mucolictic,fav
21.06 130/80 80 36,6 18 1 1200 Creatinina - expectora
V.N=0,6-1,2
2007 mmHg b/min ºC r/min ml mg% -tia,usureaza re

V.O=0,6 mg
%
 3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite

profesionale profunde si calitatii morale deosebite.

Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiferent de conditia sociala.

Lucrarea e constituita din 3 capitole :

- primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de

etiologie, simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii
specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara
si profilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.

Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Bibliografie

1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia prof. Radu
Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983

2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel

Editura All,vol. II

3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu

Editura Corint

4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983