Sunteți pe pagina 1din 456

LUPTELE ROMÂNILOR

iiiiiiii iii mw—mm


LUPTELE

ROMÂNILOR
IN

RESBELUL DIN 1877-1878

'DE

T. C. VACARESCU
COLONEL IN RESERVA ARMATEI

In faptele otilor, istoria naiunilor.

VOLUMUL IL

LUPTELE IN BULGARIA

BUCURESCI
EDITURA TYPOGRAFIEI CURII REGALE, F. GOBL FII

12, Passagiul Roman, 12.

1887
Digitized by the Internet Archive
in 2015

https://archive.org/details/lupteleromanilor02vaca
PARTEA DOUA

LUPTELK JN BULGARIA

CARTEA SEASEA

TRECEREA DUNÂREI— SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEI

Positiunile ocupate de divisia 4-a peste Dunre pân la trecerea


armatei romne. — Ofensiva romnesc începe cu micrile
detaamentelor de cavaleri i de ante-gard însrcinate a 'pre-
gti i acoperi trecerea grosului armatei nostre. — Brigada de
cavaleri a divisiuneî a 3-a este trimis peste Dunre la Ni-
copole, i de acolo peste Vid. — Ante-garda divisiuneî a 3-a
trece Dunrea la Corabia, ocup Mgura i Ghighen i se
întinde pe malul stîng al Iskerului. — Restul trupelor divisiu-
neî a 3-a trec succesiv Dunrea pe pontdne la Corabia, înt-
resc ante-garda i se întind pe valea Iskerului. — Bnuial
despre un atac al Turcilor asupra armatei romne în mar de
desfurare peste Dunre. — Atacul turcesc se îndrept în
contra armatei rusescî din'naintea Plevneî la Zgalince si Pe-
liat. — Corpul al IV-a rus susine i respinge atacul. — Osman
paa aflând înaintarea armatei romne, reintr în Plevna.
Valea Iskerului adoptat ca lini primitiv de operaiuni a ar-
matei nostre. — Motivele cari determinar modificarea acestei
linii si înlocuirea ei prin linia Vidului. — Divisia 3-a primesce
ordin a se strmuta de pe valea Iskerului pe valea Vidului.
Divisia de reserv, cu Domnul Carol în cap, trece Dunrea
pe podul de la Silitiora-Mgura. — înalt ordin de di ctre
armat. — Proclamai ctre naiunea romn. — Domnul
Carol ia comandamentul trupelor aliate ruse-romne formând
Armata Vest, i stabilesce cuartierul sfiii general la Poradim.
— Marul trupelor romne spre a ajunge pe posiiunele lor
înaintea Plevnei.— Atacul asupra Loveai.- — Compunerea i
efectivele Armatei de Vest. — Posiiunile ocupate de acesta ar-
mat înaintea Plevneî la 25 august (6 septembre).
CARTEA EASEA

Ofensiva romnesc în Bulgaria îî lu în-


ceputul în diua de ^^^^ august cu micrile
detaamentelor cari priimir însrcinarea a
trece pe malul drept al Dunrei pentru a pre-
gti i susine acolo înaintarea întregeî nostre
armate de operaiuni. La menionata dat se
afla în jurul Nicopoleî divisiunea 4-a, a crei

misiune consta, dup cum s'a artat în partea


ânteia a acestei scrieri, în a ocupa i apra pe
de o parte acest cetate, spre a permite Rui-
lor a retrage dintr'însa trupele lor i a le în-

drepta ctrePlevna;iar, pe de alt parte, divisi-

unea romn aflat pe malul drept, avea a


sprijini iminenta trecere a celor-l'alte trupe
ale nostre i a acoperi stînga lor de vre-o în-
treprindere din partea vrjmaului.
Situaia forelor rusescî înaintea Plevneîmaî
adugea la rolul divisiuneî a 4-a sarcina de a
ajuta trupele imperiale rusescî, acum aliate

ale trupelor romnescî, în caul unui atac al


luî Osman paa. Acest din urm sarcin oblig
pe comandantul divisiuneî a 4-a a împinge
ante-posturile sale maî departe în drumul
Plevneî, pentru a fi în maî de aprope con-
tact cu forele rase ale corpurilor al IV-lea i al

IX-lea postate în faa posiiunelor turcescî.


Comandantul romn nu trebuia, îns, s se
deprteze prea mult de linia Vidului, spre a
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ
3

putea, la timp oportun, acoperi colonele ro-


mane când vor trece Dunrea si se vor ivi
pe liniile lor de operaiune între Vid i Isker.
Din îndeplinirea însrcinri care in-
întreitei

cumba divisiuneî a 4-a din a doua jumtate


a luî iulie, pân la mijlocul luî august s. v.,

resultar pentru dînsa dese maruri i con-


tra-marurî cari nu erau lipsite de osteneli,
dar pe cari trupele sale le duser cu înlesnire.
Colonelul Angelescu A. lsase în Nicopole
ine garnisona
efectivul strict necesar pentru a
cu regimentul rus de infanteria Kostroma i
cu o bateria rusesc de câmp adogit la
artileria pieî acest efectiv se compunea din
;

regimentut al 14-ea de dorobani, 2 escadrone


din regimentul al 7-ea de clrai i 1 bateri.
Iar restul divisiuneî sale se aedase pe platoul
din marginea drept a Vidului, care forma un
triunghiu avend vîrful spre eicova-Kreta, i
basa la Brislan-Riben*). Din acest triunghiu i
din punctele intermediare situate pe laturile
sau înaintea lui, Kopriva, Calîm-Ceme, Kali-
ova, comandantul romn se inea în legtur
prin Kojulovce, Trestenik i Karagaci-Bulgarski
cu trapele rusesci, i se sprijinea tot de-o-dat
pe Vid, de unde putea s susin stînga ar-
matei române între acest rîu si Isker ul. Iar
*) Vedî carta aci alturat.
4 CARTEA EASEA

cavaleria divisiuneî a 4-a, împreun cu cava-


leria rusesc a generalului Lokaref, priveghia
malul stîng al Vidului.

In aceste posiiunî se afla divisiunea 4-a


când începur micrile detaamentelor spe-
ciale de cavaleria i de ante-gard însrcinate
cu recunoscerea i observarea terenului pe
malul drept al Dunrei, i cu acoperirea gro-
sului armatei romne trec în
care avea s
Bulgaria pe podul a crei terminare i aedare
era apropiat.
Comandamentul armatei romne ordonase
la ^V23 august brigadeî de cavaleri a divi-

întrit de regimentul al 4-ea de


siuneî a 3-a,
clrai, a se afla a doua di la Turnu-Mgu-
rele, a trece Dunrea la Nicopole, a pi de
acolo peste Vid, i, împingend recunoscerî i
curtind înaintea sa terenul de iscodele si de
partidele inamicului, a sprijini trupele cari
aveau s desbarce între Corabia i Mgura,
i a le pune în legtur cu divisiunea 4-a de
pe malul drept al Vidului. Tot în aceaî di de
^723 august, divisiunea 3-a priimi ordin a forma
un detaament de ante-gard compus dintr'un
escadron din al 2-ea regiment de roiori (luat
din reserv) din regimentul al 8-ea de lini,
al 10-ea i al 1 2-ea de dorobani i 1 bateri
din regimentul al 3 -ea de artileri. Prin mij-
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 5

locire de brci, plute, pontone i portiere re-


morcate de alupele cu vapor Bucur i Rându-
nica, acest detaament avea s fî asverlit

peste Dunre a doua di, ^^24 august, d'asupra


satului Mgura, spr'e a deschide i netedi ca-
lea otire! nostre.
Brigada Formac, avend pe maiorul Laho-
vary I. ca ef de stat-major timporar, sosesce^
cum i se ordonase, la ^^j.^^ în Mgurele. Co-
mandamentul romn ne avend stabilite pe acel
punct al zonei de operaiuni rusescî mijloce
de transport ale sale peste Dunre, se pusese
în înelegere cu comandamentul rus pentru a
se înlesni de acesta, cu gtirile ce stabilise pe
acel punct, trecerea brigadeî de cavaleri ro-
mn la Nicopole. Marele-duce Alexi Alexan-
comanda serviciile navale ale
drovicî, care ar-

matei imperiale pe Dunre, priimise de la

capul armatei rusescî ordine a pune la dispo-


siiunea trupelor romne cari aveau s trec
fluviul la Nicopole, îmbarcaiunele necesarii.
Dar mijlocele de comunicaiune ale Ruilor
între ermul stîng i Nicopole erau în acel
moment asa de limitate c. cu tot interesul si

graba ce avea cuartierul-general rusesc de a


vedea cu un moment maî curend armata ro-
mn în Bulgaria, brigada nostr de cavaleri
întîmpin în trecerea*! mult anevoin i
6 CARTEA EASEA

întârdiere, de i se urma di i nopte îmbar-


carea si desbarcarea omenilor, cailor si ma-
terialuluî. Pentru a grbi împingerea înainte
a detaamentelor de ante-gard, comandantul
armatei romane rechim din detaamentul
colonelului Formac regimentul al 4-ea de c-
lrai la Corabia, spre a trece pe acolo rîul cu
brcile i pontonele nostre, remânend a efectua
trecerea la Nicopole numai regimentele al r)-ea

si al G-ea de clrai si 1 bateri clret din


al 4-ea regiment de artileri. La ^^25 abia pu-

tuse trece regimentul al G-ea, care i pornise


imediat din Nicopole, peste Osmu, la Turca-
mila (Ghiornosum) i peste Vid la Giulenî.
Comandantul brigadeî sosise la ^V26 sera în
Nicopole cu regimentul al r)-ea i bateria c-
lre, i aceaî ser pornise pe marginea
în
Dunrei i valea Osmuluîla Ghiornosum, unde
seaedase în bivuac, dup ce stabilise prin
Grdesci i Gurenî comunicaiunea cu regi-

mentul al G-ea, care forma capul colonei la


Giulenî. Colonelul Formac trece a doua di Vi-

dul cu regimentul al r)-ea de clrai, urmat


de bateria clre ;
îî întrunesce brigada la

Giulenî si ia imediat contactul cu divisiunea


4-a, a crei ante-gard, cu colonelul Cantili,

se afla la Riben , iar grosul divisiuneî, pentru


a putea susine în cas de lupt brigada For-
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ
7

mac, execut un contra-mar de la Brislan

spre Kreta, i pornesce pe loc. -colonel Salmen


cudou escadrone din regimentul al 7-ea de
clrai a'sî da mâna cu clreii notri de la
Giulentî.
In acelai timp în care detaamentul de ca-
valeri pornit prin Mgurele i Nicopole se
îndrepta spre valea Vidului i îî urma mic-
rile, ante-garda divisiuneî a 3-a care avea or-
din a trece Dunrea cu mijlocele dispuse spre
acesta la Corabia, îî împlinea misiunea ocu-
pând în diua de ^'/24 august satele Mgura i
Ghighen, pe teritoriul otoman. Roiorii din
acest ante-gard încep pe dat a explora te-

renul pe stînga, în direciunea Vidului, i se


pun în contact cu brigada com- Formac ; iar 1

pani de infanteri, pornind din Ghighen i


aflând un vad al Iskeruluî, trece pe malul stîng
al acestei gârle spre a sprijini detaamentul
de pontonierî, însoind ante-garda, care înce-
puse a arunca un pod peste Isker. O colon
volant compus de 1 batalion din al 8-ea de
lini, de trupele de cavaleri i artileri, i
condus de colonelul Iptescu, trece la ^V26

acest pod, ocup posiiunile de la Beli pe pla-


toul care înaintez între ermul stîng al Iske-
ruluî i malul drept al Dunreî, împinge spre
Apus pân la Vadin, spre Miad-di pân la
8 CARTEA EASEA

Cruovenî i Bragar în valea Iskemluî, i


r
i
acesta regiune de pâlcuri de baibozucî
Cerkezî cari sunt pui pe gon i fug spre
cu-

Rahova;
In diua de ^^20 ante-garda otireî nostre în
Bulgaria începe a fi întrit de restul trupelor
divisiuneî a 3-a, cari trec succesiv Dunrea
tot pe pontone împreunate la Corabia, i tre-
cerea lor se urmez în dioa de ^^2? i ^^28- A-
ceste trupe desbarc, una dup alta, i una
dup alta 'naintez i ocup liniile paralele cu
Dunrea Besli-Mgura-Cercelan si Cruovenî-
Ghighen-Brest, fiind acoperite pe front de de-
taamente cari cutreier necontenit valea Is-
keruluî pân la Bragar i Starovierce, pe
malul drept, pân la Slavovia, Rahovia,
Cingane-Serai i Stîrcea, pe malul stîng al

acestui rîu. Flancul drept al trupelor ro-

mâne este pzit de regimentul al 4-ea de


clrai care patrulez între Vadin, Ostrov, i
Galov ; comandantul acestui regiment, colonel
Grditeanu, împinge recunoscerî înaintate
pân spre Selanovce i Lecove, la 6 kilo-

metre de Rahova. Flancul stîng al divisiuneî


a 3-a este acoperit de brigada Formac, care
pe dat ce afl înaintarea acestei divisiunî pe
malul drept al Dunrei, se împarte în dou
colone: prima, compus de regimentul al 6- ea
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEl g

de clrai si 1 secia din bateria clret, sub


ordinile colonelului Arion G., pornesce imediat
spre Brest pentru a se pune în legtur cu
trupele desbarcate. A doua colon, format
din regimentul al ;Vea de clrai, cele 2 es-
cadrone din regimentul al 7-ea i 2 secii de
artileri clret, 5 "
si
5
condus de comandantul
brigadeî, pornesce în sus pe valea Vidului
luându-o în de-aprope' observare i cercetând
necontenit satele Zlocua, Komarevo, Mîrtevi
Demirkioî, pân la Semeret-Trestenic, unde
colonelul Formac se pune în comunicaiune
cu vedetele i patrulele regimentului al 3 -ea

de clrai, care, împreun cu divisiunea de


cavaleri rusesc a generalului Lokaref, pri-

veghez drumurile ce es din Plevna.


Brigada Formac servea ast-fel de legtur
între ambele divisiuni romne ce se aflau acum

peste Dunre, i punea în comunicaiune prin


Brest-Giulenî-Creta-Riben divisia 3-a, aflat
între Isker i Vid, cu divisiunea 4-a, postat
pe malul drept al acestei gârle.

In aceste cinci dile de la ^'^Ui^^ ^^Us august,


detaamentele nostre de cavaleri i de ante-
gard împlinesc misiunea lor, i scopul ce
comandamentul romn avusese în vedere, îm-
pingendu-le peste Dunre, este atins. Ele per-
curseser terenul d'între Vid si Isker si vile
IO CARTEA EASEA

recunoscuser cile de comuni-


acestor rîurî ;

caiune ducend de la posiiunele din 'naintea


Plevneî spre baza nostr de operaiuni la
Corabia-Silitiora; curâiser regiunea de ante-
posturile i de partidele de neregulai ale
vrjmaului, i stabiliser legtura între divisia
4-a, aflat pe teritoriul inamic, i divisia 3-a
care 'î efectua atunci trecerea pe densul. Pe
lngbrigada de cavaleri a colonelului Formac,
precum i pe lng ante-garda trecut pe
malul drept al Dunrei, erau ataai oficieri
de cavaleri si artileri din divisiunile a 3-a
i de reserv, cu însrcinare a studia teremul,
drumurile si localitile acestei zone dintre
Isker i Vid, pentru a putea conduce cu sigu-
ran colonele armatei nostre în marul lor

înainte.
Colonelul Formac priimesce în cliua de ^72&
august însciinarea de la comandantul divisi-

uneî a 4-a c serviciul de informaiunî i spio-


nagiu al micrilor inamicului adusese vestea
c Turcii projectez a face o eire din Plevna
cu 20,000 omeni spre a strbate liniile nostre
i a merge a recuceri Nicopole. Comandantul
trupelor ruse înaintea Plevneî, pentru a z-
drnici acest tentativ a inamicului, întindea
forele sale în direciune Kojulovceî ; iar divi-

siunea 4-a, spre a susine pe Rui, se concentra


SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ i i

pe posiiunile de la Brislan Colonelul Ange-


lescu A. prescrisese brigadeî Formac a aco-
peri drepta divisiuneî a 4-a despre Riben.
Colonelul Formac înaintez atunci pe dat
cu regimentul al 5-ea'de clrai, cu cele 2
escadrone din regimentul al 7-ea clrai i
cu 2 secii de artileri la Mîrtevia i Demirkioî
pentru a sprijini trupele nostre de la Riben,
iar fraciune! din brigada sa condus de colo-
nelul Arion G. i format din regimentul al 6-ea
clrai si 1 secti de artileri 'î ordon a lua
posiiune pe drepta la Semeret-Trestenik, i a
nu perde legtura cu divisia 3-a. Tot de-o-dat
colonelul Formac inform i acest divisiune
de inteniunile inamicului i de micrile
brigadeî.
Provisoriul comandant al trupelor ruse îna-
intea Plevneî pene la sosirea comandantului
cap. Domnului Carol, generalul Zotof, comu-
nic, în diua de^^/30 august, colonelului Formac
c projectul de eire al Turcilor ar putea ase-
menea s aib de scop atacul asupra armatei
nostre care îî efectuez acum trecerea la Co-
rabia. Generalul rus invit pe comandantul
brigadeî de cavaleri romn a preveni i
despre acest eventualitate trupele nostre
aflate între Vid si Isker. Colonelul Formac
transmite informatiunea la divisia
5
3-a, asedat
7 j 5
12 CARTEA EASEA

pe linia Brest-Ghighen-Beli, precum i la di-

visia 4-a peste Vid, i modific posiiunea i


micrile brigadeî sale în sensul urmtor :

Câteî 10 escadrone (al 5 -ea, al fi-ea re-

giment, 2 escadrone din al 7-ea de clrai)


si bateria clret, se concentr la Mertevita,

unde artileria se aed pe platoul dominând


valea Vidului spre Plevna, i pe unde inamicul
ar fî putut debua, sau pentru ca s atace în
flanc divisiunea 4-a, sau ca s înainteze la
Brest în contra divisiuneî a 8-a. Pe acest pla-
tou se redic imediat lucrri sprijinitore pentru
tunuri. Un lan de ante-posturî leg pe stînga
brigada nostr de cavaleri cu batalionul al

2-ea de ventorî, 1 bateria i regimentul al

8-ea de clrai, trupe cari sunt postate peste


Vid si formez ante-garda divisiuneî a 4-a sub
colonelul Cantili. Un al doilea lan de ante-
posturî stabilesce pe drepta, spre Semeret-
Trestenik i Rahovia, legtura cu capetele -

de colone ale divisiuneî a 3-a, i cu regimentul


al 4-ea de clrai fcend serviciul de sigu-
ran al acesteî divisiunî pe valea Iskeruluî.
Tot de-o-dat brigada Formac trmite tari pa-
trule în recunoscerî dincolo de Demirkioî si

Semeret-Trestenik, unde în diua aceia nu se


art nicî o micare de înaintare a vrjmau-
luî. Peste nopte aceste patrule iau contact cu
SOSIREA 'JMAINTEA PLEVNEÎ j
^

vedetele inamice, cu cari schimb câte-va fo-


curi, i clraii notri fac un prisonier turc
pe care îl aduc la bivuac spre cercetare.
în diua de %i august projectul de eire al

Turcilor din Plevna se pune în executare. In


acea di, pe la orele 6V2 diminea, fore în-
semnate otomane pornesc din liniile lor, îns,
în loc de a înainta, ast-fel cum erau suposi-
iunele, spre Nord pe drumul Plevna-Nicopole,
sau pe valea Vidului, pentru a se desfura
între acest rîu i Isker i a'î îndrepta atacul
asupra armatei romane, colonele turcescî es
din retrasamentele lor de la Radisovo si se
diregctre Est, sprePeliat i Zgalince. Acest
int real a atacului prea aa de puin pro-
babil generalului Zotof, în cât el o ine la
început drept o diversiune destinat a masca
lovirea efectiv care avea s fî dat saii în

contra Romnilor de pe drepta Vidului, i în


special divisiunei a 4-a, sau în contra divi-

siuneî a 3-a d'intre Vid si Isker. De aceia co-


mandantul rus nici nu adun la începutul ac-
iuneî tote forele sale spre stînga posiiuneî
rusescî, asupra creia s îndrept atacul Tur-
cilor, i unde se afla numai corpul al IV~lea.

El menine la centru corpul al IX-lea, i pre-


vine divisiunea 4-a romn a se stabili solid
pe posiiunile sale de la Kaliova i Brislan,
14 CARTEA EASEA

ca sâ pot întîmpina acolo lovirea turcesc.


Pe la amiadî atacul turcesc spre Peliat i
Zgalince se desin din ce în ce maî mult ; 20
pen la 25,000 Turci, cu cavaleria i cu vre-o
40 tunuri, acoper platoul care se întinde
între Tucenia i Grivia, în faa satelor Peliat
i Zgalince. Din partea corpului al TX-lea rus
la centru, i a divisiuneî a 4-a romn nu se
semnala apariiunea inamicului. Atunci gene-
ralul Zotof întresce corpul al IV-lea cu o bri-
gad din corpul al IX-lea, i ordon celui
d'ânteiu a se apra energic i a respinge pe
inamic. Un moment, violenta agresiune a
acestuia amenina s isbutesc ;
Turcii resping
pe Rui i înaintez spre Poradim,
din Zgalince
dar regimentele uja i Sierpucof, sprijinite
de 24 gurî de foc, se arunc asupra vrjmau-
lui i iau înapoi posiiunea de la Zgalince. Ata-

cul asupra Peliatuluî fusese asemenea respins,


i, pe la 3 ore d. a., Turcii se retrgeu pe tot
linia, slab urmrii de Ruii sdruncinaî de
maî ales corpul al IV-lea
lupta ce susinuser,
asupra cruia apsase tot puterea atacului.
c
Am spus generalul Zotof se temea maî
mult de o agresiune pe centru sau pe drepta
sa, în direciunea Nicopoleî i a trupelor ro-
mne, i nu cutezase pen în sfîrit, a 'î slbi
centrul trimeend în aciune corpul al IX-lea,
,

SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ i


5

pe care îl inuse în reserv, nici a trage în

rada luptei divisiunea 4-a roman, pentru a


nu goli valea Vidului. Acesta divisiune, din
posiiunile sale de la Kaliova, Brislan i
Riben, se afla, dar, prea deprtat de câmpul de
btaia de la Peliat iZgalince spre a'î putea da
concursul forelor rusescî, i misiunea divisiuneî
romne, în acea di, consta în a face fat unui
eventual atac în contra dreptei rusescî, sau în
contra trupelor nostre cari treceu Dunrea.
Ast-fel fu cursul luptei de la ^Vsi august la

Peliat, în faa Plevneî, care cost pe Rui 240


omeni mortî si rnitî. Perderile turcescî
73;")

au fost evaluate ca la 3,000 omeni. Acesta fu re-


sultatul singurei cercri ofensive fcut de
Osman paa de la ^20 iulie, i de la cele dou

victorii repurtate de dînsul în faa Plevneî


exceptându-se marul de la ^V26 iulie asupra
oraului Lovcea, pe care Turcii isbutiser a
se face stpâni fr greutate, Ruii fiind puin
la numer pe acest punct ,i retrgendu-se.
Projectul de eire al luî Osman paa, pentru
a reui, trebuia executat mal 'nainte de junc-
iunea nonelor fore romne, cari intrau în
lupt, cu forele rusescî din faa Plevneî, i
comandantul turcesc se putea crede îndrept-
it în calculul c va câtiga acest înaintare
de timp, cci trecerea armatei nostre, înce-
i6 CARTEA EASEA

put la ^^24, nu era înc svîrit la ^^/yi au-


gust; podul pentru strmutarea peste Dunre
a divisiuneî de reserv, a materialului greu,
trenurilor, etc, nu era înc aedat la acea
dat. Dar din indiciile dobendite la ^^28^ ^"Ud

i ^^30, din micrile în acele dile ale detaa-


mentelor nostre de ante-gard i de cavaleri,
s'a deteptat, negreit, grij, s'au strecurat în-
duoelî în cugetele cpeteniei otomane. Apari-
iunea spre Nord-Vest de Plevna a capetelor
de colone ale ostireî românescî : înaintarea
ante-gardei i cavaleriei sale nu pe malul
drept al Vidului, spre a luaposiiune i a intra
în rnd cu trupele rusesci, ci pe malul siîng,

i maî ales pe valea Iskeruluî ; înaintarea


ante-posturilor nostre pe acest vale la Cru-
ovenî, Bragar, Rahovia, Stîrcea, i ciocnirea
lor cu vedetele turcescî spre Semeret-Trestenik,

adic tot la Nord-Vest de posiiunile turcescî,


erau semne cari nu puteau scpa ochireî mi-
litare a unui comandant cu experiena resbe-
luluî ca Osman paa. Aceste semne dovedeau
evident c linia de operaiuni ce armata ro-
mn prea a'î fi ales nu era valea Vidului,
ci valea Iskeruluî, ceia ce era i de fapt în
acel moment, precum vom avea ocasiune a
expune mai departe.
In asemenea stare de lucruri Osman paa
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ \y

era ameninat de a vedea armata roman


sosind despre Nord- Vest, din valea Iskeruluî
prin Semeret-Trestenik i Etropol, sau prin
Mahaleta-Dubnik, pe soseua Orhanie-Plevna
în costa sting, orî în spatele posiiuneî tur-
cescî. Era, deci, în primejdi de a fi luat în
revers de acest armat pe când s'ar tî luptat
în iat cu forele lui Zotof. Acest situatiune
nu'î maî permitea comandantului otoman s
'sî execute esirea cu totalitatea forelor sale,

el era nevoit s le divid i s pstreze în


Plevna o parte care s fac fa otireî rom-
nesci în caul mar forat,
când densa, prin
ar strbtutut distana de vre-o 25 kilo-

metre de la Rahovia, i IG kilometre de la


Semeret-Trestenik, care separa detaamentele
sale înaintate de Plevna pentru a alerga în

ajutorul Ruilor luî Zotof. De aceia nu putea


Osman paa s'i execute întreprinderea din
^Ysi august cu întregimea puterilor sale ; de
aceia, când vedu c atacul seu asupra Pelia-
tuluî i Zgalinceî fu respins, nu cutez a'i îm-
puina reservele, temendu-se de sosirea Rom-
nilor despre Vest, prin valea Iskeruluî care se

desina ca linia lor de operaiuni.


i
nu era în erore muirul otoman asupra
marului strategic al armatei române i liniei
sale de operaiuni peste Dunre. Intr'adever,
i8 CARTEA EASEA

prin concentrarea armatei nostre la Corabia


i prin pregtirile de stabilire a podului la
Silitiora, prin înaintarea ante-gardeî pe malul
stîng al Vidului i pe valea Iskeruluî, statul-

major general roman avusese în vedere^ la

început, acesta vale ca lini de operaiuni a


otireî nostre în Bulgaria. Pe când aliana ro-
mn-rus nu era înc stabilit de fapt^ pe
când era vorba ca armata nostr 'sî urmeze s
aciuni deosebite pe un teatru de operaiuni
al ei, acest lini a Iskerului oferea un înduoit

folos. Ea nu amesteca Românii cu Ruii, l-

sând acestor din urm zona lor din rîul Vid


spre Resritul Bulgariei, i sarcina de a'i ur-
mri ofensiva asupra Plevnei, a înfrânge re-
sistena ce întîmpinaser acolo i a pi îna-
inte la atingerea objectivului lor. Armata ro-

mân, înaintând între malul drept al Dunrei


si valea Iskerului, îsi reserva zona ei de aci-
une în Apusul Bulgariei, i putea de pe aceste
linii s se îndrepte spre Rahova. Cibru, Lom,
i Arcer-Palanca pen
punend st-
la Vidin,

pânire pe tot ermul dunrean otoman pen


în Timok i protegiând, ast-tel, fruntariile Ro-
mâniei. Nu isbuti-vor Ruii a sfrâma singuri

împotrivirea turcesc de la Plevna, ceia ce nu


putea fi admis atunci a priori mai ales fa cu
însemnatele ajutore chimate din Rusia, i
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ ig

dovedi-va-se nevoia ca Romanii s le merg


imediat în ajutor, apoi linia Iskemluî avea
iari folosul ca armata roman s pot lesne,
de acolo, face capul colonei la stînga, trece pe
malul drept al Vidului i lua posiiune în faa
Plevnei pentru a 'i uni silinele cu acele ale
armatei rusesci spre a se doborî cetatea ce
improvisase Osman paa.
Când aliana romnfu cerut cu struin,
când Domnul Carol avu, la ^^/.^^ august în
Gorny-Studen, întrevederea de care s'a vorbit

cu Imperatul Alexandru i cu marele-duce


Nicolae, se desfurase acolo i mai apriat
înaintea cpeteniei romne extrema gravitate
a siluaiunei armatei rusesci în Bulgaria. Silit,
pen la sosirea ajutorelor din Rusia, a'i re-
strînge aciunea în tote prile pentru a se
concentra i face fa ofensivei vigurose în-
treprins de Turci spre Balcani i spre Lom,
precum i forelor precumpnitore adunate pe
Vid de Osmanpaa, armata rusescera redus a
se mnine înaintea Plevnei, ca i pe cele-l'alte

puncte, într'o laborios defensiv, i nu mai


era nici cum cestiunea ca densa s pot acum
singur s ia ofensiva în acest parte numai
cu cele 2 corpuri reduse ale lui Zotof i Kriid-
ner. In asemenea condiiuni, nu numai obli-

gatiunele morale ale aliatului si ratiunele de


20 CARTEA EASEA

ordine politic pe cari le am expus în volu-


mul precedent, dar i necesitile militare i
interesul propriu al otireî nostre cereau ca
Romniî s caute a da Ruilor grabnicul aju-
tor de care aveau nevoia, combinându-1 în
modul care putea fî cel maî eficace.
Comandantul armatei ruse i eful seîi de
stat-major general, nu ascunseser Domnului
Carol c
dac s'ar ivi caul ca Osman paa s
atace cu o parte a trupelor sale cele 2 divisi-
unîromne care'î operri acum trecerea peste
Dunre la Corabia i înaintai pe valea Iske-
ruluî,deprtat de zona armatei rusesci, acest
armat n'ar fî în stare a alerga în ajutorul
trupelor romne. Intr o asemenea ipotes care
nu era imposibil i merita, prin urmare, seri-
osexaminare, lupta nu s'ar fî angagiatîn condi-
iunî favorabile pentru otirea nostr. Generalul
otoman care artase omul hotrîrilor virile,
se
i, pe lâng tenacitatea în lupte dovedit în ulti-
mele dou btlii, lsase s se ved pen aci
prin repedele seu mar de la Vidin la Plevna
c scie, la trebuin, s desfsure si mobilitate,
generalul otoman putea într'adever s distrag
din întregimea forelor sale vre-o 30,000 omeni,
i s lase în posiiunele Plevneî aprope atâta
numer de aprtori spre a'î masca micarea i
a ocupa pe Rui. Cu aceti 30,000 omeni carî
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 21

s maî puteu spori cu ajutore trase fia din


Teli, Orhanie, Sofia, fia din Rahova, Cibru-
Palanca i urc la 40,000 lupttori, Osman
paa, de se arunca asupra nuoilor adversari
ce soseu pe valea Iskerului, putea s cerce
cu folos sorii unei btlii numai cu cele 2 di-

visiunî ale nostre care'î operai atunci marul


de desfurare peste Dunre, cror Ruii nu le

putea veni în ajutor, i n'ar fi gsit, deci, alt

sprijin, de cât îndivisiunea nostr a 4-a aflat


peste Vid. Superioritatea numeric, familiari-
tatea terenului i folosele ofensivei ar fi fost,

dar, tote în partea musulman.


Asa dar în situatiunea actual a forelor
beligerante în Rulgaria, i în împrejurrile în
cari se aflaîi Ruii înaintea Plevneî, valea Is-
kerului, ca lini de operaiuni, putea s devin
primejdios pentru armata romn. Osman
paa s'ar aflat în acea posiiune
fi atât de
cutat de comandanii deoste, i cu care c-
pitanii ceî mari au îndeplinit minunfle ce le

înregistr istoria, adic ar fi stat pe o bas


strategic mijloci între doue armate protiv-
nice — cea romn pe Isker, i cea rus, sub
Zotof, înaintea Plevneî — i fi care armat,
în parte, inferior în numer trupelor muirului
otoman.
Acesta ar fi putut s se asverle, de pe plac^
22 CARTEA EASEA

CU fore superiore maî nteiu asupra uneî din


acele dou armate, a o strivi, i a se întorce
apoi asupra celei-Falte. Cpetenia otireî ro-
mnescî recunoscu pericolul acestei situaiunî,
i, spre a'î para, hotrî a modifica linia de
operaiuni primitiv a armatei nostre i a
o strmuta din valea Iskeruluî în valea Vi-
dului.
Laîntorcerea'î din Gorny-Studen la Corabia,
Domnul Carol convoc aci în consiliu de res-
bel pe comandanii corpurilor armatei romane,
le art situaiunea militar din Bulgaria, ast-
fel cum o constatase la cuartierul-general ru-
sesc, i le fcu cunoscut direciunea ce acest
situaiune impunea aciuneî otireî nostre.
înalta cpeteni le art ceia ce era cerut
atât de sigurana armatei romne, cât i de
nevoia în care se aflaii trupele rusescî pe tot
teatrul de operaiuni, i maî ales înaintea
Plevneî. Decî, spre Nordul acestei posiiunî i
de-a lungul Viduluî trebuiau îndreptate trupele
nostre, spre a se altura aci cu trupele aliate
i a le sprijini. Cât de grav este, orî-când, în

sine, asemenea evolu.iune a schimbreî uneî


liniî principale de operaiunî, schimbare pe
care numai motive puternice o pot determina,
cât de serios era ea i de ast dat, ccî, îm-
preun cu schimbarea acestei liniî trebuia
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 23

strmutat i linia comunicaiunilor nostre cu


basa, prin urmare i podul pe Dunre dela Sili-
tioraurma a se desface i duce spre gura Vidu-
lui, comandanii romnî, ca i cpetenia lor su-

prem, recunoscur c era i de oportunitate


strategic pentru securitatea desfurreî ar-

matei nostre peste Dunre, i de absolut ur-


gen pentru situaiunea aliailor notri înain-
tea Plevneî, de a se înlocui linia Tskeruluî
prin linia Vidului pentru înaintarea i opera-
iunele ulteriore ale osteî romnescî. Dup
ce acest oste va fî trecut întreg peste Du-
nre, podul avea s se deschei, s se pogore,
sub conducerea i privegliierea serviciului de
pontonierî i Dunre pen
al flotilei, în jos pe
la Turnu-Mgurele, i ssereaede între acest

ora i cetatea Nicopoleî, care avea folosul de


a fî un cap de pod în fiin care nu maî tre-

buia pregtit i întrit


In urma acestor decisiuni Domnul Carol
ordon, pe de o parte, ca divisia 3-a, de pe va-
lea Iskeruluî, s 'i încep imediat micarea
spre stînga pentru pirea în valea Vidului,
iar divisia de reserv s 'sî efectueze chiar de
a doua di trecerea peste Dunre, trecere cu
atât maî zorit, c se priimise la cuartierul
nostru vestea telegrafic despre atacul îndrep-
tat în acea di de ^Vsi de Osman paa cu o
:

24 CARTEA EASEA

parte a trupelor sale asupra luî Zotof, la Pe-


liat i la Zgalince.

In noptea de ^Vsi spre podul nostru


de la Silitora era terminat pentru ca divisia
de reserv s'sî efectueze trecerea. Acesta di-

visi fu strîns în dioa de "| "ept^l b^e esul


din dreptul podului spre a fî trecuta în revist
înainte de pornirea eî. In câmp i în faa tru-
pelor se oficia mai anteiu serviciul divin de
ctre episcopul de Rîmnic. i se implor bine-
cuvîntarea a Tot Puternicului asupra armelor
romne. Apoi în presena minitrilor i pre-
edinilor Corpurilor legiuitore, venii într'adins
spre a fi fa la acest memorabil eveniment,
în presena unei mulimi de spectatori, viu
micai, care alergaser din tote prile spre
a saluta înc o-dat pe cei ce pornîau a'î
face datoria ctre patri. Suveranul i Cpe-
tenia suprem a armatei Romnieî, însoit de
statul seu major, strbtu clare rândurile i
le adres urmtorul ordin de di

Oteni !

«A trecut anul de când lupta de peste Dunre,


«între Turci i Cretini, pune în primejdia hotarele
«nostre. Pentru a le apra, era a fcut apel la voî.

«La glasul eî v'aî prsit cminele, cu aventul ome-


«nilor cari au consciin c de la devotamentul lor

«atârn fiina Statului romn.


«Pe cât timp otirile operau în deprtare i noî
SOSIREA 'NAIXTEA PLEVXEÎ 25

«nu eram ameninai de cât de nvlirile unor cete


«de jefuitori, ne puteam ine numai în aprarea er-
« murilor. Acum, îns, resbelul se apropi de hota-
«rul nostru,i dac Turcii ar învingtori, este in-
fi

«vederat c ar nvli cu toii asupra eriî, aducend


«cu dîniî mcelul, predarea i pustierea.
«In acest posiiune, ca s scpm era de selb-
«teciile nvlitorilor, este de datoria nostr a merge
«s'î combatem pe chiar teremul lor
«Ostai Romnî! voî scii cât de mult a suferit
«patria nostr, m timp de peste 200 anî, în care vi-

«se rpiser mijlocele de amaî apra brbtesce


«pe cmpurile de btai drepturileeî. Ast-dî avei

«ocasiune d'a arta din nou vitejia vostr, i Europa


«întreg st cu ochii intii spre voî ! 'Nainte dar,
«cu inim romnesc, i lumea s ne judice de pe
«faptele nostre.
«Reîncepem ast-dî luptele gloriose ale strbu-
«nilor alturea cu numerosele i bravele armate ale
«uneia din cele d'ânteiu puterî din lume. Armata ro-
«mn, de i mic, se va distinge, sum sigur, prin
«bravura i disciplina eî. Ea va reda ast-fel Rom-
«nieî rangul ce a avut alt dat, i care i se cuvine
«între naiunile europeane.
«Acesta este i credina augustului Imperatore
nu numaî Romniî vor
«al tutulor Rusiilor. D'aceia
«lupta alturi cu Ruiî p'acelaî cmp i pentru ace-
«laî scop^ dar înc comanda superior
a ambelor
«armate despre Plevna îmî este încredinat mie.
«Acest este o onore care se resfrnge asupra
«ereî, asupra vostr.
«Faceî, dar, s flfie din nou cu glori drapelul
«romnesc pe cmpul de btai unde strmoiî vo-
26 CARTEA EASEA

«tril au fost, secolî întregi, aprtorii legeî i aî

«liberteî.
«'Nainte dar, ostai romnî, 'nainte cu brbi
«i în curend ve vei întorce în familiile vostre, în
«era vostr, liber prin voî îni-ve, acoperii de
«aplausele întregeî naiuni».

Dat în cuartierul Nostru Domnesc, la Corabia, 20 august 187 7.

CAROL

Apoi în sunetul resboinic al musicilor i al

cântecelor însufleite de simiri eroice si pa-


triotice, cu Domnul i Cpitanul lor în frunte,

cu stegurile mândru desfurate în vent, bata-


lionele, escadronele, bateriile române pornir
în lungi iruri pe podul întins peste luciul larg
si mre al Dunrei, în ale creî unde radele
soreluî resfrângeau mii de scînteî de pe oe-
lul sbiilor, al baionetelor i al tunurilor. Im-
posant i solemn moment ! Un fremet adânc,
o emoiune nespus coprinsese pe toi. Prea
c de-o-dat înaintea tutulor adobendit fiin
simbolic imagin a ereî c România însi ;

s'a întrupat aci tîner, frumos, înviat la


glori i la neatârnare, iîntrarmat i în pla-
to, dînsa pas acum 'nainte cu fiii eî peste
hotar spre aî apra dreptul, a restatornici c-
dinta si onorea numelui seu. Nesfîrsite acla-
mri isbucnir din tote piepturile i însoir
!

SOSIREA '^^\IXTEA PLEV^'EÎ 2/

pe vitejii pornind s lupte i s mor pentru


patri. i precum pre dîniî în ast loc aintite
erau tote privirile, pre dîniî urmreau ochii
înduioai de lacrimi aî unui printe, unei
mame, oiî sau rudenii venii din lung cale
a da celui iubit remas bun i srutul, pote, cel
din urm, aa de departe i de pretutindeni
unde btea o inim românesc, clduros ur-
mrit era armata nostr care trecea acum
Dunrea i mergea s împrospteze urmele
victoriose ale strbunilor. Dincocî de rîii era
corpul României, dincolo. în acele momente
pururea neuitate, erau gândul i sufletul eî.

Suveranul adres din Bulgaria o proclama-


i ctre naiune prin care se desluia marele
pas svârit de dînsa *).

*) Proclamaia avea urmtorea coprindere :

Fomnî
«Dup dou^secole de slbiciune i de înjosire naional, voi,

«astdî, aî reluat arma în mân. Otirile ârei au trecut Dunrea 1

«Punendu-me în fruntea aprtorilor drepturilor i independen-


«el patriei, sim trebuina de a'mi împrti cugetrile i spe-

«ranele cu naiunea care'mî a încredinat destinatele sale.

«Intrând în Bulgaria, noi intrm în partea activ a unui res


«bel pe care nu-1 am dorit, nu l'am provocat, pe care, cu toi,

«am cutat s-1 deturnm, der pe care, o dat fiind nevoii a'l

«primi, vom sci a-1 purta cu curagiul i statornicia unui popor


«care are consciina drepturilor sale, care are virtutea de a le
«susine.
«Înc pe când au început neînelegerile politice între Imperiul

3
!

28 CARTEA EASEA

In prediua trecere! restului otireî romane


peste Dunre, se fcuse urmtorele modificri

«Rusiei i între Porta Otoman, neînelegeri carî pen în sfirit

«aveii s provoce în Orient resbelul de fa, îngrijindu-ne de


^complicaiunile i nenorocirile ce certa între puternicii notrii
«vecini avea s aduc asupra ârei nostre, i Guvern i Camere am
«struit pe lîng tote marile puteri europeane ca s afle mijlocul

«de a chezui Romniei, pe timpul marelui conflict, drepturile


«unei bine-fcgtore neutraliti, pe care ele ni le asiguraser în
«timpul pcei.
«Din nenorocire, struinele nostre au rfimas zadarnice. Marile
«puteri nu s'au credut în posiiune de a ne feri dînsele de peri-
«colele unui resbel, pe care noi singuri înc mai puin îl putem
«deprta de la hotarele nostre. Cu tot prurV. na ce, guvern i
«naiune, am artat în aceste îngrijit6re îni^^/rejurrî, i acesta
«numai i numai c dor am putea a ne feri de a fi învluii
«în conflictul oriental, P6rta nu a voit s iâ semâ de greutile
«posiiuneî Romniei i ântfiile ei loviri au fost îndreptate în
«contra nostr
«Ea a bombardat oraele nostre deschise, a fcut gdna vaselor
«nostre de comerciiî pen în luntrul porturilor nostre, i spre a
«le desfiina cu mai mare iuel, a întrebuinat pen i petroliul;

«ea ast-fel a nimicit comerciul nostru maritim i fluvial. Satele


«nostre, holdele i averea populaiunilor nostre dunrene au fost

«date prad rapacitei baibuzucilor i Cerkezilor, sute de omeni


«nevinovai i nearmai aii fost, parte luai în robie, parte ucisî
«i mutilai ; în fine un resbel de crudime i de barbarie s'a în-

«tins asupra rmurilor nostre de la Calafat pena la Marea-Negr.


«In faa acestei durerdse stri de lucruri, Corpurile nostre
«legiuitdre s'aii rostit în unicul mod, potrivit cu demnitatea, cu
«drepturile i cu interesele rei ,Am rupt vechile legturi rSu
!

«definite cu înalta Port, am proclamat independena absolut a


«Romniei, i, la lovirile ce ni se adresa în mod neleal i barbar,
«am rspuns printr'o franc declarare de resbel.
«Au trecut de atunci mai mult de trei luni. Doritori de a
«crua era cât se va putea mai mult de relele resbelului. am
«cutat în tot acest interval de timp^ a ne ine în defensiv, a
SOSIREA 'XAINTEA PLEV^^EÎ 29

în personalul comandamentului eî. Generalul


Cernat, pen atunci ministru de resbel. remise

«ne mrgini numai în a ne apra, pe cât cu putin, hotarele nostre,


«cu tote c devastaiunile i crudimele de-alungul Dunrei din di
«în di luau proporiuni mai întinse !

«Tote le rbdam, fiind-c speram c resbelul isbucnil între

«Rusia i Turcia va ajunge la un curend sfîrit, fiind-c credeam


«c moderaiunea artat de noi ne va crea titluri precumpâni-
«tore la regularea condiiunilor pcei de ctre marele puteri
«europene.
«Din nenorocire îns resbelul de dincolo de Dunre se pre-
«lungete peste ateptare, acest resbel capot din partea musul-
«manilor un caracter din ce în ce mai înverunat' i mai fanatic în

«contra cretinilor, i, într'acest timp sorta României din di în di


«se însprete mai mult.
«Deca Europa întreg din causa resbeluluî sufer stagnaiune
«mai în tote ramurile activitei sale economice, apoi mai cu
«dinadinsul Romnia încerc tote anevoinele acestui resbel, cci
«putem dice c prin posiiunea noslr geografic, noi îi purtm
«mai tote sarcinele. De aceia pe niminea efectele desastrose ale
«luptei nu ating mai mult de cât pe era ndstr.
«i aa chiar, cu arma la bra, pe când numai otirile imperiale
«ruse ar continua a susine lupta sângerds. nu este mai puin
«adevrat c tot pmentul nostru ar suferi mai mult. fi în avuia
«public, fi în avui particular. Cu cât acest stare de lucruri
«ar deveni mai înfricoat când armatele turcescî s'ar vedea în
«lesniciosa posiiune de a lua ofensiva, i de a transporta teatrul
«resbelului în însui coprinsul hotarelor nostre !

«Este dar de datoria ndstr de a pune tote forele nostre de


«aîmpedica o asemenea teribil eventualitate. Espui a perde
«prin pasivitatea ndstr chiar i ceea ce mai posedm, neavend
«nici o garani c Turcia ar face o deosebire între resbelul de-
«fensiv, datori a coopera pe leng armatele imperiale ruse, pentru

«ca, cu ori-ce pre, s grbim finitul acestui resbel. aciunea ne


«este reclamat de împrejurri, dictat de interesele nostre nai-
«onale i economice, imperios impus de însui simimintele de
«conservaiune !
30 CARTEA EASEA

portofoliul acestui departament d-luî I. C. Br-


tianu, preedinte al consiliului, i 'î se încre-

Romnî !

«Acesta dur estremitate, er nu ambiiunea personal, nu pofta


«de gloria sau de cuceriri, ne scote din posiiunea defensiv. Bul-
«garia este pustiit ;
populaiunile eî cretine sunt date prad cru-
«dimei ordelor nedisciplinate ale Asiei ; resbelul de esterminaiune
«este declarat la tot ce port numele de cretin. Nu avem dar nici

«un temeiu de a crede c, mulumit pasiviteî nostre egoiste, o


«sort mai bun ar atepta pe România când succese statornice ar
«pune armatele turcescî în putere de a clca pmentul romanesc.
«Intru cât vor sta în piciore cetile turcescî de la Adakale pen
«la Mcin, pstrate nu spre a împedica treceri de armate strgine, nu
«spre a ine pept altor ceti inamice, ci numai spre a bombarda
«oraele nostre deschise, spre a nimici comerciul internaional i
«local pe marele nostru fluviu ;
întru cât timp un regim de umani-
«tate i de legalitate nu va fi stabilit în Bulgaria, pen când drep-
«turile i demnitatea omului nu vor fi asigurate i cretinilor din
«Turcia, România nu pote , nu are dreptul a se sci în pace, a se
«crede ferit de presente i de viitdre catastrofe. La înlturarea
«acestor rele cari o amenin în tot dioa, în tdt ocasiunea, la sta-
«tornicirea în vecina Bulgari a unei stri de lucruri reclamat de
«justiia i civilisaiunea modern, are dar i România datoria de a
«contribui pe cât îi comport forele i mijldcele ei. Acesta îi se
«impune de trecutul ei glorios, de interesele sale cele mai sacre ale

«presentului, de asigurare viitorului s6u !

«i apoi, aii noi Românii nu suntem cretini.?' Au interesele Orien-

«tului nu ne privesc i pe noî? Au în marea cestiune a eman-


«ciprei cretinilor resriteni n'avem i noi dreptul i datoria

«de a dice un cuvent, de a da un concurs, de a coopera la o


«mîntuitore soluiune > Numai meschinul egoism, numai drba pa-
«sivitate trebue s fi politica naiunei ndstre Dar isolându-ne >

«din marea lupt, dar nedând sprijin acelora ce lupt pentru o


«caus de umanitate i de dreptate, dre România, prin însui a-

« cesta, în ora pericolului nu se desbrac de dreptul de a re-

« clama concursul altora } Trebui- va ca pururea sfi ne rezimm pe


SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 31

dina comandamentul superior al armatei de


operaiuni, avend ca ef de stat-major gene-

«umerile altora, i nici o dat s6 comptm pe propriile nostre fore,


«pe propria nostr vitalitate ?

Romnî l

«Dup struinele a trei generaiunî, dup suferinele i sacri-

«ficiile prinilor notri, i mulumit generdsei proteciunî a ma-


«relor puteri europene, Statul romn s'a format. A sosit acum
«timpul ca acest Stat s dovedesc i el Europei, prin energia i
«abnegaiunea tutulor claselor societeî sale, i mai ales prin
«braul fiilor sei,c România are vitalitate, c ea are fore pro-
«prii ale sale, c ea are consciina misiunei sale la gurele Dunrei,
«c ea are brbia de a o putea împlini.
«Puterile europene cretine au avut îndestule ocasiunî de a apre-
«ia c Romnil sciii a cumpni a spiraiunile lor în marginile pru-
«denei politice ! Acum prin participarea armatei nostre la resbel,
«prin valorea i disciplina ei, a venit momentul s le dovedim
«c Romnia este, i pote fi un element inteligent i solid spre a
«contribui la întemeiarea ordinei i stabilitel în Orient. Tote
«aceste consideraiuni de mare valdre sunt atâtea datorii pentru

«naiunea nostr, ca i noi s intrm în lupt, ca i noi s punem


«umârul, ca i noi se împreun-lucrm la curmarea unui resbel,
«care, cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forele
«nostre morale si materiale.
«Deci, pentru apropiata dobândire a pcei mult dorite, pentru

«întemeiarea solid a drepturilor nostre de naiune liber i de


«sine-stttore, pentru întrirea stimei i încredere! ctre noi a
«naiunilor strine, invocând numele marilor notri Domni eroi, o
«dat energici aprtori ai cretinismului în Orient, lund esem-
«ple de la btrânele nostre otiri, cari, în timpurile de gloria, au
«preumblat triumftore drapelele romne de la Marea Neagr pen
«la ermurile mreî Baltice, noi am trecut Dunrea Invocând pe !

«Dumnedeii mâna cruia este sorta btliilor, btrâni i tineri o-


în

«tenl ai Romniei, noi tim ce naiunea atept de la braul nostru :

«Domn, oficieri i soldai, noi ne vom face datoria.


!

32 CARTEA EASEA

ral pe colonelul Barozzi. Acesta armat, cu


cele 3 divisiunîcompuneau i aveau care o
s adune sub Plevna, era sub comanda-
se
mentul suprem al Domnului Romanilor, îm-
preun cu cele 2 corpuri de armat rusesc!
aflate înaintea acelei posiiunî, precum i cu
orî-ce trupe imperiale cari aveau s
se adune
acolo i s formeze Armata de Vest, comandat
de Domnul Carol. Ca ef de stat-major al ar-
matei aliate român-rus se numi generalul
Zotof, comandantul corpului IV-lea rusesc, iar

Roinnî

«Alturi cu drapelul Augustului Imperator al tutulor Rusiilor,

«pe care st scris : emanciparea poporelor cretine din Orient,


«s înlm i port semnul de vie de
noi drapelul nostru care
«sine-stttore^ semnul de independen al Statului Romn.
«Iubirea cu care vei susine i îmbria pe frai i fii votri
«cari aîl trecut Dunrea spre a aiirma vitalitatea i fora Rom-

«nieî, vor îndeci aventul i valorea lor.

«Cu deplin, dar, încredere în concursul unanim i necurmat al


«tutulor claselor Naiuneî, si în convingerea c vâ vei îndeplini
«toi cu sânenie, de la mic pân la mare, i. în ori-ce împrejurare,

«datoriile vostre ctre patrie, noi intrm fi în lupt înlând ve-

« chiul strigt cu care mai ades aii învins prinii notri :

«înainte cu Dumnedeu pentru ^ra nostr, pentru legea nostr !*.

Dat în cartierul Nostru Domnesc la Poradim la 27 august


(8 septembre) 1877.
CAROL

Contrasemnai : I. C. Brtianu, M, Koglniceanu, P. S.


Aurelian. G. Ghiu. I. Cmpineanu.
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEI
33

generalul Krylof înlocui pe generalul Zotof în


comandamentul corpului al IV-lea.

La V,
teptelbre )
^cra, Domnul Carol sosi

la Poradim înaintea Plevneî, unde fu priimit


de generalul Zotof, i luând imediat prin or-
din de di posesiune de înaltul seu comanda-
ment, ÎI stabili aci cuartierul general. A doua
di de dimine sosir Poradim locotenenii
la

generali baron Kriidner i Krylof, coman-


danii corpurilor al IX-lea i al JV-lea rusescî,
cu efîî de stat-major ai corpurilor, i se pre-
sintar comandantului cap de ctre generalul
Zotof, care 'î începuse funciunile de ef de
stat-major general. Tot aci se înfiar i 4
oficieri de ordonan rusescî ataai pentru
serviciu pe lîng cpetenia armatei de Vest,
si aceti ofîceri fuseser detaai din Peters-
burg i fceu parte din regimentul de cavaleri
ai gardeî, din regimentul de cuirasieri ai Im-
peratuluî i regimentul Impertesei. Domnul
înclec i porni pe liniile ocupate de trupele
imperiale de sub comandamentul seu, i le

trecu în revist, putend observa chiar în acea


di slabele efective ale acestor corpuri i tre-

buina care se impunea de a le întri cât mai


grabnic cu noîi ajutor. Vom arta mai de-
parte composiiunea acestor trupe; pentru mo-
ment ne întorcem la armata romn i la mi-
34 CARTEA EASEA

scrile sale pentru a sosi pe posiiunile din


'naintea Plevneî.
Am vedut c în urma consiliului de resbel
inut în diua de ^Vsi august la Corabia, în care
se hotrîse schimbarea liniei de operaiuni a
armatei romane, divisia 3-a priimise ordin a
apuca spre stînga l a trece de pe valea Iske-
ruluî pe aceia a Vidului. Pentru a îndeplini a-
cest ordin, divisia 3-a rechim la ^jf^pt^^^re

detaamentele sale aflate pe malul stîng al

Iskeruluî, strînse podul care se aruncase pe


acest rîUji divisia fcu capul colonei la stînga
i se îndrept prin Brest la Giulenî.*) Divisia
de reserv. care în aceiai di trecea Dunrea
pe podul de la Silitiora, esecuta i densa
marul de flanc spre a sosi în valea Vidului,
pea peste acesta gârl i se stabilea pe ma-
lul drept, laGurenî. A doua di, la ^7 2^ divisia
3-a se formez în dou colone: brigada 2-a
de infanteri cu 2 baterii din regimentul al

3-ea de artileri, sub colonelul Gramont, por-


nesce pe malul drept al Vidului i ia posiiune
la Riben, unde se întrunesce cu brigada de
cavaleri Formac, care acoperise acest mar
pe malul stîng i trecuse apoi Vidul la Mîrte-
via spre a se întâlni cu brigada Gramont.

*) A se vedea schia de cart.


SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 35

Brigada 1-a de infanteria adivisiuneîa 3-a,

condus de comandantul eî, colonelul Iptescu,


cu restul artileriei divisionare se stabiiesce în
y
spatele brigadei a 2-a la Kreta, pe malul
drept al Vidului.
In acest timp colonelul Sachelarie O. înain-
tase cu brigada 1-a de infanteria din divisia de
reserv, la 4^^e^' Gurenî la eicova
i Kopriva, avend ante-posturi spre Kreta pen-
tru a se lega cu divisiunea a 3-a, iar cavaleria

de reserv pornise înainte spre Brislan i


Kaliova, spre a stabili contactul cu divisi-
unea 4-a. Colonelul Cerchez, comandantul di-
visiuneî de reserv, pornesce tot de-o-dat pe
stînga a 3-a sa brigad de infanteri cu co-
lonelulVldescu prin Grdescî la Muselimselo,
pe Osmu, pentru a se ine în comunicaiune
cu Nicopole, spre care se strmutase acum
basa nostr de operaiuni devenind capul
nostru de pod pe Dunre. Iar brigada 2-a de
infanteri a colonelului Buditeanu C. remâne
între Giulenî i Mocrianî, de unde observ
malul stîng al Vidului i ermul Dunrei spre
Rahova. La divisia de reserv priimesce
ordin a înainta i maî mult spre Plevna i a'î
întruni cele trei brigade de infanteri cu arti-
leria divisionar la Brislan, iar cavalereî de
reserv cu bateria clre, i se prescrie a a-
36 CARTEA EASEA

coperi spatele acestei divisiunî, dincolo de


Vid, spre Giulenî i Mocriani, i flancul spre
Giulentî-Mîrtevita.
Micarea de strmutare a liniei nostre de
operaiuni, de pe valea Iskeruluî pe acea a
Vidului, era îndeplinit a treia di de la înce-
perea eî, i câtei 8 divisiunî romne se aflau
la ^Y^ft^re' malul drept al Vidului. înain-
tarea otireî nostre spre posiiunile inamice
urmez; divisia 4-a este împins mai departe
si se concentrez la Verbita ; divisia 3-a vine

de ia locul acestei divisiunî la Kalisovat-Ri-


ben; cele 3 brigade ale divisiuneî de reserv se
aed în spatele divisiunilor a 3-a i a 4-a la

Brislan i Kojulovce. Iar cavaleria acestor 2


din urm divisiunî acoper flancul lor pe
malul drept al Viduluî spre Riben, Kacemu-
nia, Susurlu (Bivolar) pen înaintea posiiu-
nilor inamice despre Opanez, pe când colo-
nelul Creeanu, cu cavaleria de reserv, prive-
ghiez malul stîng al Viduluî i patrulez ne-
contenit pe platoul dintre acel rîu i Iskerul,
la Nord-Vest de Plevna.
Se îndeiaii dar, ast fel, spre miaz-nopte
trupele din faa Plevneî, i se împuternicea
zgazul menit a conine revrsarea otilor luî

Osman paa pe flancul armateî rusescl i pe


basa eî de operaiunî spre Nicopole i Sitov.
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ
37

Generalul turcesc era îns cu totul liber de


micrile sale spre Apus i Miaz-zi, pe ose-
lele Plevna-Orhanie i Plevna-Lovcea, i pe
aceste cî el putea s continue a 'î trage ne-
suprat tote ajutorele i aprovisionrile în 6-
menî i material. Prin posesiunea Lovceî, mu-
irul otoman lsa înc s
plane necontenit a-
supra armatei arului primejdia imeî lovii% fia
pe centru în direciunea Selvi i Tîrnova,
fi spre Balcani, cci din Lovcea prin Trojan,
pasul Rosalita i Kazanlîk, Osman avea comu-
nicaiune cu Suliman, i ambii generali puteu
opera junciu nea forelor lor în contra Ruilor,
încercarea de eire din ^Vsi august era o do-
vad prospet de posibilitatea unor ase-
menea întreprinderi, i. pentru sigurana situ-

aiuneîîn faa Plevneî, ca i pe centrul rusesc,


era neaprat, cu tot strîmptorarea de forte
în care se aflau Ruii, a se face o silin spre
a scote pe Turci din posesiunea Lovceî.
Pregtit cu mare discreiune, acest silin
se i fcu de cuartierul-general rus care cal-
cul, nu fr cuvent, c ultimile atacuri ne-
reuite din partea lui Soliman la ipka, lui
Osman la Peliat, vor suspenda pentru câte-
va dile ofensiva turcesc în acele pri. Mare-
le-duce Nicolae aduna forele ce inaciunea
în care intraser Turcii la ipka îî permise a
:

38 CARTEA EASEA

încropi de pe centru — 15,000 omeni —i le

porni din Selvi, sub conducerea generalului


principe de Imeritia, spre a ataca Lovcea. O
recunoscere esecutat cu puin maî 'nainte
de generalul Skobelef II. constatase c se aflau
ca la 9000 Turci pe cari Osman paa, dup
prima btlia de la Plevna, îî detaase acolo,
unde se stabiliser si se fortificaser avend
drept cpeteni pe btrânul, dar energicul
Adil paa. Principele Imeritinski, cu concur-
sul generalului
o Skobelef, '
atac la ^4^^^
3septembie ,
'
si
>

lu Lovcea dup o crîncen lupt, iar Adil


paa, fra a fi tare superat în retragere de
Rui, se resfrânse cu restul trupelor sale, din
care perduse în lupt ca la 2000 omeni, spre
Plevna.
Detaamentul principelui Imeritinski i ge-
neralului Skobelef se puse la ^{ ^vS^bre în mar
spre Plevna, unde ajunse în aceiai ser pe
posiiunile trupelor aliate formând armata de
Vest, si acestdetaament trecu si dînsul sub
ordinile Domnului Românilor.
Otea aliat înaintea Plevneî se compunea,
dar, din urmtorele fore
:

SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 39

Armata Român
10 Divisia 3-a de iafanteri, 12 batalione i 6 baterii.
20 Divisia 4-a de infanteria, 12 batalione i 5 baterii.
3o Divisia de reserv de infanteria, 17 batalione i 6
baterii.
4o 1 brigad de roiori, Bescadrone, 1 bateria clre.
50 2 brigade de clrai, 20 escadrone.
60 2 escadrone de gendarmî de escort.
70 1 batalion de geniu.

Efectiv 35^000 omeni cu 108 gurî de foc.

Armata Rus
lo Corpul al IV-lea, 24 batalione i 12 baterii.
20 Corpul al IX-lea, 21 batalione i 11 baterii.
30 Detaamentul Imeritinski, 16 batalione i 8 baterii.
40 Divisia 4-a de cavaleria, 40 escadrone i 3 baterii
clree.
50 Divisia 9-a de cavaleri, 18 escadrone i 2 baterii
clree.
60 2 batalione de sptori.
70 20 tunuri de asediu.
Efectiv 30,000*) omeni cu 282 gurî de foc.

La ^esepTembre ^^^^ armata de Vest ocup urm-


torele posiiunî concentrice înaintea Plevneî
La Verbia, pe platoul d'inaintea Grivieî,

*) S'a artat maî sus c efectivele corpurilor rusescî înaintea


Plevneî erau forte reduse prin luptele anteriore.
40 CARTEA EASEA

era concentrat divisia 4-a roman avend în


spatele eî, la Kaliova, divisia 3-a, i la Bris-
lan divisia de reserv. Cavaleria acestor di-
visiunî le acoperea pe drepta pen la Vid spre
Riben, Kacemunia, Susurlu, i patrula malul
stîng al acestei gârle spre Mîrtevia-Demirkioî
i Semeret-Trestenik.
La Zgalince i Peliat, între oseua Plevna-
Bulgrenî i drumul Peliat-Plevna, corpul al

IX-lea rusesc pe dou linii; în linia dinainte


se aflau i 12 tunuri de asediu, iar 8 în a doua
lini, în reserv. pivisia de cavaleri (a 9-a) a
generalului Lokaref stabilea legtura între
corpul al IX-lea i divisia 4-a romn.
Intre Pelisat si înlimile înaintea Radisovei
se afla corpul al IV-lea rus, asemenea pe dou
La Tucenia^în spatele corpului IV-lea, era
linii. ,

detaamentul Imeritinski, sprijinit pe stînga


de divisiunea de cavaleri (a 4-a] a generalu-
lui Leontief, care forma tot de-o-dat i flancul
stîng al armatei de Vest spre soseua Plevna-
Lovcea i în faa posiiunilor inamice de la

Krisin.
Ast-fel, dar, de la 2 corpuri de armat i 1

divisi de cavaleri cu un total care abia se


urca la 25,000 omeni, cât erau cu cinci dile

maî 'nainte forele rusescî cari se aflau în faa


celor 60 — 65,000 Turci aî luî Osman paa,
SOSIREA 'NAINTEA PLEVNEÎ 41

puterile aliate ruse-romne înaintea Plevneî


se sporiser la
^f^Jg^- la 65,000 omeni cu
390 tunuri, i în acest efectiv peste jumetate
era dat de trupele nostre. Situaiunea în acesta
parte a teatrului de operaiuni era, deci, cu mult
îmbuntit, si intrarea Romnilor în aciune
prea a justifica prognosticile augurliî cu cari
o primiser Ruii. Intr'adever, de la data
acestei intrri în aciune ia alianei formale
rus-romn, norocul începea a fi maî puin
crunt si semn s surîd iarsî armelor rusescî;
succesul de la i respingerea eireî lui
Osman paa la Peliat, luarea Lovceî la^f^g^,
erau, împreun cu mninerea posiiunilor de
la ipka, primele isbânde ce de maî bine de o
lun le era dat a celebra armatelor arului

în Europa.
Trecem acum la naraiunea evenimentelor
cari se desfurar în urma împreunreî for-
elor romne cu cele rusescî înaintea Plevneî.

CARTEA SEAPTEA 5

GRIVIA
Consiliul de resbel pentru a hotrî operaiunile armatelor aliate

romn-rus în contra Plevneî. — Prerile statuluî-major ru-

sesc. — Prerea Domnului Romnilor. — Atacul general


asupra Plevnei este decis. — Descrierea posiiunilor ce urmau
a se ataca. — Armata luî Osman paa. — Bombardare de
patru dile care preced atacul. — Ordinile Domnitorului ctre
trupele armatei de Vest pentru executarea acestei bombar-
dri. — Divisia 4-a romn ia posiiune în faa Griviei. —
Prima di de bombardare
26 august, (7 septembre).
la Di- —
visia 4-a înaintez peste ndpte bateriile ?ale mai aprope de
posiiunile inamicului ; divisia 3-a se aed diminea în faa Bu-
coveî. — A - doua
de bombardare, 27 august, (8 septem-
di

bre). — Atacul redanului din 'naintea redutei Grivia de ctre


regimentul al 13-ea de dorobani i un batalion din regimentul
al 5-ea de lini. —A treia di de bombardare, 28 august ; (7
septembre). — Cercarea de eire a Turcilor spre Etropol ;

lupta cavaleriei romne care respinge pe vrjma. — A patra


di de bombardare, 29 august, (10 septembre). — Ordinele si

pregtirile pentru lupta general; formaiunea colonelor de


atacii.— Ajunul btliei. — Diua de 30 august, (il septem-
bre). — începerea btliei de ctre trupele generalilor Sko-
belef i Krylof. — Cursul btlieî 2 ore. — Atacul Rom- la

nilor,— Divisia 3-a întlnesce a doua redut de Grivia. — la

îlortea majorului onu i cpitanului Valter Mrcinenu. —


Atacul d\visiunei a 4-a respingerea ;
— Al douilea lui. atac.

Al atac împreun cu Ruii, respins asemenea. —


treilea

Al patrulea — Luarea redutei Grivia.


atac.

4
^4 CARTEA EAPTEA

Dup ce luase posesiune de importantul seG


comandament, dup ce inspectase cu deam-
nuntul în dilele de i ''k Sl^V.e atât

trupele rusescî, cât i posiiunile defensive i


ofensive ale Plevneî, comandantul armatei
romn-rus din Bulgaria apusen porni în
diminea dileî de 'l-gfp;^^^^^^
la Radenia, unde
se afla cuartierul marelui- duce Nicolae, co-
mandant al armatei imperiale de operaiuni,
spre a hotrî împreun mersul aciuneî ulte-

riore care avea s incumbe forelor aliate în-


aintea Plevneî.
In marele consiliu de resboiu care se tinu în-
tre ambele cpetenii, si la care luar parte sefii

statelor-majore generale, se accentu, de la

început, o deosebire de vederi în privina mo-


daliteî -prin care puterile romne-ruse con-
centrate la Vestul eichierului de operaiuni
în Turcia, urmau s'î ating scopul. Acest
scop în sine era clar i bine determinat.
Trupele strînse de Turci pe aripa dreapt a
armatei rusescî trebuiau, înainte de tote, con-
inute i oprite de a lua ofensiva; aciunea
lor amenintore trebuia stânjinit i anulat
aa ca ele s nu maî constitui, ca pen aci,
un obstacol la desfurarea planului de cam-
pani adoptat de statul-major rusesc, i la

mersul înainte al armatei arului pentru a'î


GRIVIA 45

atinge objectivul eî strategic definitiv, Con-


stantinopole.
Dac resultatul la care trebuia s tind ar-
mata rus-romn din Vestul Bulgariei se îrn-
fia limpede i fr contestare, mijlocele de a
ajunge la acel resultat difereau între dînsele.
Acesta diferen împrea i prerile în consi-
liul de resboiu.
Statul-major rusesc stabilea în principiia

c puterile ruse i romne, adunate acum în-

aintea Plevneî fiind considerabil sporite,

trebuiau fr amnare s treac la o aciune


energic i imediat, s peasc la ofensiva
cea maî intens i viguros, s atace tote po-
sitiunile inamice din 'naintea lor, si, cucerin-
du-le cu asalt, s desfiineze, obstacolul ce
otea imperial întâlnise neateptat în calea
eî. Comandamentul rus nu se înduoia de reu-
ita acestui plan. El conta c forele luî Osman
paa, pe cari le evalua la cifra de 40 pen la

50.000 omeni, erau în inferioritate numeric


fat cu 65.000 Rusî si Români; c moralul
trupelor turcescî din Plevna trebuia s fia

cltinat de cele doue prospete insuccese ce


întîmpinaser în eirea de la Pefiat din
^Vsi august, i luarea Lovceî, c armata luî
Suliman paa din Sudul Balcanilor, negreit
slbit de atacurile infructuose de la ipca,
46 CARTEA EAPTEA

nu era în stare de a veni în ajutorul luî

Osman.
Domnul Romanilor nu împrtia vederile
statuluî-major rusesc, în ceia-ce privea acest
mod de executare al aciuneî în contra Plev-
neî, i desvolta consiliului cuvintele pe carî
ÎI întemeia prerea sa deosebit. Intru cât
privea situaiunea numeric a forelor respec-
tive, Domnul Carol observa c evaluarea efec-
tivelor luî Osman paa nu era basat pe sciine
sigure i positive. Se crede în statul-major
rusesc c se urc la 50.000 lupttori. Dar
cifra putea s lî maî mare, erau chiar multe
probabiliti pentru a se admite acesta de pe
îndelungul timp de o lun i jumtate trecut
între ultimile atacuri al Ruilor, de pe îndelet-
nicirile ce avusese muirul otoman de a se
întri cu omeni i material pe linii de operai-
uni ce'î stau înc deschise. Armata luî Osman
putuse fr pedic, de la ^^jgo iulie încoa, s
sporesc i s egaleze în numer armata rus-
romn.
Moralul trupelor turcescî din Plevna — a-

cesta o admitea Domnitorul — putea s fî

simit momentan atingere din neisbutirea ata-


cului de la Peliat i din perderea Lovceî.
Ins acest influen a ctat s tî, de nu cu
desvîrsire 5
sters, dar
» '
fr înduoial mult
GRIVIA 47

slbit de înrîurirea celor doue învingeri suc-


cesive repurtate de ostaii luî Osman paa pe
posiiunile lor actuale.
Apoi inamicul avea înc un folos menit a"i

cresce puterile, atât materiale cât i morale,


chiar i fr sosirea de contingente noue.
Acesta era extraordinara desvoltare ce Tur-
cii putuser s dea, neturburaî, lucrrilor de
întrire din jurul Plevneî, retranamentelor
anurilor, redutelor cu mult sporite de cele
ce avuseser în ultima lupt de la ^^jgo iulie,

i de cari în zadar, i cu perderî crude, se is-

biser atunci aprope 40,000 omeni de trupe


rusescî. Comandantul armatei de Vest putuse

s se încredineze însui prin inspeciunile ce


fcuse în aceste trei ultime clile, despre nume-
rul i puterea acestor fortifîcaiunî, i, pentru
Domnul Carob era netgduit tabera în- c
trit de la Plevna devenise o posiiune avend
o valore defensiv ce nu se putea nici cum
dispreul. Un atac de for asupra acestei
posiiunî, chiar reuit, avea s însumeze per-
derî enorme pentru nvlitor, fr certitudine
ca densul s 'i ajung scopul final. In urma
acestor perderî marî i cari nu puteau fî pase
în îndoial — luptele de la ^jso i iuhe erau
spre acest dovad — slbit armat de Vest
fi-va în stare de a trage fructele succesului
48 CARTEA EAPTEA

seu, de a urmri pe vrjma, a'l desfiina cu


totul i a'l împedica de a redica pe linia sa de
retragere o nou Plevn, unde totul ar fi iar
de început ?

Chiar de s'ar respunde afirmativ la acesta


întrebare, cpetenia romn o însoea numai
de cât de alt cestiune pentru a deslui deo-
sebirea prereî sale de acea emis în consiliul
de rosboiu. Admiând ipotesa reuitei acelui
atac general, i abstraciune fcend de sacri-
ficii, fi- vor Ruii în stare, numai cu for-

ele lor actuale i 'nainte de trei, patru sep-


tmânî i de sosirea ajutorelor ateptate din
Rusia, a'î urma pe dat operaiunile ofensive,
a trece Balcanii, i a merge asupra Constan-
tinopoleî ?
faa acestor consideraiunî pe cari le mo-
In
tiv în consiliul inut cu marele duce-Nicolae
si cu comandanii rusî, Domnul Romnilor

expuse c planul de atac general i imediat


nu 'î prea oportun, i 'î desvolt vederile
sale asupra chipului ce 'l credea maî neme-
rit cum trebuia s proced armata ce comanda.
Domnul Carol îndemn maî ânteîu de toate
pe aliaii seî a nu se ademeni cu ilusiunea c
Plevna va fi aa In aceast
lesne de luat.
credin îl întrea pe comandantul armatei
de Vest atât ceia ce veduse la faa locului,
GRIVIA 4^

cat i propria sa experien militar. Posiiu-


nile de la Diippel ale armatei danese în contra
creia principele Carol de Hohenzollern com-
btuse în 1864, se asemenaii ore-cum cu
posiiunile luî Osman paa la Plevna. Armata
prusian, dup ce recunoscuse c prin asalt
imediat nu se putea face stpân pe anurile
de la Diippel de cât cu mari i disproporionate
perderî, se hotrî a le ataca sistematic prin
lucrrîde apropiere, paralele, întriri decontra-
batere, etc. Operaiunile se prelungir, negre-
it, dar resultatul fu maî sigur i scuti sacri-

ficii prea grele.


Acest precedent la care se împrtise i
'1 experimentase. Domnul Românilor îl în-

fia statuluî-major rusesc ca soluiune tac-


tic a problemei ce se presinta armatei rus-
romn 'naintea Plevneî. Prin preferina ata-
cului regulat i progresiv, ast-fel cum îl pro-
punea cpetenia romn> asupra asaltului
imediat recomandat de statul-major rusesc,
partea strategic primea, i dînsa, o nemerit
deslegare.
Domnul Carol aminti comandanilor ru-
sescî situaiunea armatelor frances i ger-
man la 1870 înaintea Metzuluî. Principele
Frederic-Carol împresurase pe Bazaine, îl

împedicase de a amenina spatele sau flancul


;

5o CARTEA EAPTEA

armatelor germane, i de a turbura marul i


operaiunile lor asupra Parisului, respinsese
cercrile de eire i de strbatere a liniei de
investisment. fr'a da însui asalt posiiunilor
francese, i silise ast-fel, pen în sfîrit, ar-

mata Metzuluî la capitulare.

Acesta era, dup prerea comandantului ar-

matei de Vest. modul cel maî practic care urma a


se întrebuina în contra otireî luî Osman paa,
i Domnul Carol maî adugea c, adoptându-
se chiar acest mod de procedere, totui efec-
tivul actual al armatei de Vest maî trebuia
sporit la 100,000 omeni pentru ca densa s'î
pot îndeplini misiunea. Iar pentru un atac
general i imediat, efectivul present al acestei
armate era a fortiori ne îndestultor în faa
unui vrjma egal în numer, hotrît la ap-
rare i sprijinit pe bune întriri.
Urma i
faptelor, ca opiniunea ce emise în
înalta sa competin i autoritate ilustrul ge-
neral Todleben. când fu chiemat 'naintea Plev-
neî> dovedir cât de limpede i judicios apre-
uise Domnul Românilor situaiunea militar
dar în perioda de fa momentul psicologic
nu era înc sosit pentru ca statul-major rus
s adopte prere atât de înelept alctuit.
o
Comandamentul rusesc era atunci asuprit
de motive grele cari '1 îmboldeau a pi cu
GRIVIA ^ I

Oii ce pre la o aciune pe un punct ore-care


al teatrului de operaiuni. De o lun i jum-
tate atât în Asia, cât i în Europa, armatele
arului fuseser silite s se opresc ;
Turcia,
carepruse perdut-la primul moment, desf-
urase neateptat energi; omul bolnav dove-
dea însntoare i surprindetore vitalitate.
Cu cât crescea prestigiul Turciei, cu atât sc-
dea cel rusesc. Opiniunea public a lumeî în-

tregi era uimit i deconcertat de nice resul-


tate cari pruser atât de puin probabile, de-
presiunea moral în Rusia era simitore.
Consideraiunî politice se împreunau cu ne-
cesiti militare spre a sili pe Rui fac o s
nou opintire. Timpul era înaintat, iarna în
apropiere. Comunicaiunile pe drumurile rele
i noroiose din Rulgaria aveau s devin atât
de grele, în cât s pun mari obstacole ope-
raiunilor i aprovisionrilor ;
podurile pe Du-
nre aveau s fî ameninate de ghieurî, vis-

cole i furtuni. Provincia bulgar era de pe


acum tare încercat de cursul resboiuluî si

nu oferea nici destule înlesniri de hran, nici


cantonamente i adposturi cuviinciose în ora-
ele i satele jumetate ruinate i arse când de
Turci, când de Rulgarî spre represalii. Ierna-
tul în asemenea condiiuni în Rulgaria deve-
nea imposibil pentru glote mari de trupe.

^2 CARTEA EAPTEA

Rusii se temeau s nu fia nevoii trecîna- s


poi Dunrea, s'î amâne scopurile la o a doua
campania dac un eveniment favorabil, o în-
treprindere norocit nu venea s schimbe faa
lucrurilor pen mai era timp.
Dar acest întreprindere nu putea fi cer-
cat nici la centru, unde Ruii la acea dat
n'aveau în faa forelor superiore ale lui Suli-
man paa de cât 2 corpuri (al VlII-lea i al

Xl-lea) reduse prin luptele de la ipca la 35


40,000 omeni, si unde înaintarea rusescn^ar
fi putut fi urmat de aripi ; nici pe stînga
unde marele-duce motenitor, cu cel mult
5 5,000 lupttori, era din ce în ce constrîns
de ofensiva armatei luî Mehemet-Ali, care nu-
mera aprope 80,000 omeni. Era chiar de a-
teptat c trupele turcesc! din Sudul Balcani-
lor îî vor începe iari dintr un moment în-
tr'altul asalturile asupra ipceî, i nu maî de-
parte ca în ajun, la ^5 ae^^'J^bre^ are viciul fusese

nou atacat la Kaceljevo i nevoit a da


din în-
drt de pe Lomul Negru spre lantra
Singura parte unde condiiunile erau relativ
maî bune, unde forele ruse-romne numerau
la o l'alt cala 70,000 omeni, era spre Plevna.
Acolo unde Osman paa sta ca un dureros
ghimpe înfipt în costa armatei rusescî, acolo
numai se putea lua ofensiva atât de imperios
GRIVIA 53

reclamat de situaiunea politic i militar


rusesc. Tote aceste consideraiunî fur puse
înainte cu mult insisten, i cldurose a-
pelurî de concurs eficace în grele împrejurri
fur fcute Domnului, Romnilor în consiliul

de resbel de la la Radenia.

Posiia Domnitorului era ginga. Cpete-


niei unei armate importante, i-se cerea urmarea
i punerea în aplicare a unui plan al crui

principiu iniial nu'l aproba. Dar Domnul i


otirea romnesc trecuser Dunrea si aler-

gaser la Plevna spre a da ajutor Ruilor, si


Ruii declarau c, în cugetul lor, singurul
mijloc de a*î ajuta serios era o aciune imedi-
at, un atac energic i general asupra Plevneî.
Ca general. Domnul Carol îî fcuse reservele
în privina planului rusesc. Dar nu putea
Domnul Romnilor s ia asupr'î sarcina de
apreciator maî bun i maî competent al inte-

reselor ruse de cât Ruii îniî, precum nu


putea Suveranul naiune! romne, amic i
aliat acelei rusescî, dovedi c aceste interese
actuale i urgente ale aliatului seu îî sunt in-
diferente, întrunind sub comandamentul seu o
oste pe care se întemeia acum tot ndejdea, o
oste în care elementul rus intra în parte aprope
egal cu elementul romn, putea cpetenia a-
cestei oste s refuse concursul ce 'î se cerea ?
54 CARTEA EAPTEA

Maî era, în, sfîrit, o consideraiune care nu


se putea trece cu vederea. Daca armata rom-
nesc ar fî fost o armat vechia, încercat
în lupte, botezat în foc, ar fî putut strui Dom-
nitorul s impun prerea sa. Dar armata ro-
mn nu'î fcuse înc probele; refusul co-
mandantului eî de a o bga în greu ar fî se-
menat cu îndoial din parte'î în valorea i
energia eî, i nu numai inamicii, dar chiar
amicii i aliaii ar fî simit mirare de o otire
care pornesce s culeg lauri i refus de a'î

aduna la ânteiul prilej ce 1 se ofer.


Tote aceste cuvinte fcur pe Domnul Ro-
mnilor a priimi planul rusesc pentru opera-
iunile în contra Plevneî; de i nu convins în
apreciaiunea sa militar i îndoindu-se de efi-

cacitatea luî. Cpetenia armatei de Vest declar


mareluî-duce Nicolae i statuluî-major rus c
priimesce a aplica acest plan, fr a respunde
îns, ca comandant, de succes si de reuita.
Domnul Carol ceru, îns, ca fondamen- ideia
tal a acestui plan, atacul general asupra po-
siiunilor inamice ale Plevneî, s nu se execute
fr prealabil i îndestultore pregtire a
luptei, i pentru acesta strui ca artileria s nu
maî fî mrginit la rolul restrîns al uneî ac-
iuni preliminare de câte-va ore, cum fusese
în ultimele lupte de la -|.,o
i ^^jgo iulie. Ea trebuia
GRIVIA 55

acum, din contr, s deschid calea atacului


prin bombardamente energice i intensive cari
s in mai multe dile dea-rândul; trupele aveau
s se retraneze repede, cum fceau pe dat
trupele romne pe terîmul pe care înaintau ;

bateriile aveau s se apropi treptat de întri-


rele inamice spre a le sdruncina i a face maî
anevoios aprarea lor; în fim infanteria
avea s
se îndrumeze cât maî mult acoperit
cu tranee, anuri i gropi ocrotitore spre
posiiunile i redutele inamice pentru a scurta
distanele de percurs la asalt i a micora, pe
cât cu putin, perderile enorme ce armele
moderne impun nvlitorului în atacuri de
front i descoperite=
Cererile Domnitorului fur priimite, i se ho-
trî ca un bombardament de trei dile s pre-
ced atacul general care avea s fi dat la
29 agnst
la septembre"

De vreme ce se rahase, pentru motivele


artate, la planul de aciune al statului-major
rusesc, comandantul armatei de Vest lu tote
mesurile pentru energica i complecta lui

executare. Pentru acest sfîrsit întorcendu-se


de la Radenia la cuartierul seu general din
'naintea Plevnei, prescrise în acea di de 5
-
6 septeiubre
,

disposiiunile ce aveau a se îndeplini de tru-


pele de sub comandamentul seu.
56 CARTEA EAPTEA

înainte de afaceexpunerea acelordisposiiunî


credem de trebuin, spre maîbun desluire, a
da aci o sumar descriere a posiiunilor ce ur-
mau a se ataca i a întririlor pe cari le redica-
ser Turcii în timpul care se petrecuse de la

primele luptele din ^


go i iulie, pen în mo-
mentul în care avea s urmeze a treia btli
de la Plevna.
S a artat în partea ânteia a acestei scrieri
importana strategic a Plevneî ca nod a 5
mari cî de comunicaiunî cari se încruciez
în acest ora: 1. Nicopole-Plevna-Sofia 2. ;

Sistov-Plevna-Sofîa; 3. Rusciuk-Plevna-Sofîa,
4. Plevna-Lovcea-Selvi-Tîrnova ; 5. Plevna-
Lovcea-Carlovo-Filipopole, i Plevna-Lovcea-
Selvi-Gabrova-Filipopole.
S'a descris tot acolo i configuraia te-

renului accidentat înconjurând acest ora


cu dealuri în amfiteatru, cu muchi si creste nu-
merose, cu vî i vlcele seci, saCi cu pâraie,
cari brzdau locul în toate sensurile, teren pe
care se pute lesne alctui obstacole defavorabile
atacului, favorabile apârreî. Asemenea ob-
stacole sciuse a improvisa Osman paa spre
a opri înaintarea armatei rusescî i a'î inflige

doue sângerose învingeri.


întririle pe cari Turcii le redicaser ne-
ateptat din pment la Plevna, fuseser con-
GRIVIA 57

siderabil sporite în intervalul de la ultima


lupt din iulie i data present de'f^^^^^,
Ele se înfiau acum într'un semi-cerc por-
nind de la Nordul oraului, din malul drept
al Vidului spre Est, trecând prin linia sa-
telor Opanez. Bucova, Grivia. pogorând de aci
la Sud-Est spre satul Radiovo, i cârmind apoi
prin satele Kriin i Olceaga, la Vest. spre a se
întorce iari spre malul drept al Vidului *).

Figura acestei linii de întriri s'a asemenat


cu o imens potcov ca de 40 kilometri cir-

conferen, care ar avea ambele coluri re-

zimate de malul drept al Vidului,i înco-


vitura potcovei, sau partea convex a a-
cesteia întors spre Grivia i Radiovo. In
nuntrul potcovei, aprope de Vid i maî jos
de confluina acestui rîii cu gârlele Bucoveî,
Grivlteî si Tuceniteî, este situat, într'o vale
strîmt, oraul Plevna, acoperit i ascuns de
muchile i dealurile platoului din prejur. er-
mul drept al Vidului în acest parte este
mai înalt i domin ermul stîng, i posi-
iunea turceasc nu putea fî atacat de cât
despre Nord, Est i Sud. De pe aceste pri
din cari puteau veni atacurile, îî combinase
i împrise Osman paa întririle.

*) Vedî planul Plevneî aci alturat.


58 CARTEA EAPTEA

Aceste întriri constau din trei linii de thii


sau redute în numer de maî bine de 20,
aedate la intervale pe puncte favorabile
i alese cu minunat pricepere. Ele erau le-
gate între dînsele prin anuri i drumuri a-
coperite, erau protegiate de baterii, sprijinite
înainte i pe flancuri de tranee de adpost i
de gropi pentru tiraliorî. Artileria i trupe
de infanteri ocupau redutele cari aveau
profîle puternice, parapete tari, anuri adîncî.
Frontul Nord al posiiunilor turcesc! se în-
tindea de la satul Opanez, lâng malul drept
al Vidului, pe coma delurilor cu povîrniurî
drepte i repede cari domin valea Bucoveî
si scursorea acestei vî în valea Griviteî.

Acest front era din fire împrit în doue linii

prin înlimele de d'asupra vilor Bucoveî i


Grivieî. Linia spre Nord -Vest, numit de
Turci Bucova-Tahia, avea drept centrurî de
aprare redutele Opanezuluî i Bucoveî ; cea
despre Nord-Est d asupra satului Grivia, se
numea de Otomani Ahdul-Kerim-taUa, i de
Rusî si Romnî marea redut de la Grivita.

Acest tabi, sprijinit 'nainte printr'un redan,


se vedea din posiiunile ruse i romne ca
formând o unic i puternic redut care se
considera ca cheia posiiuneî în acea parte,
înapoia acestui front i sub aprarea luî, se
GRIVIA

afla otaber de trupe turcesci. Trupele ro-


mane erau în faa acestui front Nord al înt-
ririlor Plevneî.

Frontul Est se întmdea pe coma dealurilor


despritore între vile Grivieî, i consista
dintrun grup de redute i ÎQtrirî construite
de pe acela sistem ca ale frontului Nord.
Reduta principal aci era numit de Turci
Ha/iz paa^ i de Rui reduta de la Radiovo,
înapoia acestei linii de întriri era asemenea
o taber turcesc, i frontului acesta steteau

În fa corpurile alIX-lea i al IV-lea rusescî.


Frontul Sud al întririlor Plevneî începea la
stînga gîrlei Tucenieî. pe comele care se în-

tind pen la malul drept al Vidului. Aci se a-


iari maî multe linii de redute i
flau retran-
amente solide pe crestele Muntelui Verde ;

ele se numiau tabia sau redutele de la Kriin.


In faa lor sta detaamentul principelui Ime-
ritinski. trecut maî în urm sub ordinele ge-
neraluluî Skobelef.
înfiau la o repede ochire în-
Ast-fel se

tririle pe carî Osman paa, cu nepregetat


activitate i punend s lucreze la densele nu

numaî otirea, dar i populaiunea dinPlevna,


le redicase pen la data de -6-~^e.^c^stefor-
tifîcrî. suntem nevoiî de cadru acesteî nara-
iunî care îmbriez generalitatea faptelor
5
6o CARTEA EAPTEA

i evenimentelor petrecute, a le descrie în mod


forte sumar, dar lucrrile Turcilor, cari fur
notabil sporite înc în timpul investismentuluî
Plevneî, precum i diversele i importantele
fortificri cari se edificar acolo de armatele
aliate romne i ruse, constituesc un subject
de studiu atrgetor i plin de înveminte
maî ales pentru specialist, pentru inginerul
militar.

Acum când s'au artat întririle în contra

cror armata romn, împreun cu cea ru-


seasc, avea s se lupte, s dicem un cuvent
i de inamicul ce avea s combat, de trupele
otomane din Plevna. Efectivul acestor trupe
se socotea, la ^epTeu?bie,
statul-major rusesc,

la cifra de 45 — 50,000 omeni.


La cderea
Plevneî. numerul Turcilor car! depuser ar-
mele, cu oficieri cu tot, se urca cam la 50,000
omeni validî, i se aflau în ora soldai turci
bolnavi i rnii peste 7.000, cari, Plevna
fiind cu totul împresurat, nu se maî putuser
evacua. In eirea de la 28 noembre, Turcii
avuser 6,000 omeni mori i rnii. Dac
în momentul când se predar dup 5 lunî
de lupte, de grele lipsuri i suferine ce le

impusese înconjurarea, forele turcescî tot

maî însumai! ca la 65,000 omeoî, nu este

nici de cum urcat socotela a le evalua la


GRIVIA 6l

deschiderea din noii a aciuneî în contra


Plevneî, la finele lui august început de sep-
tembre, la numerul de cel pucin 65.000,
egalând, deci, atunci puterile romne-ruse cele
sta în fa.
Armata turceasc de la Plevna nu era com-
pus tot din aceleai elemente. Parte era ni-
zamî, redifî i chiar trupe de eUt ale gardei

imperiale a Sultanului; parte neregulai i


contigente din Albania, Bosnia i provinciile
asiatice. Cadrele nu aveau tote organisaiune
complect. In multe companii imanii^ adic

preoii înlocuiau pe oficieri i aveaiî maî mult


autoritate de cât deniî, dar pentru soldat ce
alt este ofîcierul, în resboiu i în primejdi, de
câtun preot care trebuie s
slujesc la altarul
patrieii s'î pun viea jertf pentru densa.
Trupele turcesc! erau armate cu perfecte
pucî Peabody-Martini, Snider, Remington i
carabine cu repetiiune Winchester cu câte 14
i 18 focuri. Artilieria avea 100 tunuri ; 88
de câmp de 8 i de 9 cm. Krupp, 12 de
munte. Muniiunile, pentru pucî maî ales,

erau forte abundente, ceia ce se vedea din în-


trebuinarea fr margini ce fceau Turcii
de focuri de infanteri. Marealul comandant
Osman paa, avea ca ef de stat-major pe
liva (general de brigad) Tahir paa coman-
;
:

02 CARTEA EAPTEA

dant al geniului era liva Tefik paa; Ahmet paa,


era cap al artiliereî ; fî-care front al aprreî
era comandat de un pa
ferik (general de ;

divisi) Adil paa, un btrîn erou al resboiuluî


Crimeieî, comanda frontul Nord spre partea
Romanilor. Cum se btur soldaii otomani,
faptele ce povestim vor areta.
Conform înelegereî stabilite în urma con-
siliului de la Radenia de a se pregti atacul
Plevneî printr'o întins bombardare, coman-
dantul armatei de Vest dete urmtorul ordin
general

DTSPOSII PENTRU ARMATA DE VEST

Paradim, 2^ atigust i8yj.

Ast-dî, 25 august, la 6 ore sera trupele arma-


tei de Vest vor prsi bivuacurile lor actuale spre a
ocupa posiiunî ofensive în faa preî Sud-Est a
taberei întrit Plevna. Pentru acesta se ordon:
i) Corpul al IX-lea va ocupa posiiile d'între o-

seua Bulgrenî-Grivia i drumul de la Peliat la

Plevna. Dup ce va ocupa aceste posiiî, va începe


imediat construcia terasmentelor pentru baterii, i
a întririlor pentru infanteri. Acest corp va înainta
în lini de btai 3 regimente de infanteri cu tote
bateriile de 9, iar 3 regimente cu bateriile de 4 vor
forma reserva corpului. Un regiment si o bateri de
4 se vor detaa la reserva general.
Doue baterii de asediu, una cu 12 i cea alt cu 8
GRI VIA 63

gurî de foc se vor înla pe linia de btaia a corpului


IX-lea, în locuri alese de maî 'nainte; acest corp
este însrcinat a le construi i a le arma, adepostin-
du-le.

2) Corpul IV-lea va trimite 3 regimente din divi-


sia 16 de infanteri cu cele 5 baterii de 9 ale cor-
pului pentru a ocupa înlimele de aflate 'nainte
Radievo, unde vor începe imediat construcia de
lucrri de aprare pentru bateriile înaintate în
linia de btai, i de retranemente pentru infanteri.

i-a brigad din divisia 30-ea de infanteri cu patru


baterii de 4 vor forma reserva corpului, iar a 2-a
brigad -
a aceleiai divisiî cu doue baterii de 4 va
face parte din reserva general.

3) Divisia 4-a romn se va dispune în jurul satu-


lui Verbia, i 3 regimente de clrai vor ocupa
posiiile la drepta Verbieî pen la Vid, în faa
frontului Nord al întririlor inamice.
4) Cavaleria generalului Lokaref compus din
regimentele de dragonî de Astrakan i Kazan, din
lancierî de Bug i din Casacî de Don No. 9^ cu doue
baterii clree, va ocupa oseua Grivia, va acoperi
flancul drept al liniei întregi i va menine comuni-
caiile cu divisia 4-a romn. i-ea brigad a divi-
se! a 4-a decavaleri va ocupa înlimele între Ttice-
nita i Radievo i va acoperi flancul stîng al liniei

generale. Regimentele de Don, comandate de colo-


nelul Tchernozubof va menine comunicaiile între
flancul stîng al corpului IV-lea i brigada de Casacî
de Caucas; ele vor observa oseua dintre Plevna i
Lovcea, trimiend eclerorî cât se pote maî departe
la Vest de osea.
64 CARTEA EAPTEA

Regimentele de husari de Kiev i Mariupol cu


bateria clre No. 8, vor face parte din reserva
general. 3 sotniî din al 34-ea regiment de Don, sunt
hotrîte pentru a forma escorta comandamentului
armatei de Vest.
5) Reserva general compus de 3 regimente de
infanteri, din 3 baterii de 4 i i brigad de husari
cu bateria No. 8 clre,
se va aduna ^naintea
satului Peliat.

6) Comandantul armatei de Vest se va ine lâng


reserva general.

7) Trupele armatei de Vest vor fi îmbrcate în

modul urmtor : în tunici cu pantaloni albî i kepi-


urile învlite cu alb. Rniele se vor lsa pe locurile

de unde va începe micarea asupra posiiilor. Se


vor forma în fi-care regiment escuade speciale din
soldaii slabi, i se vor lsa, parte pentru a pzi ra-
niele, i parte pe lâng trenuri.

8) Trupele vor lua cu ele : chesonele de artileri


i cu cartue, lazaretele mobile ataate la divisiî

precum i cruele pentru bolnavi. Parcurile volante


ale corpulu! IX-lea vor fi la Zgalince ;
acele ale
corpului al IV-lea pe înlimele între Tucenia i
Bogot ;
parcurile mobile ale corpului al IX-lea lâng
podurile de la Bulgrenî, iar ale corpului al IV-lea
aprope de acelea de la Lejan. Restul trenurilor
trupelor va remânea în localitile actuale : pentru
corpul al IX-lea înapoi de Kaiagacî-Bulgrski, i
pentru corpul al IV-lea 'napoî de Poradim.
9) Soldaii vor avea cu dînî fi-care doue livre
de carne fert i patru de pesmet»,
10) Ambulanele corpului al IX-lea se vor stabili
GRIVIA 65

lng cele trei puuri pe drumurile ce dau de la

Zgalince la Peliat, i acelea ale ct)rpuluî al IV-lea


pe rîuleul Tucenia.
11) Pretorii ambelor corpuri vor aduna cât se
pote maî multe care rechisiionate în satele vecine,
ling ambulane.
12) Lucrrile sptorilor sunt aretate într'un or-
din special.
13) Scopul aciuneî este comunicat verbal co-
mandanilor de corpuri de armat.
CARO L

De o dat cu aceste disposiii generale


privitore la întrega armat de sub comanda-
mentul seu, Domnitorul da urmetorul ordin
special otireî sale :

Domnului general Cernat,


comandantul armatei române de operaiuni.

Poradim, 25 august (6 septembre) 1877.

îndat dup priimirea acestui ordin, vei lua dis-


posiiunele urmtore :

i) Divisia 4-a va înainta de la Verbia la Grivi-


a, luând posiiunile alese maî 'nainte pentru arti-
leri. Aceste posiiunî sunt oseua ce conduce de la
Plevna la Bulgrenîi drumul ce conduce de la Gri-
via la Verbia.
La Grivia se vor aeda 8 baterii; pe lâng cele
divisionare se vor complecta cu baterii din reserv.
Divisia a 4-a se va pune imediat în legtur prin
66 CARTEA EAPTEA

flancul seu sting cu brigada rus din corpul al IX-lea


care formez flancul drept al acestui corp.
Cavaleria generalului Loskaref a primit ordin s
ia posiiunî îndrtul divisiei a 4-a i a flancului
drept al corpului al IX-lea rus.
îndat ce divisia îî va lua posiiunile eî chiar ast
nopte va lua mesurî a se întri, 3 regimente de c-
lrai vor ocupa posiiunea între Verbia i Vid în

faa întririlor inamice.


II) Divisia de reserv se va afla la Verbia unde
îî va lua posiiunea în locul divisiei a 4-a. Se va
detaa de la divisia de reserv 4 batalione care vor
merge la Pelisat pentru a întri reserv general a
armatei de Vest; drumul ce vor urma aceste 4 ba-
talione de la Kojulovce la Pelisat va fi prin Zgalince.
Nici o colon nu va pleca fr cluze.
III) Divisia 3-a va pstra pen la nouî ordine po-
siiunile ce ocup.
CAROL

Noptea de 'V^ spre '4^;^^*^?^ era întunecos


si fr lun 'naintea Plevneî, ventul btea
spre partea opus Turcilor. Acesta favoris
lucrrile de aedare a bateriilor nostre cari
aveau s deschid bombardarea a doua di,
fr ca Turcii s le fî simit i împedecat prin
focul lor. Sptorii rui aî corpurilor al IX-lea
i al IV-lea, maî apropiai de posiiunile unde
aveau s 'î stabilesc tunurile, începur a
construi aprrile pentru gurî de foc de câmp
GRIVIA 67-

i pentru cele 20 de tunuri de pia de cali-

bru 24. Pe lucr tot noptea, i 2 baterii de

asediu erau instalate, una la drepta satului


Radiovo. care priimi denumirea de bateria
Catartului din causa unui observator înalt re-
depr-
dicat în acea parte spre a priveghia în
tare terenul, armat cu 12 tunuri mari. Cea
de a doua, cu 8 asemenea tunuri, era aedat
între satele Radisovo si Tucenita.
Colonelul Angelescu Alexandru ordonase
divisiuneî a 4-a a'i strînge bivuacul de la
Verbia i a se pune în mar spre Grivia.
Ea se vedu silit s
fac un ocol spre a as-
cunde înaintarea eî inamicului acesta 'î pre- ;

lungi drumul, i când ajunse spre diu în po-


siiunile ce avea s ocupe, nu mai avu timp
a'î termina adposturile pentru baterii pen
la apropiata or a deschidere! bombardamen-
tului. Divisia 'î începu, îns, aciunea la ora
hotrît, trgend în câmp deschis, i 'i is-

prvi parapetele chiar în timpul focului.


Semnalul porni la G orediminea din bate-
ria Catartului printr'o salv tras de dînsa;
168 tunuri începur de-o-dat a tuna asupra
întririlor si oraului Plevna. Rusii aveau în
bateri 120 tunuri; bateriile romne cari in-
trar în aciune în acea di, erau 1-a, S-a, a
o-a din regimentul al 3-ea ; a 4-a i a 5-a din
68 CARTEA EAPTA

regimentul al 4-ea; 1-a, a 2-a ia 6-a din regi-


mentul al 2-ea de artileria ;
48 tunuri. Posi-
iunile pe cari acestea se aedar fuseser re-

cunoscute în ajun de comandantul divisiunei


a 4-a, împreun cu eful seu de stat major i
cu comandantul artileriei divisionare. întri-
rile Plevneî fuseser cu de amenuntul studiate
de trupele rusescî cari se aflau în faa lor
de o lun de dile; situatiunea lor se redicase
pe plan i o copi fusese dat de statul-major
rusesc statului nostru major.
Ordinea aedreî bateriilor nostre era ur-
mtorea : linia focului începea la oseaua
Bulgreni-Plevna, d'asupra satului Grivia, ln-
g flancul sting al corpului al IX-lea rusesc.
Prima bateri consta din 12 gurî de foc ale
bateriilor 1-a din regimentul al 3 -ea i a 5 -a
din regimentul al 4-ea de artileria sub coman-
damentul majorului Grtunescu. Bateria lovea
pe de o parte în lucrrile inamice din stînga
oselei spre Radiovo, pe cari le btea i ar-

tileria rusesc ;
pe de alt parte objectivul ba-
teriei romne era Abdul-Kerim-tabia, numit
de noî reduta mare de la Grivia. Dincolo de
întririle protivnice de la Radiovo se zreai
micri de trupe în tabera turcesc, care 'î
strîngeau repede corturile îndicând c inamicul
nu se atepta în acea di la deschiderea focului.
GRiviA 6g

A doua bateria roman era aedatâ pe dea-


lul acoperit cu viî d'asupra satului Grivia. Ea
era format din 36 gurî de foc ale bateriilor
l a, 2-a, 6-a, din regimentul al 2-ea ; a 3-a,
o-a din regimentul al 3-ea ; a 4-a din regi-
mentul al 4-ea de artileria i era sub coman-
damentul majorului Vartiade.
Pe cnd se urma bombardarea, trupele de
infanteria acoperite în vâlcelele i încovitu-
rile de teren, stteau în vecintatea bateriilor,
gata de lupt în caul unui atac din partea
vrjmaului. Linia ântâia, cât se putea maî a-
propiat, era format de brigada Cantili, care
trimisese ante-posturî înainte i luase contac-
tul cu ante-posturile inamice ;
brigada Bor-
nescu, în a doua lini. înapoia acestei linii, pe
platoul din drepta oselei Bulgrenî-Plevna, se
stabilir ambulantele divisiuneî a 4-a si am-
bulana de reserv.
Simultaneu cu aciunea artileriei romne
începuse i aceia a artileriei rusescî. Corpul
al IX-lea, în stînga oselei i în prelungirea
flancului stîng al divisiuneî nostre, îi concen-
tra focul asupra frontului Est al posiiuneî
inamice. Apoi linia focului cârmea spre satul
Radiovo, unde corpul al IV-lea btea acela
front despre Miad-di. Pe stînga armatei a-
liate, spre întririle turcesci de la Kriin la
yO CARTEA EAPTEA

malul Vidului, detaamentul generalului Ime-


ritinski, clare pe oseaua Plevna-Lovcea, era
maî deprtat de posiiunile inamice i avea
maî mult drum de strbtut spre a se apropia
de densele. Acest detaament se stabili nu-
maî dup amiadî pe muntele Rou, în faa
primei creste a muntelui Verde, unde 'i ae-
d bateriile dispunendu-se a participa doua
di la bombardament.
Dup primul moment de surprindere, Tur-
cii deschiser imediat focul din redutele i în-
tririle lor, i la sgomotul celor 168 guri de
foc ruse-romne se întovri glasul tunurilor
otomane de pe fronturile bombardate. Trage-
rea turcesc era regulat, fr grab, îns, în
genere, bine îndreptat btaia tunurilor o-
;

tomane era forte deprtat, obuse d'ale lor


ajunser pen aprope de Verbia. Se vedea
c inamicul studiase bine posiiunile, poseda
bun apreciare i cunotin exact a distan-
elor. Cu tote acestea focul seu la început nu
pricinui daune seriose, i artileria aliat îi
manifest superioritatea sa numeric. Era vi-
sibil c
Turcii erau prudeni i 'i economi-
seai! muniiunile de artileri ;
procedere în-
elept din partea lor spre a'î pstra tot efec-

tul pentru momente decisive.


Comandantul armatei de Vest, Domnul Ca-
1

GRIVIA 7

rol, însoit de eful de stat-major general, în-


cleca diminea i porni spre a ins-
la 7 ore
pecta posiiunile de btaia luate de trupele
aliate. Ir apropiere de oseaua Bulgrenî, ge-
neralul Cernat, comandantul armatei romne
de operaiuni, întîmpin pe Domnitor i dete'i

raportul despre disposiiunile luate pe drepta


liniei. Domnul urm din diferite baterii ac-
iunea artileriei, studiind efectele, convorbind
cu comandanii si dndu-le ordine verbale de a
întri liniile infanteriei prin lucrri repedî de
adpost spre a fi pregtii la orî-ce întreprin-

dere din partea vrjmaului. Preiosa lopat a


trupelor romne le servi mult pentru înde-
plinirea acestui ordin.
Puin dup amiadî sosi pe teren Imperatul
Rusiei cu marele-duce Nicolae si numerose
suite. Domnul Garol merse de salut' pe mo-
narcul Rusiei care se aed înapoia centrului
pe un platou la stînga oselei Bulgrenî, de
unde privirea putea s îmbrieze linia cir-

cular a bateriilor aliate. Diua acesta de


^?
slp^tembre
aiiiversarca încoronreî luî Alex-
andru al II; trupele rusescî aclamau cu entu-
siasm în trecerea pe ar. 'î

Daca era serbtore dinastic în armata


imperial, serbtore naional era în acea di
în otirea romnesc. Tunurile eî bubuiau pe
72 CARTEA EAPTEA

pâment osmanlîu luat în silnicia de la cretini;


vulturii cu crucea în plisc de pe stegurile sale
'î luaser sborul peste Dunre i scuturau
voioi aripile, gata s se avente pe vizuinele
dumanului.
Energici i veseli, de pe fericita fire a Ro-
mnuluî, îiîndeplineau tunarii notrii datoria.
Maî tot diua eî traser descoperii în câmp,
cci am spus cuvântul pentru care nu"î pu-
tuser stabili peste nopte aprrile. Dar eî
nesocoteau pericolul i erau mulumii, cci
acest împrejurare le da prilejiu de a se areta
la lucru, i le atrgea numerose visite din

partea oficierilor din sfatul-major rus i ata-


ailor militari strini, pe cari artileritii no-
tri îî priimea curtenesce, fcendu-le onorurile
bateriilor. Era la început Diod — cci ca salo-
nele, câmpul debtai îi are i densul modele
sale înspirate de emulaiunea de a se distinge
prin înfruntarea primejdiei i dispreul mor-
eî — era o adeverat mod în primele dile ale

bombardreî d'a merge a visita posiiunile


'naintate ale Romanilor.
«Ai fost se vedei bateriile Românilor ?»

întreba colonelul Gaillard, ataat militar al

Franciei, pe un adjutant al Imperatuluî Ru-


siei. «Eu vin de la densiî», dicea oficierul fran-
cez, «si am fost cu deosebire mulumit de ce
GRIVIA 73

«am vedut; dar ce am observat maî ales este


«îndemânarea i priceperea cu carîefîî lor de
«baterii, cari adesea nu sunt de cât locote-
«nenî, îndeplinesc misiunea ce la d-v6str,
«Ruii, este generalmente încredinat ofîcie-

«rilor superiori comandani de baterii. Vei


«vedea c au s fî sdravenî micii Romani,
«(ils seront crânes^ Ies petlts Bomialns),»
Nimic nu caracteriz maî bine ca aceste
cuvinte ale colonelului francez, cu deosebire
simpatic Românilor, juvenila ardore a trupe-
lor romane cari, de la nteia di a intrreî lor
în aciune la Plevna, se înfiar în chip
mulmitor alturi de vechia armat a Rusiei.
Bombardarea inu pen la 6 ore sera. Pe
la ore, comandanii corpurilor rusesc! i
")

generalul Cernat, comandantul corpului ro-


mân, se întrunir la observatorul unde se afla
cpetenia armatei de Vest cu Imperatul i
marele-duce Nicolae. Comandanii presentar
raportul lor asupra resultatulul dilei i obser-
vatiunile ce fcuser. Se constatase c ina-
micul nu se atepta la bombardare. Focul tur-

cesc, de i bine îndreptat, avusese maî puin


intensitate de cât al nostru, i superioritatea
numeric a artileriei se veduse a fî în par-

tea nostr. Nicieri, îns, focul inamic nu fu-

sese stins, întririle turcesci nu pruser


74 CARTEA EAPTEA

sdmncinate. Domnul Carol ordon continua-


rea pe a doua di a aciuneî care avea s fî
sporit cu baterii noue romne-ru^^e, i pres-
crise întrirea trupelor pe posiiunile lor. In
cursul nopei avea s
se trag salve la inter-
vale, spre a împedeca pe inamic a'î repara i
îmbunti întririle. Imperatul i marele-duce
se întorser la Radenia. Domnul Carol la
cuartierul seu de la Poradim.
A doua di, '^H^^^^^i,,^, cele 2 corpuri rusesci
i divisia a 4-a romn încep bombardarea
la 6 ore diminea. Pe aripa stîng anostr, de-
taamentul Imeritinski urma a se face stpân
pe posiiuni de unde s
se pot apropia spre
a bate redutele vrjmae ce avea în fa;
vom nara maî departe aciunea acestui deta-
ament în diua de ^'L
1 f 1
-5

Divisia 4-a înaintase peste nopte bateriile


sale pân la 1.400 metri de întririle turcescî,
i tot în acea nopte colonelul Barozzi, eful
statului-major general al armatei romne, or-

donase majorului Lahovari lacob a porni cu


oficieri din statul-major al marelui cuartier
romn i escorte de cavaleri^spre a recunosce
valea Bucoveî i poriiunile pe cari urma a se
aseda bateriile divisiuneî a o-a, cari avea s.
'nainteze a doua di spre Plevna. Aceste recu-
nosceri împinser pen în linia ante-posturilor
;

GRI VIA ^-

turcescî cari le priimir cu focuri, i oficierii

notri de stat-major observar atât punctele


ce aveau s se ocupe de trupele divisiuneî a
3-a, cât i posiiunile inamicului ce trebuiau
s le serve de objeCtiv.
Linia focului românesc se întri, dar, a
doua di prin intrarea în aciune a divisiuneî
a 3-a, crei Domnitorul ordonase a porni la

ore dimineta din Kalisovat si a înainta ctre


Bucova, unde avea a se stabili pentru a par-
ticipa la bombardare. Colonelul Angelescu
George adusese divisiunea a 3-a, la 8 ore, pe
posiiunile ce'î se indicase, i aecl neîntr-
diat 30 tunuri d 'asupra veî Bucoveî spre a
bate grupul întririlor frontului Nord, numite
Bucova-tabia, si a lua în flanc Abdul-Kerim-
tabia,bombardat în fa de divisiunea 4-a
78 tunuri romnescî erau acum în lucrare.
Tot de o-dat brigada de clrai a colonelului
Roznovanu strbtea platoul din faa Bucovei^
salutat fiind în trecere de obusele inamice, i
dup ce deta un regiment la cuartierul ge-

neral român la Yerbita, ased cele-Palte 2 re-


gimente în bivuac în spatele divisiuneî a 3-a,
stabilind garde-marî, posturi de observaiune
i vedete pe flancul drept pen la Susurlu i
malul Vidului.
Intrarea în lini a divisiuneî a 3-a, execu-
6
;

76 CARTEA EAPTEA

tat diua, nu se putuse ascunde vedereî vrj-


maului vigilent din redutele i observato-
riile sale. El îi îndrept pe dat tunurile
asupra acestei divisiunî, mai cu sem a-
supra lucrtorilor cari redicau aprrile pentru
artileri ; dar tunarii notri îsî svârsiaii treba
în linite, respunclend cu vigore focului inamic.
In acest a doua di a bombardreî, aciu-
nea în partea armatei aliate fu i mai viu

250 guri de foc ruse i romne, cror respun-


dea glasul a 100 tunuri turcescî, tunau în ju-
rul Plevneî. Sgomotul artileriei era atât de
puternic în cât oficierii rui mai btrînî afir-

mau c de la Sevastopole nu maî audiser a-


semenea bombardare. In întinsul amfiteatru
de dealuri i coslie, cât coprindea zarea ochi-
lor,nu se vedeau de cât mari rotocole de fum
înlându-se în pîlcuri ca nite nuori albi
i îndesai cum e vata, peste tbiile i bate-
riile cari, de departe, preau una cu pmentul.
Ascuns în vi coLile, Plevnanu se descoperea
din liniile nostre; dor prin orientare 'i se ghicea
posiiunea în dosul întririlor vrjmae. In de-
prtare nici un sunet omenesc ; numai detu-
nrile repeite ale tunarilor, uierul bombelor
i crparea obuselor lsau s se presim pa-
tima i lupta omenilor, cari, îngropai în an-
uri, ascuni în tufiiuri, pitulai prin vâlcele
GRIVIA 'JJ

i vguni, îî trimiteau rni i ucidere fr a


se vedea unii pe alii.
Din di diminet comandantul armatei de
Vest era pe cmp, în inspectarea posiiunilor
i Pe la amiadî sosir iari Impe-
bateriilor.

ratul Alexandru si marele-duce Nicolae, si se


oprir la observatorul unde stetuser în ajun.
Domnitorul inspectând la ora 1 d. a. posii-
unile divisiunei a 4-a, vedu aci c întrega ar-
tileri a acestei divisiunî nu lua parte la bom-
bardare, i 2 baterii trebuise s se retrag
în reserv din causa situatiuneî unui redan
turcesc care flanca tabia Abdul-Kerim, i, prin
focul seu de infanteria la 900 metri de posi-
iunile nostre, ne pricinuia mult perdert îm-
pedecnd în partea aceia aciunea artileriei.

Comandantul divisiunei a 4-a raportând îm-


prejurarea Domnitorului, ceru autorisaia de
a face s dispar acel obstacol, respingând pe
inamic de pe densul. Cpetenia armatei ro-

mâne, apreciând necisitatea acestui atac par-


ial pentru a scuti trupele nostre de repeite
i simitore perderî, precum i spre a le per-
mite desvoltarea artileriei i apropierea de
întririle vrjmaului, autoris pe comandan-
tul divisiunei a 4-a s proced la executare.

Colonelul Angelescu A. îî lu imediat dis-

posiiunile pentru a ataca redanul chiar în


78 CARTEA EAPTEA

acea di. Batalionul al 2-ea (major Lecca)


al regimentului al l3-ea de dorobani, co-
mandant loc. -colonel Petrovan, se afla în
ante-posturî. La 2 ore d, a. se aduse al 2 ea
batalion (major Macri) al acestui regiment, i
batalionul l-iu (major Tarea) din regimentul
al o-ea de infanteria, comandant loc. -colonel

Fotea,, fu pus ca susinere, împreun cu l

secia a bateriei 1-a din regimentul al 3-ea


de artileria. Cele l'alte 5 batalione ale briga-
deî Cantili erau în reserv. La 3 % ore colone-
lul Angelescu A. dete ordinul de a se pi la
atac, cu a crui conducere fu însrcinat eful
de stat-major al divisiuneî, loc. -colonel Voi-
nescu Sergiil. La un semnal dat, tiraliori ba-

talionului 2-ea din regimentul al 13-ea de do-


robani pornesc cu viuciune înainte i des-
chid focul asupra sentinelelor inamice de cari
se apropi când descoperii, când ocrotii de
orî-ce depresiune de teren, de cel maî mic
tufi sau moioroiîi de pâment ce întâlnesc
în cale. Batalionul l-iu al aceluiai regiment
urmez în lini desfurat, avend la drepta
compania 1-a care înconjur flancul stâng al
posiiuneî inamice ; la stânga nostr. i drepta
inamic, compania 3-a. Dup compania din
centru urmez compania 2-a, cu drapelul re-

gimentului. Ante-posturile turcescî îî descrca


;

GRIVIA

armele si se retrag înaintea tiraliorilor notri


asupra redanuluî ; tabia Abdul-Kerim, al crui
foc fusese pen aci mai
îî înteesce ca- rar,

nonada trimeend rapnele asupra colonei de


atac. Loc. -colonel Voinescu, în capuljregimen-

tuluî al 13-ea de dorobani, se aveni cu


dînsul la asalt, susinut pe drepta de batali-

onul l-iu al regimentului al 5 -ea de infanteri


de lini, i înapoi de secia bateriei 1-a din re-
gimentul al 3-ea de artileri, care *î precipit
focul. Bravii dorobani intr în redan asverlin-
du-se cu baioneta asupra inamicului. Turcii
fug spre reduta d'înapoi, acoperind. îns, în
retragere trupele nostre cu focuri de infan-
teri, pe când redusa turcesc sporea focul
tunurilor sale cror respundea cu egal ener-
gia bateriile nostre d asupra Griviei. îndat
ce trupele romne intrar în redan, bateria a
.3-a a regimentului al 3-ea de artileri înain-
tez, i începe a bate teremul d'înapoi spre
a împedeca înaintarea susinerilor turcesc!
iar soldaii nostrii, sub direciunea oficierilor,

se pun îndat la lucru pentru a se stabili pe


posiiunea cucerit i a o întorce în contra
inamicului.
Acest atac al infanteriei romne — botezul
seu de foc i prima ei lupt pept la pept cu
vrjmaul — se svîrise cu minunat vigore.
8o CARTEA EAPTEA

Nu numai oficierii, i în fruntea lor inimosul


conducetor al asaltului, loc. -colonelul Voi-
nescu, fura la înlimea nobilei lor sarcine,
dar soldaii, maî vîrtos, dovedir în ce ese-
tur trainic e urzit firea ostesc a Româ-
nului, i ce se pote întreprinde cu densul,
bine povuit. Dorobanii a cror organisai,
am avut prilej a spune întralt loc, era puin
preuit, artar c în ce privece viteji, de-
votament i însuiri militare, eî pot s se pun
alturi de orî-ce trupe de lini.
Artileria, în ast lupt ca în tote împreju-
rrile în cari lu parte în campani, man-
inu consideraia ce începuse a'î cîtiga
pentru ciina i destoinicia eî. Pecia bateriei
care însoi atacul susinu înaintând tunu-
si'l

rile sale în câmp deschis pen 800 metri de

focul inamic, i comandantul eî, locotenentul


Harei, îi împlini linitit datoria fr a se
turbura de glonele cari cdeii în juru'î lovind
pe tînerul, dar hotrîtul oficier de artileri.
Cu locotenentul Harei maî eraii oficieri rnii
în acest atac cpitanul Morun, din al 13-ea
:

regiment de dorobani, i locotenentul Mari-


nescu, din al r)-ea de lini ;
perderile nostre
se însemnau în tot la 16 mortî si 113 rnii.
Fericit era întîmplarea c dorobanii din
judeele laî i Vaslui merser la asalt alturi
GRIVIA 8l

CU fraii lor Munteni, Invertind împreun acum


la i în focul dumanului, vecînica ne-
1877,
desprit hor a uniteî naionale, ca în
1859 i la vînf cu unire In morie cu'nfraire!

La ora în care urma acesta lupt în partea


Romnilor. detaamentul generalului Jmeri-
tinski susinea i dînsul lupta pe aripa stîng.

c
Am spus acest detaament se afla maî de-
prtat de întririle inamice de cât centrul i
drepta nostr. Pentru ca artileria detaamen-
tului Imeritinski s'î pot desvolta aciunea
asupra întririlor turcesc! de la Kriin, trebuia
s se apropi i s se tac stpn pe crestele
Muntelui Verde, pe cari Turcii îsî spase an-
uri i tranee de unde cutau a ine în respect
pe protivnicî, i le pricinuiau perderî prin fo-

curi de infanteri. Comandantul armatei de


Vest prescrise principelui Imeritinski a'î îna-
inta trupele spre posiiunile in'-?mice, cum se
fcuse la centru i la aripa drept ;
i genera-
lul Skobelef II fu însrcinat a respinge cu ante-
garda detaamentului pe Turci de pe cresta
din fata satului Brestovet. Acest fyeneral îna-
intez la 4 ore d. a. regimentul al r)-ea de
infanteri (Kaluga) avend în reserv regimen-
tul de Estonia, asupra crestei, dar batalionele
împinse de avântul lor, trec de acest crest
i dau de glote mari inamice cari se aduna-
;

82 CARTEA EAPTEA

ser pe a doua crest i primesc pe nvlitori


cu un foc forte înteit. Rusii sunt nevoii a da
înapoi cu perderî simitore, îns generalul
Skobelef isbutesce a se mnine pe cresta
d'ântei si a'sî stabili aci tunurile, adunându-sî
rniii pîn la ivirea Detaamentul
nopeî.
Imeritinski perdu în acesta lupt ca la 900
omeni.
Noptea nu aduse cu sine linite desvîrit
în liniile protivnice: Am dis c trupele divi-
siuneî a 4-a romn, îndat ce ocupaser re-

danul luat în cursul dilei de la Turci, îl trans-


formaser într o mic redut spre a servi de
sprijin ante-posturilor nostre cari înaintaser
în acea parte pen la 700 metri de întririle
inamice. Dup ce înopt, Turciî pornind din
întririle Abdul-Kerim, înaintar asupra reda-
nuluî în ndejde de a surprinde pe Romni
dar posturile înaintate ale acestora deter a-
larma. i încercarea de atac a musulmanilor
fu respins. Apoi totul intr în linite, numai
artileria romn-rus urm a trage la inter-

vale, peste nopte, pentru a împedica repararea


întririlor turcescî.
Dar acest tragere de nopte n'avea mult
spor. cci când se fcu diuâ, la v^^^?*brr- înt-

ririle turcescî pe tote fronturile aprur în a-

ceiai stare în care se aflau în cliua ânteî. Cu


GRI VIA 83

riepregetat hrnicia reparai! peste nopte lo-

cotenenii lui Osman si serviciul seu de geniu


stricciunile produse de bombardarea de peste
di, si tbiile si redutele turcescî se înftiseau
diminea urmtore necltite i corecte, par'c
n'ar fî suferit nici o lovire.

La 6 ore dimineta artileria romn-rus în-

cepe a treia di de aciune, mai puternic, mai


eficace ca în dilele trecute, cci bateriile îna-

intaser pe tote fronturile, i 220 tunuri ru-


sepci, 78 romnescî, erau în lini.
De observat în acest uria duel de artileria,
era c întririle turcescî, dup prima cli de
schimb de obuse cu bateriile romne, se fe-

reau manifest în urm de a priimi lupta cu


acestea, îndreptându'i mai mult tragerea a-
supra bateriilor rusescî. Causa acestei feriri

evident c nu era numai distana mai apro-


piat a romne. Pentru prima or,
bateriilor

dac nu ne înelm, se întîmpla ca tunuri


Krupp s se întâlnesc ca adversari pe câm-
pul de btai ;
artileria romnesc i artileria

turcesc aveau armament de acelai sistem.


Se scie influena ce exercit asupra soldatului
încrederea în arma sa. Tunurile turcescî ne
avend superioritatea numeric, i vedend Tur-
cii c artileria nostr nu le este inferior în tra-
gere i btai, ei îi îndreptar mai bucuros
84 CARTFA EAPTEA

aciunea asupra bateriilor rusescî, cu cari spe-


rau a ei rnaî lesne la capet.
Comandantul divisiuneî a 4-a, dup ocupa-
rea redanuluî luat de la Turci, ordonase a se
aeda în stînga acestuia, pe o movil natural,
o bateria de susinere. Bateria 3-a din regi-
mentul al 3-ea de artileria fu desemnat
spre acest serviciu, i comandantul eî, c-
pitan Lupacu, construi în noptea de "/ « spre
f^'Sembre accst movil, la 900 metri de
întririle turcescî, o bateri îngropat în p-
mânt i ast-fel dispus, c nu oferea un punct
de ochire lesnicios inamicului. Când în dimi-
nea de 9 se începu iari bombardarea,
acest bateri deschise la distana eî apropiat
un foc forte viu asupra tbieî Abdul-Kerim, i
efectul era mult supertor pentru Turci. Eî
respunserâ cât- va timp cu energi, concen-
trându'î maî ales tragerea asupra bateriei
cpitanului Lupacu. Dar vedend greutatea
de a lupta cu acea bateri bine acoperit,
tunarii din reduta turcesc retraser tunurile
despre faa fcend front ctre Romnî, astu-
par cu gabione deschideturile pentru tunuri,
i urmar tragerea numai despre faa înlors
spre Rui. Cele-l'alte întriri turcescî, maî
puin expuse, continuar focul asupra înain-
tatei nostre baterii de la movil.
GRIVIA 85

Divisia a 3-a îî urm bombardarea asupra


objectivuluî seu, întririle de la Bucova iar ;

reserv se întri pe platoul de la


divisia de

Verbia, spând tranee spre a acoperi flancul


drept al posiiuneî romane.
Domnul Românilor se duse în acea di de
dimine la ambulane, spre a visita pe r-
niii notri în lupta lureî redanuluî. Cea
maî mare parte dintr'îniî. dup primul pan-
sam.ent fcut la ambulanele divisionare, fuse-
ser evacuai spre spitalele stabilite pe liniile

d'înapoî ale trupelor la Mecika i Muselimselo ;

numai rnii maî greu, cari nu se putuser


înc maî aflau în cutare
transporta, se la

ambulanele din prima lini. Domnitorul a-

dres acestor vitejî cuvinte de laud i de


consolaiune, i'î recomand buneî îngrijirî a
personaluluî medical ;
apoî înaltul comandant
merse la posiiunile trupelor, unde se întâlni cu
Imperatul i cu marele-duce Nicolae. Monar-
cul Rusieî, i cpetenia armateî imperiale în
Bulgaria, felicitar clduros pe Domnul Ro-
mânilor pentru succesul trupelor sale în ajun,
i pentru bravura ce artaser. Acest succes
exercitase o înveselitore influen nu numaî
asupra trupelor române, dar i în armata
rusesc din jurul Plevneî. Acest izbând era
primul atac reuit înintea Plevneî de aprope
86 CARTEA EAPTEA

doue lunî de dile ; Rusii îl considerau ca o


augurli fgduin pentru marea întreprin-
dere care era în perspectiv. «Bravi Ro-
mniî ! » strigau oficierii rui cu fresc bu-
curia, «iat c eî dovedir nu c este cu ne-
putin a se lua întririle Plevneî.»
Imperatul Alexandru trimise pe adjutantul
seu, colonelul principe Demidof-Lapuchin, în-
soit de oficierul de ordonan al Domnitoru-
lui, loc. -colon el Blaramberg, în liniile romne
spre a aduce felicitri îii numele arului re-

gimentelor al 13-ea de dorobani, al r)-ea de


lini i artileriei nostre pentru vrednica lor
purtare. Apoi la câmp de Su-
dejunul luat în
veranul Rusiei cu Domnnl Romnilor, cu ma-
rele duce comandant si suitele ruse si romne,
Imperatul redic un toast «in sntatea ar-
matei romne, viteza aliat a armatei rusesci.»
arul Rusiei ordon a se distribui r)0 cruci
ale ordinului militar al S-tului George trupelor
romne cari luaser parte la luptele din tre-

cutele doue dile.

Domnitorul merse apoi în tabera divi-

siunei a 4-a, unde exprim colonelului An-


gelescu A. înaltele sale mulumiri pentru
nemeritele disposiiuni ce luase acest co-
mandant spre a face s isbutesc primul
atac al trupelor nostre. Domnul lud în faa
GRIVIA 87

trupei pe Ioc. -colonel Voinescu, care dovedind


un coragiu egal cu inteligena la asaltul
redanuluî, dirigiase aventul ostailor notriî,
i înalta cpetenia atârn pe peptul bravului
ofîcier Steua RomânirJ. Supremul comandant
al armatei româre decor asemenea înaintea
frontului pe oficierii i soldaii din batalionele
i bateriile cari se distinseser maî cu osebire,
iar regimentului al 13-ea de dorobani care se
afla înirat sub arme, îî adres în cuvinte
de acelea cari sguduie inima otenuluî, br-
btesc! mulumiri, i, spre mrtutire i pild
neuitat a vitejiei acestui corp, Domnul de-
cor drapelul regimentului cu marea cruce a
Steln Romnieh Ne sfîrite urale respunser
înaltului comandant; trupele erau entusias-
mate, spiritul lor minunat. Ele adestau cu
nerbdare momentul de a fî trimise iari
în foc spre a se întâlni cu dumanul care sta
pitulat în dosul meterezelor sale^ necutezând
a ei la lupt drept, pept la pept.

Ins în mijlocul entusiasmuluî, cpetenia


armatei romne nu uita seriosul situaiuneî,
nici perdea din vedere tot greutatea între-
prindere! ce avea s se execute de trupele de
sub comandamentul seu. Dupe resoluiunile
luate în consiliul de resbel despre care am
vorbit la începutul acestui capitol, se împli-
88 CARTEA EAPTEA

neau cele 3 dile de bombardare pregtitore ce


se hotrîse a se urma înainte de a se executa
atacul general asupra posiiunilor Plevneî, i
acel atac ar fî trebuit acum s se dea a doua
di. la f^'"^^^^^^^^^
Dar comandantul armatei de
Vest avusese i maî mult prilejul a se com-
vinge cât de just era prerea sa, i cât de
puini sori de reuit avea acel atac gene-
ral.Cu tot vigurosa bombardare de pîn
acum, cu tot superioritatea de artileri a ar-
matei aliate, focul inamicului, rrit cu evi-
dent inteniune spre a crua muniiunile,
nu era nici cum stins; întririle luî, necontenit
drese, nu erau de loc sdruncinate. Posiia sa
era tot atât de puternic. Numai cele doue
singure mici atacuri pariale date în diua pre-
cedent, pe drepta de Romni asupra redanu-
luî, pe stânga de Ruii luî Skobelef asupra
Muntelui Verde, costase maî bine de 1000
omeni. De aci se putea vedea câte sacrificii

va impune atacul general în condiiunî atât


de nefavorbile, cu distane înc mari de str-
btut de ctre colonele de atac. Comandanii
corpurilor rusescî erau eî îniî convini de a-
cest, i se rugaser a se maî întârdia atacul
cel puin cu o di, pentru a maî înainta spre
posiiunile inamice i apropia bateriile. Dom-
GRI VIA 89

nitoml aprobase cererea lor, i se an':nase


pe a treia di, atacul geaeral.

Fr ilusiunî asupra resultatuluî final, de i


hotrît pentru cuvintele ce s'au expus în acest
capitol a da urmare planului dorit de statul-
major rusesc, Domnul Romnilor, cu pruden-
a efului care prevede i sorta protivnic, se
îngrijise a asigura posiiunile d'înapoî ale ar-
matei, i linia ei de operaiune i de retragere.
Pentru acesta prescrisese armatei romne a
complecta i spori întririle de la Brislan, Ka-
lisovat, Kreta si Riben, cari fusesv'^r constru-
ite pe triunghiul acelui platou când îl ocupa
divisia 4-a, i a se aeda acolo, pentru a le

mnine, 2 batalione din divisia 3-a i regi-

mentul al 4 -ea de clrai, spre Gurenî. In


cas de insucces al atacului i de ofensiv pu-
ternic din partea Turcilor, armata romnâ
ar fi aflat înapoi posiiunî solide spre a se 0-

pune înaintreî inamicului. Acest mesur


prevede tore a capului armatei romne este
îndeajuns dovad c el nu se momea cu n-
dejdea unei sigure isbândî.
Bombardarea urm pen sera la ^9^^^,
energic din partea nostr, maî rar din par-
tea vrjmaului al crui foc era cumpetat, dar

nu biruit. La 4 ore d. a. la schimbarea ante-


posturilor divisiuneî a 4-a i întrirea lor
90 CARTEA EAPTEA

pentru serviciul de nopte, Turcii zrind tru-


pele nostre, credur c înaintez la atac ca
în sera precedent, când nvliser asupra re-
danuiuî. Ante-posturile turcesc! i reduta Ab-
dul-Kerim deschiser un foc tare crui tira-

lioriî notri respunser ; dar vedend c tru-


pele nostre nu atac, Turcii se linitir.
In diua de '.'""X^ke. asaltul redanuluî,

pedestrimea romnesc fusese botezat în foc,


precum în dilele de maî nainte i înc în cur-
sul luptelor de pe malul stîng al Dunrei, ar-
tileria nostr îî priimise acel botez. In diua
de "V 9, clrimea avea s priimesc i densa
acest sântire a otenilor.
Brigada de roiori compus din regimentele
l-iu i al 2-ea (maî puin 1 escadron care se
detaase spre escort la cuartierul-general al
comandantului armatei de Vest) i brigada,
Formac cu regimentele al n-ea i al 6-ea de
clrai, împreun cu o bateri clre din
regimentul l-iCi de artileri a cpitanului He-
pites, se conslituiser la ^ItepZLr^ divisiune

de cavaleri independent sub comandamen-


tul colonelului Creeanu, i priimise ordin a
se întruni la ^'7 7 cu divisia a 9-a de cavaleri
rusesc (Lokaref) spre a lua împreun în
priveghire drumurile pornind din Plevna, spre
Nord-Vest la Rahova, spre Sud -Vest la Or-
GRI VIA gi

hanie si Sofia, a observa si semnala imediat


orî-ce micri ale trupelor luî Osman paa pe
liniile lor de retragere. Generalul Lokaref,
care se aflase pen atunci pe oseua Bulg-
renî-Plevna, porni cu regimentele de dragon!
al 8-ea (Astrakan) i al 9-ea (Kazan) al 9-ea
de ulanî (Bug) al 16-ea de Cazaci de Don i 2
baterii clree, i sosi la ^V? , la 9 ore sera,
la Riben, unde se întruni cu divisia de cava-
leri romn. Ambele divisiunî formar un
corp de cavaleri constând din 8 regimente i
3 baterii clree ruse-romne sub ordinele
generalului Lokaref, ca ofîcier maî 'nalt în

grad.
A doua di, ^'^p^ , la 6 ore dimineta, tot
acesta cavaleri porni spre Semeret-Trestenik,
de unde divisia romnesc, cu bateria eî,
înaintez la Dolny-Etropol i aed ante-pos-
turî cu faa spre Plevna, la 2 kilometri de
podul de petr peste Vid, urmnd pe stînga,
spre Nord, malul Vidului în jos pen în drep-
tul satului unde aceste ante-posturî
Susurlu,
iau contact cu vedetele brigadeî Rosnovanu
de pe malul drept al Vidului. Iar la drepta,
spre Sud, divisia Creeanu îî întinde ante-
posturile pen la oseua Plevneî care trece
leng Dolny-Dubnik, i aci vedetele romne
daCi mâna celor rusesci. Divisia Lokaref se
7
0

g2 CARTEA EAPTEA

aed la Dolny-Dubnik, înaintând i dînsa


ante-posturî de la flancul drept al cavale-
riei romane pen spre Gorny-Dubnik, d'a lun-
gul oselei, i între osea i Vid. Diua de 27
se petrecu în partea cavaleriei de la Vestul
Plevneî fr incidente însemnate, afar de
prinderea de ctre patrule a unui convoiu de
vite escortat de omeni armai care se cerca
a se introduce în Plevna, si de o recunostere
întreprins de câte-va escadrone turcescî, în-
soite de infanteri, cari eir pe la 4 ore d. a.

din Plevna simultaneu spre Dolny-Etropol i


Dolny-Dubnik, i se retraser când se vedur
priimite de focurile ante-posturilor romne-
ruse i de câte-va obuse ce le trimiser bate-
riile clree.
La Tcplembre. 5 orc dimiuea, cavaleria
aliat pornise iscode la Nord, spre Semeret-
Trestenik i Demirkioî, la Vest spre Isker, la
Sud-Vest pe oseua Orhanie, spre Gorny-Dub-
nik. Patrulele despre Trestenik, Isker i în
josul Vidului nu întâlniser pe vrjma ; cele
ce înaintaser la Vest, pe osea, daser peste
câte-va detaamente de Cerkezî pe cari le
puseser pe fug, i recunoscuser înapoi de
Gorny-Dubnik o taber de infanteri turcesc
destul de însemnat.
Pe la 2 ore d. a. ante-posturile divisiuneî
GRI VIA
^3

romane semnalar micri de glote inamice


îndreptându-se spre Dorny-Etropol. In cm^end
Turcii trec podul i înaintez pe malul stîng,

ctre cavaleria roman, cu un lan de tiraliorî,


înapoi pedestrime 'în colon, cu artileria i
cavaleri pe aripi ; în tot 6 tabore (batalione)

de infanteri, 4 escadrone de cavaleri si

4 tunuri. In acela timp bateriile inamice


de la Opanez deschid un foc violent spre a
susine atacul turcesc, început cu îndrznel
i energi. Vedetele nostre se resfrîng asu-
pra guardelor-marî, pe când divisia romn,
încalec i se gtece de lupt, avisând i
divisia rusesc despre atacul turcesc. Colo-
nelul Creeanu las pe platoul Etropoluluî 2
escadrone din al 6-ea clrai cu 1 secia
a bateriei sale, crei 'îî prescrie a începe
imediat focul i a lua în piez pe inamic
care trece podul ; iar cu regimentele de roiori
i cu restul regimentelor de clrai, coman-
dantul divisiuneî pogor în esul care desparte
platoul de ermul Vidului spre a face front
atacului, pe când cele-l'alte seciuni ale bate-
riei clree pornesc în galop spre a lua po-
siiune pe flanc, de unde deschid un foc de
cea mai mare intensitate asupra colonei tur-
cescî care 'nainta în ordin strîns.
Generalul Lokaref, pe dat ce audise tunul
94 CARTEA EAPTEA

pe stînga i fusese informat despre atacul


asupra Etropoluluî, pornise brigada de dragonî
cu 1 bateria pentru a sprijini lupta Romanilor.
2 escadrone din al 8-ea regiment (Astrakan)
descleca, i înaintând acoperite de porum-
bicî înalte cari le ascundea de vederea ina-
micului, se apropie de flancul stîng al acestuia
i încep a'l isbi cu focuri de carabin bine
îndreptate; iar cele fi tunuri rusescî întov-
resc aciunea lor cu aceia a tunurilor ro-
mnescî. Btute ast-fel în flanc de dragonî i
de artfleria rusesc, în front de obusele i
rapnelele artileriei nostre, luate în piedi de
tunurile romne de pe platoul Etropoluluî,
taborele turcescî sunt silite a se opri. Regi-
mentul al 9-ea de dragonî ruî, care remsese
clare, desin atuncî un atac pe flancul stîng
al vrjmauluî asupra artflerieî i cavaleriei
turcescî. Tunurile inamice îî prsesc iute
posiiunea i trec repede podul înapoî. Cer-
keziî se retrag în grab asupra infanterieî lor,
producând desordine în rndurile acesteia.
Colonelul Creeanu profit numai de cât de
acel moment, i dispunend brigada de roiori
în eelone, nvlesce cu densa în furagiorî asu-
pra dumanului. Turciî începu pe dat retra-

gerea, care, în faa viguroseî înaintri a roio-


rilor notri pe front, i a dragonilor ruî pe
GRIVIA g

flanc, degenera în fug resfirat spre podul


Vidului, unde învlmeala inamicului este
crescut de focul artileriei nostre care se con-
centr acum asupra gloteî de la capul podului,
i pricinuete mult pagub în rândurile tur-
cesc!.

Nvlirea roiorilor asupra vrjmaului se


execut cu mult intrepiditate i avent i 1
sili a se retrage, prsindu-î scopul. Genera-
lul Lokaref, care venise pe câmpul de btai,
adres trupelor cldurose felicitri. Clrimea
romnesc, luptând cu cavaleria i infan-
teria turcesc sprijinite de artileri, priimise
ast-fel brbtesce botezul eî de foc în diua de

^o^eîrtembre-
Pcrderile nostre în acest încierare
nu se urcar de cât la .3 omeni i 5 caî ucii;
1 ofîcier, sublocotenentul Constantiniu Ion,
17 soldai i 20 caî rnii. Perderile inamicu-
lui fur mult maî simitore, numai pe câmpul
de lupt se gsir 31 mori i 24 greu rnii,
afar de ceî ce fuseser redicaî de Turci,
sau cduser dincolo de Vid.
Pe malul drept al Vidului înaintea întriri-
lor Plevneî, artileria romn-rus începu la

reversatul doritor din ^i^^i^^b^, bubuitul eî pu-


ternic din 320 gurî de foc carî varsau pohoiu
de foc i de fer peste tbiile i meterezele os-
manlîî. In acest a patra di de bombardare
g6 CARTEA EAPTEA

aciunea bateriilor nostre îî ajunse culmea.


Turcii trag maî rar i se pstred pentru lupta
suprem pe care, negreit, o presimt; dar focul
lor cumpetat este totui forte eficace din
causa scurtreî distanelor prin energica 'na-
intare a artileriei nostre. Perderile în rân-
durile romane, ca i în cele rusescî, fur, deci,

mai simitore ca în cele Talte dile. Bateria c-


pitanului Lupacu, de la movil, întrit de 1

seci a bateriei a 2-a din regimentul al 2-ea


de artileri, avu maî muli omeni ucii i rnii
(locotenentul Paraschivescu G. rnit) maî tote

afetele si rotele de la tunuri fur atinse si

unele sfrâmate.
Pe când bateriile îî urmaia cu tri bom-
bardarea, comandaniî începeail a'î regula
pregtirile pentru lupta cea mare care avea
s se dea a doua di. La 4 ore d. a. se inu
un consiliu de resboiii pe platoul de la Ob-
servator de ctre Domnul Românilor, coman
dant al armateî aliate de Vest, i de marele-
duce Nicolae, cpetenia armateî rusescî de o-
peraiunî. La consiliu erau fa efîî corpurilor

al IV-ea, IX-ea, corpului romn, detaamen-


tuluî Imeritinski, eful de stat-major general
al armateî imperiale, general Nepokoitchiski,
i ajutorul seu, generalul Levitzki ;
eful sta-

tuluî-major general al armateî de Vest, gene-


GRIVIA 97

ral Zotof.Se citir, se examinar înc o-dat


i aprobar ordinele de lupt pentru trupe;
se
ceasornicele fur regulate dupe al coman-
dantului armatei de Vest, apoi consiliul se
despri, efîî pornir spre a aduce la înde-

plinire disposiiunele pentru diua de btai.


Aceste disposiiunî aveau urmtorea co-
prindere :

ORDIN DE LUPT PENTRU TRUPELE ARMATEI UE VEST

Poradiin^ sg august i8yj.

1) Atacul general al taberei întrite Plevna este


hotrît pentru mâne 30 august (11 septembre.)
2) In reversatul zorilor tote bateriile vor deschide
focul cel maî viu asupra întririlor. Acest foc va
urma pen la ora 9 diminea. La 9 ore focul trebuie

s înceteze de o-dat pe tot linia. La 1 1 ore focul


artileriei trebue s reîncep i s ie pen la ora i

dup amiadî. De la ora i la 21/2 focul va fi din nou


suspendat în tote La ora 21/2 bombarda-
bateriile.
mentul va reîncepe cu tri, i numai bateriile cari
prin focul lor pot împedica marul trupelor de atac
trebuie s
opresc tragerea lor.
3) La 3 dupe amiadî trebuie
ora s încep mi-
carea care preced atacul.
4) Corpul romn va ataca reduta aflat la Nord.
Pentru a coopera la acest atac i brigad din al
IX-ea corp rus cu 2 baterii de 4 va înainta de la
satul Grivia spre a protege sting armatei romne
de orî-ce încercare a reservelor inamice, 2 batalione
gS CARTEA EAPTEA

din acesta brigad trebuie s atace reduta de Nord


în acela timp cu armata roman, dar din partea
Sud-Vest.
5) Restul trupelor corpului al IX-ea va opera
între Grivia i Radiovo.
6) Corpul al IV-ea va înainta asupra tbereî în-
trite de la Est de Plevna, susinut de reserva
principal.
7) Comandantul armatei de Vest se va afla ling
reserva principal.
8) Detaamentul prinului d'Imeritia va ataca ta-
bera întrit, urmând oseoa Lovcea-Plevna.
9) Cavaleria generalului Leontief, acoperind aripa
nostr stîng i operând spre oseua Sofiei, va în-

cerca a face junciunea sa cu cavaleria generalului


Lokaref.
10) Brigada de clrai a colonelului Rosnovanu
va urma a protege flancul drept al corpului romn.
11) Regimentul de husari de Kiev va remâne pe
oseua Bulgrenî-Plevna, avend de misiune lege s
trupele corpului al IX-ea cu corpul romn.
12) In ceia ce privesce inuta, trenurile, ambu-
lanele, spitalurile, hrana pe doue dile ce vor a-

vea soldaii cu deniî, se vor urma instruciunele


date în ordinul de btai de la 26 august (7 sep-
tembre).
13) Ordinile complementare vor fi date pe câm-
pul de btai.
14) Trei oficieri din fie-care corp de armat 'mî

vor fi trimii ca oficieri de ordonan.


CAROL
ef de stat-major general, general Zotof.
GRIVIA
gg
Pe lâng acest ordin general al cpeteniei
armatei de Vest ctre tote corpurile din jurul
Plevneî, corpul romn priimise de la coman-
dantul seu direct, general Cernat, un ordin
special i amenuit coprindend instruciuni
pentru trupe în privina formaiune! colonelor
de atac, i a chipului cum dînsele trebuiesc
s execute asaltul * .

*) Reproducem aci coprinderea acestor instruciuni;

Ordin de di No. 54

Mâne. 30 august, corpul de armat romn va da un asalt re-

dutei celei mari care se afl în faa posiiunilor sale, Divisia 4-a va da
pentru atac o colon de 4 batalione sub ordinele unui comandant
special ; acesta colon va fi adunat în vlceua care se afl în dosul
aripei drepte a posiiunei sale înaintate, la ora 5 de dimine.
Divisia a 3 a va da asemenea o colon de 4 batalione care tre-
buie se fi adunat în aceiai vlcea, la drepta divisiei a 4-a, la ora
12 din di 5 batalionele acestei colone vor fi aduse pe posiiune pe
rând la o or i jumtate unul dup altul, ast-fel ca la ora 12 din
di se fi tote adunate în disa vlcea. Acest colon va avea un
comandant special.

Formaiunea colonelor de atac va fi cea urmtore :

Cel d'ânteiii batalion în tiraliorî, avend printre ei pelotone care


vor duce scrile, fascinele, gabionele, sacii de pment, aceste pelo
tone vor avea puca în bandolier i nu trebuie nici o dat ? trag.
Cel d'al doilea batalion se va urca la asalt format în colone de
compani. Batalionele al 3-a i al 4-a vor urma în colon de atac

sub comanda imediat a comandantului colonei.


Colonele formate de cele din urm dou6 batalione trebuie s
urmeze la distan cât mai apropiat i s dea asalt cu ori-ce pre,
dac cele din linia ânteia nu reuesc.
Trebuie s se fac cunoscut tutulor omenilor ce compun colonele
de atac c perderile vor fi neînsemnate dac ajung la redut fr
lOO CARTEA EAPTEA

Dupe ce însera, tunurile romane i ruse


ÎI urmar tragerea la lungi intervale. O nopte
întunecos se întinsese peste câmpii, cerul se
acoperise de miorî groi cari se reversar în
ploi abundent pen la diu. Umed i rece

a se opri i fr a trage, dar perderile vor fi mari dac omenii


se opresc în drum i maî ru sem dac se retrag.

Tiralioriî trebue s înainteze fr a trage, eî nu vor începe focul


de cdt când vor fi ajuni pe drumul acoperit la mrginea anului
i vor trage numai asupra inamicului care se afl pe parapete ; în

acest timp pelotonele de lucrtori se pogor în sanurî i pregtesc


urcarea cu uneltele care le au, se va întrebuina pentru acesta
afar de fascine, gabione i cele l'alte, '6te uneltele de care vor
putea dispune corpurile.
Colonele de compania destinate a da asaltul se pogor imediat
în anuri i urc parapetul.
îndat ce focul inamicului devine tare, toi oficierii trebuie s
strige «înainte» i s alerge pe drumul acoperit pen la mrginea
anului.
Tiralioriî trebue s rmâie tot pe drumul acoperit, s ocliiasc
bine pe inamic care s apr pe parapet.
Direciunea colonelor este cunoscut efilor de colone, Colona
divisieî a 3-a va avea No. i. Coldna divisiel a 4-a va avea No. 2.

In acela timp o coldn rusesc de 2 batalidne se va urca la asalt


despre partea satului Grivia.
Pentru a protege flancul drept al asaltului i a bate ajutdrele
jnamice care ar sosi redutei, divisia 3-a va da înc o colon de 3
batalione sub un ef special, careva priimi instrucii pentru punctul
de plecare i direciunea marului s6ii. Acest coldn se va aduna
la punctul de plecare la ora care se va fixa mâne.
Toi omenii trebuies fi bine hrnii i s aib cu denii pâne
i brânz pe 2 dile i ap în biddne. Vor avea tdte cartuele cu
denii, vor fi în tunici fr rnii si fr mantale, chipiurile albe,
dorobanii vor fi în mantale.

Divisia 4-a va trimite supa coldnei sale la locul unde s'a or-
donat a se aduna.
GRIVIA lOI

fu pentru ostile de pe delurile i din vile


Plevneî acest ajun al luptei, asta vecernia a
btliei ;
i negreit c pentru odihna trupului
i sufletului ostaului care are s înfrunte a
doua di atâta trud i primejdi,
cald o nopte
i dulce este o adeverat fericire. N'avur
acest noroc trupele aliate muli, deci, nu ;

dormir bine, orî nu dormir de loc în noptea


de 29 spre 30 august s. v. în jurul Plevneî.
Micarea i pregtirele unui fapt însemnat se
simiau înc târdiu prin tabere clrei du- ;

cend ordine, efi fcend un rond sau o ultim


inspeci, furgone mergend reînoiasc mu- s
niiunile, treceu prin umbra nopeî. Peste
corturile oficierilor, ca i în jurul focurilor de
tciuni jumetate stini din campamentele i
bivuacurile soldailor, greu se anin somnul
pe vreme aa de neplcut i în momentele
MS voiii afla înaintea reserveî de infanteria între divisia 3-a i
a 4-a de la orele 12I/2 înainte. Reduta fiind luat, efii decolonenu
vor lsa înuntru de cât numrul necesar de omenii pentru a ocupa
linia de foc a redutei ; se vor aduna reservele pe flancurile sale în-

trindu-se imediat.
Divisia 4-a va da artileria trebuincios spre a arma îndat reduta
dup luarea ei, restul artileriei acestei divisiuni va cuta posiiunî
pe flancurile redutei de unde se pote mai bine bate terenul înainte.
Trupa i trsurile bateriilor vor fi reaprovisionate ;
colonele de
muniii se vor conforma ordinului No. 50. Momentul atacului se
va da mâne.
Dat la Verbia la 29 august (lo septembre) 1877.
General Cernat.
I02 CARTEA EAPTEA

seriose ale unui asemenea ajun. Ostile atunci


cuget, i gândurile atâtor miî de capete, sim-
irile atâtor miî de inimi cari privesc linitit
mortea în fa, pe cari câte-va ore, numai, le

despart, pote, de vecînici i de glorios sfîrit,


tote aceste gânduri, tote aceste simiri se to-

pesc într'o singur i mare gândire, într'un


sentiment unic i puternic care devine cuge-
tul tutulor, spiritul armatei întregi care atunci
cercetez, judec, hotresce.
S vedem care era acel cuget, acel spirit
general care însufleea armatele romn i
ruseasc în ajunul a treieî btlii ce avea s
se dea înaintea Plevneî.
Am spus motivele strategice, necesitile
politice de ordine intern i extern cari de-

terminaser pe comandamentul superior rus


a pune mare struin în a se da acest b-
tli., Nu numai statul-major, marele-duce Ni-
colae i însui Imperatul doreau cât maî cu-
rend s
se încep acest lupt armata ru- ;

seasc întreg o chima cu mare nerbdare


ca resbunarea înfrîngerilor suferite, ca resta-
bilirea prestigiului atins. De la general pen
la soldat, nimeni nu punea în îndoial resul-
tatul, toi erau siguri c Plevna va cdea a
doua- di, i tema cea maî mare a Ruilor fu-
sese pân'aci ca nu cum-va Osman paa cu
GRIVIA 103

otirea'î s se retrag, cum se presupusese un


moment în cuartierul rusesc, de pe demons-
tratiunele de eire ale Turcilor spre Vest, în

partea cavaleriei nostre de peste Vid. «Nopte


bun», diceu în sera, de 29 august bravii otî-

ierî rui cari nu se îndoiati de vitejia i de-


votamentul soldailor ce comandau, «mâne
sera s dormim în Plevna!» Multe nopi, i
nopte vecînic pentru muli avea înc s'î des-
part d'acea fericit nopte. Dar Ruii erau
convini atunci c numerul trupelor i supe-
rioritatea în tote privirile erau în partea lor.

«Ordonai, Mria vostr», dicea Domnitorului


colonelul Novitzki, sub-ef de stat-major al

generalului Zotof, «ordonai i Plevna va c-


dea». Acest încredere a Ruilor mai era
crescut printr'un alt argument, nu de dome-
nul strategiei, este adeverat, dar care dovedea
cât de adînc i atingetor este cultul soldatului
rus pentru ar. Diua btliei era i diua S-tului
Alexandru, patronul Imperatului. Nu se putea
ca în asemenea di si sub ochii suveranului
seu, fîe-care osta rus s nu lupte ca un leu,
s nu fac imposibilul i s nu fî învingetor.
«Soldai>, dicea Napoleon, «adi este ani-
versara când ai învins la Marengo»; sau «ve-
dei! asta e sorele de la Austerlitz» ; dar pe
leng sore sau aniversar vestit, marele c-
I04 CARTEA EAPTEA

pitaii caut i ali auxiliari, se îngrijea mai


vîrtos de acei factori tactici i strategici cu
cari 'î asigura victoria.
Nu acelai ca în armata ruseasc era sen-
timentul armatei romane în sera de 29 au-
gust. Dînsa scia — cci ori cât de discrete ar
fi prerile, ori cât de tainice decisiunile con-
siliilor de resboiu, din aplicaiunea ce li se
d, din mesurile ce se iau, oficieri inteligeni
i o întreg armat nu s nu
pot s nu afle,

ghicesc ceva — dînsa scia c Domnul ei nu


împrtiac vederile statului-major rusesc asu-
pra planului de atac în contra Plevnei. Disposi-
iunfle înelepte de a se asigura i întri liniile

de retragere dovedeau armatei romane c


comandantul ei nu se amgia cu nlucirea
unei sigure isbândî, i 'i lua zloge în contra
întîmplrei. Ea mai vede înaintea ei posiiu-
nile i i era destul de
triUe vrjmaului,
detept ca s apreuiesc i s judice.
Cu tote acestea, mare era dorina i mare
nerbdarea otirei romnesci de a merge la
lupt, chiar i dac nu era cert resultatul în
prerea efului, ca i în propria ei prere. O
adînc mulumire era în sufletul acestei otiri
vedend pe Domnul seu neînduoindu-se de al
ei devotament, rezimându-se în a ei viteji i
pornind'o, i cu sori protivnici, în btaia. No-
GRIVIA 105

bil i viril încredere reciproc între cpitan


i oste, resad pururea viu i puternic de fap-
te mari ! v< Ii suntem recunoscetorî,» gria în
cugetul i lucia în ochii fîe-cruî osta romn.
«îi suntem recunoscet-orî, Cpetenie i Voivod
«al nostru, c nu te sfiescî la greu s mergi
«cu noî, cci acolo s'arat omul, acol6 ne a
«trimis era, acolo ne tiii mamele, sociile,
«surorile cari plâng, dar se mândresc. La
«greu, nu la uure mersaCi prinii notri la
«Rovine i la Valea- Alb, la Codrul Cosmi-
«nuluî, la Clugreni i în atâtea locuri de
«credin a brbiei lor; la greu, nu la uure
«vrem s dovedim c au bîrfît aceia cari aii

«dis c a perit virtutea strmoesc din nemul


«românesc.»
Se luase tote mesurile în armata aliat
pentru înplinirea disposiiunilor prescrise de
Domnul Românilor pentru btli. Colonele
de atac ale armatei române se formar în mo-
dul urmtor :

Colonele de atac ale dîvisiunei a 3-a.

Coldna 1-a.

Comandant, colonel Iptescu, eful brigadeî 1-a.


Regimentulal 8-ea de lini, comandat de loc. -colo-

nel Poenaru.
Batalionul l-iu, comandant cpitan Valter
Mrcineanu.
io6 CARTEA EAPTEA

Batalionul al comandant maior Macca.


2-ea,
Regimentul al 10-ea de dorobani comandant loc-
colonel Mldrescu.
Batalionul l-iu, comandant maior onu.
Batalionul al 2-ea, comandant maior Lipan.
CoMna 2-a.

Comandant colonel Gramont A. eful brigadeî a 2-a.


Batalionul al :^-ea din regimentul al 2-ea de lini,
comandant maior Paladi.
Regimentul al 9-ea de dorobani, comandant loc-
colonel Holban.
Batalionul l-iu, comandant maiorStroja.
Batalionul al *2-ea, comandant maior Flandoca.

Col(3na de atac a divisiuneî a 4-a.

Comandantul colonei, colonel Bornescu eful, bri-


gadeî a 2-a.
Batalionul al 2-ea de vântori, comandant maior
Candiano-Popescu.
Batalionul l-iu din regimentul al 5-ea de lini,
comandant maior larca.
Batalionul l-iu din regimentul al 14-ea de
dorobani, comandant maior Arabu.
Batalionul l-iu din regimentul al 16-ea de do-
robani, comandant maior Jipa A.

Cele l'alte trupe ale divisiuneî a 3-a formau


reserva special la disposiiunea comandan-
tului divisiuneî, colonel Angelescu G. iar re-
serva divisiuneî a 4-a, asedat în retran-
samentele din fata tabieî Abdul-Kerim si în
redanul luat la 27 august, i inut sub mâna
GRIVIA 107

comandanluluî divisiuneî, colonel Angelescu


A., se compunea din regimentul al ir)-ea de
dorobani, din batalionul al 2-ea al regimen-
tului al r)-ea de lini, din regimentele al 7-ea
de lini, al 13-ea de dorobani, i din al 2-ea
batalion din regimentul al 14-ea de dorobani.
Divisia de reserv, dup ce lsase înapoia li-

niei de btai 3 batalione pentru paza parcu-


rilor, ambulanelor i cuartieruluî general de
la Verbia, înaintase pe platoul d'asupra vieî
Bucovei i luase posiiune între divisiunele a
3-a i a 4-a, în spatele lor. Aci colonelul Cer-
chez se inea cu 14 batalione ale divisiuneî
sale sub arme, i forma reserva general a
armatei romne la disposiiunea comandan-
tului, general Cernat, care din marginea acelui
platou, spre Grivia, dirigea btlia pe aripa
drept, în partea Românilor.
începur a se lumina zorile de fr^T?^
1 1 bre
sei)teai

cUiia de sânge ud, cum a numit'o cântreul


btrînelor i tinerilor vitejii ale ostailor notri.

Fost'a de Dumnedeu ursit ast lun august


a coprinde în sine doue date mari în fastele
nostre militare ? 13 august 1595, Clugrenî
— sore sus pe cer înainte de snit ; 30 august
1877, Grivia — resrit de sore, resrit de
glori romnescâ.
Ploi a ostiase despre diu, dar aburi de ce
8
io8 CARTEA EAPTEA

des i umed se întindeu ca trâmbe de pînd


pe delurî i pe câmpii. Din di dimine colo-
nele de atac se puseser în micare, la orele

i în ordinea prescris, spre locurile de adu-


nare unde trebuiaia s sosesc si s adaste,
ascunse de vederea inamicului, momentul a-

tacului. Trupele strîng bivuacurile lor muiate


i merg s 'î ocupe posiiunele de btai. P-
mentul, desfundat de ploia de peste nopte, era
noroios i îngreuna rotele tunurilor i paii
soldailor. Comform ordinilor, artileria îsî în-

cepuse, în faptul dileî, aciunea.


La 8 ore Domnitorul îî prsise cuartierul
i pornise la posiiunele armatei, însoit de
adjutanii seî, de marele-duce Nicolae fiul i
de principele Alexandru Battemberg cad, în
acea di, fceau serviciul de oficieri de ordo-
nan pe ling comandantul armatei de Vest.
Pe la 10 sosi Imperatul cu marele-duce Ni-
colae pe platoul de la Observator. In câmp,
înaintea liniei a doua a trupelor, se sluji Te-
Deum pentru diua S-tuluî Alexandru, i ru-
gciuni pentru ar s împreunar cu rug-
ciuni pentru armate. Cucernic i mictor fu
acel moment când atâtea miî de omeni, de la
simplul soldat pen la Domn i la Imperat, în-

genuchiar împreun cu umilin în tin spre


GRIVIA 109

a 'nla rugi Dumnedealuî otirilor ca s mi-


luiesc cu isbând armele cretine.
Timpul urma închis, negura de ce i bur-
haiti devenise atât de des c abia se putea
vedea la o sut pai. Intre 10 i 11 ore se
aude neateptat salve de puscî pe stînga ar-

matei. Domnitorul trimite dup informaiunî


oficieri cari aduc sciin c trupele generalului
Skobelef, punendu-se în micare spre a ocupa
o posiiune înainte, fuseser zrite de Turci
cari deschiser focul asupra lor. Se pornesce
ordin generalului a adsta ora micreî gene-
rale. Spre amiadî, pe când trupele mâncau de
prând, se servea pe platoul de la Observator
dejunul Imperatuluî la care lua parte Domnul
Românilor, marele-duce Nicolae si suitele ; si

acum ÎI lua iari locul fala i mrirea împe-


rtesc manifestat prin lux i bilug cari
fceau contrast cu traiul frugal i chinuit al
resboiului^ cu disposiiunele de spirit i sim-
irile grave cari încletau în acele momente
tote inimele. Imperatul Alexandru închin un
pahar pentru vitejii cari aveau s înving.
Ave monturi, Caesar vos salutat ! Gladiatorii
ceî vechi, înainte de lupl i de morte, salu-
tai pe Imperat : Imperatul, aci, saluta pe ceî
ce erau s mor.
Dejunul împertesc nu era înc sfîrit,
I IO CARTEA EAPTEA

când de o-dat, pe stînga posiiunelor nostre


isbucnesc, maî apropiat i maî desluit, tari
rpituri de puscr i strigte de ura. Era pe
la 1, doue ore înainte de momentul hotrît

pentru atac. Domnul Carol, mirat de aceste


începeri fr vreme i nerbdtor a vedea
însui ce se petrece, încalec i pornesce în-
soit de marele-duce Nicolae, spre posiiunele
rusescî. Aci afl c Turcii, deteptai de în-

aintarea generalului Skobelef i nelinitii de


micrile acestuia pe flancul i linia lor de
comunicaiunî i de retragere, adunaser în
acea parte mari fore i luaser ofensiva în
contra stîngeî armatei aliate; corpul al IV-ea
rusesc, care se afla la drepta trupelor genera-
lului Skobelef, înelat de cea i de apropia-
tele pucturî de pe flancul seu, credu c ata-
cul Turcilor este îndreptat asupr-î, i fu, ast-

fel, târît în lupt. Comandantul corpului, ge-


neralul Krylof, porni o colon de atac asupra
primei redute a întririlor turcescî despre
Radiovo, dar Ruii fur respini cu mari
perderi. Aciunea se opri aci, ateptându-se
ora atacului general. In acelai timp, pe
stînga, detaamentul generalului Skobelef ur-
ma a fi înveluit într'o lupt ferbinte cu glotele
turcesci cari se adunaser în faa sa pe cresta
Muntelui-Verde, spre Kriin, i detaamentul
GRIVIA I I I

rusesc avusese simitore perderî de omeni.


Acesta era, dar, pe la 2 d. a. cursul btliei
început înainte de ora fixat, fia prin mic-
rile intempestive ale stîngeî rusescî, fî din
propria ofensiv a inamicului. S vedem care
era atunci starea lucrurilor pe drepta, în par-
tea Romnilor.
Aci artileria, cu tot cea îngreunnd in-
tirea, ÎI continuase bombardarea pen la 1 ;

atunci, cum 'î se prescrisese, fcu o paus


pen la orele 2 Vg- De i audiserâ pucturî
i sgomot de lupt pe stînga lor, totui tru-

pele romne, nepriimind nici un ordin care


s modifice disposiiunile, ateptau în linite
ora atacului. In linite ;
— dar în treî-decî
i cinci miî pepturî în care bteau inimi ro-
mnescî, fost'a una singur care se nu zvâc-
nesc puternic în acel moment înaintea Plev-
neî, ateptând ora 3 ? Nu cci nu
; preocuparea
luptei care avea s se încing, nici apropierea
primejdiei, nici psul de rni, de suferine i
de morte se înfieau acum gândului soldai-
lor notri. Nu o vedenia obidit i dureros
;

care turbura pen chiar i visurile îmbettore


de isbnde i de falnice biruinî, muncea sufle-
tul otenilor romnî i le amintea nedrepta, de
trecut i de istori desminitatag a vredniciei
lor resboinice ; si acea vedeni întrîtat ce-
112 CARTEA EAPTEA

rea, în acest de cumpen ceas, resbunare de


hula vrjma i pizmtari cu care defi-
mtorii cercaser de atâtea orî s i surpe,
s întunece cinstea numelui romnesc. Acum
venise diua de judecat i de hotrire. O sin-

gur îndoial în foc, o singur slbiciune în


primejdi, i osândit avea s fi ostaul ro-
mân, perdut slvit luî motenire. Acum
trebuia s'arate cum scie el s lupte i s
mor.
In sfîrit sosi ora. Colonele nostre de atac
aveau s ias din vâlcelele în cari stau as-
cunse, i s se asverle asupra faimoseî redute
sângerat de atacurile zadarnice ale Rui-
lor la ^Vso iulie, i înaintea crei, atunci, re-
gimentul Penza fusese jumetate distrus, a-

supra redutei celei mari de la Grivia, care se


considera ca Malakoful Plevneî i cheia tabe-
rei întrite turcescî despre Nord. Acest asalt
avea s se dea de 1 1 batalione romne si de
3 batalione ale regimentului Arhangelgorod,
din divisia 5-a rusesc, cror se ordonase s
atace de o^dat cu Românii reduta spre faa
Nord-Est. Generalul Gernat trimisese la 9 ore
diminea un oficier al cuartieruluî român la

generalul Schilder-Schuldner, comandant al

divisiuneî a 5-a rusescî, spre a'î comunica


precis locurile de unde vor porni colonele
GRIVIA 113

nostre, i itinerarul ce vor urma spre a da


atacul care se va începe la 3 ore punct, coni-
form ordinelor. Generalul rus respunse c
este gata, i c la aceiai or cele 3 batalione

rusescî vor ataca reduta, împreun cu batali-

onele romane.
Cea începuse a cdea în bur de ploie sub-
ire i rece. Bateriile nostre, cari la 2V2 îî
deschiser iar focul, tunau cu iuri. La sem-
nul comandanilor, batalionele pornesc fr
sgomot i încep a urca costa vlceleî care le

desparte de platoul unde se afla reduta ina-


mic. Colona divisiunei a 3-a, la drepta ata-
cului, avend în cap batalionul l-iu din regi-
mentul al 10-ea de dorobani în tiraliorî, cu
pelotone de lucrtori purtând sape, facine,
scri de asalt, urmat de batalionul l-iu din
regimentul a 8-ea de lini în colon de atac,
i de cele-l'alte 2 batalione de lini i doro-
bani ca susinere, percurge o distan de
900 metri i ajunge sus pe crest în faa
redutei.
Un moment de solemn si 'nfîortore tcere
urmez atunci ;
artileria romn îî oprise
focul spre a nu lovi în propriele nostre trupe,
în reduta turcesc nici o micare.
Turcii vor evident s lase pe Romni s se
apropie i s deschid apoi focul, ca sâ sgu-
I 14 CARTEA EAPTEA

duie aa maî lesne moralul tinerilor nostre


trupe. Credend tiralioriî notri c dac au ur-
cat dealul vor fî numai de cât la polele întri-
reî, gata a se asverli pe densa, zresc ne-

ateptat între dîniî i reduta inamic un nou


obstacol, cum s presint adesea pe acest te-

ren tiat i accidentat din jurul Plevneî, ne-


vedut la distan, pmântul prend oblu.
Acest obstacol^ consta dintr'o nou vlcea,
larg de 600 metri, cu sui repede i domi-
nat de o tranee despre inamic, vlcea care
s'a numit d'atuncî de soldaii notri vaha sân-

geluî, în urma dureroselor perderî ce avur în


ast vale. Dar bravii dorobani nu se oprir
înaintea acestei pedicî ; eî pogorîr în vale
urmai de trupele tovare i începur de aci
s urce repede cel l'alt povârni, întîmpinând
anevoin prin desfundarea pmentuluî de
ploie i prin noroiul alunecos care le îngreuna
mersul ii silea s se acae de tuferiiurî i
buruieni, sau s se sprijine în baionet spre a
ajunge la com.
moment, aprtorii din traneea de
Tn acel
pe muchia clinei încep focul asupra tiraliorilor
care ajunseser sus, i asupra celor ce urcau,
pricinuindu-le perderî simitore ; dar eî nu
se turbur i înaintez mereu asupra re-
traamentuluî. „'Nainte!'' strig îndrzneul
;

GRIVIA î I ^

comandant maior onu, care mergea în frun-


tea lor, dar care cade lovit de morte în mo-
mentul când soldaii seî gonesc pe vrjma
din retranamentul din 'naintea redutei.
Batalionul urmtor al colonei, l-iul din al
8-ea de lini, urcase în timpul acesta pe
muchia dealului din faa redutei. O groznic
surprindere adsta aci pe nvlitori.
Tabia Abdul-Kerim, ce trebuiau s atace,
nu forma o singur întrire cum în timp de o
lun i jumetate fusese recunoscut de statul-
major rusesc, i cum însemnat pe planul
era
acestuia comunicat Romnilor. Din liniile no-
stre de pe muchiele vilor Bucoveî i Grivieî,
tabiaturcesc se vedea, este adeverat, ca o
singur i mare redut care se numise reduta
Grivieî, cum era indicat i de fluî,i aa
se presintase recunoscerilor ce fcuser ofi-
cierii notri de stat-major în cele patru dile,

numai, de când armata romn era înaintea


Plevnei. Dar lucrarea turcesc consta, real-

mente, din doue redute legate printr'un an


care forma un fel de curtin, i configuraia
terenului cuîncovitur aprope de nu an
punea în eviden de cât feele Nord i Sud
faa Est era ast-fel acoperit în cât întrirea
prea a nu forma de cât una i aceiai redut.
Acesta situaiune care nu so putu lmuri de cât
ii6 CARTEA EAPTEA

în momentul atacului, fcu roman,


ca armata
în loc de a lupta cu o singur redut, cum
prescriau dispositivele, avea s lupte în con-
tra doue redute de o potriv puternice. Ne-
aprat c trupele cari se socotise trebuinciose

spre a ataca o singur redut, n'aveu s maî


fî îndestultore pentru a ataca 'a se face
stpâne pe doue asemenea întriri.
Acesta fu uimitorea descoperire ce fcur
trupele colonei divisiuneî a 3-a când sosir
pe muchia dealului i vedur, în faa lor, o re-
dut nou la polele crei se aflau, i la stînga

acesteia, la 300 metri, alt redut asupra crei


se 'ndreptase colona divisiuneî a 4-a. In a-
cest grav împrejurare ce era de fcut? A
schimba frontul atacului i a se dirige ctre
reduta din stînga? La acesta nu era de gân-
dit nici din causa terenului, nici a focului re-
dutei i drumului acoperit între ambele înt-
riri sub cari se afla colona. A da înapoi, a se
retrage fra da asaltul? Nu, iubit er,
n'aveu fîî teî s'tî aduc ast necinste !

^'Nainte, copii!» comand cu tot fatala

descoperire colonelul Iptescu, eful colonei


de atac, i Ia glasul seu batalionele române
se avântar cu nepsare de rnile i mortea
ce loveau în tovarii din'nainte i din juru-le.
Când vedur pe aî notri dând nval asupra
GRIVIA I I
y

lor, Turcii deschiser de o-dat focul tunuri,


lor cari asverliau rapnele, pe când infanteria
lor, trgend din an, de pe banchet i de
pe parapetul redutei, forma trei caturi de
unde pornea o nesfîrit grindin de glone,
cci fî-care trgetor avea hng sine o lad
de tinichea plin cu cartue, din care 'î um-
plea necontenit puca Peabody i Winches-
ter, i întreinea un foc neîntrerupt.

Tiralioriî notriî i pelotonele de lucrtori,


dorobanii împreun cu soldaii de lini, ajun-
ser la an. «Dupe mine, biei!» dice c-
pitanul Valter Mrcineanu, i în capul bata-
lionului sare în an,
unde valorosul cpitan
cade ptruns de glone i de baionete.
Strlucita purtare i voinicesca morte a
maiorului onu i cpitanul Mrcineanu au
fost o pild pe care toi tovarii lor voiau s'o
urmeze pe 'ntrecute, i aceste doue nume de
eroi, împreun cu numele acelor cari, cadîniî,
se jertfir în ast di, vor remânea neterse
în cartea de gloria a osteî romnescî Acesta
!

'i va aminti pururea de oficierul inteligent


i frumos brbat, de tînerul maior onu, iu-

bit în salone ca în casarm pentru firea sa


plcut i eleganta luî prestan ostesc.

Ea va vorbi în tot-d'a-una de oficierul modest


i laborios, de cpitanul Valter Mrcineanu
ii8 CARTEA EAPTEA

care, de mic, arta nobilele i vitejele lui în-

clinri *), punctual i exemplar în îndeplinirea


datoriilor sale militrescî, i, ca toi eroii,

cu înduioat inim i ferbinte iubire tîesc


pentru btrîna luî mam care n'avea de cât
p'acest copil.
Cduser aceti bravi, dar nu se opribcr
coragioiî lor tovari. Toi, oficieri i soldai,
fceau supreme opintiri spre a ajunge ta para-
petul drept ca un zid i de 3 metri 'nalt, de unde
vrjmaul îî trsnea, dar ei cdeau ca spicele
sub secer. In zadar efii regimentelor al 10-ea
i
de dorobani al 8-ea de lini, loc.-colonelii
Mldrescu i Poenaru, mai bag în foc i
cele alte 2 batalione ale maiorilor: Lipan, care
fu rnit în capul trupelor sale, i Macca ; în
zadar comandantul atacului, colonel Iptescu
care a avut catul ucis sub densul, îsi îni-

mez trupele; anurile i împrejmuirile uci-


gaei redute se umple cu trupurile strpunse
de glone, cu leurile sfrticate de obuse i de

*) Scriitorul acestor rânduri a petrecut pe banca coleî cu c-


pitanul Valler Mrcine.'inu. El era îndatoritor i de nespus bu-
ntate; în jocurile de copii reclama în tot-d'-auna partea cea raaî
grea, mai îndrsne i eroic. era i armata au perdut într'însul

un mrinimos fiu i un bun oten, ceî ce l'au cunoscut d'aprope plâng


un cald i iubit prieten; noi împlinim aci o îndatorire de inim
dând ast pios amintire camaradului de arme l tovarului de
copilri.
GRI VIA II g

baionete ale otenilor romani. Aci fur ucisî


cpitanii Carcalia, Panu; locotenentul St-
nescu; sub-locoteneniî Horia, Ulescu, larca
i Marcovicî; fur rnii: Maiorul Lipan; c-
pitanii Vlcescu, Manolescu, iman, Dobro-
volschi ; locotenentul Teleman ; sub-locote-
neniî : Ene, Nicolescu, Georgevicî, Dinc, E-
lefterescu, Paciurea, Dimitrescu, Stanciu, Bro-
ciner. Crciunescu, Meriescu, i, împreun cu
aceti oficieri, 1200 soldai erau pui afar
din lupt, ucii sau rnii.
Colona de atac a divisiuneî a 3-a fusese po-
topit de focul nprasnic i nesleit al vrjma-
ului din redut i
drumul acoperit al
din
acetia, care comunica cu tabera turceasc de
la Bucova. Dar nu fu o clip, mcar, de 'ndo-
ial sau de 'napoiere în vitejele nostre rânduri;
companii în cari toi oficierii fuseser ucii sau
rnii i remseser fr comandani, luptau
singure i ctaii a intra în redut.
Comandantul divisiuneî, colonelul Angelescu
G. vedend c trupele pân'aci în aciune per-
duser 26 oficierî i jumetate din efectivul
lor; c cu 3 batalione ce-î maî remseser ne-
bgate în lupt, era peste putin a reîncepe
o întreprindere în care 4 bataUone fuseser
sdrobite, i nu era chip a se lua o redut
pentru al crei asalt 14 batafione se creduse
;

I20 CARTEA EAPTEA

de trebuin, comandantul divisiuneî socoti câ


tot ce pote cere puterea omeneasc i onorea
militar se îndeplinise cu prisos, i retrase
din foc crâmpeiele eroice i sângerânde cari
mal remâneau colona
de atac. Atunci
din
Turcii din redut svîrir un fapt neomenos
eî esir din santurî si se aruncar ca fiarele

asupra nenorociilor rnii cari zceau pe


câmpul de lupt, îî schinguir si-î omorîr,
batjocorir trupurile morilor cari cduser
mucenici aî datoriei ctre steag. Corpurile
maiorului onu i cpitanului Mrcineanu
fur înfipte ca oribile i desonortore trofee
pe parapetul redutei
Colona de atac a divisiuneî a 4-a pornise i
ea punct la 3 ore, de o-dat cu colona divi-

siuneî a 3-a, si avea s lovesc fata a b a


reduteî Grivia, care, dup dispositivul de b-
tai, urma a fi atacat în acela timp pe drepta
de divisiunea a 3-a, pe stînga de cele 3 bata-
lione rusescî. Terenul fiind maî strîmpt în a-
cestâ parte a ataculuî, colona putuse s îna-
inteze acoperit de o vlcea care se afla la
900 metri de redut. Aci comandantul trupe-

*) Aceste crudimî tur pe dat încunosciinate guvernulnî nostru

de comandautul armateî, i d. Koglniceanu, ministru de externe,


adres o not cabinetelor strine spre a supune asemenea barbare
fapte osândei lumeî civilisate.
**) A se vedea alturata schi a redutelor Grivia.
GRIVIA I 2 T

lor de atac, colonelul Bornescu, cârmi puin


la stînga spre a le sprijini flancul de o movil
care se afla la 150 metri de întrirea atacat,
si desfur batalionul al 2-ea de ventorî în
tiraliorî, urmai de batalionul l-iu al regimen-
tului al IG-ea de dorobani în colone de com-
pani, i de batalionele regimentelor al 5-ea
de lini si al 14-ea de dorobani în reserv.
Cpitanul de stat-major Groza mergea cu ca-
pul colonei, loc. -colonel Voinescu, eful de
stat-major al divisiuneî, cu trupele de atac.
Bateriile nostre înaintate susineu cu tragerea
lor accelerat înaintarea. Ventoriî cu pelo-
tonele de lucrtori pornesc în pas gimnastic.
Turcii întrebuinez i aci tactica adoptat în
contra divisiuneî a 3-a, i ls pe nvlitori s
se apropi.
Ural si Romanii se avent la asalt. AlaJiI
AiaJi! respund din tote puterile Turcii din an,
de pe banchet, de pe parapet, deschidend pe
dal o puctur stranic, alctuit în trei

rânduri de foc ;
i glonele i rapnelele tur-
cesc! trag brazde adîncî în colonele nvli-
tore «'Nainte!» comanda oficierii. Trupele
nostre s nepustesc spre an, dar irurile lor
sunt rupte i desfcute de apriga aprare a
dumanului care asverl ca dintr'o tulumb
fer si foc. Ataaii militari aî diferitelor ar-
A

122 CARTEA EAPTE

mate strine, cari fcuser maî multe campaniî


i asistau la acest btli, declarau rare-orî c
au vedut foc atât de viu, i mrturiseu c
Turcii se întelec^eu de minune a obine cel
maî mare efect de tragere posibil.
Cu tot vitejia trupelor nostre, primul atac
fu respins, i ele se adunar în spatele movi-
lei spre a'î reîntocmi rândurile i a atepta
intrarea în aciune a divisiuneî a 3-a i a Ru-
ilor, ca, cu toii, s fac o nou opintire.
Cci colona român n^ 2 a divisiuneî a 4-a
nu cunoscea atuncî motivul neîmprtireî la

atacul eî a coloneî n*^- 1 care întâlnise a 2-a


redut, i era surprins vedend c colona din
drepta nu cooperase la lupt, precum nu coo-
perau pe stînga nici batalionele rusescî. Co-
lonelul Angelescu A. porni pe loc. -colonel

Voinescu a raporta cpetenieî armateî mersul


aciunei, i a'î supune c se pregtesce a re-

începe atacul, în care se ruga a fi susinut de


colonele române si ruse destinate a-î da
concursul.
Din posiiunea pe care sta comandantul ar-

matei de Vest, între aripa stîng a armateî ro-


mâne i drepta armateî rusescî, se îmbrcia
centrul btliei ;
aripa drept era sub direc-
iunea generaluluî Cernat, câruî Domnitorul
trimise pe sub-eful de stat-major, loc.-colonel
GRIVIA 123

Pilat, a cerceta causa pentru care divisia 3-a


nu atacase pen
acum, dându-î ordin sa atace
imediat. Tot de o-dat Domnul transmite ge-
neralului Kriidner ordinul a 'nainta batalione-
le rusescî cari trebuiau s susin atacul asu-
pra redutei Grivia. Generalul Cernat veduse
cele petrecute pe flancul drept : lupta iscat
cu a 2-a redut turceasc, i priimise raportul
comandantului divisiuneî a 3-a. Generalul in-
form despre acel incident pe Domnitor, în-
cunosciinându-1 tot de o-dat de imposibili-
tatea în care era colona n^- 1 de a susine a-
tacul, ca i de critica posiiune în care se afla
drepta nostr, posiiune care'l silea pe gene-
ralul Cernat a concentra cele 14 batalione ale
divisiuneî dereserv pe posiiunî maî apro-
piate, pentru a face fa forelor numerose

inamice din tabera întrit despre Bucova, în


caul când acestea ar pronuncia o micare 0-
fensiv asupra dreptei nostre.
Era atunci 4 ore. Colonelul Angelescu A.
ÎI reîntocmesce trupele pentru al doilea atac,

la care pornesc cu minunat brbi. In vi-


forul de glone care s redic înc o-dat din
întrirea turceasc, ele înaintez din nou cu
hotrîreca pe câmpul de manevr, cu stegurile
desfurate, musicile cântând resboinic, tobe-
le i trumbiele sunând la atac. « Cest super-
9
124 CARTEA EAPTEA

he !» exclama Don Carlos de Bourbon, Pre-


tendentul tronului Spaniei, care venise s ur-
meze ca amator actuala campania i privea în
acel moment atacul Romanilor; «omenii a-
cetia» — dicea cunoscetorul viteji duce de în
Madrid adjutanilor generalului Boet i
seî, vi-

contelui de Monserat — «omenii acetia se


«duc mândrii în foc ca Spaniolii meî de la

«Huescar; cu adeverat c ei ne sunt frai de


«sânge i de eroism».
Domnul Carol se aedase pe o movil care
domina atacul divisiuneî a 4-a în rada focului,
i unde un obus turcesc veni de se sparse în
mijlocul statuluî-major. Inimate i maî mult
prin presena cpeteniei lor, batalionele ro-
mane cu oficierii în frunte, dându-le exemplu,
se reped înc o-dat pe redut, sosesc la
an, dar aci voinicescul lor avent se frânge
de îndrtnica aprare a vrjmaului ; atacul
este respins, crri de sânge arat drumul
strbtut de ostaii notri. Abia atunci, pe la
4V2 ore, colona rusesc care trebuia se atace
simultaneii, se vede venind spre movila în
dosul crei se adepostise trupele nostre ca s
resufle de cele doue crâncene lupte ce sus-
inuser singure pen aci. Pe puternica i
faimosa întrire a Gri viei, pentru al crei
atac se destinaser 14 batalione, 4 batalione
GRIVIA 125

romane se aruncaser de doue orî cu neîn-


spimântat bravur. Colona rusesc încelat
de negur i de ce, îî perduse drumul i,
retcind, ajunsese înapoia redutei unde hr-
uise cât-va timp cu focul reservelor inamice,
fr a fî putut lua parte la aceste doue atacuri
ale batalionelor romne. Ea se oprise de doue
orî spre a se orienta, marul eî fusese, ast-fel,
întârdiat i îngreunat de terenul noroios, i
abia acum putuse sosi a lua parte la atac.
Apropierea batalionelor rusescî crescu în
trupele romne aprinderea i mânia luptei cu
or-ce pre. Aîate i maî mult de îndemnul
maî pre sus de or-ce laud al oficierilor, de
cuvintele i de pildele brbtescî ale loc-

colonel Voinescu, maior Candiano-Popescu,


cpitanii Groza, Pruncu i toi acei cari maî
remseser în piciore, rândurile romne se
alctuesc de iznov. „Nu ve lsai biei, c
vin Muscalii s ia reduta, i ne fac de ruine
strig într'un glas aceti viteji i se reped pen
tru a treia or, despre Vest, pe când Ruii vin
despre Est. i batalionele rusescî, i batalionele
romne fur iarî respinse ; dintre Rui cad
o mulime de oficieri i soldaî, eful regi-

mentuluî Arhangelgorod este ucis. Romniî


îî înmulir jertfele peste 20 de : oficieri i

maî bine de 1000 soldaî cduser pen acum


!

126 CARTEA EAPTEA

mort! si rnitî din rândurile lor. Si reduta nu


era luat
Cat a se mrturisi i da ast dreptate,
aprarea fu de o potriv vîrtos i neîm-
ldiat, ca i nvlirea. Turcii dovedir în
atacurile acestei dile o îndrjire la lupt, o
statornici i un dispre al primejdiei înaintea
cror i vrjmaul trebuie s se'nchine. In
piciore sus pe parapete, ei ateptau neclintii
pe protivnici; când glonele i ghiulelele îi do-
bora i
sprgea irurile, ali aprtori le
le

lua îndat locul i fceu zid din pepturile lor.


Imanii îi îmbrbtau învocând numele Pro-
fetului, i mortea era pentru ei ua raiului.

Grav, deci, era situaiunea blliei pe la


5 ore sera. La drepta, în partea Romnilor,
atacul divisiunei a 3-a respins i trupele aces-
tei divisiunî în neputin a 'i reîncepe aciu-
nea; trei asalturi consecutive asupra Griviei
ale divisiunei a 4-a si
>
asaltul batalionelor ru-
sesci, neisbutite asemenea. La centru, genera-
lul Krylof dase asupra întririlor de la Radi-
ovo doue atacuri la cari 7 regimente luaser
parte, ele fuseser respinse cu perderi mari,
peste 5000 mori i rnii. La aripa stîng
generalul Skobelef luptase cu diferite alterna-
tive, luase doue redute spre Kriin, le perduse,
le ataca acum iari, dar avea mai bine de
GRIVIA 127

4000 omeni afar din lupt. Acestea erau în-


tristtorele raporturi aduse, unul dupe altul,
comandantului armatei de Vest, care, seim,
nu 'î fcuse ilusiunî asupra resultatuluî de-
ert, dar realitatea venea s 'î dea prea mare
dreptate. Aceste crude scirî, în loc de vestele
înbucurtore ale triumfului cu care se spera
a-i se serbtori dina,, fur duse Imperatuluî
Rusiei la observatorul unde stetuse în timpul
btliei, si de unde adînc mâhnit si cu inima
strivit de atâtea perderî, se deprt i se în-
torse la cuartierul seu de la Radenia.
In ast di înorat i ploios noptea veni de
vreme. In amurgul serei lupta nu maî urma
de cât spre stînga, în partea generalului Sko-
belef, i pe drepta, în partea Românilor, unde
trupele colonelului Angelescu A. i cele 3 ba-
talione rusescî erau pe posiiunea înaintat
din fata redutei inamice.
Domnitorul clri spre divisia 4-a i întâlni
maî ânteiu un pîlc de soldai din batalionul al

2-ea de ventorî. Obosii de lupt, deciuiî de


morte, bravii notri oteni se acioau în jurul
steguluî lor în faa redutei vrjmae, de unde
maî porneu din când în când fulgere de
puscî i trsnete de tunuri. — «Ce facei, copii ?>
le strig Suveranul. — «Ce s facem, Mria
Ta,» respunse în naiva sa cuvântare un ser-
128 CARTEA EAPTEA

gent cu faa înc aprins de truda i de emo-


iunile acestei prpdit pgîniî i
dile, «ne-au
uite câi au maî remas din noU. «Cum?» —
dise Domnul, «dar voî totî câtî suntei aici

«suntei sdravenî si voinicî, si colo maî ved


«altî tovari d'aî votri. Adunati-ve, mergei
«'nainte cu viteji, 'a vostr va fî isbânda,
«voî veî scpa cinstea dileî de astdî!» *)

Cu puternic ura respunser vîrtoiî ventorî


astor cuvinte de îmbrbtare ; în curend rân-
alctuir de iznov, batalionul se
durile lor se
reformez ardend de dorina de a porni iari
în foc.
Domnitorul convorbi apoi cu comandantul
divisiuneî a 4-a asupra situaiuneî, îî prescri-
se a se mnine cu orî-ce pre pe posiiunea
cîtigat, a se întri pe densa, i, observând
daca nu cum-va priveghirea vrjmaului din
redut slbesce peste nopte, a se folosi de
acesta i a încerca înc un atac. înalta cpe-
teni dup ce încunosciin pe toî efîî de
corpuri c 'i va aeda în acea nopte bivuacul
d'asupra Grivieî între liniile armatei ruse i
române, porni spre a visita ambulanele unde
valoroii notri rnii soseu cu sutele, adui
de brancardieri i de trsurile serviciului sa-

*) A se vedea îri privina acestui episod Monitorul oficial

din 1878, pag. 5080, col. 3-a.


GRIVIA 129

nitar, i unde personalul medical îî împlinea,


cum fcuse i în focul cel maî expus, umana

i durerosa luî datoria. Mictor era aci spec-


tacolul suferinelor, dar i al rbdreî i triei
de suflet a soldailor notri. In mijlocul chi-
nurilor, cei cror le remânea graiu s vorbes-
c nu se plângeu de s6rt-le, dar cereu s do-
vedesc c au fcut datoria
'sî de ostenî.
«Uite puca, domnule doctor», diceu eî în
momentul când acesta se pregtea le son- s
deze rana, «primesce-mî puca nu se dic s
«c'am aruncat-o, orî c'am lsat-o în mâna
«Turcului 'am necinstit arma stpânireî>.
Sublim vorb în simplicitatea eî soldesc,
'în nimic maî prejos de cuventul vestit al

Spariailor c
ostaul nu trebuie s se întorc
din lupt fr pavza'î, xavfj kizi xav, viu, de-
desub, mort d'asupra'i.
Dac atât de târî i neînduplecai eraCi aceî
carî eiser sângerai, sdrobiî, schilodi din
cruntul mcel, cu cât maî aprinse i maî în-
trîtate nu erau simirile acelor carî luptaser
ca zmeiî, carî dedeser treî asalturî si nu bi-
ruiser, carî vedeau în faa lor blestemata re-
dut teafr 'în mâna dumanului trufa. Eî
n 'aveau astîmper pân a nu smulge cu or-ce
pre din ghiara Turcilor ucigaa întrire care
repusese viaa la atâia voinicî. efiî împr-
130 CARTEA EAPTEA

tiau ardorea soldailor ; în aceste disposi-


iunl colonelul Angelescu A. însrcina pe la

6V4 sera pe loc. -colonel Voinescu i pe cpi-


tanul Groza, din statul-major, a strînge înc
o-dat trupele i a le duce la un ultim atac.
Pentru a patra or, deci, în timp de 4 ore,
aceti neînfricoai ostai pornir la asalt.

Soldaii din batalionul al 2-ea de ventorî, gru-


pându-se cu aceia ai batalionelor din regimen-
tele al 14-ea, al 16-ea de dorobani si al 5-ea
de lini, se asverlir înc o-dat pe redut. In
sfîrit împizmata împrotivire a vrjmaului
s cletn d'atâta struin, se surp d'atâta
îndârjire: trupele nostre, cu maiorul Candiano-
Popescu A. în frunte, intr în redut. Un mo-
ment de scurt, dar învierunat lupt pept la
pept se petrecu atunci, lupt la care iau parte
i batalionele rusescî cari, pe când Românii
atacaser fata Vest, atacaser si ele fata Sud-
Vest a redutei, i ptrunser în'nuntru cu
maiorul Kwitka. Românii i Ruii dobor tot
ce resist i nu se pred, multe leiuri de du-
mani umplur atunci reduta. Turcii îî caut
în fug scparea, i învlmiala i înfrânge-
rea îî silesc s lase în mânele nostre 5 tunuri

i un steg pe care '1 cuceri, luptând cu port-


drapelul i cu ceî ce'l aprau, soldatul Grigore
Ion ajutat de sergentul Stan Gheorghe i de
GRIVIA 1 3 I

caporalul Nic Vasile, câteî trei din batalio-


nul al 2-ea de ventorî. Aceste fur trofeele
biruinei, resplata strlucitei purtri a osta-
ilor notri.
Dar scump erau pltite. In aceste patru a-

tacurî unul dupe altul ce dede divisiunea 4-a,

ea avu 27 oficieri si 1300 soldai rnitî sau


ucii. Printre morî erau cpitanul Buil, sub-
locotenentul Christodorescu, din al 14-ea de
dorobani; cpitanul Romano, sublocotenentul
Botescu din al 5-ea de lini ; locotenentul
Mihescu din al 2-ea batalion de ventorî.
Rnii : cpitan Maican, cpitan Coco, cpi-
tan Popovicî, cpitan Costin, cpitan Samur-
ca, cpitan Codrescu, cpitan Dimitrescu,
locotenent Pastia, locotenent Mateescu, sub-
locotenent Neniescu, sublocotenent Mcrescu
sublocotenent Dimitriu, sublocotenent Marcu,
sublocotenent Aurelian, sublocotenent Han-
doca, sublocotenent Mnescu, sublocotenent
Georgescu, sublocotenent lonescu Fotache,
sublocotenent Dimitrie Constantin, sublocote-
nent Blteanu, elevul din scola militar Albu.
Pe la 8 ore sera, când se lu reduta de tru-
pele nostre, nici armata, nici Domnitorul la
locul unde era tberât la un foc de bivuac în
liniile trupelor, n'aveu cunoscin de acest re-
sultat. Noptea se întinsese cu desevîrire, în
132 CARTEA EAPTEA

tunecimea adînc i ploia care turna nu lsau


s se ved nimic pe câmpul de btai. In de-
prtare se audiau numai pe drepta i la ex-
trema sting pucturî, când mal rare, când
maî vil, i în intervale gemetele rniilor din
ambulane i celor de pe câmp, pe carî cu-
'j

tau i adunau sanitarii la jalnica lumin a


tortelor si flinarelor. Lung si cernit ser
pentru ceî ce o trir ; trist ca i cugetrile
carî înv^luiau cu zbranic minile tutulor.
Dupe o di de lupt i nemesurate siline, oti-
rile române i ruse se aflau în aceiai posiiune

ca diminea, dor numai cu marî i durerose


goluri, cu perderl carî nu se cunosceu înc

exact, dar se scia c întrec 10.000 omenî.


i cu acesta, o situaiune plin de îngrijiri,

ccî cine putea s'asigure c vrjmaul, nr-


vindu-se de succesul obinut pen'aci prin
atâtea atacuri victorios respinse, nu va nvli
acum la rândul seu la ofensiva pe care armata
aliat romn-rus, sguduit de atâtea per-
derî, ar fi întîmpinat'o în condiiunî forte ne-
priinciose. Acest îngrijire determinase pe
Domnul Românilor a petrece noptea pe cmp
în rândurile armateî sale, spre a fi cu densa
la or-ce întîmplare, maî ales la creparea zori-
lor când obicînuit se fac întreprinderile res-

boinice. i cpetenia armateî rusescî, marele-


GRIVIA 133

duce Nicolae, împrtind aceleai îngrijiri,

mase i densul în acea nopte în bivuac.


In asemenea posomorîte disposiiunî ale
spiritelor sosi oficierul, întârdiat de nopte i
de greutatea drumului, cu raportul colonelului
Angelescu A. despre cucerirea redutei Grivia.
Imbucurtorea veste fu rada de lumin care
licri în întunericul sufletelor i al câmpului
de btai. Marele-duce îmbri pe Domnitor
i'l felicit pentru statornica viteji a otenilor

seî, si totî, Rusî si Romni, c'un glas izbucnir


în acel strigt care avea se resune mândru a
doua di peste Dunre pen în Carpaî Tr- :

iasc învingetoriî Grivieî!


CARTEA OPTA

'NAINTEA PLEVNEl
Consecuenele celei de a treia btlii de la Plevna. — Schimba-
rea tacticei urmate pen aci în contra posiiunei turcescî. In

locul atacurilor generale se hotresce de comandamentul ru-

sesc i romanesc a se împresura Plevna i a sili armata luî


Osman paa s se predea. —
Recundscerea vitejiei cu care
luptase otirea roman. —
Scrisdrea împratului Rusiei ctre
Domnul Romnilor. —
Turcii iaii ofensiva la 31 august

(12 septembre) în contra redutei Grivia cucerit de RomnI


i în contra celor 2 redute ocupate de generalul Skobelef.
Romnil resping pe Turci. — Generalul Skobelef, dup ce
lupt tot diua, prsesce cele 2 redute. — Romnil încep
lucrrile de apropiere în contra redutei Grivia n**. 2 i de
întrire a liniei lor de împresurare — Se presint Domni-
torului stegul luat de ostaii notri în lupta de la 30 august
(12 septembre^ — Osman paa a ce-
Respingerea de ctre
rerel de armistiiu pentru a s rdica rniii i a se îngropa
morii. —
Suferinele rniilor notri! râmai pe câmpul de
lupt i crudimele turcescî. —
Atac al Turcilor la ^
septembre în contra redutei ocupat de RomnI, Turcii sunt
respini. — Cuvintele pentru cari trupele romne întreprind
o nou aciune în contra redutei Grivia n*'.2 — Atacul de la

septembre, — Operaiunile cavaleriei romne i ruse pe malul


stîng al Vidului, la Vestul Plevnel. — Lupta roiorilor i
clrailor la Kneja, cucerirea unul stindard. — Intrarea în
Plevna a primului convoiu turcesc cu aprovisionrî de hran
i muniiuni. — Formarea corpului romn de observaiune
între Vid i Isker pentru asigurarea liniilor de comunicaiuni
ale armatei ndstre. — Lucrrile de întriri ale Romnilor înain-
t^z cu activitate ; scurt resumat al acestor lucrri pen la

mijlocul lui septembre. — Sosirea înaintea Plevnel a genera,


lulul Todleben. — Inspectarea posiiunilor Plevnel de acest

136 CARTEA OPTA

general împreun cu Domnitorul i cu marele-duce Nicolae.


Laude fcute Romanilor pentru fortificrile sverite dc
denil. — Generalul Todleben numit ajutor al cpetenie! ar_
matei de Vest. — Demonstraiunea generalului Krylof cu
cavaleria rus-romn în contra Rahovel. — Clraii romni
prind un convoiîl turcesc care voia s intre in Plevna. —
Recunoscerea divisiunel a 2-a român, susinut de cavaleria
de peste Vid, a posiiuneî turcesc! de la Opanez. — Intrarea
celui de al duoilea convoiu turcesc în Plevna. — Generalul
Arnoldi înlocuesce pe generalul Krylof în comandamentul
cavaleriei rus i romn de peste Vid. — Ordin de di al

generalului Krylof. — Lucrrile de întrire ale Romnilor de


la 1^/3^ septembre la octombre. — Greutile întîmpinate
de soldaii notri în svârirea acelor lucrri i în serviciul

de tranee. — Motivele cari determinar a treia aciune în


contra redutei Grivia n"' 2. — Atacul divisiunel a 4-a la
'/ig octombre*

A treia btlia de la Plevna fu maî însem-


nat de cât cele doue precedente de la V20 i
^Vso iulie i numeral trupelor cari luar
parte la densa, i prin silinele, prin jertfele
fcute sub ochii aruluî, Domnului Romnilor
si mareluî-duce Nicolae. Una sut treî-decî

miî omeni au format întregimea puterilor


romnescî, rusescî, turcescî, întrunite în rada
de aciune în diua de ^^^.
Cât de disproporionat cu aceste puterî, si-

line i jertfiri era îns resultatul pentru ar-

mata aliat rus-romn. O singur întrire,


—reduta Grivia — cuceritRomâ- în partea

nilor^ fr ca acest isbând isolat s aib


;

'NAINTEA PLEVNEÎ 13/

urmarea important ce se ndejduia, cci la


300 metri de densa se afla alt redut, tot
atât de puternic, care anula folosul acestei
cuceriri. In partea Ruilor, la extrema sting
generalul Skobelef,'dupe uriae trude, isbutise
a ocupa spre Kriin doue întriri turcescî
dar atât de slbite de crâncena lupt erau tru-
pele acestui general, în cât ele nu 'î putur
pstra posiiunele, i corpurile rusescî d'al-
turî erau prea sdruncinate de atacurile lor
neisbutite pentru a da ajutor.
'apoî chiar dac generalul Skobelef ar fi

putut pstra aceste întriri, resultatul ar fî

fost acela care se dovedi spre cucerita redut


a Griviteî. Adic armata aliat ar fl întâlnit
alte tbiî, alte întriri formidabile cror ar fî

trebuit se dea asalt, cci agerul i prudentul


Osman paa, ca o activitate vrednic de ad-
miraiune, redicase peste 20 asemenea înt-
riri cari închideau calea nvlitorului si fcea
dintr'un neînsemnat, i pen'aci necunosocut
tîrgule, o posiiune militar de cea maî mare
însemntate.
A doua di dupe sângerosa btîi se putu
face socotela exact a jertfelor ce ea costase,
întregul perderilor Românilor i Ruilor, la o
lalt, fu de 60 oficieri i peste 3000 soldai
mori, de 232 oficieri i 11,000 omeni rnii.
I 38 CARTEA OPTA

Otirea romnesc singur avea 15 oficieri


'1 ofîcier superior, 14 oficieri subalterni) i
1333 soldai ucii; 1 oficier superior, 40 o-

ficierî subalterni si 11 76 soldai rnii. Se în-

tâlnesce aci un fapt rar în statisticele câmpu-


rilor de btai, unde, în luptele cele mai aprinse
se socotesce 1 ucis la 6 sau 7 rnii. In bt-
lia de fat numerul uciilor în armata nostr
fu mai mare de cât numerul rniilor; do-
vad elocuent despre neînfrânta i pen la
morte statornica hotrîre a otenilor români.
Perderile Turcilor nu se putur cunosce
atunci, si armata aliat n'avea mcar con-
solaiunea de a sci c vrjmaul suferise ca i
densa din acest lupt. In otirea otoman,
în genere, asemenea sciine nu sunt exact
controlate. Tot ce s'a putut afla mai târditi
din prerile apreciatorilor competeni, din re-
laiunele diaritilor strini i personalului me-
dical internaional care se afla la acea epoc
în spitalele i ambulanele turcesci din Sofia,
Andrianopole, Constantinopole, este c nume-
rul ostailor turci rnii si ucii în aceste
patru dile de bombardare, i în btlia de la

Plevna, fu ca de 8 la 10,000 6-
frf^^ la

meni. Dupe aceste mrturii, numerul rniflor


si morilor otomani a fost mai ales însemnat
'xNAINTEA PLEVNEÎ 13^

în întririle Abdul-Kerim, la reduta luat de


Romani. Aci Turcii avur 3 paale afar din
lupt li va (general de brigad) Arab-Achnnet
;

paa fu ucis de doue sprturi de obuze ; ferik


(general de divisiy- Hasan paa i liva Rifaat

paa fur amendouî rnii.


Btlia de la 30 august avu doue resultate
însemnate. Cel d'ânteiu i de imediat înrîu-
rire, fu c statul-major rusesc se domiri, în
sfîrit, drept era prerea Domnului
cât de
Romanilor c
Plevna nu se putea lua cu a-
tacurî de for. Dac cucerirea a trei redute,
din cari doue ocupate i apoi perdute de gene-
ralul Skobelef costase 16,000 omeni (cu per-

derile de la ^^/g inclusiv) cât trebuia s se jert-


fesc spre a se lua cu asalt cele 20 redute
inamice cari formau trei linii de aprare în
jurul posiiuneî turcescî?
Domnul Carol declar, deci, comandamen-
tului rusesc c acum, dupe ce consimise a se
face acesta cercare spre a se vedea dreptatea
opiniuneî sale i a se dovedi c armata romn
nu se d în lturi de la greu, a urma planul
adoptat pen'aci, ar fi vinovat încpînare, i,
în cât îl privesce, nu mai pote duce în aseme-
nea condiiunî respunderea comandamentului
i impune jertfe inutile otireî sale. Imperatul
Alexandru însui începu a se convinge de ne-
140 CARTEA OPTA

folosina sistemei întrebuinat pen'aci de co-


mandamentul sistem care costase arma-
rus,
tei sale în aceste trei btlii înaintea Plevneî

25,000 omeni. Statul-major rusesc se altur,


dar, de prerea Domnului Romnilor, i prsi,
pentru moment, ideea atacurilor generale i
asalturilor directe. El înclin maî mult acum
spre adoptarea operaiunelor sistematice, spre
înconjurarea i închiderea armatei inamice,
singure operaiuni raionale cari se puteu în-
trebuina în faa unor întriri improvisate, este
adeverat, dar cari dobândiser o însemnat pu-
tere prin natura priincios a terîmuluî, prin
iscusina cu care erau dispuse, prin apra-
rea lor aprig i focul sdrobitor al armelor
moderne.
Al douilea însemnat resultat al btliei de
1^ frStembre ^^^e dc Si dovcdl atât armatei ru-
sesc!, câti lumeî întregi, ce este i ce pote
otirea romnesc. Nu fusese un moment în
care chiar aliaii notri, siguri c vor duce i
fr noî la capet lupta cu Turcia, puneu în
îndoial eficacitatea concursului ce le putea
da acest otire ? Si fr a maî vorbi de cu-
gete amgite cari nu simpatisau cu noî, sau
cror displcut era tot ce putea s înale na-
iunea romnesc, au nu se aflau chiar p'între
noî de nenorocirea vremilor de restrite co- 1
'NAINTEA PLEVNEi T4I

pleite duhuri cari 'î aminteu c, dupe aprope


doue vecurî de scdere i de umilin, abia
se îngduise acestei încercate eri a'î înfiina
o modest organisaiune militar cu care s
înlocuiasc poterile de Arnuî i de merce-
nari streini? Este, deci, de mirare dac în
unele din acele duhuri întunecate de nevoi si

suferine ale trecutului, maî steteau îndoelî c


din micul sîmbure, din smerita strej pamen-
trnesc va cresce si va înverdi atât de iute asa
mre frundi, c vor învia aa de repede ce-
tele neînfricoate ale luî Mircea si luî Vlad,
luîtefan i Mihaiu? Coste strepunse de su-
lie i rni ca s
le pipie cer necredincioii

spre a mrturi în înviere dovedi netgduite


;

trebuia s vin s arate celor obidii c proo-


roci erau poeii cari, ca tînerul i înflcratul
Cârlova, strvedeau în viitor i prediceau îm-
prosptat glori armelor romane ; ca matu-
rul Ion Ycrescu când, la înfiinarea otireî
naionale în 1830, striga: «La rând, Românilor,
eiî, mergei pe calea drept, slava strmo-
ilor vestii în cale ve atept».
Otea romnesc impunea acum tcere
cugetelor amgite i duhurilor întunecate; ea
realis profeiile poeilor, scriitorilor, patrioi-

nu desndejduiser de nemul lor. De


lor cari

o potriv în faa datoriei fuseser comandani


1^2 CARTEA OPTA

si artaser
soldai. Tinerii notri oficieri c
nu slujesc numai de podob i parad, cum
unii slabi de ângerî se 'nbiau a"î ponosi; c
sciu s pltesc cu sângele onorea de a fi în

fruntea vitejilor. 82 de companii alctuiau


cele doue colone române în diua de '^j^e'^b.e •

Dac s socotesce cifi^a maxim de 1 cpitan


i 8 oficieri subalterni de compani, cifr care
îns nu era complect în tote companiile
n6stre, reese un total de 128 oficieri subal-
terni cari intraser în foc cu trupele lor. To-
talul real nu trecea îns cu mult de sut ;
ju-
metate, dar, 5 4 din aceti tineri efi, fuseser
rnii sau ucii în acea di pe câmpul de btai.
Nu maî puin nepsare de morte, maî pucin
devotament si iubire de ter artaser soldaii
carideter aci dovad c firea resboinic a
Românului este ca bine-cuventatul i mnosul
seu pment : ori cât de îndelung ar remânea
elinâ, o singur brazd este de ajuns spre a'l
întorce în rodnic 'îmbilugat ogor.
C
cele ce dicem aci despre înrîurirea b-
tâUeî de la fl^^'eiftembre: cât privesce armata

nostr, nu sunt flose i peste mesur de si-

neî închipuiri, c acesta fu, din protiv, ho-


trîrea drept pe care se întemei de aci în-

ainte judecata asupra destoiniciei i valoreî


ostei romnesci, o dovedesc nu numai apre-
'NAINTEA PLEVNEÎ I43

cirile delegailor presei internaionale cari


asistaser la btlia de la drile de
sem i articolele diferitelor organe de publi-
citate din acel timp ; dar o dovedesc înc scri-

eri speciale publicate precum bro-maî târdiu,

ura cpitanului belgian i profesor la cola


de resbel din Bruxelles, d. Fisch; scrierea ofi-

cieruluî frances care subsemn «un tacticien»

relaiunea ce face despre resbelul Orientului


din 1877. i alte asemenea publicaiunî. Dar
dac faptele n'ar sta fa i ar maî fi trebu-
in de dovedi, ele sunt manifestate în chip
solemn i strlucit într un act emanând de la

o person august care fusese acolo pe câm-


pul de btai, sub aîcrui ochi, în diua de
rr^Subre' aflase armata romnesc i care
putuse s ved i s judece purtarea eî. A-
cest person atât de sus pus era Imperatul
Alexandru IT, i acel act este rescriptul în ur-
mtorea coprindere, ce Monarcul Rusiei a-
dres Suveranului Românilor dupe a treia b-
th de la Plevna *).

Inâlimeî Sale Doinmihn României.

Gorny-Studen 5 septembre 1877 la Poradim.

«Trupele române, unite cu acele ale arma-

*) Acest rescript a fost publicat în ^^Monitorul Oficiai^^ No. 8


din ianuarie 1878.
144 CARTEA OPTA

«teî mele puse sub comandamentul Inlimei


«Vostre, au dat de 30 i 31 august,
în dilele

«dovedi de eroic viteji luptând sub cel maî


«omorîtor foc al vrjmaului.
«Dorind a consâni amintirea acestei frii
«de arme, am conferit înlime! V6stre ordinul
«S-tului Georee ale crui însemne vi le-am în-

«mnat. Rog pe înlimea Vostr a priimi asi-


«gurarea sincerei mele iubiri».

ALEXANDRU.

Imperatul trimise prin adjutantul seu, con-


tele Ungern-Sternberg, a 4-a clas a ordinului
S-tuluî George, generalului Cernat, comandant
al armatei de operaiuni roman. Maiorul
Candiano-Popescu, care intrase în reduta tur-

cesc în fruntea batalionului al 2-ea de ven-»


torî, priimi aceia distinciune. Comandanii
i oficierii romnî ceî maî meritanî, fur ase-
menea onorai de suveranul Rusiei cu dife-

rite ordine ; în fine arul, spre a dovedi stima


sa armatei romane în întregul eî, ordon a
se distribui în batalionele, escadronele i ba-
teriile nostre tot atâtea însemne ale decorai-
uneî militare, câte se distribuir i în corpu-
rile rusescî. 150 cruci de S-tul George fur
ast-fel împrite soldailor romnî spre res-
plat a vitejiei lor.
'NAINTEA PLEVNEÎ I^^

Din di dimine la i^^^^re' Turcii luaser


ofensiva atât de temut, spre întririle Abdul-
Kerim. asupra redutei cucerite de Romnî
cari priimise acum denumirea de reduta Gri-
vieî if 1, pentru a se deosebi de reduta d'a-
lturî remas în mâna vrjmaului. Turcii
pir în acela timp la ofensiv pe stînga ar-

matei aliate, îndreptând din întririle de la

Kriin o aciune forte violent asupra detaa-


mentului Imeritinski. Eî puser aci siline
crîncene i desvoltar mari puteri pentru a
scote pe generalul Skobelef din posiiunile ce
ocupase, de unde linia de comunicaiunî i de
retragere a luî Osman paa spre Sofia i Or-
hanie era ameninat. Romniî, cu fot opin-
tirea fcut de vrjma i posiiunea expus
în care se aflai, luat sub focul redutei Grivi-
teî n° 2 care era numai la 300 metri de re-
duta lor. resistar victorios atacului turcesc.
Generalul Skobelef susinu o lupt ferbinte
tot diua ; îns detaamentul seii fiind forte
obosit i slbit de numerosele perderî ce încer-
case, neputând priimi ajutore de la cele-Falte

n^upe rusescî, tare încercate i densele în ajun,


fu nevoit, ctre ser, a prsi redutele ce ocu-
pase, i priimi ordin a se aeda înapoi, în faa
Muntelui Verde, pe posiiunî maî favorabile
pentru aprare.
1 46 CARTEA OPTA

Diverse au fo?^t aprecirile ce s'au fcut


asupra resultatuluî acestei lupte a generalului
Skobelef în diua de septembre'
pi'ecum n'a lipsit

nici critica în privina btliei din ajun. Con-


secuenî cu hotrîrea nostr de a ti un simplu
narator al evenimentelor petrecute, al faptelor
cari ne-a fost dat a le vedea îni-ne în cursul

acestei campanii, sau a le cunosce prin im-


formaiunî culese de la persone cari s'au
împrtit la densele, lsm altora cu maî
mult autoritate desbaterea acelor critice

i tragerea, conclusiunelor isvorînd dintr'însele.


Ne vom mrgini numai a consemna aci c
generalul Skobelef, în primul moment de
mâhnire când vedu c zadarnice remaser tote
silinele i jertfele trupelor sale, cari fuser
nevoite de atacurile învierunate ale Turcilor
a prsi cele doue redute cucerite, se plânse
amar, bravul general, de a fî fost lsat fr
ajutor; i aceste plângeri erau mai ales în-
dreptate contra generalului Levitzki, sub-ef
de stat-major general. Dar dreptatea cat s
mrturisesc c plângerea generalului Sko-
belef, explicabil din cuvinte psicologice i
din privirea neastîmprului i nobilei sete de
slav a acestui tîner general care atrsese
asupr-'i privirile prin fapte îndrznee, nu
era aci întemeiat pe consideraiuni raionale
'NAINTEA PLEVNEÎ I47

i tactice. Chiar dac s'ar fi trimis generalului


Skobelef un sprijin care nu 1 se putea da, în
realitate, în starea de sguduire a armatei de
Vest dup însemnatele perderî din ajun. chiar
dac ar fî putut menine acele doue redute ce
cucerise, este învederat c soluiunea proble-
mei pus armatei ahate ^naintea Plevnei nu
s'ar fî deslegat prin acesta. Resultatul n'ar fî

fost altul de cât a se reîncepe, în condiiuni


i mai nefavorabile, btlia, cu trupe sdrunci-
nate de aa mari perderî cari le mai redusese,
înc. efectivele, i le pusese în incontestabil
numeric fa cu armata protiv-
inferioritate

nic exaltat de succes, aprat de întriri


a cror putere, a cror aciune sdrobitore i
foc omorîtor se putuse aprecia. Generalul
Skobelef, în rpirea luptei, era coprins atunci
de aceias ilusiune de care fusese dominat
pen aci statul-major rusesc, aceia de a crede

c Plevna se putea birui numai cu ata-


curi de for, i tînerul general se ademenea
cu ndejdea c va ajunge la inta dorit
cu atâta struin, dar cu aa
puin temeiu
raional — c va lua Plevna cu asalt fr mai
lungi pregtiri. Tot ce s'ar fi luat, pote, era

cele doue redute despre Kriin cari trebuir a


se prsi, i mai fi înc una saia doue redute.
Dar alte mii de omeni ar fî trebuit s se
148 CARTEA OPTA

jertfescâ, i armata de Vest s se reduc


ast-fel în cât se fî în neputin a 'î urnoia
succesul; i înc doue linii de aprare, înc
vro ir> redute puternice ar fî remas în po-
sesiunea prevedetoruluî, i în împrotivire apri-
gului Osman.
Aceste fur motivele cugetate, raiunele
tactice impuse de situaiunea lucrurilor pentru
cari generalul Zotof, eful de stat-major al ar-

matei de Vest, din ordinul capului acestei ar-


mate, prescrise generalilor Imeritinski i Sko-
belef, în diua de iv^^^^mbre' ^ i^^ defensiv
spre a stvili pe vrjma, i a se retrage ctre
ser pe posiiunî maî solide în faa Muntelui
Verde.
Ordinul acesta era consecuena sistemei de
operaiuni care se adoptase acum în privina
aciune! ce avea s desfure de aci 'nainte
armata aliat de Vest în contra taberei întrite

a lui Osman paa. Scriitori competeni, au-


tori militari au dis c btlia de la sTp^mbre

a fost cea de pe urm erore, înaintea Plevneî,


a statuluî-major rusesc care voise a lua prin
atacuri de for i asalturi directe o posiiune
ce devenise atât de tare. Am aretat la locul
seu c comandantul armatei de Vest nu îm-
prtise vederile statului-major imperial în
privina planului de atac asupra Plevnei ;
i
'NAINTEA PLEVNEÎ
j^g

am spus cuvintele peniru cari, a'î face fr


ilusiunî asupra resullatuluî, Domnul Romani-
lor se hotrîse a pune în deplinire acel plan
în btlia de la 30. La lipsurile i neajunsurile
fcend obstacol acestui plan, i semnalate
atunci de Domnul Carol la greutile tactice
;

i strategice; la realitatea puterei dobândite de

posiiunea vrjmaului; la insuficiena forelor


trebuinciose întreprindere! ; la învederatele,
peste ori ce proporiunî perderi ce avea s im-
pun asaltul unor asemenea întriri, ca i la

neputina de a le birui prin colone de atac


careurmau s
strbat, descoperite, mari dis-
tane sub un foc maî pre sus de orî-ce siline
i zdrnicind orî cât de mare energi, maî s
adogir, în cursul btliei, incidente fatale ca
acel al începere! intempestive a luptei pe stînga,
în partea generalilor Skobelef i Krylof, i al

isolreî acestei lupte de aciunea general or-


donat pentru 3 ore ; ca acel al descoperire!
unei a doua redute la Grivia, ca întârdierea,
în fme, a colonei rusesc! din corpul al IX-ea
de a coopera cu divisia a 4-a roman la pri-

mele asaltur! asupra redute! Grivia n° 1.

A doua di de btli, statul-major rusesc


se convinse de dreptatea prere! Domnulu!
Românilor. Cu fîresc reaciune care urmezâ
adesea speranelor încetate, comandani! ru-
I 50 CARTEA OPTA

sesci fur un moment atât de impresionai de


neisbânda atacului de la f "T*.
11 septeinbro",
în cât în

consiliul de resbel care urm, generalii Nepo-


koitchiski, Levitzki. si însusî marele-duce Ni-
colae,emiser prerea de a se retrage armata
de Vest pe Osmu, sub acoperementul ceteî
Nicopole i maî în apropiere de Dunre. Dom-
nitorul, împreun cu generalul Miljutin, mi-
nistru de resbd al Rusiei, se opuser acestui
corent pesimist, opinând c trupele aliate tre-

buie s stea locului. Imperatul Alexandru se


altur de acest din urm prere, adoptân-
du-se pentru operaiunile ulteriore planul
Domnitorului. Ideea asalturilor generale fu
prsit. Procederea tactic ce o propusese
cpetenia armatei de Vest în consiliul de res-
boiu de la Radenia, avea de acum înainte a
fi pus în lucrare ;
trupele din jurul Plevnei
urmau a se ine în defensiv, a se întri prin
linii de aprare, a împresura i închide posi-
iunea inamic. Cavaleria de pe malul stîng
al Vidului urma s 'î îndoiesc privigherea,
sa tai comunicaiunile armatei luî Osman cu
Orhanie, Sofia, Rahova i Vidin, s împedice
aprovisionrile sale în hran i în muniiunî.
Atacuri generale n'aveau a se maî da, armata
aliat pstrând de-o-cam-dat defensiva i res-
trîngend cât maî mult cercul ei de împresu-
'NAINTEA FLEVNEÎ I ^ i

rare. Numai când cerinele tacticei obsidionalc


când necesitile de a ocupa posiiunî cari sâ
strîmpteze brîul de foc în jurul vrjmaului
ar reclama absolut, numai în caul acesta tru-

pele romne-ruse aveau s atace cu cât maî


mult circomspeciune i cruare de perderi
prea mari. Negreit c cu asemenea proce-
dere resultatul avea s fi maî întârdiat, dar
mai sigur, i el trebuia, pen în urm, s de-
termine predarea Plevneî i a trufaului muir
otoman cu întrega sa otire.
Neaprat c i pentru asemenea tactic,
puterile cari constituiau atunci armata de Vest
nu erau îndestultore, i ele trebuiau sporite
cu nouî contingente. S'a spus în partea ânteî
a acestei scrieri c, dupe a doua btlia îna-
intea Plevneî, Imperatul Alexandru ordonase
chimarea sub stegurî a 18r),000 omenî din
miliiile imperiului, i mobilisarea altor (*>
cor-
puri de armat. Din aceste corpurî cari erau
acum în mar spre Dunre, aveu a se aduce
trupele necesarii spre a întri armata din
Vestul Bulgariei. Pen la sosirea acelor aju-
tore, sarcina acestei armate consta întru a
ine în loc pe Osman, a'l împedica d'a ei din
Plevna pentru a'î opera junciunea fia cu
Suliman la Sud, fi cu Mehemet-Ali la Est.
- Ast-fel, în trsuri generale, fu tema care se
I
5 2 CARTEA OPTA

stabili în urma celei de a treia btlii din


'naintea Plevneî în sfaturile
urmate între co-
mandantul armatei rusescî i cpetenia otireî
romne; i acest tem priimi i deplina sanc-
iune a Imperatuluî Rusiei. Aciunea în acest
parte a teatrului de resbel avend, dar, a intra
întro fas cu totul alta de cea prevedut la

început de planul de operaiuni al statuluî-

major rusesc, i fîind-c aciunea în jurul


Plevneî avea s ia caracterul resboiuluî de
împresurare, arul i comandamentul ru-
sesc hotrîr a chima din Rusia pe ilustrul
aprtor al Sevastopoleî la 1854, pe generalul
Todleben, care, pen aci, se lsase neîntre-
buinat pe cât vreme domnea încrederea c
se va termina campania de fa în mod grab-
nic i strlucit prin isbânditore i nestvilit
înaintare a Ruilor pen la porile Constan-
tinopoleî.

Pentru Romani, planul adoptat acum era


'1
bine venit, cci acest plan era cel pe care
propusesese cpetenia lor înc de la 'l^^^^!^,

i eî ar fi dorit s'l ved priimit de la început.

Cu bucurie i cu ardore se puser eî pe lucru


când li se ordon urmarea luî, câcî Domnito-

rul,dupe adoptarea vederilor sale, nevoind a
perde un moment spre a'l pune cât maî ne-
zbovit în e^ecuiune, prescrisese a se începe
'NAINTEA PLEVNEÎ T
53

de armata roman, chiar de a doua di de b-


tlia, la 31 augast, lucrrile de întriri. De
i, precum am maî spus, armata nostr cu
fî-care micare important, cu fî-care înain-
tare a eî spre inamic, nu neîngrijia da se
întri repede pe posiiunile ocupate, îns în

acesta di de \l ^{p^^^,,^
se înfipser pentru ntei-

aî dat hotrît sapele i tîrncopele rom-


nescî în pmentul ce avea se fi atât de scor-
monit din jurul Plevneî, spre a redica acele
lucrri, anuri, paralele, lunete i redute cari
fceu la început chiar mirarea Ruilor pentru
repediciunea, îndemânarea i corectitudinea
cu cari se sveriaCi ; cari tur date de pild
armatei sale de marele-duce Nicolae, si atra-

ser laude din partea competentului i vesti-

tului inginer militar, a generalului Todleben,


când sosi înaintea Plevneî.
Prima grij a trupelor române dup ce cu-
ceriser reduta Grivieî n° 1, fusese d'a se
stabili într'ensa i a-îface pstrarea putincios,
cci la distana de 300 metri la care se afla
de cea l'alt redut n^ 2, era desvîrit do-
minat de focul acesteia si al întririlor ina-
mice de la Bucova. Comunicaia era tare pri-

mejdios, trupele nostre de susinere forte


expuse, i reservele, destinate a da ajutor în
cas de atac, trebuiau s se in la prea mare
154 CARTEA OPTA

deprtare, 1500 metri, pe cnd trupele tur-


cescî se aflau la G — 700 metri de reduta no-
str si surprinderile erau, ast-fel, înlesnite
vrjmaului. Garnisona romn a redutei avu
din aceste pricini destul de simtitore perderî
pen când se desvirir lucrrile interiore
de aprare, pen se înlar i se defilar pa-
rapetele, se redicar traverse, ceia ce se efec-

tua de la 31 august pen la Vu septembre.


Tot de o-dat, spre a se asigura ajungerea
ocrotit a reservelor la redut, se începu în
noptea de 31 august la Vis septembre sparea
unui drum acoperit pornind din valea Bucoveî
la reduta Grivia n^ Compania 3-a de geniu
1.

(cpitan Piteteanu) cu concursul a 3 com-


panii de infanteri, lucr diua i noptea la a-
cest drum acoperit pe o întindere de 1113
metri lungime, cu 4 metri lrgime, 1 metru
adîncime, i un parapet de 1 metru 30 ; lu-

crarea se svîri în 3 dile aa c la Vn; sep-


tembre era terminat.
Atacurile pe cari Turcii le îndreptaser în
contra generalului Skobelef i în contra re-
dutei Grivia n" 1, în diminea de r^lre, ^â-

cur ca tot diua trupele armatei romne-ruse


s stea sub arme, gata a se opune inamicului
în caul când ar fi pit cu intregimea forelor
sale la ofensiv general. Acest ofensiv îns
'NAINTEA PLEVNEÎ I55

nu urm. Dupe ce se respinse de ctre Ro-


mani încercarea Turcilor de a lua înapoi re-
duta Grivia n" 1, i dupe ce acetia reintrar
în posesiunea celor doue redute spre Kriin,
eî se oprir. Ca i în urma celor doue prime b-
tlii din iulie, Osman paa se mulumi cu iz-
bânda, netgduit vrednic de tot lauda, de
a fî inut pept cu atâta trie, i pentru a treia
or, armatelor arului, sporite de ast dat i
cu otea României. Generalul turcesc credu
c nu era neînsemnat resultatul de a fi zdr-
nicit cele maî mari siline ale acestor otiri,
cele maî nemesurate ale lor jertfe, fr ca ele
s'î ajung scopul; de a fi silit, în fine,

a sta locului pe marele-duce comandant al

armatei imperiale de operaiuni,, pe Domnul


Românilor i pe ensui puternicul Imperat al

Rusiei. Dac din punctul de vedere strategic


ar fi putut i ar fi trebuit, printr'o energic
micare înainte, printr'o puternic ofensiv
asupra adversarului respins i sdruncinat, s
fîâmaî bine folosite izbândele de ^^/so iulie

i f'i ,^"p,eHnj,e
marealului otoman, din privi-

rea vedeî, ens, ce-î deter aceste izbânde,


din privirea renumeluî i falei ce-i atraser, el

a trebuit s se sim mulumit, i cu dreptate


este a mrturisi c temeiu avea numele de
victorios, de Ga 21^ ce Padiahul conferi lui
I56 CARTEA OPTA

Osman paa dupe a treia btlia de la Plevna.


Din zorî, la s^^mbre' cpetenia armatei de
Vest era clare, i pornise cu marele-duce Ni-
colae a priveghia i dirige micrile ordonate
trupelor pentru a se împrotivi înaintrei ina-
micului. In acea diminet se înfi Domnu-
lui Romnilor i mareluî-duce, chiar pe câm-
pul de btli, stegul turcesc luat în sera din
ajun de trupele nostre în reduta Grivieî. El
era purtat de cuceritorul seu Grigore Ton, în-
soit de caporalul i sergentul ce '1 ajutaser
înacest viteji, i câte-treî condui de co-
mandantul batalionului al 2-ea de ventorî
în timpul asaltului, maiorul Candiano-Po-
pescu A. care, dupe obiceiul ostesc, arunc-
la piciorele înalilor comandani trofeul luat

de la vrjma. Domnitorul i marele-duce

mulumir dând laude acestor voinici ipunen-


du-le pe pept, Suveranul României, Virtutea
militar^ i marele-duce, din partea Impera-
tuluî, crucea S-tuluî George. Acest scen res-

boinic înl entusiasmul armatei aliate, i


maî ales al otenilor români cari avuseser
succesul a cuceri,împreun cu reduta, 3 tu-
nuri i un steg în btlia din diua precedent.
Domnul, împreun cu Imperatul care sosi
spre amedi, i cu marele-duce Nicolae, merse
de visit la ambulane pe rniii Rui i Ro-
'NAIKTEA PLEVNEÎ

mnî, i maî la fî-care dintr'eniî rosti cu-


vinte de mângâiere. Personalul medical român
ÎI împlinea datoria cu meritoria i de re-
cunotin vrednic abnegaiune, cu uman
i fresc iubire. Fr preget în cunoscu-
tal activitate era inspectorul-general al ser-
viciului nostru sanitar, doctorul Davila, care
dirigea, cu autoritatea i experiena ce cu-
lesese în person în resboiul din 1870, în-

semnatul seu serviciu, veghiând la operaiuni


i îngrijiri, la uurarea putincios a suferine-
lor vitejilor cari rbdai dureri pentru patria.
Muli din rniii notri, dupe primele pansa-
mente, se putur evacua, chiar în acea di sau
în dilele urmetore, spre ambulanele de a doua

lini la Mecica i Muselimselo, i spre spitalele


din er. In timpul luptei i'niî erau adui la

locurile de pansament cari se aflaii în apro-


pierea trupelor, sanitarii i brancardierii înain-
tau cu eroic devotament pen sub glonele
vrjmaului i redicau pe ceî cduî. Domni-
torul conferi bine meritate resplâî, decorând
maî muli medici i infirmieri cari se distin-
ser prin aa nobil jertfire de sineî. Tot
noptea i a doua di, personalul medical cu-
treier câmpul debtai, cercet vile, scotoci
tufiurile spre a descoperi pe ceî cari, în ne-
putin a se scula, zceau printr ensele.
I 5 8 CARTEA OPTA

Muli din ostaii notri cduser ucii sau


rnii pe platoul dinaintea redutei Grivia
2, în imediata dominaiune a focului turcesc.
A doua di, ^7]2j ca i a treia i a patra di, me-
dicii i ambulancieriî notri se silir a redica
pe rnii, spre a1 împrti cu mântuitore în-
grijiri; pe mori, spre a le da ultimele datorii.

Ins îndat ce impiegaii sanitari se apropiau,


Turcii trgeau într îniî duoi din eî pltir cu ;

viaa, maî muli alii cu rni, devotamentul


lor. Ei nu se descoragiar i repeir necon-

tenit cercrile în aste patru dile, înfiând


stegul alb, stegul convenional de Geneva
la

al Cruceî Roii, înlând steg alb cu semi-lun


roi, adoptat de serviciul sanitar al armatei
otomane. Tote fur în zadar. eful de stat-

major al armatei de Vest, generalul Zotof, tri-

mise un parlamentar în tabera turcesc spre


a cere o scurt suspensiune de arme pentru
a se îngropa morii i redica rniii. Coman-
dantul turcesc respunse c cererea nu se pote
acorda, posiiunele ruse-romne fiind prea a-
propiate de ale sale, i nevoind a îngdui s
i se ved si s i se studieze întririle.
Câi din acei nenorocii ai notri frai cari
ar fi putut fî scpai i întori la via, nu pe-
rir ast-fel, lipsii de ajutor în durerile rnilor,

în chinurile setei, în fiorile i agona cea mai


'NAINTEA PLEVNEI i

cumplit a nioreî. Fericii acei carîîî dedeser


sufletul pe loc, cci nu maî aveau rabde s
aceste suferine^ nici s ptimesc caznele
Cerkezilor i bai-bozucilor cari, ca nisce ade-
verate fere ce es din vizuini, s strecurau
noptea afar din anurile i redutele lor, des-
puiau i batjocoreau morii, schinguiaii i m-
celreau rniii. Desluit se auclir, în nopile
de 3 1 august i 1 septembre, de ante-postu-
rile i de garnisona redutei nostre, gemete ale
rniilor remaî pe câmp înaintea întrire!
vrjmae, ipete de desndejduire ale celor ce
priimiaii lovitura de morte de la ucigai. Cu
inima resvrtit i turbat, soldaii notri s'ar

fi asverlit pe acei mîravî dac n'ar fi fost

oprii cu mare sfl de oficieri, spre a nu se


încinge lupte neordonate ;
i eî erau nevoii s
îngduie asemenea odiose fapte sevârite în
apropierea lor. Tot ce putur s fac unii
dintr'înii, fu d'a ei câte unul, duoî, în întu-
nericul nopei, da se târî în direciunea de
unde porneu plângeri ca s descopere pe ne-
fericitul ce zcea acolo, d'a '1 încrca pe umeri
i d'a fugi cu dînsul spre reduta nostr, îna-
inte ca sentinelele turcesci s prind de veste
i s trag foc asupra lor.

Acest neomenos purtare a Turcilor cu r-


niii romni i rui, s'a constatat atunci în
i6o CARTEA OPTA

mod formal de toi corespondenii presei str-


i le au des-
ine cari au fost martori oculari
cris maî însemnate diare europeane.
în cele
Asemenea fapte ar desonora numele luî Os-
man, daca nu s'ar sci c
aceste crude deprin-
deri au fost pururea în firea soldailor musul-
mani, si c orî-ce comandant turcesc este ne-
putincios a le opri. In resboiul de fa, ca în
cele anteriore, ele se sevârir, din nefericire,

pretutindeni de otirile otomane: la ipka,


de armata lui Suliman; la Haidarkioî, la Ka-

rahasankioî, de armata lui Mehemet-Ali; în


Asia, de ctre aceia a luî Muktar. Negreit c
cu atât mai mare cat s
fi tria de suflet a
otenilor luptând cu aa fanatici protivnici de

la cari n'au s întîmpine nici o cruare ; dar


cu atât cresce i mânia, cu atât se 'nspresce
i hotrîrea d'a învinge sau d'a lupta pen la

morte.
Acestea erau simirile cari ferbeau în ini-

mile Românilor, i ei erau nerbdtori de nou


prilej de lupt, spre a se resbuna. II aflar
în curend în diua de septembre. Turcii,
dupe ofensiva ce îndreptaser la s^'^bre asu-
pra stîngei nostre, i lurei înapoi de la ge-

neralul Skobelef a celor 2 redute, voir s


ajung la acela scop i pe drepta, în contra
Românilor, scoându-i din stpânirea cuceri-
'NAINTEA PLEVNEi l6l

teî redute. De unde tot cliua de Vis septem-


bre vrjmaul stetuse linitit, la -/j^, pe la 5

ore sera, el deschide o viu bombardare asupra


redutei nostre care le respunde pe dat, i
schimbul de ghiulele inu doue Pe înserat, ore.

mai multe tabore de infanteri turcesc es


din întrirea Gri vitei n" - 2 si din anurile des-
pre Bucova, i pornesc la atac asupra întâri-

reî nostre. Dar soldaii rornnî îî ateptau ne-


clintii. Se schimbaser acum lucrurile ; Turcii
eraia nevhtorî, Romniî în aprare. Acetia
lsar colona de atac inamic s se apropi
Ia 100 metri de sântul redutei, si deschiser
de o-dat un foc nprasnic. Rândurile turcescî
sfâiate i amestecate, tot nu se oprir, i se
repedir cu hotrîre la an. Dar aci vitejii
notri le priimir cu baioneta, pe când apr-
torii d înuntrul redutei, de pe banchet i pa-
rapet, aruncau foc i trsnet asupra lor. Dupe
aprope o or de lupt, musulmanii fur sihî
la retragere, lsând peste 100 din ai lor mori
în an i înaintea redutei ; numerul rniilor
ce avur nu se putu constata, dar negreit c
a trebuit s fia mal mult de înduoit. Trupele
romne avur 80 mort! si rnitî la o Talt.
Imperatul Alexandru, mulumit de acest
nou prob de destoinici a trupelor nostre, de
virtutea^ ostesc ce dovedeau necontenit,
l62 CARTEA OPTA

priimi diua Vis septembre, din manele


în
Domnitorului, marea cruce a ordinului Stelei
României ca mrturia a stimei sale pentru
naiunea roman si viteza eî armat, ca a-
mintire a luptelor susinute de densa în fr-
esc înelegere cu armata imperial. Marele-
duce Nicolae i Domnitorul inspectar a doua
di posiiunile i întririle redicate pe liniile
romne. Cpetenia armatei rusescî i statul
seil major fur surprini de activitatea i pri-

ceperea cu cari armata nostr, în aceste patru


dile
?
de la ]2 septembre^,
îsî
»
redicase întririle în

scop de a se apra în contra vrjmaului i a'l

închide, ca într o curs, în meterezurile sale.


Intr'adever, în acea di de Vic septembre, ar-
mata romn terminase drumul acoperit de
1113 metri lungime legnd valea Bucoveî cu
reduta cucerit : transformase si întorsese în
contra inamicului acest redut, i, în drepta
redanuluî luat Ia H
3"''.,,,
septembre'
artileria divisiuneî

a 4-a construise 1 bateri cu 8 tunuri spre a


bate reduta Grivita n*' 2 si întririle turcesc!
de la Bucova. Divisia 3-a redicase, dup 30
august. 3 nouî baterii armate cu 18 tunuri; doue
trgeau cu 1 2 tunuri tot asupra Grivieî n" 2 ;

a treia bateri, cu (*)


tunuri, btea în tabera tur-
cesc d'asupra Bucoveî. Afar de acesta, tru-
pele nostre de genia, ajutate de despriri de
'NAINTEA PLEVNEÎ 163

infanteria, începuser a lucra cu mare activitate


redutele Alexandru i Verhia pentru a opri o
eventual cercare ofensiv a Turcilor, cari ar
fî putut s înainteze pe valea Bucoveî i s se
arunce asupra flancului nostru drept, i, între
aceste redute, se construise o lini de aprare
pentru infanteri compus din retranamente
ocrotitore i gropi de tiraliorî. Spre aîmpedica
asemenea pe vrjma din posiiunile de la
Opanez d'a întorce aripa nostr drept 'a o
lovi în spate, se construiau în acela timp

doue redute la Kalisovat si la Riben.


Marele-duce Nicolae era atât de mulumit
de acest nepreget d a se întri al otireî ro-
mnescî, încât chiar a doua di, septembre,
adresa de la cuartierul seu din Radenia ur-
m.torea depe Domnului Românilor : «Te
«rog a ordona struitor flancului stîng al cor-

«puluî al IV-ea rusesc i divisiuneî a 2-a Ime-


«ritinski, s se fortifice tot aa de tare cum a
«fcut otirea Ta.» Cci, pe când trupele nos-
tre lucrau cu atâta ardore la întriri spre a'i
face aciolri în contra vrjmaului, i apropi-
eri din cari s-1 pot ataca i lovi mai sigur,
trupele rusesci d'alturi de noi nu începuser
înc mai nici o lucrare serios de întrire.
Adeverat este c regimentele rusesci erau mai
puin bine cpuite cu uneltele de lucru trebu-
T 64 CARTEA OPTA

inciose, i c afar de ce posedau cele doue


batalione de sptori fcend parte din corpu-
rile al IX-ea i al IV-ea, se aflau forte puine
sape i tîrncope prin corpuri ;
soldaii rui
n'aveau, ca soldaii notri, preiosa sap Lee-
mann. Lipsa de asemenea unelte, care se le-

cui mai trdiu, se simise tare de Rusî în


btlia de la 30 august. Generalul Skobelef se
plânsese oficial c, în parte, i din acest pri-

cin nu putuse s se întrescâ repede i s'î


pstreze posiiuniunile pe cari înaintase la 27;

c în qiua de 30 suferise iari mult din acea


lips, i c soldaii seî fuseser nevoii a'î spa
cu baioneta gropi de adeposturî i a scote
pmântul cu capacele bidonelor.
Dar este aijderea adeverat c soldatul rus,
în genere,nu punea mare pre pe întriri ele ;

îî preau de prisos socotind cea maî bun c


întrire este peptul otenilor. Efect, precum
am dis într'alt loc, al temperamentului plin
de abnegaiune, de nemrginit devotament i
neîntrecut viteji a ostaului rus; — dar
sciinta este sciinta, si tot la densa trebuie a
se recurge pentru a'î cere mijloce de ocrotire
în contra îngrozitorelor eî descoperiri, metode
de aprare în contra modernelor inveniunî
de distrugere. A fost nevoi de tot renumele
i de tfjt autoritatea vestitului inginer militar,
;

'NAINTEA PLEVNEÎ 165

generalului Todlebeu, spre a reînoi în soldaii


rui deprinderea lucrrilor de întriri ; a tre-

buit, spre a reîntorce stima ctre dînsele în


gloriosa armat care, cu doue-deci i urn de
anî înapoi, aretase lumeî în admirare cum
sciuse s întrebuineze si s folosesc fortifî-

crile de la Mamelomd Verde si de la Turmd


Malakofiduî, a trebuit ca ilustrul aprtor al

Sevastopolel s vin însui s le amintesc


valorea fortifîcaiunilor improvisate.
Dupe ce terminar inspectarea posiiunilor
i întririlor din liniile nostre, Domnitorul, îm-
preun cu cpetenia armatei rusescî, trecur
în revist otirea romnesc, atât trupele din
retranamente i din imediata apropiere a ina-
micului, cât i reservele cari se aflau sub
arme în ordine de btai. Marele-duce Ni-
colae salut în romnesce rândurile cu urarea
«sntate copil!» i apoi, în numele fratelui

seu, Imperatul, ca i din partea sa îns-î,


comandantul cap al armatei rusescî le aduse
laude i mulumiri cari fur traduse soldailor
de Domnul lor. Frumos peste orî-ce cuvîntare
era pe câmpia, faa vrjmaului, tînera
în
nostr oste care avea îndemn d'a se mândri
i înaintea acelor iruri peste cari trecuse
mortea, înaintea acelor stegurî peste cari su-
flase vijelia btliei, orî-cine trecea acum cu
:

i66 CARTEA OPTA

respect. Privelitea marial a trupelor, duhul


lor i rîvnitor de fapte
pornit spre resboire
mari, fceau brbtesc i plcut întiprire.
Domnul îndrept otireî sale urmetorul
ordin de di

« Ostai!
«Iii btlia de la 30 august, ca 111 luptele cari au
«precedat i urmat acest memorabil di, voî aî
«dovedit c virtuile strbune n'au perit din rându-
«rile otenilor romnî. Sub focul cel maî viu al ina-

« micului aî înfruntat mortea cu brbia^ aî luat o


«redut, un drapel i treî tunurî.

«era ve va fi recunosctore de devotamentul, de


«abnegaiunea vostr; iar Eu, Domnul i Coman-
mândru de voî i ve mulumesc.
«dantul vostru, sunt
«De i am avut simitore perderî, de i deplâng
«împreun cu voî vitejiî camaradî cduî pe câmpul
«de onore, dar sângele versat nu va fi în zadar:
«dintr'însul va rodi mrirea i independena Patrieîl

«Dat în domnescul Nostru cuartier general al ar-


«mateî de Vest, Poradim în 5 septembre 1877».

CAROL

Trofeele luate în reduta Gri vi a n" 1 se îm-


priser fresce între Romnî, cari avuseser
cele maî multe trupe la atacul întrireî, i
cele 3 batalione rusescî din corpul al IX-lea.
Romniî avur stegul luat de vântori i 3 tu-

nuri, Ruii avur cele lalte 2 tunuri. Domni-


NAINTEA PLEVNEi 167

torul ordon a se duce în Bucurescî de maio-


rul Candiano-Fopescu tunurile, împreun cu
stegul purtat de ceî trei cuceritori aî luî, i
prin ordinul de di care urmez, fcu cunoscut
armatei destinaiunea ce hotârîse a se da
semnelor eî de biruin :

« Ostai !

«In diua de 30 august virtutea vostr a cununat


«cu victoria stegurile romane. Regimentul al 14-ea
«de dorobani i batalionul al 2-ea de ventorî, îm.-
«preun cu trei batalione din gloriosa armat rus,
«au luat din manele inamicului reduta ce el apra

«cu atâta învierunare, i un drapel i trei tunuri au


«fost cucerite de trupele nostre.
«Aceste trofee Eu ordon a se trimite în capitala
«ereî i a se pstra acolo ca o vecînic dovad a
«vitejiei armatei romnescî. Drapelul se va aeda
«de o cam dat în Arsenal, pen se va hotrî defi-
«nitiv locul unde are s se pstreze.
«Iar tunurile luate de la vrjma, doue se vor a-
< eda de ambele pri ale statueî luî Mihai Vitezul.
«Umbra mre a gloriosului Domn va vedea ast-
«fel c otenii romnî au remas pen astdî fii aî
«eroilor de la Clugrenî.
«Cel d'al treilea tun se va aeda înaintea marelui
«corp de gard de la Palatul domnesc, pentru a fi

«pururea, pentru brava nostr armat, un glorios


«exemplu de imitat.
«Dat în domnescul Nostru cuartier al armatei de
«Vest, în Poradim, la 5 septembre 1877».
CAROL
i68 CARTEA OPTA

Cu Iote lucrrile de acoperire i defilare

de focul inamicului cari se fcuser în cuce-


rita redut Grivia n"" 1, ocuparea eî era tare
îngreunat prin primejduitorea vecintate a
întrire! n*" 2, remas în mâna Turcilor si a-
numai
flându-se la 300 metri de reduta nostrâ.

Aprtorii redutei Griviei n° 1 erau forte ex-


pui tragere! turcesc! ,
i aveau d Unice i
simitore perderî ; eî încercau alarme continue
de ameninarea întorcere! ofensive a inami-
cului 'a unu! atac pornit din apropiere. Pentru
a întri, dar, posiiunea trupelor nostre spre
Grivia, pentru a le scuti, în acea parte, de per-
der! de tote dilele i a le asigura o priveghire
ma! sigur i maî linitit, respingerea vrj-
maului din reduta Grivia n° 2 era pe atât
de trebuincios; pe cât i de dorit. Domnito-
rul convocase în diua de * septembre pe
comandantul corpului român, generalul Cer-
nat, pe câte-i trei comandani a! divisiunelor

i pe comandanii armelor speciale în consiliu


de resbel, pentru a se cerceta mijlocele cele
mai nemerite spre a scote pe inamic din po-
siiunea lui înaintat, i a'î lua din stpânire
reduta Grivia n"* 2. Nu era aci de loc vorba
de o aciune ca cele ce se urmaser 'naintea
Plevneî în luna lui iulie i la n'avea
a se ei din sistemul de procedere care se
'NIMEA PLEVNEÎ 169

alesese, n'avea a se da atac de o-dat i pe


tot linia cu întregul forelor armatei de Vest.
3 batalione, numai, aveau a se destina la

acesta aciune, care urma a se sevâri prin


înaintare la atac ocrotit de lucrri de apro-
piere cari s scurteze maî mull spaciul de
percurs descoperit. Recunoscendu-se în con-
siliul de resbel necesitatea acestei aciuni
pentru asigurarea posiiuneî armatei romne,
se recunoscu asemenea i urgena cu care
trebuia întreprins, cci se vedea cum Tur-
ci! lucrau necontenit, de la .31 august, la

acea redut, i nu trebuia a le lsa timp a'î

spori tria. Se decise, deci, a treia di, Vis sep-


tembre, pentru atac, i Domnul ordon ca în
acest interval trupele nostre s lucreze di i
nopte spre a executa doue ramuri de apro-
piere i o paralel, la 350 metri de reduta
turceasc.
împreun cu aceste disposiiunî menite a
asigura resultatul i a împuina, pe cât cu pu-
tin, perderile, se ordon pentru acea di o de-
monstraiune spre reduta inamic, atât pentru
a vedea gradul de privighire al inamicului i
forele ce inea în redut, cât i pentru a
el

recunosce amînunit teremul dinaintea redu-


tei, spre a nu se maî întîmpina în atac obsta-

cole i surprinderi fatale ca la 30 august. Doue


lyO CARTEA OPTA

companii ale cpitanilor Botez i Irinfiia, din


regimentul al 13-ea de dorobani, priimir or-
din a executa acesta recunoscere. Ele porni-
ser din drumul acoperit la 3 ore d. a. i
compania cpitanului Botez înaint spre re-
dut, desfurându-se în tiraliorî; compania
cpitanului îrimia urma ca susinere. îndat
ce inamicul zri înaintarea trupelor nostre, el

deschise focul asupra lor, la care tiralioriî

notri respunser fiind susinui i de bateria


nostr de la Redan, care începuse a trage a-

supra întrire] turcesci. In acest foc locotenen-


tul de artileri Paraschivescu fu greu rnit
de un glon; iar companiile nostre, împlinin-
du-î scopul i constatând c Turcii sunt pe
paz, se retraser în bun ordine, avend un
sergent ucis i 4 soldai rnii în scurta re-

cunoscere.
Ordinile de executarea atacului se dedeser
de comandantul corpului romn pentru */

septembre. In acea di artileria îi începu la (>

ore diminea aciunea, i o prelungi pen la

ora 1 d. a. comform ordinului special al

Domnitorului, spre a sdruncina maî tare pa-


rapetul redutei inamice i a înlesni sarcina
batalionelor nostre ; iar atacul avea s'ncep
la ora 1. Colona de atac avea urmtorea for-

maiune 5
:
'NAINTEA PLEVNEÎ
j^j

Comandant, colonel Sachelarie O. comandant al 1-eî


brigade de reserv.
Batalionul al 2-ea din regimentul al 15-ea de
dorobani, comandant maior Nicolae Jon.
Batalionul al 2-ea din regimentul 9-ea de doro-
bani, comandant maior Handoca.
Batalionul al 'i-ea din regimentul l-iu de lini,
comandar.t maior Rdulescu.
Susinere : regimentul 7-ea de lini, comandat de
loc. -colonel Grigore Ion.

La ora 1 colonelul Sachelarie dete semnalul


de atac. Maiorul Nicolae Ion pornesce cu ba-
talionul al 2-a din regimentul al ir)-eade doro-
bani sil desfur în tiraliorî, avend între rân-
duri omeni purtând gabione pentru umplerea
anului i scrî de escaladare a parapetului.
Dorobanii se reped fr'a trage foc asupra re-

transamentului inamic dinlmintea redutei, de


unde, dupe o scurt lupt cu baioneta, res-
ping pe Turci cari fug spre redut. Imediat
dupe acest prim succes, maiorul Nicolae Ion
comand soldailor seî a pi 'nainte, i, în
capul lor, se repede asupra redutei, ajunge la
an unde se încinge o ferbinte încierare cu
vrimasiî asedatî într'însul, si cu ceî din re-
dut. Bravii dorobani isbutesc prin voinicescul
lor avent a ocupa anul; eî pun scrile spre
a începe suiul parapetului, dar aci tote opin-
telele lor se frâng de 'nlimea vertical, drept
12
1^2 CARTEA OPTA

ca zidul^ a peptiiluî de pmeiit formând escarpa,


precum i de focul crâncen pornit de pe ban-
cheta redutei. Vitezul maior Nicolae Ion cade
lovit de glon ; din ceî patru comandani de
compania, unul e ucis, 3 sunt rnii. In timpul
acesta batalionul al 2-a din regimentul al 9-ea
de dorobani, în colone de compania, alerg
în ajutorul batalionului care lupta în anul
redutei, dar Turcii concentrez asupra acestei
trupe un foc atât de omorîtor de glonte i de
rapnele care o lovesce în front, din redut, i
în flanc din întririle de la Bucova, în cât în
curend comandantul batalionului, maior Han-
doca, i un mare numer de oficieri sunt rnii
i pui afar din lupt, rândurile sunt sdrun-
cinate i 'naintarea este oprit. Atunci coman-
dantul colonei, colonelul Sachelarie, spre a în-
tri atacul 'a-i da impulsiune, pornesce bata-
lionul din regimentul l-iu de lini, care, con-
dus de maiorul Rdulescu, ajunge pen la

retranamentul în care se adepostiser cele-F-


alte trupe i de unde schimbau focuri cu re-
duta turcesc. Dar si acest al 3 -ea batalion
întîmpin mari perderî în oficieri i soldai;
între oficierii cari cdur din acest batalion fu
i cpitanul Cfinescu D. de la cuartierul-ge-

neral, care însoise trupele de atac i fu ucis


de un glon în frunte.
'NAmTEA PLEVNEÎ 173

Bravii notri oteni puneau eroice, dar za-

darnice siline spre a învinge înderetnica îm-


protivire a Osmanliilor ; cele 3 batalione cari
intraser în foc i perduser muli dintr aî lor

erau copleite de numerul vrjmaului din re-


dut, i de reservele turcesc! cari alergaser
în forte coversitore din taberaîntrit de la
Bucova. Cu tote acestea, comandantul atacu-
lui voi se maî fac o ultim opintire cu cele 2

batalione din reserv, i ordona regimentului


al 7-ea de lini, care se afla în paralela nostr
nteia, a merge în ajutorul trupelor inveluite în
lupt. Batalionul l-iii al acestui regiment, cu
maiorul Pega în cap, sare cu hotrîre peste
parapetul paralelei i se asverl 'nainte, dar
abia sosit pe glacisul redutei, acest batalion
pltesce i densul cu prisos sângerosa deciu-
ial a moreî.
Domnitorul priveghia de pe înlimea redutei
Grivia n*' 1 peripeiile luptei. Vedend c, cu
tot struina si statornicia batalionelor cari
atacase, nu se putuse înfrânge numai cu dîn-
sele înprotivirea vrjmaului, i chibzuind c
a trimite în foc alte trupe ar fî a înciera o
aciune întins i general care nu era în inten-
iunile comandamentului i în sistema de pro-
cedere adoptat, precum i a impune otireî
nostre mari perderi, disproporionate cu scopul
;

I 74 CARTEA OPTA

la care se tindea, cpetenia armatei romane


transmise, dar, colonelului Sachelarie ordinul
a suspende atacul i a retrage din foc trupele
sale, acoperindu-le cu batalionul al 2-a din
regimentul al 7-ea de lini. Lupta se termin
ast-fel pe la orele 5 sera.

i în acesta lovire, ca în cele precedente i


în cele urmtore, oficierii si soldaii notri do-
vedir resboinic vitejia, voinicesc avent; i
învederat mrturi a marinimieî cu care îî
versau sângele pentru er este chiar nume-
rul perderilor, în proporiune cu efectivul res-
trîns de trupe cari luar parte la lupt. In
cele 8 batalione de atac i în cele 2 de susi-

nere, cduser 20 oficieri (5 mori, 15 rnii);


i 123 soldai ucii, 452 rnii; total 595
omeni afar din lupt. Oficierii cari jertfir
aci viaa pentru onorea steguluî fur maiorul :

Nicolae Ion, comandantul batalionului al 2-a


din regimentul al 15-ea de dorobani; cpi-
tanii Nstase Ion, din acela regiment Bog-
:
;

dan Nicolae, din batalionul al 3 -ea de ventori,


ataat la marele-cuartier domnesc locote- ;

nentul Clinescu Dimitrie, ofîcier de ordonan


al comandantului corpului de operaiuni ; sub-
locotenentul Dnescu din al 15-ea regiment
de dorobani. Oficierii rnii erau : maiorul
Handoca, din regimentul al 9 -ea de dorobani
;
;

'NAINTEA PLEVNEÎ

cpitanii : Andronescu Grigore, Rusu loachim


i Hacik. din al 15-ea regiment de dorobani
lonescu, din al 9-ea de dorobani ;
Veropol
Neagoe, din l-iul de lini ; Davidescu i Mih-
escu George, din . al 7-ea de lini. Locote-
nenii : Nicolaevicî, din al lo-ea de dorobani;
Rtescu Dimitrie, din al 9-ea de dorobani
Rdulescu Ton i Macri, din l-iul de lini;
Georgescu tefan, din al 7-ea de lini. Sub-
locotenenii : Nicolescu George i Yalentinenu,
din al IT) de dorobani.
Nici de rândul acesta Turcii nu se depr-
tar de la selbatecul lor obiceiu d"a mcelri
pe rnii i batjocori pe mori. Trupurile ma-
iorului Nicolae Ion i cpitanului Nstase,
mori în anul redutei, fur sfrticate cu to-
pore ;
rniii notri cari îq retragere nu se
putur redica din acel an, fur ucii. Servi-
ciul nostru sanitar se folosi de lumina dileî

spre aaduna rniii de pe câmpul de lupt,


îns nu fr a tî expui focurilor inamicului
care, nerespectând semnul Cruceî Roie, cuta
si împedice în acest uman îndeletnicire.
Dac revenim asupra tristelor incidente de
acestfel, o facem spre a deslui cum prin în-

gduina unor asemenea barbarii îi ofilise


armata otoman gloria, îî înstrinase firescele

176 CARTEA OPTA

simpatii datorite otenilor care îî apr cu


brbia tera.

Dupe încetarea luptei, Domnitorul merse de


cercet rniii notri la ambulan. Printre
dîniî se afla i cpitanul Bogdan, lovit de
morte d'o sprtur de obuz care'î sfâiase
pântecele ; rana nu maî da nici o ndejde de
scpare, i tînerul ofîcier încet din via
peste nopte, rbdând cu tri de
slvit suflet

mucenici pentru patri. Cpitanul Bogdan


fcea parte din marele-cuartier ca ofîcier de
ordonan. Adjutanii i oficierii de ordonan
domnesc] erau atunci 1.-), i superstiioii
cci i armatele au superstiioii lor printre

toi acei omeni hotrîî a'î jertfi viaa — su-


perstiioii luai în glum de camaradî, nu lip-

sir a se gândi la piaza rea a numeruluî 1.3.

Pe câmpul de btai Domnitorul ordonase c-


pitanului -adjutant Vldoianu i la doi oficieri
de ordonan, între cari cpitanul Bogdan, a
porni la paralela de unde avea s încep ata-
cul i a aduce sciine despre mersul luptei.
Câte-i trei acei oficieri însoir colona de
atac, i în acest împrejurare fusese lovit c-
pitanul Bogdan. Domnitorul visit la ambu-
lan pe distinsul ofîcier care îi pstr pen
în ultimul moment tote simirile, fr a'si face
ilusiuni despre apropiatul seu sfîrit, decla-
'NAINTEA PLEVNEÎ

rând c este fericit a'î da viaa pentru er


i Domn. Capul armatei îî trimise în acea sera
Steua României, pe care valorosul câpitan
avu mulumirea s'o ved lucind pe pept îna-
inte da 'î da eroicul luî suflet.
Pe când trupele române de pe marginea
dreptâ a Vidului lucrau a'î întâri posiiunile,
aciunea corpului nostru de cavaleriâ de la
Vestul Plevneî dobândea o 'nsemntate i maî
mare prin tactica adoptatâ acum de coman-
damentul armatei în atacul Plevneî. AcesLâ
cavaleria nu maî avea s se mrginesc în-

trun rol de observaiune i s se acopere


flancul nostru drept, cum fusese sarcina eî
pân la 30 august. De vreme ce se liotrîse
a se împresura Plevna, ea trebuia s concure
n mod activ la împresurare, închidend ina-
miculuî liniile sale de comunicatiunî si de re-
tragere spre Orhanie i Sofia, la miaz-cli, spre
Rahova i Vidin la miazâ-nopte. Ea trebuia
se curee deorî-ce adunrî de trupe vrjmae
rada din jurul Plevneî între Vid i Isker, s'î
pun tote silinele spre a împedeca sosirea
de ajutore de omenî i aprovisionrî otireî
luî Osman paa.
S'a vedut în ce chip onorabfl îî primir
botezul vitejilor, clreiî notri în diua de
^9
s^tembre- ^î aduglr îu cuilud cinstea ce 'î
178 CARTEA OPTA

dobândiser îq ochii frailor de oste. printr'un


nou fapt de arme. Comandantul divisiuneî
de cavaleria roman, colonelul Creteanu, în
înelegere cu comandantul întregului corp, ge-
neralul Lokaref, pornise din Dolny-Etropol,
în dilele de - V,., Vu. 'U. i V.c sep-
tembre, escadrone de roiori i de clrai
spre Mahaleta, Semeret-Trestenik i Kacemu-
nia spre a priveghia drumul ctre Rahova,
pe când cavaleria rusesc fcea acela servi-
ciu de siguran pe drumul Plevneî. spre Dub-
nik i Teli. Aceste escadrone se întâlnir în
maî multe rânduri cu detaamente de Cerkezî
venii spre a furagia i face plec prin acele
sate ;
roiorii i clraii îî luar în gon uci-
gând i rnind din ceî ce steteaii la lupt. In
aceste hruiri aî notri n'avur de cât un om
omorît de glon, câî-va caî ucii sau rnii.
In diua de ^/j^ septembre se petrecu îns o
ciocnire maî serios, în care clreii notri
se purtar în chip strlucit.
Escadronul al 3-a din regimentul l-iu de
roiori si un detaament de 30 clrai din
regimentul al 5 -le a pornise în acea di din
Mahaleta, trecuse Iskerul spre a merge în re-
cunoscere spre Bieloslatina i valea Skituluî,
pe unde pogor un drum de comunicai cu
Rahova. înaintând spre Kneja. dincolo de
'NAINTEA PLEVNEI lyg

Isker, comandantul recunoscerei, afl de la

eranî bulgari c acest sat este ocupat de c-


lrime turcesc venit despre Raliova, i con-
dus de însusî caimacamul acestei ceti, care
voia s intre în Plevna spre a lua înelegeri cu
Osman paa. Comandantul român se hotrasce
a ataca pe Turci spre a recunosce forele lor,

i ordon clrailor a face un ocol împrejurul


satului i a cdea în spatele inamicului, pe
când roiorii, pornind drept pe drumul cel

mare, vor lovi în front. Vedetele turcesci


din capul satului zresc înaintarea roiorilor
i dau alarma ;
Turcii, în numer de 2 esca-
drone Cerkezi. încalec i 'i strâng repede
rândurile, dispunându-se a priimi lupta. Cer-
keziî, înimai de ofîcierul superior care-'i co-
mand, in pept nvalei soldailor notri, i o
lupt viu, clre cu clre, se încinge între
Turci i Romani. In acela timp clraii încon-
juraser marginea satului i veniaiî despre par-
tea opus. Turcii vedendu-se isbii din doue
lturi, încep retragerea, încolii de ai notri
cari 'i lua în sbii. In aceast lupt susinut
cu mult avent de cavaleria nostr, vrjmaul
perdu un stindard, 3 mori; 1 1 rnii turcesci

remasei pe teren, împreun cu mai muli


cai i arme. Clreii notri n'avur de cât 1
i8o CARTEA OPTA

soldat si un cal ucis, 7 omeni si maî multî


caî rnitî.
Stindardul luat de la vrjma fu înain-
tat de colonelul Creeanu comandantului su-
prem al armatei romane, la cuartierul general
de la Poradim, i sosi aci în sera de sem-
tembre. Domnitorul ordon ca acest stindard
s se trimit la Bucurescî si sâ se asede în
Arsenal, alturi de cel cucerit de trupele nostre
la asaltul Griviteî.

Ateniunea comandantului armatei de Vest


era mult atras spre Apus de Plevna i ermul
drept al Vidului, unde posiiunea nostr era
maî slab. Cci dac pe ermul stîng al acestei
gîrle, Ia Nord i la Resrit, înconjurarea ta-

berei turcescî înainta cu vigore, la Apus i la

Miaz-nopte a Plevneî se aflau liniile de co~


municaiune i de retragere ale inamicului, i
acele linii urmau a fi priveghiate cu vigilen.
Pen la sosirea ajutorelor ruse i romne, nu
se putea trimite infanteri pe ermul stîng al

Vidului ; acea zon trebuia, deci, inut cu


trupe de cavaleri. Pe alt parte, ajutorele
romne cari mai sosir din er priimir des-
tinaiunea a forma un corp de observaiune
însrcinat a întri i a pstra liniile de co-
municaiuni i de retragere ale armatei nostre,
scutindu-le de ori-ce atac care ar fi putut
'NAINTEA PLEVNEÎ l8l

porni despre Rahova sau Vidin, cu scop de a


amenina si tia acele linii de basa nostr de
operaiuni i de podul peste Dunre de la M-
gurele-Nicopole. Acest corp de observaiune
se constitui la ^723 septembre i fu pus sub
comandamentul colonelului Slniceanu, avend
de ef de stat -major pe loc. -colonel Dimitrescu
Maican D. Comandantul armatei de Vest dis-

puse, dar, a se întri corpul de cavaleri de


pe malul sting al Vidului, i, spre acest sfîrit,
se rechim generalul Lokaref cu cele 3 re-

gimente din divisiunea 9-a rusesc i cu re-


gimentul al 16-ea Casaci de Don, de pe malul
sting al Vidului, i se aed la aripa sting a
armatei de Vest; iar la aripa drept, peste Vid,
se trimiser trupe mai odihnite din regimen-
tele 21 i 22 Casacî de Don (brigada Tcher-
nozubof) regimentele de Casacî de Kuban i
Vladicaucas (brigada Tutolmin) i regimentele
al 4-ea ulanî, al 4-ea husari i al 4-ea dragonî
cu 4 baterii clree. La aceste regimente ru-
sescî se alipir regimentele l-iu i ril 2-ea ro-
iori (brigada Creeanu) al 5 -ea i al G-ea c-
lrai (brigada Formac) i o bateri clre
din regimentul l-iu de artileria. Comanda-
mentul acestui corp de cavaleri format din
11 regimente i 5 baterii ruse-romne, repre-
sentând în total peste (>000 sbii i 30 tunuri,
t82 CARTEA OPTA

se încredina fostului ef provisoriu al corpului


al JV-ea rusesc, loc. -general Kryîof, care îî
începu însrcinarea la V19 septembre. înainte
de a se despri de regimentele romnescî pe
cari le avusese pen atunci în divisiunea sa,
generalul Lokaref dede un ordin de di lu-
dând serviciile aduse de acele regimente.
Tocmai în timpul înlocuireî generalului
Lokaref prin generalul Krylof, corpul de ca-
valeri de peste Vid adunase sciine despre
marul spre Plevna a unei tari colone inamice
escortând un convoiu cu aprovisionrî i mu-
nitiunî, si acele sciinte anunau c colona ar
fi venind despre Rahova. Generalul Krylof
pornesce în recunoscere la Nord, spre Rahova,
2 escadrone roiori, 2 escadrone rusesci si 2
tunuri din bateria clre român ; iar la

Sud, spre Teli, trimite alte 4 escadrone ru-


sesci cu 2 tunuri. Escadronele despre Rahova
trec Iskerul i împing cercetrile lor prin sa-

tele Kneja, Tîrnak, Bieloslatina pen în valea


Skituluî, îns, afar de câte-va cete de bai-
bozucî pe cari le împrti, aceste escadrone
nudescoper înaintarea vre-uneî glote inamice.

eraniî bulgari spun c tocmai la Sud, spre


Vraa, s'ar afla o colon mare de Turci cu
vr o 2000 care. Recunoscerea rusesc pornit
spre Teli d, chiar în prejma acestui tîrg,
'NAINTEA PLEVNEÎ 183

pestedetaamente numerose turcescî cu cari


susine o scurt lupt, îns comandantul re-
cunoscereî, colonelul Stakelberg, nesimin-
du-se destul de tare, se întorce fr a li putut
constata numerul vrjmaului.
Se vedea, dar, prin acesta c scirea înain-
trei colonei despre Rahova fusese respendit
într'adins pentru a distrage în acea parte aten-
iunea cavaleriei, i c în adever ajutorul
turcesc venea despre Orhanie. Comandantul
corpului de cavaleri ordon atunci brigadeî
de Casacî Tutolmin, împreun cu 2 escadrone
din regimentul al r)-ea de clrai i 8 tunuri,
s pornesc la ^/2i septembre spre Teli i s
recunosc forele inamicului. Colonelul Tutol-
min, atacând pe Turci cu energi,îî silesce a'i
desfura puterile, i constat, ast-fel, c eî

dispun de 10 tabore infanteri, 2 regimente


cavaleri i G tunuri, peste tot vre-o 80 00
omeni. Aceste trupe se porniser de efket
paa, din Orhanie, sub ordinile luî Ahmet-Haf-
zi paa, i escortau un convoiu cu aprovisio-

nrîde hran si munitiunî ca de 2000 care. Aci


generalul Krylof cdu în greala a atepta în
posiiunele sale de la Dolny-Dubnik pe inamic,
în loc ca, comform si instruciunilor ce avea,
i menireî tactice a cavaleriei, s'nainteze cât
mai mult spre dînsul i mai departe de Plevna,
I 84 CARTEA OPTA

i cu glota de (^000 clrei i 30 tunuri de


cari dispunea, s caute a'l coplei cu artileria^

a*î amenina flancurile, a*l împedica în mar,


a^î rupe din numerosul convoiu care nu se
putea mica de cât încet.
In loc de acesta general Krylof se expuse a
fî luat între doue focuri, cum se va vedea îndat.
Colona turcesc înaintase în diua de '"/22 sep-
tembre, la 10 ore diminea din Gorny-Dubnik
spre Dolny-Dubnik. Comandantul corpului de
cavaleri încunosciin pe colonelul Creeanu
c începe lupta cu cele 7 regimente rusesci,
cu regimentul clrai i cu
al 5 -ea 4 baterii,
iar colonelului romn prescrie
îi a asigura
stînga i linia de retragere cu brigada de roi-
ori, cu regimentul al (Vea clrai i cu bate-
ria clre romn. Generalul Krylof deschide
o aciune de artileria care opresce colona
turcesc, dar, pe la 2 ore d. a.es din tabera
întrit a Plevnei doue colone turcesci, din
care una, format de 2 batalione infanteri i
(i escadrone cavaleri, înaintez sub protec-
iunea întririlor de la Opanez asupra vedete-
lor nostre de la Etropol; iar a doua colona,
mai numeros, pogor de pe Muntele-Verde
i se'ndrept spre Dolny-Dubnik. Colonelul
Creeanu inform pe comandantul corpului
despre aceste micri ale inamicului, i or-
'NAINTEA PLEVNEÎ 185

dona bateriei clree a deschide focul asupra


colonei dinaintea sa. Focul cpitanului Hepi-
tes stînjinesce înaintarea vrjmaului, iar ge-
neralul Krylof vedendu-se luat între doue fo-

curi de batalionele \ui Ahmet-Hafzi venind


despre Dubnik, de acele ale luî Osman eind
din Plevna, începe a se retrage spre Semeret-
Trestenik, lsând ca 'napoî-gard la Etropol
brigada de Casacî Tchernozubof i brigada de
clrai Formac. oseua între Dolny-Dubnik
si Plevna remnend ast-fel deschis, colona
i convoiul turcesc ajunser la destin aiune
în acea nopte i în diminea dileî de ^^[23 sep-
tembre.
S'a vedut c otirea romnesc începuse
^"«ust
chiar de a doua di
5
de btlia de la 1 1 septembre

a lucra cu mare activitate la întriri, si c


acest activitate atrsese mulumirea marelui-
duce comandant al armatei rusescî si fusese
dat acesteia drept pild. Am aretat aseme-
nea lucrrile de fortifîcatiunî care se sevârsi-

ser sau se începuser în acele patru dile

pen la ^ septembre. De atunci aceste lu-

crri se urmau fr preget. Comandantul ar-


tileriei armatei nostre de operaiuni, general
Mânu, ajutat de comandanii de artileri aî
divisiunelor, coloneliî Arion E., Dabija iHerkt,
recunoscuse i hotrîse punctele cele mal
i86 CARTEA OPTA

priinciose pentru aedarea nucilor bateri! ce


aveau a se construi, i armamentul ce trebu-
iau s primesc. Comandantul geniului, loc-
colonel Berendeiu, trsese împreun cu ofi-

cierii acestui serviciii planul lucrrilor de în-


trire : drumuri acoperite, drumuri de apro-
piere, paralele, retranamente, sgei, lunete
i redute cari aveai s es din pment între
liniile romne, i s transforme posiia nostr
într o taber întrit tot atât de puternic ca
a luî Osman.
Grmdirea de fapte i de întîmplrî însem-
nate ce ne-am propus a reaminti, nu îngduie
acestei cri a intra în prea întinse desvoltrî
particulare. Aa dar, chiar din acest cuvent,
descrierea amînunit a numeroselor lucrri
de fortifîcaiunî trecetore cari se fcur ne-
obosit di i nopte de armata nostr în jurul
Plevneî, nu ne-ar fi cu putin a o face aci,
i nu maî este nevoi s adugim c, pentru
asemenea descriere, ar trebui o competent
tecnic la care, de la început, am spus nu c
pretinde modesta naraiune de fa. Distini
aî notri camaradî, oficieri de artileri si de
geniu, aii desvoltat i de sigur vor desvolta
înc acest materi cu mult maî mare auto-
ritate i pricepere de cât noî, si în acest pri-

vin se afl desluiri preiose în meritoriul


'NAINTEA PLEVXEÎ 187

curs de fortifîcatiune tirmt de d. maior Crai-


nicenu la cola de aplicaia de artileria i de
geniu din Bucurescî. curs publicat cu apro-
barea consiliului superior al armatei. Noî ne
vom mrgini a face aci, pentru înelegerea
faptelor ce povestim, un scurt resumat al for-

tificrilor redicate de trupele nostre în jurul


Plevneî, i cari se pot urma pe schiele al-
turate unde se coprind atât posiiunele ar-
matei romane, cât i acele ale armatei ruse
în faa taberei întrite turcescî.
De doue feluri erau aceste fortificri. Pe de
o parte se fceau lucrri ofensive în contra
redutei Grivia n'' i, remas în mâna vrjma-
ului i care trebuia din ce în ce maî mult
strîns i îmbrînat, spre a'î paralisa aciunea
'a o pune în neputin d*a vtma posiiunea
nostr din reduta Grivia nM pe d'alt parte ;

se executau lucrri defensive a întregei linii


de împresurare avend menire a o întri pe
front, pe flancuri i 'napoî. In ordinea lucr-
rilor cari aveau reduta turcesc de obiectiv,
se îndeplinise, îq prima jumetate a lunei luî

septembre, pe leng noue de cari am


baterii
vorbit la pagina 162 i pe leng drumul acope-
rit de 1113 metri lungime, o seri de lucrri

de apropiere cari luau în fi-care di desvoltrî


13
i88 CARTEA OPTA

maî mari. Dupe deschiderea, de ctre divisi-


unea 4-a a paralelei a 2-a, la 150 metri de
reduta turcesc, se lrgise acest paralel,
se începuse, la ^^22 septembre, a 3-a para-
lel la 70 metri distant de inamic sub focul
seu violent de obuse i de glone, se ter-

minase lucrrile de comunicaiune între pa-


ralela 2-a i 8-a, se stabilise pieele de
arme între paralela 1-a i 2-a, se redicase
traversele. La ^'-/o4 septembre timpul deve-
nise ploios, ceia ce îngreuna lucrrile ; cu
tote acestea ele urmau cu mare struin.
La ^V26 paralela 3-a era isprvit, i se pre-
gteau aprri pentru a aeda în acea para-
lel o bateri de mortiere care s asverle
bombe în reduta vrjma. Se fceau, în ace-
la timp, lucrri pentru construirea paralelei
a 4-a *).

Pentru întrirea posiiunilor armatei nostre


i împresurarea celei inamice, se armase re-
duta Alexandru cu 4 tunuri de 9 cm. si se
ocupase cu 2 companii de infanteri, pe
când alte 2 companii erau aedate pe flancuri.

Redutele Verbita, Kalisovat si Riben **) se


lucraser asemenea, i pe leng aceste doue
din urm redute se maî instalaser 2 baterii

*) Vedî pe plan lucrrile de apropiere spre reduta Gri via i.

**) Vedî schia de plan a întririlor Plevneî


'NAINTEA PLEVNEÎ 189

armate cu tunuri de 9 cm. spre a bate în


vâlcelele lturalnice cari se încruciai în jurul
acelor redute. In fine, între Riben i Kaliova
se mai redicase o lunet pentru 2 companii
de infanteria, cari aveu a priveghia drumurile
venind de la Opanez i eind în valea Kali-

sovatuluî.
La început Turcii prur surprini de acesta
nou tactic întrebuinat în contra lor eî se ;

ateptau a vedea urmându-se sistemul atacu-


rilor generale ca acele din iulie i ;^J^Tembr.,

i negreit c acest sistem de înaintare des-


coperit asupra întririlor care-î adeposteau i
de unde puteau s pricinuiesc mari perderi
nvlitorului, le convenea maî bine de cât
asemenea pire spre dîniî maî încet, dar maî
sigur, care amenina a'î încliide cu vreme într'-

un neînfrânt cerc de fer i de foc. Eî începur


de pe acum a se îngriji de comunicaiile i de
aprovisionrile lor. S'a veclut cum isbutise a
se strcura în diua de ^V23 septembre convoiul
cu hran i muniiunî al luî Ahmet-Hafzi ;
i
efket paa, care comanda la Orhanie, priimi
însrcinare a aduce la fî-care doue septe-
mânî câte un asemenea convoiu în Plevna.
Prin resbelul de asediti început acum, armata
român trecea i densa la alt-fel de traiii.

Activitatea trupelor în campani executând


igO CARTEA OPTA

maruri i contra-marurî, aventul lor mereu


hrnit de micarea 'nainte, de schimbarea
privehtelor, de ivirea altor întîmplrî, tote
aceste erau acum înlocuite pentru soldaii
notri prin popirea pe acela câmp, prin
mânerea în faa aceluia orizont i împlini-
rea periodic a acelorai lucrri, acelorai
ocupaiunî. Acesta contribuie neaprat a se
cere ca armatele, în operaiuni de asediu, s
desvolte, pote într'un grad i mai mare, i'b-
dare, statornici, încordare energic a voin-
elor i caracterelor. împrejurarea de fa fu,

dar, pentru otea romnesc, o nou încercare,


o de iznov dare la menghin a resboinicelor
ei însuiri. Nu numai cu puca, cu spada,
cu tunul dar i cu sapa i cu tîrncopul
trebuiau s lupte soldaii notri, s restorne
pmântul ca sel fac grop, an ori movil
cari s 'nbuesc pe vrjma. Câte siline,
câte trude nu sunt ei nevoii acum des- s
fure muncind cu mintea, de o potriv ca cu
trupul, spre a sta în necontenit paz, în ne-
adormit veghiare. O parte din trupe este rân-
duit pentru lucrrile cari se sevîresc, alt
parte face serviciul în tranele, iar restul st
în bivuacuri gata a lua armele la cea d antei
alarm. Cu cât apropierile nostre înainlez
spre reduta atacat, cu atât focul acetia de-
! ;

'naijntea plevneI 191

vine mai primejdios ;


Turcii trag fâr preget
pentru a împedica pe lucrtori, cari sunt silii

a munci maî mult noptea, ca s sustrag


lucrrile vedereî inamicului. Dar i atunci a-
cesta, cunoscând scopul la care tindem i
bnuind lucrarea nostr, întrerupe tcerea
nopeî prin focuri dese i violente. Câi viteji,

plecai pe unelta cu care 'ntorc pmentul, nu


cad lovitî de glon în tcere si 'n întuneric, fr
s aib cel puin gloriosul sfirit al otenuluî
în exaltaiunea luptei i la lumina soreluî
Serviciul în transele era maî ales obositor
pe cea umed i ploile acestui ano-timp, în

nopile reci i nesfîrite în cari nu era permis


a aprinde focuri din causa vecinteî vrj-
maului. Trgând necontenit cu urechia la
cel maî mic sgomot, intind mereu cu ochii

'nainte spre a se feri de ori-ce surprindere,


soldaii, împreun cu oficierii lor, petreceau
dile i nopi întregi cu piciorele în noroiu pen
în genuchi, cu trupul petruns de ploi i de
umedel. Mult tri fîsic, i mai mult tri
moral se cere spre a duce asemenea traiu
îns bravii notri ostai întîmpinau tote greu-
tile, rbdaii tote neajunsurile cu energia pe
care le-o da consciina c 'i împlinesc da-
toria ctre er, i c tote aceste siline, lupte
ig2 CARTEA OPTA

i jertfiri au s"o fac liber, neaternat, mândr


de fiî eî.

La ^'/'.29 septembre sosi 'naintea Plevneî loc-


general Todleben i se present comandantului
armatei de Vest, Domnului Romnilor. Sim-
patic figur, aceia a eroului de la Sevasto-

pole, purtând fr îngîmfare i cu simplici-


tatea duhurilor înalte, faima ce îî dobândise,
îndat dup sosirea-î, vestitul inginer militar
porni mai multe dile d'a rândul cu Domnitorul
i marele-duce Nicolae în examinarea posi-
iunelor din jurul Plevnei, spre a'i da prerea
asupra chipului ce '1 credea mai nemerit
pentru a se birui împrotivirea otirei turcesci
i a îndrtnicului ei comandant. Dupe un
studiu amenunit al terenului i tortificrilor

vrjmae, generalul Todleben osândi cu de-


svârire sistemul atacurilor descoperite i
asalturilor nesprijinite de lucrri protectore,
declarând c, în starea de lucruri 'naintea
Plevnei, asemenea sistem nu putea s'ajung
la alt resultat de cât la desfiinarea trupelor
carel întreprind. Singura tactic raional,
dupe ilustrul general, era împresurarea vrj-
maului cu contra-întriri, era, în sfîrit, tac-
tica propus de capul armatei romne, de

Domnul Carol. Ast-fel pronunci, ca autorisat


arbitru, genialul oficier care povuise ap-
'NAINTEA PLEVNEÎ 1^3

rrea unei ceti memorabile, i, prin nesco-


cirile priceputei sale mini, inuse locului în
Crimeea, la 1855, timp de un-spre-dece lunî
otirile a patru mari puteri militare.
In inspeciunile-ce fcu împreun cu Dom-
nul Carol i cu cpetenia rusesc, generalul
Todleben observ cu mirare, dar cu deplin
mulumire^ lucrrile severite de Romani. Re-
numitul inginer ostesc felicit pe Domnitor
pentru iscusina i înelegerea otireî sale în
acest ramur a sciineî resboiuluî, i ace-
leai laude le fcu înaintea Imperatuluî Rusiei
i mareluî-duce Nicolae. Generalul veduse,
asemenea, trupele nostre în traneele înain-
tate, i remsese deplin satisfcut de cbipul
cu care densele îndeplineau acel greu i pe-
riculos serviciu, cu deteptciune, cu energie
i sânge rece, întocmai ca i armatele îmb-
trînite în amenunte pri-
lupte. Tote aceste
vind otirea nostr atrseser cu atât maî
mult ateniunea generalului Todleben, c,
pen la data sosireî sale la armata de Vest,
trupele rusescî redicaser pucine i neînsem-
nate întriri ; iar singurile lucrri de apropiere
prin paralele, drumuri de înaintare (clicmine-
iiients) etc. în fata inamicului se fcuser nu-
mai de trupele romne, cele imperiale nu
194 CARTEA OPTA

întrebuinar ast-fel de lucrri de apropiere


nici maî în urm, pen la cderea Plevnei.
Comandamentul rusesc, luminat acum si

de vederile generalului Todleben, hotrî a le

pune energic în lucrare. Aceste vederi erau,


cum s'a artat, în deverit conglsuire cu
ale Domnului Romnilor, i negreit nu c
putea fî maî natural i maî nemerit cuge-
tare, de cât aceia d'a însrcina pe generalul
Todleben a lucra-, împreun cu comandantul
armateî de Vest, pentru aducerea la îndepli-

nire a unor idei carî se 'ntâiniser de la în-


ceput. Generalul priimi cu mulumire acest
însrcinare sub Domnul Carol, i ast-fel,

la finele luî septembre st. v. loc. -general

adjutant al Imperatuluî, E. de Todleben, fu


numit prin ordin de di ajutor (rusesce po-
mojniJi) al comandantului armateî de Vest. De

o-dat cu numirea generaluluî Todleben. se


maî fcur i urmtorele mutri în statul-ma-
jor general al numiteî armate generalul Zo- :

tof, pen aci ef de stat-major general, trecu


înapoî la comandamentul corpului al IV-ea care
'1 îndeplinise provisoriu generalul Krylof, îna-
inte de a fî numit comandant al cavaleriei.

Loc. -general principele de Imeritia fu numit


ef de stat-major general al armateî de Vest,
în locul generaluluî Zotof, i, ca sub-ef de
'NAINTEA PLEVNEI ig^

stat-major, se rândui colonelul principe Canta-


cuzino. Divisia care o comandase pen atunci
principele Imeritinski fu încredinat genera-
lului Skobelef II. In armata de operaiuni ro-

man nu urm schimbri eseniale.


Concordana de vederi în privina operaiu-
nelor în contra Plevneî între Domnul Roma-
nilor i generalul Todleben, exista i asupra
efectivului cu care Irebuia s se execute acele
operaiuni. In consiliul de resbel de la Rade-
nia, Domnitorul îîexpusese prerea c nume-
rul trupelor aliate, chimate a opera în contra
Plevneî, nu era îndestultor, de i statul-ma-
jor rusesc credea altmintrelea, i artase c
este de trebuin a se urca acel numer cel
maî puin la 100,000 omeni. Generalul Tod-
leben declar aijderea c
efectivul armatei
în faa Plevneî trebuia urcat chiar maî sus de
acest cifr, i c
numai cu asemenea condi-
iune pote respunde de succes. Vom vedea c
i acest propunere a comandantului armatei
de Vest, 'a ajutorului seu, fu îndephnit de
comandamentul rusesc prin considerabil
sporire a trupelor acestei armate. Pen la so-

sirea acestui spor, îngrijirea generalului Tod-


leben se îndrept, ast-fel cum fusese îndrep-
tat i îngrijirea Domnitorului, ctre partea
slab a posiiuneî armatei împresurtore,
196 CARTEA OPTA

câtre ermul stâng al Vidului, unde se aflau


liniile de comunicaiunî ale inamicului spre
Rahova, Vidin, Orhanie, Sofia. Cât vreme
aceste linii nu era deseverit închise, armata
luî Osman, aprovisionat cu hran i muni-
niiunî, sta în piciore, putea s-'î urmeze în
nesfîrit împrotivirea, putea, la nevoi, s-"î
opere retragerea pe acele linii, ha putea
chiar s sosesc pe densele armata de des-
presurare pe care Turcii se îndeletniceau s'o

formeze la Sofia. Cavaleria care era peste


Vid, de i numeros, nu era îns îndestultore
spre a închide în mod permanent acele linii;

ea ar fi trebuit s fi sprijinit de infanteri,


ceia ce nu se putea face atunci din lips de
trupe. Acest nevoi se maî înveder înc 0-

dat în ultimele dile ale luî septembre, prin


faptul ce povestim maî la vale.

Corpul de cavaleri rus-romn al gene-


ralului Krylot care se retrsese la sep-
tembre la Semeret-Trestenik înaintea colonel
lui Ahmet-Hafzi i a trupelor turcescî eite din
Plevna, porni la ^^|25 pentru a face o demon-
strai asupra Rahovei, izgonind câte-va cete
de bai-bozucî ce întâlni în cale, i tind liniile
telegrafice între Rahova-Plevna i Rahova-Vi-
din. Acest demonstrai, fcut din propria
iniiativ a generalului Krylof, cci comandau-
'NAINTEA PLEVNEÎ ig^

tul armatei de Vest n'avea înc atunci inten-


iunea a se da asupra Rahoveî atacul pe care
avea s '1 ordone maî târdiu, acest demon-
straiune remase, în definitiv, fr nici un re-
sultat apreciabil, numai de a se cunosce
dor-

ceia ce se scia, c Rahova era


întrit cu 3
redute i coninea o garnison ca de 3000
omeni. Generalul Krylof deschise focul asupra
acelor redute în diua de ^*|26 septembre, cano-
nada se audi peste Dunre de bateriile nostre

de la Bechet, cari deschiser si ele focul asu-


pra ceteî Comandantul corpului de
turcescî.
cavaleri opri aci aciunea «neîmpingend» dice
densul în raportul seu, «atacul maî departe,
avend în vedere imposibilitatea de a pstra,
numai cu cavaleri, piaa în urma lurei eî,
i neputend a'î da foc fiind maî mult bulg-
resc de cât turcesc.» Negreit dac nu c
era a se obine alt resultat, demonstraia asu-
pra Rahovei fusese inutil de la 'nceput.

In timpul cât lipsise spre Rahova corpul


principal de cavaleri, brigada de clrai
Formac i brigada de Cazaci Tchernozubof
prinseser, în doue rânduri, 2 convoiurî tur-
cescî cari voiau a intra în Plevna, unul de 20
altul de 100 care cu fin, orz i furagiu. Grosul

corpului de cavaleri pornise la ^^28 septembre


la Riben, unde se reaprovisionase cu hran
198 CARTEA OPTA

i muniiunî, i sosise la ^^^30 la Semeret-Tres-


tenik, de unde împinse în aceiai di un detaa-
ment sub colonelul Levis pe soseua Sofia prin
Teli, Cervenibreg, Rupcea i Radomircea,
cci generalul Krylof aflase c inamicul pro-
fitase de lsarea în nepreveghiare a acelei cî
ctre care ateniunea comandantului cava-
leriei aliate ar fi trebuit s fi îndreptat, cu
mai mult temeiu, de cât spre drumul Rahoveî,
i înainta din nou un mare convoiii spre a1
strcura în Plevna.

Pentru diuade ''~'^^re se ordonase de


capul armatei de Vest o recunoscere asupra
întririlor Opanezuluî, în vecintatea cror se
aflase de la Bulgari fugii din Plevna, i de la

desertorî turci, c'î avea tabera Osman paa.


Acest recunoscere avea s se execute de co-
mandandantul divisiuneî 2-a*). Generalul Cer-
nat ceruse generalului Krylof a susine cu cava-
leria sa de peste Vid acest operaiune, fâcend
demonstraiuni în faa Opanezuluî spre a ne-
linisci i din acea parte pe inamic. Colonelul
Cerchez îndeplini ordinul pornind diminea
asupra Opanezuluî cu 1 regiment infanteri,

*) înaltul ordin de di n*^ 63 din ''^i septembre prescrisese ca


divisiunea de reserv a colonelului Cerchez, împreun cu artileria

i cavaleria eî, s ia denumirea de a 2-a divisi a corpului roman


de operaiuni al armatei de Vest.
'NAINTEA PLEVNEÎ igg

1 escadron clrai din brigada Rosnovanu. i


4 tunuri. întâlnind ante-posturile turcescî, co-
lonelul Cerchez deschide locul spre a sili pe
inamic s'î desfure puterile. In acela timp
generalul Krylof înaintase de la Etropol bri-
gadele de clrai Formac i de Cazaci Tcher-
nozubof cu 1 bateri, dar inamicul adunând
în josul Opanezuluî, spre Vid, un detaament
important din câteî trele arme, întregul corp
de cavaleri romn-rusesc priimi ordin a se
pune în mar din Trestenik spre Etiopol.
Colonelul Creeanu, cu brigada de roiori i
cu bateria sa, ia posiiune în faa Opanezuluî
i deschide focul, care, dupe o viu i energic
canonad cu cele 2 redute inamice aflate spre
Vid, impune tcere O co-
tunurilor turcescî.
lon de infanteri otoman înaintez i cat
a lua în cost pe roiori, dar bateria lor, aju-

tat de bateria brigadei de Cazacî, îî îndrept


focul la 1600 metri asupra pedestrimeî tur-
cescî, i o silesce s se opresc. Cavaleria ina-
mic se desfur pe aripî, i cerc a cîtiga
Dar cpitanul Hepi-
flancul cavaleriei nostre.
tes schimb repede posiiunea tunurilor sale,
i trage asupraclreilor inamicî maî multe
loviturî cu rapnele carî pun desordinea în

rândurile lor. Coloneliî Creeanu, Formac si


Tchernozubof îî formau pentru atac esca-
200 CARTEA OPTA

dronele de roiori, clrai i Cazaci spre a le


asverli înainte, când le sosesce ordinul co-
mandantului corpului de cavaleri a opri ac-
iunea, care încetase în acela timp i în
partea trupelor nostre dupe ermul drept al

Vidului. Intr'adever, generalul Krylof fusese


însciinat de colonelul Cerchez despre ordinul
venit de la cpetenia armatei de Vest d'a se
suspenda focul pe tot linia, în urma trimi-

tere! unui parlamentar din cuartierul nostru


general în tabera inamic, cu o scrisore ctre
Osman paa, spreun armistiiu pentru
a"î cere
redicarea morilor notri din fata anurilor
5 1 5 ? >

turcescî, cari zceau acolo neînmormentaî de


la 30 august i 6 septembre. Trupele romne
i ruse se retraser pe posiiunele lor de maî
nainte ;
trupele turcescî reintrar în Plevna,
"în întririle de la Opanez.
Detaamentul de cavaleri pornit spre Teli
înaintase pen la Radomircea, i avusese maî
multe întâlniri în satele Denika, Cervenibreg,
Rupcea i Lucovia, pe oseua Plevna-Orha-
nie, cu detaamente de Cerkezî si basi-bozucî
caii nu erau de cât vârfurile colonei escortând
un al douilea convoiu cu hran i muniiunî
pornit din Sofia spre Plevna. Comandantul
recunoscereî, colonelul Levis, hrui de la .o

la octombrr ^cele detaamente inamice, le


'NAINTEA PLEVNEÎ 20 r

prinse câte-va care cu sare, medicamente i


chinin, i aprope 1000 capete de vite pe cari
Turcii le luaser de pe la Bulgari spre a le
duce la Plevna. Dar în diua de colonelul
Levis se vede atacat de ante-garda unor trupe
numerose venind de Ia Sud, despre lablania.
Acest colon de 5000 omeni infanteri, 2000
cavaleri si tunuri, însoea convoiul de 2000
care i era condus de Sefket paa însui, în-
soit de Kiasim paa, cumnat al Sultanului. Pe
când Sefket ataca în front pe colonelul Levis,
alt colon turcesc eil din Plevna lovea în
spate detaamentul rusesc i c ta a*i tia dru-
mul. Colonelul Levis fu nevoit, ast-fel. a trece
Iskerul i a se retrage prin Kumakovia la

Mahaleta. Soseua Telis-Plevna remase. dar,


iari deschis Turcilor, Convoiul întârdiat în
cale-î de drumurile desfundate de ploi, de gîr-

lele umflate, de poduri distruse, nu intr în


Plevna de cât la

Generalul Krylof comise i de ast-dat gre-


el de a sta cu grosul escadronelor sale la

prea mare deprtare de Teli-Lukovia-Iabla-


nia, pe unde avea s se ivesc colona i con-
voiul inamic; de a imobilisa un însemnat
corp de cavaleri i o numeros artileri pe
posifiunea de la Semeret-Trestenik, în drumul
Rahoveî, de unde era lesne de vedul c nu
202 CARTEA OPTA

puteau sosi mari ajutore de omeni i de apro-


visionrî ; în fine generalul Krylof nu se folosi
de întîmplarea întârdiereî convoiului turcesc
prin greutile ce întîmpin în cale, i, când se
hotrî a se pune în micare pentru a susine
detaamentul colonelului Levis, gsi Dolny i
Gorny-Dubnik tare ocupate de Turci. Negre-
it c dac ar fi fost sprijinit de trupe de in-
fanteri, sar fi putut opune cu mai mult t-
ri colonelor i convoiurilor turcescî, cari, de
doue ori, isbutir a intra în Plevna sub ochii
comandantului corpului de cavaleri ruso-ro-
mn. Dar totui se putea atepta mai mult
de la o glot de peste 0000 clrei cu 30 tu-
nuri, cari, în tote întâlnirile cu vrjmaul, do-
vediser învederat superioritate asupra cava-
leriei turcesci i iscusin chiar în tactica lup-
tei pe jos, ceia ce para, ore-cum, lipsei de in-

fanteri. Acesta fu i apreuirea comanda-


mentului în privina direciunei date pen aci

însemnatei i frumosei cavalerii ahate operând


la Vestul Plevnei, i, printr un ordin de di de la
finele lui septembre, generalul Krylof fu înlo-
cuit prin generalul Arnoldi. Vom dice în tre-

cet aci c, întru cât privesce în deosebi ca-

valeria romnesc, atât aceia care forma corp


cu cavaleria rusesc peste Vid, ca i ceia care

apra flancul i hniile de comunicaii ale ar-


'NAINTEA PLEVNEI 2O3

matei romane tberîte 'naintea Plevneî (bri-

gadele Roznovanu i Cernovâdeanu) ea dove-


dise în tote împrejurrile agerime în micri,
hotrîre i avent brbtesc în 'nainlarea asu-

pra vrjmaului. De la de când se


constituise din brigada de roiori i brigada
de clrai Formac o independent
divisiune
sub ordinele colonelului Creeanu, care se tri-
misese i pen la finele luî
la Vestul Plevneî,

septembre, acest clrime fusese în necon-


tenit serviciu de siguran, de patrulri i re-

cunoscerî, împreun cu cavaleria rusesc i ;

pe când acest din urm putu s aib îm-


prosptare i odihn prin înlocuirea divisiunei
a 0-a (Lokaref) cu divisia 4-a (Krylof) în obo-
sitorele trepdrî ce impunea misiunea de
priveghiare peste Vid, divisia de cavaleri ro-
mnesc remase neschimbat la post, îndepli-

nindu-i sarcina : roiorii cu nu mai puin


corectitudine, intehgen i mobiUtate de cât
cavaleria de lini rusesc, clraii rivalisând
în isteime si îndrznel cu Cazacii de Don si

de Caucaz, renumii pentru a lor aptitudine


în serviciul de ante-posturi. Clreii notri
puser pe fug în tote prile cavaleria ina-
mic, cucerir asupra ei un stindard, îi fcu
prisomeri, îi lu mai multe convoiuri ; în
sfîrit în tr3te întâlnirile i luptelele cu vrj-
14
204 CARTEA OPTA

masul, dovedir netgduit viteji, precum


recunoscur cu mulumiri, prin ordine de di,
generalii rui sub a cror direciune fu chi-
mat cavaleria nostr a opera *).
Dac otirea luî Osman paa putuse s
maî priimesc un spor de puteri i de apro-
visionrî aduse în doue rânduri de Ahmet-
Hafzi paa i de Sefket paa, situaiunea ar-
matei aliate din jurul Plevneî se întrea i ea
din di în di prin fortificrile cari se redicau
necontenit pe liniile de împresurare, i prin
sporul de trupe cari începeau a sosi. In urma
prerilor date de generalul Todleben, i nu-
mireî sale de ajutor al comandantului armatei
de Vest, statul-major rusesc luase decisiunea

*) Iat ordinul de di pe care'l dete generalul Krylof când re-


mise comandamentul generalului Arnoldi :

«Luptele de la Teli, Gorny-Dubnik, Semeret-Trestenik, pre-


«cum i diferite espediiunî încredinate de mine cavaleriei ro-

«mne, au dovedit într'un mod strlucit bravura, inuta perfect


«i exactitudinea în serviciu a brigadelor de roiori i de clrai,
«precum i a bateriei de artileria clre romn. Aceste mari
«cualiti sunt datorite, mai cu osebire, meritului comandanilor de
«brigade, colonelii Creeanu i P^ormac, i comandanilor celor 4
«regimente de cavaleri, precum i perfectei distinciunl a între-
«gului corp oficieresc.
«Chimat de Majestatea Sa împratul ]a alt destinaiune, voiii

«pstra în tot-d'a-una o aducere aminte de sincer stim pentru


«regimentele de elit romane ce am avut onorea a avea sub or-
«dinele mele».

Loc.-general Krylof.
'NAINTEA PLEVNEÎ

a aduce 'naintea Plevneî cea maî mare parte


a ajutorelor chimate în Bulgaria, i între
acestea era i
garda împertesc, acea os te
ales a Rusiei. La ajunsese 'naintea
Plevneî brigada de tiraliori ai gardeî ; în cu-
rend aveau s
sosesc si cele-l'alte divisiunî
de infanteri, precum i cavaleria, spre a în-
tri pe acea aflat acum peste Vid, i care se
pusese în întregul eî sub comandamentul loc-
general Gurko.
Sub impulsiunea atât de competent a ge-
neralului Todleben, i sub înalta autoritate a
cpeteniei armatei de Vest, fortificrile din
jurul luar o energic desvoltare,
Plevneî
fiind-c Ruiî se puseser acum i deniî ho-
trît pe lucru. Iar Romniî, înimaî i mal
mult de aprobarea ce aflaser din partea unul
din ceî maî ilutri oficieri de geniu, îî urmar,
cu hrnicia ce desvoltaser de la 'nceput, înt-
ririle pe liniile de împresurare i în faa redu-
tei Grivia n"" 2. Ast-fel, în a doua jumetate a
Iul septembre, se maî redicase pe delul Kali-
ovauluî o nou bateri, i, pentru a se 'ntri
flancul armatei nostre rezemat pe Vid fr
a slbi trupele aflate în posiiunile din faa
Plevneî, se ordonase colonelului Slniceanu
a detaa din corpul seu de observa iunc
d'întra Vid i Isker 1 batalion din al 1 2-ea
206 CARTEA OPTA

regiment de dorobani, (> companii din al 2-ea


i P) companii din al G-ea de dorobani, cari
pornir din Kreta i Gurenî i se aedar pe
linia Kacemunia-Riben. Aci la Riben se con-

struise de compania 1-a de geniu un pod


peste Vid spre a înlesni comunicaiunile tru-
pelor nostre de pe malul drept cu cele ce se
aflau trecute, i aveau s maî trec pe malul
stîng, i, pentru aprarea acelui pod, se croise
între Demirkioî si Semeret-Trestenik retransa-

mente de infanteri i un'redan pentru 2 tu-


nuri. Comandantul artileriei, generalul Mânu,

însemnase locul pe care se redic de divisiu-


nea 3-a 1 bateria armat cu tunurî de O cm.
spre a bate în revers tabera turce sc de la
Bucova. Reduta Craiova i luneta Ini^ termi-
nate i ele, se ocupar cu trupe din divisia 2-a.
Spre reduta turcesc lucrrile erau ase-
menea împinse cu mare vigore de serviciul
nostru de geniu. Se deschisese o a 4-a para-
lel, care, pe flancul eî drept, nu maî era de
cât la 65 metri de sântul întrireî turcescî.
Romniî i Turcii îrgmpai în pment, se a-
propiaser cu meterezele atât de mult în cât
se audea vorba de la unii la altiî. Bateria
nostr de mortiere asverlea necontenit bombe
n reduta turcesc soldaii, pitulai pe ban-
;

chetele parapetelor pe cari stau întinse la


'NAINTEA PLEVNEI 207

rând puscile încrcate, pândeau orî-ce mi-


care i îndat ce zreau ceva în reduta vrj-
ma, trgeau focuri. Dar nici Turcii nu stau
în nepaz i nelucrare ;
glonele i obusele
lor ne plteau pein glonele i obusele nostre,
l, precum se aprau i respundeau cu arma,
tot ast-fel ctaii s ne respund i cu sapa.
In noptea de -3 ^^toL"bre' ^1 începur a construi
un an de contra-apropiere pe flancul drept
al lucrrilor nostre, spre a le ocoli i a le bate
în resper prin focul lor; dar în noptea urme-
tore, trupele nostre de geniu, cu lucrtori din
infanteri, încep a croi un an spre a tia
contra-apropierea turcesc. La aa scurt dis-

tan, cu tot întunericul, lucrtorii de o parte


si de alta se audir; o viu, si dincausa micei
deprtri, sângeros împuctur se încinse,
noî avurm 1 sergent, 1 caporal i 6 soldai
din compania 3-a de geniu ucii sau greu r-
nii. Diua suspenda lucrrile dar atunci în- ;

cepea lupta cu pucile i cu tunurile, lupt


aprig care impunea perderî amendoror pro-
tivnicî, dar nu slbea îndârjirea lor. Tunurile

nostre produser în diua de-J "^^^^ o explosi


într'una din întririle turcescî din spatele re-
dutei atacate, i se veduredicându-se în aer o
colon de fum i de foc. La urm o nou
încierare, inamicul voind a schimba gardele
208 CARTEA OPTA

din anuri, fu zrit de Romani cari deschi-


ser focul asupra luî. Turcii trimit atunci aju-
tore si cerc a ataca retransamentele nostre,
dar sunt respini lsând un mare numer de
mortî si de rnii. Dar si noî avurm în
tranee, la
^"
9 i^^^ u, 4 soldai ucii i 14
rnitî.
i nu morte numai de glone i de obuse
ne secera dilnic rândurile; pe leng acesta
curmare de dile care este cea maî frumos
pentru oten, vitejii notri maî trebuir s
rabde i alte greuti, alte suferine pentru
cari se cere soldatului nu maî puin coragi-
os statornici de cât în lupt i în foc. Am
spus c de pe doua jumetate a luî sep-
la a

tembre st. v. vremea devenise nefavorabil


i de timpuriu iernatic; ploî continue cu
venturî recî i cu spic de zpad înghia
omeniî siliî a bivuaca, i maî ales pe ceî de
serviciu în retranamentele pline de ap. Se
luase, fr 'ndoial, tote mesurile spre a face
putincios ederea în tranee ; se practicase
anurî de scurgere, podelî, etc. dar orî-ce s'ar
fi putut iace^ nu era chip a birui ploia care
turna necontenit peste pmentul mole i lesne
noroios din jurul Plevneî. Cât de vertos, decî,
fî constituia omuluî, sunt marginî peste
carî natura nu se pote silui, i negreit c
'NAINTEA PLEVNEÎ 2O9

niimerul bolnavilor, cu totul neînsemnat pen


atunci în armata nostr, a ctat s devin
maî simitor, fr s ating, îns, proporiunî
anormale i îngrijitore mulumit lîreî pilose
a soldailor notri; nededaî la traiu moleit
i deprini, la eî acas, de îndeletnicirile agri-

cole a petrece în câmp pen în apropierea

ierneî. Maî ales se ivi degerarea piciorelor la


acei cari trebuiati s stea în santurî cu noroiu
i cu ap pen la genuchî, i ptruni de
ploi i de umedel.
Acesta înprotivitore vreme maî aduse o
întîmplare care ar fi putut avea grave urmri
pentru sigura i regulata aprovisionare a oti-
re! n ostie, dac, prin mesurî energice, n'ar
fi fost grabnic înlturat. Venturile i furtu-
nile din acele dile sdruncinar, la ^5 00^,0"!!"^' P^"
dul de la Mgurele-Nicopole ;
otgonele fur
rupte, ancorele, cari nu mucau de cât anevoi
pe fundul stâncos al rîuluî în acel punct, fur
desrdcinate, câte-va pontone fur luate de
ap. Dar compania de pontonieri a cpitanu-
lui Vasiliu, aedat la pod, ajutat de trupele
de paz aflate acolo, de serviciul nostru de
flotil sub maiorul Murgescu, de autoritile
administrative, în fine, din er, restabili peste

pucine podul i ast-fel dispru repede


dile

Tsmeninarea pentru armata nostr de a fi în-


2IO CARTEA OPTA

trerupt linia eî de comuiiicaiunî i de apro-


visionare.
Dar tote aceste nev^oi, tote aceste greuti
fur un prilej maî mult pentru ca otenii
notri, cari sciau c
tera si lumea are ochii
asupra lor, s dovedesc neînduplecata lor
tria de suflet, nemrginita lor credin i iu-

bire ctre patri. Bol, primejdi, morte, nimic


nu-î oprea când era vorba a ine sus drapelul
Romnieî, '
si eî
1
erau hotrîtî a nu se întorce 5

CU dînsul de cât încununat cu dafinii biruinei-

Precum cu vrjmaul, aa i cu elementele vor


lupta inimoii notri soldai, vor rbda de ap,
de frig i de viscol ;
i ceia ce restorn i de-
râm ploia i ventul, vor zidi ei i redica la
loc. i retranamentele sunt drese,
Parapetele
anurile scurse i adîncite, paralela 4-a este
lrgit spre a servi de pia de arme la 2 ba-
talione cari s pot porni împreun la asalt.

Acest activitate cu tot timpul împrotivitor,


surprinde i pe vrjma care încetase lucr-
rile ;
dar, nevoind a remânea mai prejos, în-

cepe i densul a'i urma contra-aproprierea


spre lucrrile nostre. Dup ce trupele române
stabiliser în sântul care trebuia 1 5
s taie Iu-
crarea Turcilor un cavalier de pe care pucaii
notri loveau pe lucrtorii lor, contra-apropie-
rea inamic fu tiat la ^ji-, octombre. Turcii
'NAINTEA PLEVNEÎ 2 I I

vedend c li s'au închis drumul spre noî pe


sub pment. aed leng osea, între Grivia
i Plevna, o bateria de tunuri mari de cali-

bru 12, cu care deschid a doua di focul asupra


retranamentelor nostre i ne pricinuesc per-
derî : avurm 2 soldai ucisî si 10 rnitî în
diua de ,6 octombre.
Lucrrile fcute de trupele nostre în inter-

val de o lun de dile fuseser în adever enor-


me ;
ele siliser pe vrjma s stea în acest
rgaz de vreme di i nopte în privighire i
aprare, i, de la ^
,3 septembre, lupta pe linia

de împresurare nu inuse necurmat de cât


pe drepta, în partea Romnilor, (cci aliaii

notri se înnuiser pe posiiunele lor, dar


nu fcuser nicerî lucrri de apropiere) i pe
extrema stîng rusesc, în partea generalului
Skobelef, care înaintând succesiv din crest
în crest spre Muntele-Verde, avusese dese lo-
viri cu Turcii. De aceste lucrri, sau maî bine

de activitatea i de energia statornic cu cari


fuseser redicate, se minunau chiar Ruii, i
am spus mguhtorea aprobare ce ele aflaser
din partea generalului Todleben. Nu mai pu-
cin favore avur i pe leng oficierii
ele
strini ataai la armata rus-romn. In mo-
notonia vietei asedate în acelas loc ce duceau
de maî bine de o lun trupele aliate, visitarea
2 12 CARTEA OPTA

lucrrilor severite de Romani avea interesul


unei diversiuni, i un brevet de
constituia
bravur pentru ceî ce înfruntau de bun-voi
primejdiile de tot momentul, ploia de glone
i de ghiulele care se versa asupra lor. Re-
tranamentele nostre oferir la muli prilej

d'a se distinge ; acolo fu decorat principele


Arnulf al Ravarieî care venise s visiteze ar-
mata din jurul Plevnei ; în reduta nostr
Alexandru se expuse în foc însui Imperatul
Rusiei, i priimi din partea Domnitorului
semnul de viteji al Românilor, medalia de
Virtute militar.

Dar aceste lucrri erau acum atât de 'na-


intate spre reduta turcesc, în cât înfiau
un pericol permanent pentru vrjma, ca i
pentru noî, i pricinuiau de o parte i de alta
perderî dilnice i simtitore. Atacul era, deci,
impus, i, în caul când nu sar fcut de
fi

noî, inamicul putea s ia iniiativa luî, cci la


acea apropiere, unul din ceî duoî adversari
trebuia s resping pe cel-lalt pentru a do-
bândi aer. I^uarea reduteî Grivia 2 nu era
s aib, negreit, un resultat imediat în pri-
vina scopului general, i n'avea s determine
cderea Plevnei; dar perderea eîavea s
exercite oînrîurire moral asupra vrjmaului,
i, pentru linia nostr de investisment, reduta
'NAINTEA PLEVNEI 2T3

aceia forma un colt amenintor care trebuia


desfiinat spre a se da acestei linii linite i
securitate. In fine armata, care desfsurase
atâta energia în severirea acestor lucrri, ar-
dea de dorin s ctirme ast lupt de soboli
în întuneric,i s dea pept cu vrjmaul diua
i la lumina Ca satisfaciune a nevoilor
soreluî.

ce rbdase, ea cerea cu struin asaltul, cci


lupta este resplata dorit a vitejilor.
Domnul Romnilor, cumpnind motivele
cari militau în favorea atacului, ordonase ge-
neralului Cernat a'l îngdui, îns cu restriciu-
nea de a nu se transforma în lupt general
în cas de neisbutire, objectivul final la care

se tindea nefiind condiionat de acest succes.


Generalul Cernat însrcin, ast-fel, pe colone-
lul Angelescu A. a executa acel asalt cu
trupe din divisiunea sa, lsându-î latitudinea
disposiiunilor i alegerea momentului opor-
tun, prescriindu-î numai a nu da prea mult
întindere întreprindere! i a crua pe cât
, ,

putin, perderî prea mari Comandantul di-


visiuneî a 4-a începu a 'i lua msurile în
diua de ^ ^7 octombre. Pentru a nu lsa pe
vrjma s bânuie c asaltul este hotrît,
lucrrile de apropiere nu fur suspendate.
Asemenea, spre a ine pe Turci în nesigu-
ran asupra momentului atacului real, i tot
214 CARTEA OPTA

de o-dat spre a le pipi forele ce aveail în


redut, colonelul Angelescu A. ordon, în
dilele de ^[,7 i ^^g, simulacre de atac la ore
diferite. Prima demonstraiune, inamicul o lu
în serios ; el respunse pe dat focului violent
deschis din partea nostr, bancheta redutei
turcesc! se umplu de aprtori cari trgeau
cu mare repediciune. Tunurile din întrirea
vrjma i din cele din 'napoî intrar în ac-
iune. In acest demonstraiune noî avurm
un tun uor vtmat de un obus inamic, 2
soldai ucii. La al douilea atac fals din
Turcii respund maî slab din redut ; numai
bateria lor cu tunuri de pia de la osea,
trage energic.
Colonelul Angelescu A. hotrî atacul real
pentru ^l^^ octombre la 'namidi. Colonelul
Dona priimi comandamentul colonei de atac
care se compunea din batalionul l-iu de ve-
ntorî (maior Comneanu) batalionul al 2-ea
(cpitan Hanas) din regimentul al r)-ea de do-
robani; batalionele l-iu (maior Lecca) i al

2-ea (maior Macri) din al 13-ea de dorobani.


Un peloton din compania 3-a de geniu, sub direc-
iunea cpitanului Pititeanu, împreun cu vo-
luntari din diferite corpuri ce se presintar la

apelul comandantului divisiunei, trebuiau s


însotesc colona de asalt cu fascine si sabione
'NAINTEA PLEVNKÎ 215

pentru trecerea anului, cu scârî, sape i


unelte spre a întorce în contra inamicului re-
duta, îndat dup ocupare. Atacul avea s fi
susinut din reduta nostr Grivita n° 1 de re-

gimentul al 7-ea de, lini, care trebuia s ia


sub focul seu spatele posiiunei atacate spre
a împedica sosirea ajutorelor ; de bateriile di-

visiuneî a 4-a, cari urmau s 'î îndrepteze


focul asupra redutei turcescî, asupra bateriei
de asediu de la osea i întririlor de la Bu-
cova, unde se aflaii reservele inamice cari
aveau s lî tot de o-dat btute si de artileria
divisiuneî a 3-a. Tote aceste dispositiunî se
luar cu precauiune i în cea maî mare t-
cere, pentru a nu detepta bgarea de sem
a inamicului i a'l putea lovi pe neateptate.
La 12V2 colonelul Angelescu A. care se afla
în paralela 3-a, letig reserv, dete semnalul
de atac printr'o salv de mortiere. Colonelul
Dona pornesce peste parapetul paralelei a 4-a
batalionul l-iu de ventorî i batalionul al

2-ea din regimentul al 5-ea de dorobani, cari,


cu comandanii lor în cap, se arunc în pas
gimnastic asupra anului redutei. Distana
fiind atât de mic, soldaii notri nici nu trag
foc spre a nu 'î perde timpul cu pucturî
zadarnice, i se arunc cu baioneta asupra
vrjmaului care ocupa anul i caponiera ce
2l6 CARTEA OPTA

se afla într'însul. Dar Turcii se pzeau i nu


putur fi surprini. Pe când voinicii notri
sreau în an i kptaâ pept la pept cu ap-
rtorii luî, garnisona sporit a redutei des-
chise un foc viu iar tote bateriile de la
,

Bucova ÎI concentrau tragerea asupra bala-


lionelor rornne i le secera rândurile. Bateria
cu tunuri de calibru mare de la sosea în ce-
puse, i den sa, a lua sub foc cumplit trupele
nostre de susinere din paralela 4-a ; rânduri
întregi erau doborîte, fî-care obus culca 4-5
omeni de o-dat la pment i înaintarea era
imposibil. Comandantul divisiuneî vedend
c surprinderea nu reuise, c batalionele cari
'naintaser erau atât de sdruncinate în cât

singure nu'î puteai îndeplini însrcinarea i


ar fi fost nevoit a expune înnoite fore, ordon
colonelului Dona a suspende atacul i a re-
trage trupele în paralele. Bateriile nostre ur-
mar îns un foc violent, care inu pen la 4
ore sera, asupra redutei i asupra reservelor
inamice.
Inteniunea colonelului Angelescu A. era
de a drîma aprrile i pa-
prin acest foc
rapetul redutei inamice, precum i de a deprta
de la densa reservele, iar la ivirea nopeî s
mai încerce înc un atac, când, pote, vrj-
maul ar fi obosit de lupt i slbit de bom-
'NAINTEA PLEVNEÎ- 2 1/

bardarea îndreptat asupr'î. Pentru acest


sfîrit regimentul al n-ea de lini înlocui
în reduta nostr pe al 7-ea de lini iar ;

acest regiment fu aedat în paralela 4-a, de


unde avea s
pornesc la asalt împreun cu
batalionul l-iu de ventori i regimentele al

13-ea si al 5 -ea de dorobani. Când însera,


aprope de 7 ore, fr'a se trage o puc, fr a
se slobozi un tun, si numai la comanda : 'na-

wtc! a efului seu. loc. -colonel Grigore Ion,


regimentul al 7-ea întreg trece peste paralel
i se repede în fug, cu baioneta întins, a-

supra anului redutei. Loc. -colonel Grigore


Ion, urmat de soldaii seî, sare în an, i o
lupt de morte se încinge atunci între nvli-
tori i aprtori. anurile sunt umplute de
leiurî, ca i de gabione rostogolite spre a.'î
face trecere ; Turcii sunt ucisî, si ceî cari

scap de baionetele Românilor îi caut mân-


tuirea în redut. Voinicii notri, înferbintatî
1 5

de lupt i de îndemnul oficierilor, aed sc-


rile i încep a urca escarp.a cu ventoriî bata-
lionului l-iu, cari alergaser în ajutor. Cu
brbtesc strigt de ural eî ajung pe parapet
i încep a pogorî în redut; Turcii sunt res-
pini. Atunci se aduse raportul comandantu-
lui divisiunei c reduta este luat, i c sol -

daii notri sunt într'însa.


2lS CARTEA OPTA

Eroic succes, dar care nu putu remâne


deseverit. Apelul bate cu furia în tabera tur-
cesc i adun pe Osmanlîi din tote prile.
Lupta fiind mrginit numai asupra acestui
singur punct, eî îî putur strînge nu numai
reservele, dar i 'î aduna o mare parte din
fore spre a le asverli în ajutorul redutei.
Lupta uria, crâncen, începe de iznov în
întunericul nopeî dar cu tot vitejia ce des-
;

fur aî notri, eî sunt nevoii a da "napoî

în faa numeruluî covîrilor al vrjmaului


când ved c
mortea le secer si le rresce
rândurile, c
maî totî oficierii sunt cduî,
i c bravul lor colonel Grigore Ion, rnit,
este redicat pe brae i scos din lupt.
Vitez, i ca furtuna nestvilit fusese asaltul
soldailor notri, i numai marea lor dispro-
poriune numeric fa cu vrjmaul îî putuse
opri. Acest atac îndrepti i densul judecata

unui brbat competent, a tacticianului fran-


ces care a scris asupra resboiuluî din LS77, în
mod maî apriat despre armata rusesc, este
adeverat, de cât despre otirea nostr, dar
care dice : «nu putem intra în amenunte a-

«supra atacurilor violente ale Românilor, dar


«li-ne permis a spune aci în trect c, în-

«{fun singur din aceste atacurî, Românii


«perdur maî mult de 2000 r3menî, ceia ce
miNTEA PLEVNEÎ 2lg

«arat tria i bravura tinerei armate care


«'î fcea proba focului, i acesta privesce
«atât armata activ, cât i pe acea teritorial.
«Acest tener otire a dat dovada unei ab-
«negaiunî, soliditi i energii cari fcur ser-

« viciile eî cel puin tot atât de folositore ca

«acele ale armatei rusescî» .*)


Colonelul Angelescu A. vedend c i al
douilea atac de nopte nu putuse lua fr veste
pe vrjma, i c, spre a înfrânge superiori-
tatea numerului seu ar tî trebuit s trimit în

foc întrega divisi, dete ordin trupelor a în-


ceta asaltul i a se retrage în paralele.
Multe acte individuale de coragiu i de de-
votament se seversir în acest atac de oficierii
i soldaii notri. P'între numerosele fapte ale
acestor din urm merit a se înregistra acel
al sergentuluî-maior Clin Petre, din compa-
nia 2-a regimentul al o-ea de dorobani, care,
dup rnirea comandantului de peloton, lo-

cotenent Marotineanu, se puse în capul pe-


lotonului si'l duse cu mare bravur în foc.

Asemenea când în compania 3-a din acela


regiment cdur rnii cpitanul Toporanu
i locotenentul Oprea, i soldaii începeau a

*) La Guerre d'Orient de 1877 — 78 par un tacticien, Paris,

J. Diimaine, 1880, a 6-a fascicul pag, 650.

15
;

220 CARTEA OPTA

slbi, sergentul-maior Pascu Dimitrie asver-


lindu-se în fruntea companiei, strig tovar-
ilor seî s
nu fac necinste regimentului i
s nu dea 'napoî i compania porni cu nou
;

energi în lupt. Sergenii Marin Ion, Nica


Stan si soldatul Marinescu Pîrvu, tot din al
5-ea de dorobani, se luptau vitejesce încon-
jurai de vrjma, în anul redutei. Tn sfîrit
port-drapelul regimentului al r)-ea de doro-
bani, sub-ofîcierul Petcu Ilie, cdend rnit
de o sprtur de obus care rupse i prjina
drapelului în partea de sus, sergentul Hristea
Toader redic de jos stegul strigând: «dup
drapel, copii!» se repede în mijlocul glonelor
i înimez prin acest pild eroic pe to-

varii seî.

Lung i cu neterse slove scris este în


cartea de cinste i de vitejii a osteî romnescî
slvitul pomelnic al acelor cari aflar în acest
lupt morte saîî rni pentru er. Noî avu-
rm 2 oficieri, 3 sergeni i 28 soldai ucii
21 oficieri, 33 sergeni si 646 soldai rnitî.
Oficierii ucii fur : cpitanul Gnescu Dimi-
trie , sub-locotenentul Lemnea Dimitrie, din
regimentul al 7-ea de lini. Rnii: loc. -co-
lonel Grigore Ion, comandantul regimentului
al 7-ea de lini ;
cpitanii : Toporanu Scarlat,
Scriban Ion, Dimitriu N. Vasile, din al 5-ea
'NAINTEA PLEVNEÎ 221

de dorobani ;
Pititeanu Alexandru, din ba-
talionul de geniu ; Groza Moise, din marele
stat-major ;
locotenenii : tefânescu Vasile
din al 13-ea de dorobani ;Marotineanu Petre,
Oprea Vasile, din al: 5-ea de dorobani ;
Epu-
reanu Dimitrie, din batalionul l-iu de ven-
torî ; Gafencu Vasile, din al 14-ea de doro-
bani Tîroreanu
;
Nicolae, din al 7-ea de lini;
sub-locoteneniî : lonescu Ion, Papasolu Con-
stantin, Stamatopul Simion, Scrltescu Filip,

Vasilescu Ion, Gluc Eugeniu, Vasilescu


Grigore, din al lo-ea de dorobani; Donescu
Nicolae, din al 14-ea de dorobani; Dinulescu
George, elev al coleî militare de infanteria i
cavaleria, comandant de peloton în batalionul
l-iu de ventorî.

CARTEA NOUA

LUAREA RAHOVEÎ.— CDEREA PLEVNEÎ.


Greutile întîmpinate de trupele aliate 'naintea Plevneî se m-
resc din timpul iernatic, din starea comunicaiunilor i din
condiiunile sanitare defavorabile. — îngrijirile din causa pre-
lungire! resbelului ;
silinele fcute în er spre a veni în aju-
torul armatei cu cele trebuincidse. — Neajunsurile pricinuite

de cadeverele râmase neîngropate în faa Plevnei. ameninare


de epidemii. — Nou propunere fcut luî Osman paa pentru
încetare de arme spre a se îmraormSnta morii de ambe pri,
cdui în luptele precedente. — Propunerea este primit. în-

groparea morilor la ^/g, octombre. — Sosirea ajutorelor din


Rusia. Garda imperial împreun cu alte trupe rusesci trimise

'naintea Plevnei, sunt puse sub comandamentul Domnului Ro-


mnilor. — Turcii formez o nou armat la Sofia pentru des-
presusarea Plevnei. — Comandantul armatei de Vest decide a
se tia liniile de comunicaiuni i de retragere a luî Osman
paa spre Nord-Vest i Sud-Vest. — Atacul Gorny-Dubnikului
i Teliului de trupele gardeî rusesci ; atacul Dolny-Dubnikulu-

de trupele romnesci la '^/24 octombre. — Concursul dat ace-


stor atacuri de brigada Cantili. Demonstraiunile armatei de
împresurare de pe malul drept al Vidului. — Operaiunile
detaamentului colonelului Slniceanu între Vid i Isker. —
Colonelul Slniceanu priimesce ordin a ataca Rahova. — Cor-
pul de observaiune de la Calafat are ordin a bombarda Vi-
dinul i a împedica trimiterea de ajutore din acesta cetate —
224 CARTEA NOUA

Cufundarea monitorului turcesc la Canapa. — Atacul si luarea


Rahoveî la ^/^^ i ^j-^x noembre. — însemntatea acestei
izbnde. — Scrisorea marelul-duce Nicolae ctre Domnul Ro-
mnilor. — Ordin de di al Domnitorului. — Scrisorile Domni-
torului ctre colonelul Creeanu, cpitanul Meriescu i vduva
maiorului Ene. — Disposiiunile luate de comandamentul arma-
tei de Vest pentru a sili armata turcesc din Plevna a se pre-

da. — Ordinea de btai a armatei romne. —^Generalul Gurko


are misiune a opera spre Sudul Plevnei i a opri înaintarea
armatei de despresurare ce Turcii adun la Sofia. — Lucrrile
de întriri, de apropiere i de mine sgverite de Romni pen
la cderea Plevnei. — Somaiune fcut lui Osman paa de a
se preda ;
respingerea ei. — împrirea armatei romn-ru-
sesc în sectori, disposiiunî pentru a întîmpina pe vrjma în

caul unei esiri. — Prinii turcesci i fugarii din Plevna aduc


sciine despre starea ostirei turcesci i despre pregtirile de
eire. — Eirea lui Osman paa la 28 noembre s. v. — Bt-
lia.- — Predarea i cderea Plevnei.

Se împlinea anul jumetate de la deschide-

rea acestei lupte care sguduia Resritul i


inea aintite asupr-î privirile lumeî întregi,
început în aprilie 1877 cu convingerea nu
numai a Rusiei, dar i a celei mai mari pri
a opiniuneî în afar în doue, trei lunî ea c
va ajunge un repede desnodment prin ne-
la

putina Turciei de a se împrotivi maî îndelung


puternicului eî adversar, ast lupt urma înc
'nainte fr ca nimeni s pot spune cu sigu-
ran cât maî avea s se prelungesc i s
pun în nelinisce îrgrijatele interese politice,
financiare i economice ale Europei.
LUAREA RAHOVEÎ 225

Cât inuse prim- vera i vera, cât timpul


fusese frumos i înlesnitor operaiunilor mili-
tare, armatele beligerante nu întîmpinaser
de cât neînsemnate i trecetore greuti în
privina marurilor; a transporturilor i apro-
visionrilor de tot felul ce se cer pentru glote
de omeni adunai cari trebuie s hrnesc
se
i s lupte. Dar cu 'naintarea vremeî i cu
apropierea ierneî, situaiunea armatelor beli-

gerante romn-rus cari operau în Bulgaria,


devenea din ce în ce maî anevoios nu era
si

scutit de întemeiate îngrijiri. Cu un mare


rîu în spate, între baza i liniile lor de ope-
raiuni, cu un rîu ca Dunrea care, în ano-
timpul ploilor, se umfl i 'î vars prisosul
puternicilor sale ape la mari distane de er-
murl ;
care, cu intrarea în iarn, începe s se
prinz de gheuri cror nici vase, nici pon-
tone li se pot împotrivi, problema comunica-
tiunilor cu România si Rusia a otirilor aliate

avea s devin multmaî grea, aprovisionarea


lor mult maî nesigur. Provincia bulgresc,

îmbilugat, de altminteri, în rodele pmen-


tuluî, suferise neaprat de urmrile resboiuluî
ce se petrecea într'ensa de ese lunî, i nu
putea s îndestuleze multiplele i diversele
trebuine ale unor însemnate otirî. In lips
de comunicaiunî repeclî i sigure, marul tru-
,

226 CARTEA NOUA

pelor, înaintarea convoiurilor pe drumuri no-


roiose i desfundate de ploî abundente, întîm-
pinau nespuse dificulti, i aceste pedici
înrîureau în chip nepriincios asupra combi-
naiunilor militare.
Vremea aspr care 'î începea acum dom-
nirea între Dunre i Balcani preschimba
condiiunile climaterice ale teatrului de ope-
raiuni, si fcea s 'î sesimt urmrile si a-
supra streî sanitare a trupelor. Afar de
umedel, de frig, viscole i zpedî ce otenii
aveu s rabde, pe prile unde eî erau maî
grmdii aerul era stricat i nesntos prin
mulimea leurilor de vite cdute cu sutele
din anevoina drumurilor i remase în mar-
gina lor, nefîind în tot-d'a-una timp a se dis-
truge sau îngropa acele leiurî. In jurul Plev-
neî, chiar, unde atâtea miî de omeni steteau
îndesai pe acelai loc de trei lunî de dile,
condiiunile igienice, cu tote mesurile riguros
ordonate de comandantul armatei de Vest,
nu puteau s tîe perfecte.
Armatele romne si rusescî aveau ast-fel s
lupte nu numai cu un vrjma neîmldiat
dar maî trebuiau înc s
înving i tote aceste
greuti ale ano-timpului naintat, ale chmeî i
consideraiunelor locale de pe teatrul de ope-
raiuni militare.
LUAREA RAHOVEÎ 22/

înainte de a urma naraiunea faptelor i în-


tîmplrile resboinice, fî-ne permis a ne în-
torce un moment privirile peste Dunre, ctre
er, spre a cerceta preocuprile care fremen-
taii minile, grijele' grave i emoiunele adîncî
cari micau acolo tote inimile.
Am spus în partea ânteî a acestei scrieri
hotrîrea cu care poporul romn întîmpinase
evenimentele ce se ivir în prim-vera anului
1877, i chimar Romnia a 'î împlini rolul
de factor îndreptit i necesar în deslegarea
problemei de reconstruciune politic a Orien-
tului european. Aventul care redicasetot era,
spori fa cu agresiunele nejustificate i cu
lovirile materiale i morale date de Port te-

ritoriului i drepturilor nostre, i lupta defen-


siv a armatei romne pe terenul stîng al
Dunrei da dilnic hran entusiasmuluî. Cu
mare devotament, cu deseversit uitare de
sine-î i supunere interesului general, îng-
duiserâ locuitorii oraelor i satelor mrginae
dunrene, tote pgubile i neajunsurile res-
boiuluî : case derîmate i arse de bombard-
rile cetilor i flotilei otomane, populaiunî
pacînice mcelrite de incursiunile neregula-
ilor
5
si
>
basi-bozucilor turcesci.
1

Când armata nostra începu operaiunele ei


ofensive, când stegurile sale purceser peste
228 CARTEA NOUA

Dunre, ele duceau în cutele lor speranele i


urrile întregeî suflri romnescî. In orae, ca
în sate i în ctune, viaa prea momentan o-
prit, i afar de puciniî omeni validl oprii
de însrcinri publice sau de neînlturabile
îndatoriri, nu mai întâlneai de cât femei, copii
si btrînî : flcii si brbaii în florea verstei
porniser, i, mândri feciori de oste, luptau i
mureau pentru moi.
Situaiunea militar "naintea Plevneî. unde
se afla otirea nostr, dobendise o deosebit
însemntate prin btile sângerose cari se de-
deser fr ca acest zgaz al împrotivireî mu-
sulmane s se fi putut doborî. Ingrijate erau,
deci, atunci la noî în er cugetrile, cci res-

belul se prelungea, sorta sta în cumpn, i


sfîritul nu se vedea nici apropiat, nici sigur.
Dar cu cât maî multiple deveneau cerinele,
cu €ât maî numerose greutile i primejdiile,
cu atât maî maiî erau i energiile, cu atât maî
d'a firea faptele i jertfele spre a întinde în-
cordrile obtescî la înlimea împrejurrilor.
Micat adînc de brbia cu care fîiîeî înfrun-
rnî i morte, tresltând de
tau trude, privaiunî,
mândri i de recunoscin la audul vitejiilor
severite de deniî peste Dunre, era era în-
cins de dragoste ferbinte, de devotament ne-
mrginit pentru oteniî seî. Ea desfura nepre-
LUAREA RAHOVEÎ 229

getate siline, duiose i de mam îngrijiri spre


a le înlesni sarcina, a le procura trebuincio-
sele, a le împlini lipsurile si uura nevoile.
Minunate erau bunele voinî, sîrguitorele rîv-
ne i grbirea în ajutor. Mari i mici îî des-
chiseser inimele, avutî sineavutî îsîdesnoda-
ser pungile, i ca îmbilugate isvore curgeau
din tote prile concursuri iubitore, sprijine
darnice i mrinimose.
Subscripiunî voluntare în tote judeele, în
tote comunele, produser însemnate sume b-
nescî pentru cumperare de arme ofrande în ;

natur de tot felul, caî, vite de consumaiune,


producte i articole de subsisten, veminte
calde, medicamente i obiecte spitalicesc!, se
adunau în magaziile militare i reînoiau de-
positele. Mulumit interesului i solicitudine!
generale, misiunea organelor competente fu
mult înlesnit, i interimarul ministru de res-
bel, d. T. C. Brtianu, care cu neobosit acti-
vitate dirigia i priveghia multiplele servicii de
aprovisionare i întreinere a armatei în cam-
pani, afla în acel interes i solicitudine pu-

blic un sprijin puternic pentru sarcina grea


ce luaseasupr-î.
i, simptom îmbucurtor i vrednic de
laud, nu numai clasele culte i luminate din
orae, dar înc i marea clas a muncitorilor
230 CARTEA NOUA

de pment lua parte însemnat în acest con-


curs de cugete i de porniri patriotice. S-
tenul, dup darea de mân a fie-cruî, aducea
i densul modestul, dar spornicul seu prinos :

bania de grâu or de porumb, putineiul de


lapte,coul de brânz, serviciile cu carul în
trebuinele otireî. De mare folos fur aceste
din urm servicii cerinelor de recuisitiunî si

de transporturi militare la mari distane ui:de


nu eraiâ ci ferate, i pe drumurile anevoiose
ale Bulgariei, eranii fcend de bun-voi sute
de kilometri pentru a duce provisiunile arma-
tei, a evacua bolnavii i rniii ei. Cuvine-se
a se da aci datoritul tribut de recunoscin
acestor umili fii cror inim simpl
a erei, a
simea îns atât de romnesce. Ne-a fost dat
si noe a vedea de multe ori în cursul acestei
campanii erani i erance, venii din depr-
tare pe marginea Dunrei i pen în faa
Plevnei spre a'i vedea fii, frai sau soi sub
steguri, i era mictor a observa cu ce mân-
dr mulumire, cu ce brbtescî cuvinte îm-
brieau pe acei viteji. «Asta'i fcut de fl-
ci notri, Dumnedeu s
le ajute!» exclama

cu fal, trecend podul pe Dunre la Nicopole^


un btrîn sten cu plete albe i cu peptul des-
fcut în mijlocul lui noembre, care mergea la

Plevna s duc un cojoc i merinde fiului seu.


LUAREA RAHOVEÎ 23 I

De sus i pena jos, deci, strbtea puternic


corentul de entusiasm i. de patriotism, i în

aceste memorabile dile cu adeverat c, dup


vechia i frumosa nostrâ dicetore, era, de la
opinc pen la vldic, era strîns în aceleai
simiri si dorine de a sfrâma de veci umili-
torele preteniunî de vasalitate turcesc i a
dobândi, prin ea însi, cu lupte i sacrificii

virile, neaternarea i suveranitatea în afar.


Una din trebuinele armatei ctre care se
îndrepta îngrijirea tutulor, era ajutorul medi-
cal al bravilor notri oteni cari cptau rni
i bole fcendu-î datoria pe câmpul de btai.
Am aretat la locul seu care era în timp de
pace i pen la isbucnirea resbeluluî, organi-
sarea serviciului nostru sanitar militar, si cum
funcionase acesta cât vreme operaiunile se
mrginir în defensiv. Atunci vrjmiile între
Romnî i Turci de la un erm al Dunrei la

nu pricinuir un numer însemnat de


cel-l'alt,

rnii, iar timpul frumos i veratic inuse mn


în trupele nostre favorabile condiiuni de s-
ntate. Dar cu luarea ofensivei i cu începerea
luptelor sângerose în Bulgaria, cerinele deve-
nir mai mari, si nuoi siline trebuir a se
desfura. Mijlocele medicale civile fur chi-
mate în ajutorul mijlocelor militare, se fcu
apel la concursul i sprijinul general. Socie-
232 CARTEA NOUA

talea CnicehBoie roman sub preedinta prin-


cipelui D. Ghica, aduse nepreuite servicii prin

neobosita activitate ce desvolt în înfiinare de


ambulane i spitale, în adunare de fonduri i
material. Acesta societate deschise subscrip-
iunî publice în er produser suma de
cari

f) 24, )().") leî *), sum destul de însemnat dac


se ine sem de greutatea vremilor i de tole
cele-lalte contribuiunî ce "î impuneau cet-
enii, precum subscrieri pentru cumperare de
arme, ofrande de tot felul pentru armat.
Funcionarea îngrijirilor medicale se îm-
pri în doue mari seciuni : seciunea de pe
teatrul de operaiuni pe malul drept al Dun-
rei sub direciunea inspectorului general al

serviciului sanitar al armatei, doctorul C.


Davila ;
i seciunea de pe malul stîng, în er,
sub directorul general al serviciului sanitar
civil, doctor Capsa. Prima seciune dispunea
de elementele proprii ale armatei, cu persona-
lul medical militar crescut cu adaosele create
din iniiativa privat. Armata avea pe lîng
dînsa peste Dunre 7 mari ambulane com-

* I In darea de sem a Crnceî-Roie roman despre activitatea


eî în timpul resbeluluî, vedem c de peste Carpaî s'a adunat lei

51,000; c în fruntea judeelor cari au contribuit cu sumele cele


mai mari stau Putna, cu 13,000 lei ;
Prahova, cu 11,762; Brila
cu 10,973 i Bacu cu 10,295 lei.
LUAREA RAHOVEÎ 233

plecte, din care 2 erau înfiinate i triniise pe


câmpul de resbel de Crucea- Roie roman ;

apoi ambulana domnelor din laî i ambu-


lanta societate! israelite, 5 din aceste ambu-
lane erau stabilite în imediata apropiere a
trupelor în dosul platoului Grivieî, sub direc-
iunea inspectorului general în person. i
doctorilor Otremba tefnescu Vercescu
.
, ,

Leonte ,
Grigorescu , Istrate , Cantacuzino ,

Asaki, Ruso jun., Cociu, etc. Pe liniile de co-


municaiunî Plevna-Nicopole se aflau 2 am-
bulante de evacuatiune una la Mecica, sub ,

doctorul Fotino ;
alta la Muselimselo, sub doc-
torul Cerntescu.Tote aceste ambulane de pe
câmpul de lupt puteau da îngnjirî la 2200
rnitî si bolnavi.
Pe malul stîng al Dunrei se organizase de
serviciul sanitar civil, cu concursul medicilor
din er, ambulane i spitale pentru trata-

mente maî îndelungate. Capul liniilor de eva-


cuare era la Turnu-Mgurele, unde se aflau 5
spitale cari puteau conine 2000 bolnavi, sub
direciunea distinsului doctor Kalendero, aju-
tat de medicii romni i strini, francesî, en-
glesî, germani, danesî, suedesî, trimii de gu-
vernele lor sau de asociaiunî filantropice
inlernaionale. Din Turnu-Mgurele porneai
trei linii de etape de evacuaiune spre calea
234 CARTEA NOUA

ferat, care, prin 2 trenuri sanitare pe di,

transporta bolnavii i rniii la Bucurescî i


la spitalele din cele-Falte orae.
Tn capital, la spitalele Colea, Colentina,
Filantropiei, la spitalul de copii i spitalul

Brâncovenesc, erau reservate paturi pentru


soldaii armatelor beligerante, i Romnî, Rui
i Turci, primeau aci de o potriv îngrijiri me-
dicale. Mare parte din casarme fuseser ase-
menea transformate în spitale. Eminentul i
regretatul doctor Marcovicî avea, în Bucurescî,
direciunea serviciilor medicale pentru armat-
T.eng palatul de la Cotrocenî se aflaîi ba-
racele-spitale înfiinate de Domna Elisaveta,
care cuta însi pe suferindî, ajutat de
dornnele societteî bucurescene.
I^a lasî comitetul instituit de dornnele Mria
l^oznovanu, Natalia si Elena Sutu, Lucia si

Elisa Liteanu, Eugenia Conduratu i Sofia As-


lan, stabilise,afar de ambulanele trimise
'naintea Plevneî i la Mgurele, înc un spital
special pentru rnii.
In Ploiescî dornnele Ecaterina G. Cantacu-
zino , Mria T. Vcrescu i Smaranda D.
Moruzi, cu concursul domnelor ploiescene, îm-
plineau sarcina de surori de caritate în spita-
lul de rnii ce organizaser acolo.
La Turnu-Mgurele, pe leng spitalele Cru-
LUAREA RAHOVEÎ 235

cei-Boie, domna Mria C. A. Rosetti fundase


«Ospiciul Independenei» unde socia vestitului
publicist roman, împreun cu domnele Z.
Sturdza, 1. Câmpineanu, M. Flcoianu, A. Ka-
lendero, etc. da devotate îngrijiri bolnavilor i
rniilor cari soseau de pe câmpul de lupt.
Intr un cuvent, mijloce de ajutor medical pen-
tru armat se creaser ast-fel în tote oraele
ereî, i pen chiar i prin sate. Aa la pro-

prietatea Buftea, de ctre principesa Mria


Stirbeiu ; la moia Epurenî, de d. Manolache
Costaclie i fiicele sale principesa A. Bibescu
i domna Esarcu, precum i în multe alte co-
mune cror nume ne scap
rurale al , se
înfiinase spitale pentru oteniiromnî.
Aceste unanime i generose siline îî atin-
ser scopul i asigurar pe deplin , în tot

timpul resboiuluî, trebuinele medicale ale ar-


matei nostre.
Ne pare reu c spaiul în care suntem cir-

conscris nu ne permite a da aci în întregul lor

drile de sem i raporturile publicate de me-


dicii strini cari au funcionat atunci la noî,
cci ele conin am enune i aprecirî intere-
sante ca acele ale doctorului german Bruberger
i medicului frances L. Henriet. Uar tote dau
dreptate încordrilor i bunelor voine ale tu-
tulor, si recunosc cu laude atât inteligenta si

i6
,236 CARTEA NOUA

devotamentul personalului nostru medical, cât


si însuirile ostsescî ale soldailor, tria de
suflet a rniilor romni *). Mari titluri la re-

cunoscina arrnateî i-a erei, i-au dobândit,


prin activitatea lor în resbel ,
asociaiunea
Cr-ucei-Boie român, precum i medicii notri.
Dar dac ar urma a se împri fînic i a se
distribui cununi în întrecerea de pilde bune

^) D. Dr. Bruberger dice în raportul sâu ; « . . . Se în-

fi un tabel rSsboinic de tot frumuseea, când sosi se'ra târdiîi

lunga colon de care cu înhmutul lor alb (boî) pe piaa din faa
spitalului central din Turnu-Mgurele. Fr nici un ipt de du-
rere se descrcar rniii (între carî erau unii cu rnî grave, can-
grene i tetanos) dupâ un transport de 3 dile, spre a'î duce în

spitalul unde-î atepta cele maî bune îngrijiri . . .»

Apoi într'alt loc : «Nici unul din rnii nu se plângea de frig^

cci romn este fdrte obicinuit cu frigul nopei adesea


soldatul ;

ori se vede ranul romn înc în luna lui noembre îmbrcat cu o

cma deschis de la gât pân la brâii, avend peptul cu totul


neacoperit».
D. Dr, Henriet în corespondena sa de la 2 octombre 1877,
din Turnu-Mgurele, scrie : « . . . S vorbim acum de rnii.
Nu sciu dac acesta vine din apropierea lupttorilor i din con-
diiunile tragerei, dar rnile presint un caracter de gravitate re-
marcabil . . . V6 spuneam adineaori c soldaii romni s'au

purtat brbtesce pe câmpul de lupt ; n'am constatat acesta


prin mine însumi, dar ceia ce pot afirma este c, pe patul de o-
peraiuni, ei sunt incomparabili. Am vgdut venind în piciore, fr
a voi s h susinui, la masa dj operai, suportând fr strigt,
chiar neanestisai, o mutilai grav, cerând o igaret i ducen-
du-se pe picidre înapoi în sal».
Doctorul Henriet se întreb, s fi acest sensibilitate de nervi
mai teit la soldaii romni, sau fora moral ? i conchide di-
cend : «Cred mai mult c este acesta din urm, cci ei vorbesc
cu coragiu i nu cer de cât a se întdrce pe câmpul de lupt».
LUAREA RAHOVEl 23/

cari ilustrar evenimentele ce povestim, pe


celd'ânteiu plan apare chipul radios al femeieî,
nscetore a eroismului, hrnitore a îndemne-
lor de slav i de mrire. De la a Suveranului
august soi, pen la modesta tovar casnic
a meseriaului i Ia harnica muierea stenuluî,
minunate au fost mrinimiile, devotamentele
si crestinesca dragoste cu cari Rom n cele au
împlinit împuternicirea dat din cer femeiei
de înltore a sufletului, de mângietore în
dureri i nenorociri.
Neuitat va remânea pagina pe care 'î-a
înscris'o în istoria acestui resboiu Domna Eli-
saveta, pe cnd soul eî, în fruntea vitejilor,
scria pagina sa. Supunând cu farmecul înal-

tului ei duh pe Imperatul, pe membrii familiei


imperiale i pe brbaii de stat ai Rusiei cari
se aflau atunci p'între noi, geniala femeia
pe a crei frunte lucesce întreita coron a
poesiei, a artei i a mrireî regale, slujea i
apra i densa, cu nestvilita putere a graiei
si a minteî, interesele terei sale ; iar inima-'i

duios i atins de aripa suferinei, îngrijea


cu nemrginit iubire de otenii notri cari,
de atunci, îi deter frumosul nume de Mam
a rniilor.
Aceiai comptimire, acelai ps de îngri-
jire i de alinare pentru cei ce se jertfeau pe
238 CARTEA NOUA

cmpul de btaia, mica sufletul tutulor fe-


meilor romane. Veghiând la cptîiul bolna-
vilor, dându-le cu însi mna lor doctoriile,

oblojindu-le rnile, sprijinindu-i i mngindu-i


în durerose operaiuni, domne de cea mai
nalt trept social alturi cu femei din popor,
severeau de bun voi împreun sublima
sarcin de suror de caritate. Dar si cât res-
plat priimeau ele în admiraiunea soldailor,
în naivele si misctorele demonstratiunî de
recunoscin ale acestor naturi simple cari
nu uitau buntatea ce li se dovedise, si mult
timp înc dupe campani i întori la satele

lor, veneau s mulumesc acelei ce îngrijise


de deniî la spital. Fr îndoial crunt i
sângeros lucru resboiul, dar avend i partea
sa consoltore în solidaritatea patriotic ce
stabilesce între tote clasele unei naiuni, în
avântul de jertfe i de fapte nobile prin care
firea omenesc s înal ctre ideal.
S ne întorcem acum la evenimentele de
pe câmpul de lupt, la marea dram care se
desfura înaintea Plevnei. Aci ni se înfâti-
ez maî ânteiii, în diua de Vis octombre, o
dureros scen, una din acele priveliti triste
ce aduc cu sine conflictele armate. S'a vedut
cât nepsare, câte pedicî puneau Turcii la
adunarea i îngroparea celor ucii în lupte.
LUAREA RAHOVEl 239

Miî de cadavere remser ast-fel pe câmpul


de btaia. In cele 3 atacuri din august, septem-
bre i octombre ale Romanilor, aprope 2,000
din ai lor cduser mortî între redutele Grivi-
teî n^ 1 si 2 ; si lâ acest numer maî trebuie a
se adugi cadaverele turcescî remase neredica-
te în atacurile ce vrjmaul îndreptase asupra
nostr. Tote aceste trupuri zcend neîmmor-
mentate pe acel ângust spaiu de teren, putre-
deau acolo, corumpeau aerul împrejur i ame-
ninau cu isbucnirea unei epidemii.
Acesta situaiune nu se maî putea tolera
atât din priviri sanitare, cât i din priviri mo-
rale. Cultul i respectul morilor este în firea
omului, are rdcini adînci în inima crestinu-
lui. si s scie simirile cucernice si religiose

ale Românilor, în deosebi, de a se întorce


spre vecinica odihn pmentului, remiele
celor ce sunt. Mult întristare prici-
nu mai
nuia soldailor notri gândirea c fri ai lor
remân ast-fel aruncai în câmpi fr morment
i fr cea din urm bine-cuventare a preotu-
lui. Jertfe noui cduser de curend în atacul
din ^jj9 octombre pe acest strîmpt i sânge-
rat terem d'între reduta turcesc si rom-
nesc, i adunarea iari împedi-
lor fusese
cat de focul vrjmaului. Domnul Carol hotrî
a mai face un nuou i struitor demers pe
240 CARTEA NOUA

leng Osman paa spre a se îngdui armistiiul


necesar pentru îngroparea celor ucii, i însr-
cin pe ajutorul seu generalul Todleben, a scrie
în acesta privin muirulul otoman. Generalul
Todleben trimise, în diua de ^j^^ octombre, prin
parlamentar, o scrisore comandantului turcesc
din Plevna prin care 'î propunea a se urma,
pentru îngroparea morilor, chipul care fusese
priimit de armatele lupttore de la Sevastopole.
In sfîrit Osman, cedând negreit atât urîteî
impresiunî produse pretutindeni de refusul de
a se împlini acest omenesc datori, cât i
necesiteî în care se aflau propriele sale tru-
pe de a scpa i ele de vecintatea acelor cada-
vere în discomposiiune cari corumpeau aerul,
priimi propunerea, i diua de octombre
fu hotrît pentru adunarea i îmmormen-
tarea lot*.

In acea di, dupe cum se convenise, se pre-


sint la 9 ore diminea un parlamentar turcesc
cu steg alb 'naintea redutei Grivia n'* 1. în-
dat înlat asemenea steg alb pe parapetul
fu

redutei nostre, i focul încet numai de cât pe


tot linia de împresurare. Turcii scoser atunci
din întririle lor un sir de sentinele fâr arme,
pe cari le aedar la 2 metri distan una de
alta de-a-lungul liniei lor, cu faa spre noî. Era

învederat c
ei înfiau aci omeni alesî din
I

LUAREA RAHOVEÎ 24

ceî maî artoî i maî bine echipai. In mo-


mentul în care se posta ast-fel lanul turcesc,
ieeau din reduta si din traneele nostre un
lan de soldai fr arme, pe care oficierii îî
rânduir cu faa' spre sentinelele turcescî,
remâind între amândoue lanuri un spaiu
neutru ca de 20 metri. Comandanii români,
printr'o neconcertat, dar curios potrivire,
îngrijiser asemenea ca omenii lor cari se
presentau înaintea inamicului s fî îngrijii în
inut — marial cochetria a câmpurilor de
resboiii unde otirile protivnice îî pun cinste
întru a avea înfiare corect si a face bun
întiprire una asupra alteia.
Pe locul între ambele lanuri circulau des-
priri de ambulancierî i brancardieri, sub
direciunea medicilor, carj redicau pe mori,
i detaamente de soldai cu sape, lopeî, etc.

comandate de oficieri i însoite, de partea


nostr, de preotul regimentului. Brancardierii
notri redicau morii inamicului, îî duceau în
spaiul hber i neutru, de unde Turcii 'î luau
i 'î asemenea
îngropau în dosul hnieî lor : tot

procedau i brancardierii turcescî cu morii


romnî pe cari aî notri depuneau într'o

mare grop spat de soldai în spatele tran-


eelor nostre ,
i preotul dicea asupra mor-
mântului o ultim rugciune. Multe cadavere
242 CARTEA NOUA

erau în aa stare de decomposiiune în cât


numai puteau lî transportate, i trebuiau a se
îngropa pe loc; unii au pretins c pentru a
ajunge Ia acest resultat refusaser Turcii pena
aci a se priimi redicarea i îngroparea mori-
lor, spre a nu se maî putea constata slutirile

fcute cadaverilor.
Acesta trist formalitate urm trei ore ,
i
în timpul cât inu. trupele romne-rusescî, ca
si cele turcescî, folosindu-se de încetarea de
arme, ocupau parapetele nu atât spre a privi
la funebra ceremoni , cât spre a se vedea
unele pe altele. In resboiu omul ajunge a se
obicînui cu spectacolul moreî, i nuel i maî
face nici o impresiune ; ceia ce detepta curio-
sitatea acestor protivnicî cari luptai cu atâta
îndârjire unii contra altora, era de a se privi
în acele pucine ore de linite, i de a se stu-
dia reciproc. In acest scurt contact între ad-
versari, domni curteni si cuviin ostsesc;
oficierii români i turci se salutau cu deferen,
soldaii ambelor otiri, chiar, preau c aiî ui-

tat luptele împreun


crâncene ce avuseser
pen aci, i cari aveau s încep iari peste
câte-va momente. Ei schimbau la distan cu-
vinte inofensive i glumee; ai notrii arun-
cau Turcilor tutun, acetia respundeaii prin
prietenesc evala ! i arunca din parte-le lulele
LUAREA ZAHOVEÎ 243

sau mici obiecte orientale. In fine, ur nu p-


rea c exist între aceste fiine cari pen aci

se ucideau între densele, atât este de adeverat


€ înaltul Ziditor a voit s fî pe pment pace
i între omeni bun-voire, i c numai pati-

mile si interesele lumesci se abat de la acest


dumnedeesc lege.

La amiadi îngroparea morilor era terminat;


trupele turcesci i romnesci reintrar în liniile

lor respective, stegurile albe se deter jos i


focul reîncepu cu aceiai vigore de o parte i
de alta. Noi avurm în paralelele nostre G

soldai ucii, 14 rnii.


Operaiunile armatei aliate romn-rus
aveau s intre de acum 'nainte într'o fas de-
cisiv prin ajutorele cari începeau s sos^sc.
De trei luni înaintarea armatei arului era
oprit în Europa înaintea unui orel care n'a-
vusese pen'aci nici o însemntate militar,
care nu fusese alctuit nici cu fortificri per-
manente, nici cu pregtiri de împrotivire, la

începerea resboiuluî. Agerimea comandantului


turcesc fcuse din acest tîrgule o pia de
arme de ânteia ordine, i un zgaz puternic
pentru aprarea patriei sale aci câtigase ;

acest comandant trei izbândi cari restabilir


cinstea armelor otomane si artar lumei în
admiratiune cât valore ostsesc are înc
;

244 CARTEA NOUA

nemul musulman. Aci se învedera înc o-dat


btrîna dicetore a prinilor notri experimen-
tat în secularele lor lupte cu Osmanlîul :

«Teme-te de Turcdupe meterez!» Ceia ce f-


cuse puterea resisteneî luî Osman paa, pe
leng i tenacea
neînvinsa luî energi, nu eraCi

numai anurile i redutele cu cari înconjurase


Plevna, dar era maî ales neîndestultorea mo-
bilisare a forelor rusescî intrate în campani,
lipsa de otiri cari s in tot-d'odat în freu
armatele turcescî din cuadriiaterul bulgar i
din Balcani, i se împresore Plevna cu des-
vârire, împedicând intrarea ajutorelor i a-

Acest lips avea s fî acum


provisionrilor.
înlturat. epte divisiunî de infanteri, doue
de cavaleri i o brigad de tiraliorî sosir din
Rusia pe teatrul de operaiuni din Bulgaria
acestea erau: corpul gardeî împertescî, for-
mat din 1-a, a 2-a, a 3-a divisiune de infan-
teri i a 2-a divisiune de cavaleri a gardeî
apoi a 2-a i a 3-a divisiune de granadierî, a
24-a i a 26-a divisiune de infanteri, a 14-a
divisiune de cavaleri.
Pen la isbucnirea resboiuluî, marele-duce
motenitor al Rusieî avusese comandamentul
corpuluî gardeî imperiale. Se credea c acest
corp, sosind în Bulgaria, avea s fî pus erî
sub ordinile comandantului seii, i trimis la
LUAREA RAHOVEÎ 245

armata de pe Lom, din 'naintea Rusciuculuî


i cuadrilateruluî. Ins aci situaiunea strate-
gic a Ruilor se maî îmbuntise din ceia
ce era în luna Iul august, când Mehemet-Ali,
înlocuind pe Abdnl-Kerim, luase ofensiva i
obinuse patru succese consecutive la lazlar,

Karahasankioî, Kaceijevo i Popkioî. Dar din


causa intrigilor i insubordonaneî locotenen-
ilor sel Mehemet-Ali fu silit s'î suspende
ofensiva, i ls timp areviciuluî a'î concen-
tra armata i a*î da maî mult încheigare,
ast-fel c, la septembre, respinse i btu
pe Turci la Cercovna. Acest eveniment adu-
sese disgraia luî Mehemel-Ali pe leng con-
siliul de resbel superior din Constantinopole
numit dari-ura, care avea preteniunea de a
dirige d'acolo operaiunile de pe teatrul de res-
bel, i comandant otoman care, îm-
singurul
preun cu Osman paa, dovedise talente mili-
tare în luptele din Bulgaria, fu înlocuit cu pre-
sumpiosul Suliman paa, care nu isbutise
pen aci de cât s'î jertfesc în zadar otirea
înaintea pasului ipceî. Armata turc^sc din
cuadrilaternu maî întreprinse nimic serios
pen la începutul luî noembre st. v.
In asemenea condiiunî comandamentul ru-
sesc credu de ajuns pentru armata areviciu-
luî, compus din al XII-a i al XIII-a corp, i
246 CARTEA NOUA

susinut pe aripa clrept, spre Osmanbazar,


de corpul al Xl-a, a-'î trimite în ajutor nu-
mai divisia 24-a de infanteria.
Uivisia 26-a merse de întri corpul al

VJÎI-a înaintea ipceî ; iar restul trupelor cari

soseai, adic : brigada de tiraliorî i trei di-

visiunî de infanteria ale gardeî, doue divisiunî


de granadierî i a 2-a divisia de cavaleri a
gardei fur îndreptate spre locul unde se juca
sorta resbelului, spre locul de la care depin-
deau operaiunile ulteriore i resultatul în-
tregeî campanii, spre Plevna. Tote aceste
trupe se încorporar în armata de Vest pus
sub ordinele Domnului Romnilor, avend de
ad latus^ de ajutor, pe generalul Todleben, i
ast-fel acest armat coprindea 3 divisiunî de
infanteri i 1 divisiune de cavaleri romn,
i, ca trupe rusescî : 3 divisiunî de infanteri

i brigada de tiraliorî ale corpuluî gardeî, a r)-a

i a 31-a divisiune de infanteri (IX-a corp)


a 16-a i a 30-a (IV-a corp) a 2-a divisiune a
armateî, a 2-a i 3-a divisiune de granadierî,
a 4-a brigad de tiraliorî, i divisiunile de ca-
valeri a 4-a, a î)-a de lini, a 2-a de gard.
In tot, maî bine de 13 divisiunî de infanteri
i 4 de cavaleri, peste 125,000 omenî.
Primele trupe ale gardeî începur a se a-

duna înaintea Plevneî pe la finele luî septem-


LUAREA RAHOVEI 24/

bre s. V. Maî ântiu sosi cavaleria, apoi ur-


mar succesiv infanteria i granadieriî în
primele septemânî din octombre. Domnitorul
le trecu în revist în Poradim, i apoî ele
pornir spre a 'î ocupa posiiunile în jurul
Plevneî.Dupe sosirea gardeî, Imperatul Ale-
xandru îî strmut cuartierul seu de la

Gorny-Studen la Poradim. Acest modest sat


bulgresc în care nu se aflau de cât 2 proste
csue în paiente i vre-o r)0 — 60 bordeie în
pment, coninea acum pe puternicul monarc
al lutulor Rusiilor cu adjutanii seî generali
si strlucite si numerose suite si escorte, si

pe Domnul Romnilor, comandant al armatei


de Vest, cu cuartierul seu. Marele-duce Nico-
lae se asedase cu comandamentul armatei
rusesc! în apropiatul sat Rogot, i generalul
Todleben se afl în ctunul Tucenita. y

Prin neînduplecata putere a împrejurrilor,


Plevna devenise nodul înfricoatei aciuni mi-
litare ce de sese lunî se desfura în Resritul
Europei, i dumnedeesca ursit voise sus a
înla neluata mal 'nainte în sem otire ro-
mânesc, fcendu-i un rol însemnat în acesta
mare dram. Acea otire pe care mândria ru-
s^sc abia consimea, la început, s'o primesc
s coopere la operaiuni secundare, la servicii
de etape, convoirl i inere de garnisone, nevo-
248 CARTEA NOUA

ia silise a Ochema la locul cel maî de primejdia


în care ea se arta peste orî ce ateptri vred-
nic, la locul de glori i de onor unde se
prinse la voinicesc trânt cu neînfrântul Os-
man, bag în strîmtore pe Gazhd^ i dete pu-
tere sdruncinatei armate a Tarului ca s as-

tepte sosirea ajutorelor din Rusia i s opresc


saltul pen' la Dunre al leului de la Plevna.
Acum începea ultimul act al sguduitoruluî spec-
tacol resboinic la care din tote prile se
privea cu luare aminte ;
garda rusesc sosise
spre a figura în sângerosa apoteos, i, alturi
cu densa, ochii lumei mirate aveau s ved
ostile României neremâind în nimic maî pre-
jos de ast ales oste a Rusiei, i împrtind
cu densa laurii Mare fu resplata,
biruinei.
mare fu cinstea ce Domnul puterilor, Dom-
nul tare în resboiu revers asupra otireî
romnescî.
Sub directul comandament al Suveranului
i cpeteniei supreme mihtare a Românilor, se
rânduiser acele strlucite otiri cari veniser
din Rusia, i generalii din cei mai distini
cari 'i fcuser renume în armata rusesc ca
Skobelef, cuceritorul Kokandului i învingeto-
rul Lovcei; Imeritinski, tovarul seu în acest
prospet izbând; Gurko, conducetorul în-
drzneei treceri de peste ver a Ralcanilor;
LUAREA RAHOVEI 249

în fine Todleben, vestitul aprtor al Sevasto-


poleî. Dar precum vrednic se art armata
romnesc de a combate umer leng umer de
asemenea viteji, aa i înaltul eî poveuitor în-
drepti onorurile i încrederea ce se dove-
dir punendu-se în capul celei maî însemnate
pri de otire pe care Ruii o desfurar pe
câmpiile Bulgariei. Din zorî pen sera clare
în inspeciunea posiiunilor i câmpului de b-
tai, i lucrând înc noptea târdiu cu diferiii

comandani i capi de serviciu; cu mintea, cu


inima necontenit îndreptate ctre marea i de
grea respundere legata luî sarcin, Carol Vod
nu uita c este înduoit moten al slavei casei

sale si al marilor notri Domni, de cari tre-


mura odinior dumanul cu care luptm acum,
i trimiteau în eri deprtate resunelul nu-
melui romn. îndemn i pild bun pornite
de sus, harnic i înelept împlinire a înaltei
autoriti de ef i poruncitor unit cu inimos
împrtire a primejdiilor i greutilor solda-
tului, tote aceste însuiri ale Cpeteniei otireî
romnescî aflar recunoscere i respect în o-
tirea rus6sc. Rescripte împertescî, ordine
de di, scrisori oficiale ale Tarului si ale mare-
luî-duce Nicolae aduse la cunoscina trupelor,
i pe cari le vom reproduce la locul cuvenit,

tote acestea stau dovad c, împreun cu în-


250 CARTEA NOUA

trega armat rusesc, atât comandantul aces-


tei armate, cât si însusî monarcul RusieL
preuir dup cdin acele însuiri ale supre-
mului comandant al armatei romnesci, pre-
cum, asemenea, preuiau i vitejia, i însem-
natul concurs al acestei armate.
Cu sosirea gardei i ajutorelor priimite de
ctre armata de împresurare a Plevnei la
sfîritul luî septembre i în primele dile ale

luî octombre s. v. începe s se îngreuneze


posiiunea luî Osman paa, cci, cu tote for-
tificrile pe carii comandantul otoman nu în-
cetase a le îmmuli de la ultimul atac general

if s4)te^b7e' t^te anurile i redutele din


nou construite pentru aprarea taberei întrite
turcescî,disproporiunea puterilor devenea
acum simitore între cei 55 60,000 lupttori —
de cari dispunea muirul, fa cu numerul
de peste 125.000 omeni ai armatei aliate
rus-romn adunai în prejma lui. De aceia
n'au lipsit critici spre a mustra lui Osman c
a stat în Plevna i a ateptat acolo venirea
însemnatelor fore cari aveau s '1 împresore
deseverit, în loc s se retrag pen mai era
timp i cât înc pstra deschise liniile Ra-
hova-Vidin si Orhanie-Sofia. Tot ast-fel nu
lipsiser critici spre a os'ândi pe Osman c
nu luase viguros ofensiv dup izbândele
LUAREA RAHOVEI 251

sale din iulie, i chiar dup btlia de la

irsepTeSJre-
asemenea apreuirî apodictice
sunt maî lesne de fcut din cabinet, de
cât în mijlocul focului aciuneî, a peripe-
iilor câmpului de^btai i a streî morale
a trupelor cu cari se susin luptele. Dac
Osman nu luase ofensiva i nu pusese su-
lia în costa Ruiilor, dupe nesuccesele lor,

spre a 'î arunca în Dunre, cum ar fî cerut


unii, este c probabil marealul turcesc îî
cunoscea maî bine puterile ; c otirea sa,

bun pentru defensiv, i, de pe firea tur-


cesc, minunat în dosul întririlor, n^avea,

se vede, aceiai destoinici pentru ofensiv,


nu poseda însuirile tactice, deprinderile de
manevr, organisaiunea i pregtirile cerute
pentru asemenea operaiuni. Comandantul
turcesc a credut, negreit, c de cât a se ex-
pune la o neizbând i a perde rodele ce do-
bândise, fcea maî bine remnend în Plevna^
ctre care va atrage tote puterile protivniculuî,

împedecând i întrcliind ast-fel invasiunea


patrieî sale. i inerea în loc a armateî ru-

sescî în timp de cincî îunî dovedi c avusese


dreptate Osman paa.
Dar remânerea în Plevna a cpetenieî tur-

cescî pân la începutul luî octombre, când so-


seau în Bulgaria aliailor ajutorele carî, i din
17
252 CARTEA NOUA

svon public i din diare se sciau c erau ads-


tate, estemaî greu a se justifica din punctul de
vedere strategic. Ins dupe câte s'a putut afla
atunci, dupe sciinele ce s'au cules apoi de la
încetarea resboiuluî, nu luî Osman paa tre- \
buie a se mustra acest vin. El veduse la c
urma urmelor nu 'î va mai sta putin a se
împrotivi, i c va fi copleit de puterile vrj-
maului. Plevna era un frumos i plin de glori
episod, o minunat posiiune de oprire i în-
nu era pregtit cu tot ce se cere
târdiere, dar
spre a susine un asediu îndelung, nu era o
cetate zidit în acest scop. Aprovisionrî de
hran i muniiunî pentru mult timp nu exis-
tau si trebuiau aduse din afar armata n'avea
;

casernamentele, depositele, spitalele necesarii;


ecuipamentul i îmbrcmintea eî, chiar, în-
tîmpinau multe hpsurî fa cu strnicia vre-
meî care începea.
Osman paa ceruse, dar, cu struin în
maî multe rndurî s-i se dea voi a porni din
Plevna înainte de a fi cu deseverire închis.
Dar acea voi n'o dobendi de la Constantino-
pole de la dari-ura askeri^ acel faimos areopag
militar al imperiului care avea semeia a voi
s dirig, din salonul consiliului, micrile de
pe câmpul de resboiu; care punea i distituia

generalii, trimitea prin telegraf comandanilor


LUAREA RAHOVEÎ 253

de otiri nesbuite planuri de campania i or-

dine de atacuri i de btlii, fr ca acei con-


siliari s vin în foc s ved cum stau lucru-
rile. Multe din nenorocirile Turciei în acest
resbel se datoresc acelui consiliu care paralis
aciunea singurilor generali otomani cari do-
vedir talente în acest campani Mehemet- —
Ali, Osman, în Europa Muktar, în Asia. In
;

acest consiliu Mahmud-Damat, cumnatul Sul-


tanului, conducea pe colegii sei, i acel sfetnic
determinându-i a nu îngdui lui Osman a se re-
trage la timp din Plevna, avea în vedere a ine
resboiul cât mai mult peste Balcani i departe
de Stambul. spre a nu neliniti pe Sultan.
Se trimise dar lui Osman, cu multe laude
i mguliri din partea Padiahului, ordin de a
sta în Plevna fgduindu-î c va fi susinut,
asigurându'i-se c 'i se vor trimite provisiuni
i tote trebuinciosele. efket-paa i Kiasim-
paa, alt cumnat al Sultanului, erau însrci-
nai a i aduce aceste asigurri. Doue mari con-
voiuri cu hran i muniiuni isbutir, în ade-
ver, cum s'a vedut, a intra în Plevna în coren-
tul lui septembre. Osman se încredu, i, soldat
asculttor i credincios, urm a'î face cu nes-
pusa! energi datoria. Dar între fgdueli i
împlinire remâne adesea golul încelatelor n-
dejdii, i aa se întîmpl bravului Osman.
"

2 54 CARTEA NOUA

Ajutorul promis, armata care trebuia s'l


susin i al crei mied trebuia s'l constituie
trupele luî efket, vr'o omeni reslâtiî
ir),000
d alungul drumului de 100 i mai bine kilo-
metri d'între Plevna i Orhanie, armata de
despresurare, în fine, întârdia de a se alctui
i a prinde chiag. Mehemet-Ali, a crui cdere
sub intrigile subordonailor sei se recunoscu
în sfîrit c era nedrept, fu însrcinat, la ^^28

octombre, a forma armata care era destinat


a scpa pe Osman, i al crei numer trebuia
s fie urcat la 60,000 omeni. Dar cu tote
silinele sale, Mehemet-Ali nu putu aduna în
termen de o lun de dile, între Sofia i Orha-
nie, de cât vr o Io — 20,000 soldai de calitate
inferior, mustehafizi i miliiani, cci cele m.ai
bune otiri ale Turciei erau aiurea în cam-
pani, i trupele ce se mai aflau în Constanti-
nopole se ineau acolo spre a pdi pe Sultan.
Evenimentele se precipitar ;
faptele ce
vom povesti i cari apropiau catastrofa final
la Plevna, nu mai lsar vreme lui Mehemet-
Ali ai împlini sarcina i a scpa pe Osman.
Cea d'ântei grij a comandantului armatei
de Vest i a ajutorului seu, generalul Tod-
leben, dupe sosirea întririlor de otiri 'nain-

tea Plevneî. fu de a întri partea slab din


cercul de împresurare i a tia liniile pe cari
LUAREA RAHOVEi 255

Osman maî comunica în afar, pe unde putea


s priimesc ajutore i s'î opere retragerea.
Prin atingerea acestei inte muirul otoman
avea s fî cu desevîrire închis în Plevna,
i acest localitate nefîind organisat pentru
un asediu îndelung, împrotivirea turcesc nu
maî era de cât o cestiune de septemnî i de
dile, i Osman paa era s fî atunci constrîns
a se preda cu tot otirea luî. Liniile Orhanie-

Sofîa, i în special oseua Plevna-Sofîa spre


Sud, i liniile Rahova-Vidin spre Vest, urmau,
deci, s fî cu totul tiate, i otirile aliate
trebuiau s pun deplin stpânire pe densele.
Aceste linii fiind situate peste Vid, se în-
trir trupele aliate aflate pe malul stîng al

acestei gîrle. Cavaleria romn-rusesc care


opera la Vestul Plevneî, trecut sub ordinile
generalului Arnoldi, fu sporit cu a 2-a divi-
siune de comandat de
cavaleri a gardei
generalul Gurko, i tot clrimea operând
independent, fu pus sub ordinile acestui ge-
neral. Apoi se maî trimeser peste Vid divi-

siunile 1-a i a 2-a de infanteri a gardeî,


precum i trupe romnescî. Divisia nostr a
4-a, sosit nteiii peste Dunre i înaintea
Plevneî, avusese s duc cele maî multe gre-
utî i oboselî de la începutul operaiunilor
ofensive; ea întîmpinase perderile cele maî
;

Z^6 CARTEA KOUA

august
însemnate în atacurile de la ^'/« si

V,8 septembre i Vio octombre, ocupând lu-

crrile nostre cele maî apropiate de vrjma,


unde acest divisi suferise asemenea mal
mult de ostenelile serviciului si de focul tur-
cesc.Acest divisiune avea nevoi de vre-
melnic odihn, i la V20 octombre se dede 'î

ordin a se aeda în bivuac înaintea satului


Verbia, dup ce fu înlocuit în tranee de a
2-a brigad i de 3 batalione din a 3-a brigad
a divisiuneî a 2-a. Generalul Racovi lu
comandamentul divisiuneî a 4-a, avend de ef
de stat-major pe colonelul Boteanu E. iar

colonelul Angelescu A. se numi ef al arti-

leriei corpului de observaiune de la Calafat


loc.-colonel Voinescu trecu ca sef de stat-

major Odat cu aceste schim-


la acest corp.

bri în divisia 4-a, se fcu i numirea colo-


nelului Flcoianu St. de ef de stat-major
general al armatei romne de operaiuni,
înlocuind pe colonelul Barozzi C. care fu
chimat în funciunile de director-general al
ministerului de resbel. Dup un repaus de trei

dile, brigada Cantili, din divisia 4-a, fu trimis


peste Vid unde lu posiiune la Etropol i
Demirkioî, spre a se împrti cu trupele
gardeî rusescî la operaiunile cari aveau s
încep la Vestul Plevneî.
LUAREA RAHOVEÎ 25/

Linia de împresurare pe ermul stîng al Vi-

dului, care se compunea pane aci numai de


cavaleria, se întri dar acum cu 3 divisiunî de
infanteria (1-a i a 2-a a gardei rusescî, bri-
gada de tiraliorî i 8 batalione romane) i maî
dispunea i de 3 divisiunî de cavaleria aliat,
cu numeros artileri. Comandantul armatei
de Vest hotrî a întreprinde cu aceste puteri o
viguros aciune spre a închide din tote pr-
ile armata lui Osman paa. Pentru acest
sfîrit trebuiau s se atace posiiunile pe carî
le ocupase inamicul la finele luî septembre s. v.

pe oseua Plevna-Orhanie-Sofia ,
de-alungul
crei efket, în înelegere cu Osman, stabilise
o lini întrit de etape i de adeposturî pentru
convoiurile cari urmau a se trimite în Plevna,

avend ca centrurî de împrotivire satele Dolnv-


Dubnik, Gorny-Dubnik i Teli, unde Turcii
aedaser garnisone mal numerose sprijinite
pe redute i întriri. Generalul Gurko, cru'i
se încredinase comandamentul asupra tutulor
forelor din armata de Vest operând pe stînga
Vidului, priimi ordin a lua din stpânirea vrj-
maului acele centrurî de împrotivire între
Plevna i Radomircea.
Generalul Gurko 'î lu disposiiunile des-
tinând pentru atacul Gorny-Dubnikului divisia
2-a de infanteria i brigada de tiraliorî din
258 CARTEA NOUA

gard, f> escadrone de cavaleri i 48 tunurî.


Colonelul Tcherevin cu 12 sotniî de Cazaci, 8
escadrone de clrai romani si 12 tunuri,
avea ordin a lua posiiune spre Apus de
Gorny-Dubnik, pentru a susine atacul asupra
acestei posiiuni, i clraii (brigada Formac)
înaintar în acest sfîrit spre Cervenibreg
pentru a opri trupele turcesci din acea parte,
a priveghea ermul drept al Iskeruluî i a tia
retragerea inamicului din Gorny-Dubnik spre
Vest. Cu atacul Teliului fu însrcinat regi-
mentul de ventori ai gardei, împreun cu 2

brigade din divisiunea 2-a de cavaleri i 20


tunuri. Atacul Dolny-Dubnikuluî trebuia s
se severesc de generalul Arnoldi cu 2 bata-
lione de infanteri romnesc din brigada
Cantili, cu divisiunea 4-a de cavaleri rusesc
i artileria ei, cu brigada de roiori i bateria
ei clre. In fine, între Dolny-Dubnik i De-
mirkioi, se aflau regimentele al 14-ea de do-
robani, al 7-ea de lini, 1 batalion din al 2-ea
de dorobani, 1 batalion din al 16-ea de do-
robani, 1 regiment de Cazaci i 2 baterii ro-
mnescî, sub ordinile colonelului Cantili. Aceste
trupe aveau însrcinare a împedica ori-ce
eire a Turcilor din Plevna spre a merge în
ajutorul Dolny-Dubnikului. Reserva general
era între Gornv si Dolnv-Dubnik, si consta din
LUAREA RAHOVEÎ 259

1-a divisi de infanteria i a 3-a brigad de


cavaleria de gard rusesc, cu 44 tunuri.
Asaltul asupra Gorny, Dolny-Dubnik i Teli
se hotrîse pentru ^'"/24 octombre.
Pe când pe ermul sting al Vidului se luau
aceste disposiiunî, comandantul armatei de
Vest ordonase asemenea trupelor de pe malul
drept, aedate pe linia de împresurare despre
Nordul i Resritul Plevneî, a executa în diua
atacului, la ^^/24, energice demon straiunî spre
a neliniti pe Osman paa, însuflându-i grij
c are s se dea asalt general Plevneî, i silin-

dul a 'i ine trupele în tote prile, fr a le

putea concentra i trimete în ajutorul posiiu-


nilor cari se atacau peste Vid. Aceste demon-
stratiuni de atac urmau a se face mai vîrtos
pe aripa drept i sting a liniei de învestis-
ment, adic de Romni i de detaamentul
Skobelef. Trupele romne începend de la Su-
surlu, colonelul Roznovanu, cu a sa brigad
de clrai, cu companiile de dorobani i
secia de artileri ce avea sub ordine, trebuia
s execute micri de trupe în faa Opanezu-
lui, avend a fi susinute aceste micri de bri-

gada de infanteria Sachelarie, care forma


ante-garda posiiunei nostre pe malul drept
al Vidului. Divisiunile nostre a 2-a si a o-a se
adunaser sub arme în ordine de btai; tru-
26o CARTEA NOUA

pelor cari ocupau paralelele i lucrrile înain-


tate li se prescrisese a descliide din di dimi-
ne un foc viu i înteit cu 70 tunuri asupra
taberei întrite de la Bucova, a redutei Gri-
vita n"* 2 i drumului acoperit unde steteau
reservele inannice, i aceste trupe romne
urmaii asemenea s fac o demonstai de
atac adunându-se în pieele de arme, trgend
salve de infanteri si asverlind cu mortiere
bombe asupra redutei vrjmae.
Aripei stîngî se ordonase micri identice
ce aveau s se esecute de trupele rusescî
pentru a imobilisa forele Turcilor din acea
parte *).

*) Generalul Todleben trimise generalului Zotof , comandantul


corpului al IV-ea rusesc, urmtorul ordin :

Pentru a stabili în jurul armatei inamice o împresurare complec-


t, înlimea Sa Comandantul armatei do Vest a bine-voit a ordona:
a) De a se încredina E, V. ocuparea oselei Plevna-Lovcea puin-
du-vi-sela disposiiune a i6-a divisiune de infanteri, a 3-a divisinne
de infanteri a gardei, etc.

â) Ante-garda (a i6-a divisiune cu artileria, 3 batalione din a


3-a brigad de tiraliorî, i regiment din a 3-a divisiune a gardei,
etc.) va fi comandat de loc.-general Skobelef, i, dup disposi-

iunile ce vei lua, va ocupa i întri posiiunile de pe oseaua


Plevna-Lovcea, adic prima crest a Muntelui Verde i înlimea
la Vest de Brestove. Dnp6 ce vor ocupa i întri aceste posiiuni,

trupele se vor mnine pe densele pân la cea din urm estremi-


tate, dar sub nici un cuvent nu vor trece la ofensiv.
c) Generalul Lokaref, comandantul divisiunei a 9-a de cava-
leria care a operat la stînga oselei Lovcei pen la Vid, va con-
cura la micarea ofensiv a detaamentului pus sub ordinile E. V.
LUAREA RAHOVEÎ 261

Conform acestor mesurî, aciunea începu la


"/24 octombre diminea. Pentru prima or
Osman paa fu aci incelat în previsiunile sale.

Credend, negreit, c puterea principal a a-


taculuî aliailor avea s se desfure ca pân'aci
pe ermul drept al Vidului; pus în înduoial
prin micrile pe frontul posiiuneî sale, el nu
se preocup în destul de spatele seu spre a
întri trupele d'acolo, unde îns era aciunea
de vie pentru densul, unde se aflau liniile

sale de comunicaiune i de retragere.


Generalul Gurko atac cu trupele ce *i

fuseser puse la disposiiune, adic : 2 divi-

siunî de infanteri de gard rusesc, o jum-


tate divisiune romnesc, i numeros cava-
leri i artileri aliat, peste 30,000 omeni
cu 159 gurî de foc, forele turcesci din Dolny,
Gorny-Dubnik i Teli cari nu întreceau
15,000 omeni cu 12 tunuri. Puterea atacului
era îndreptat contra Gorny-Dubnikuluî ; tru-

pele cari atacau Teli i Dolny-Dubnik tre-

buiau s opresc acolo pe inamic i si îm-

i va întreine comunicaia între acesta i detaamentul generalului


Gurko. Cuartierul generalului Lokaref va fi la Kadikioî, se va
stabili acolo o stai telegrafic.
dj Adjutantul general Gurko va înainta peste Vid la 12 octom-
bre forte de dimine; cuartierul s^u general este stabilit la leni-
Brkaci unde se va afla o stai telegrafic, etc.
262 CAEiTEA NOUA

pedice s merg în sprijinul Gorny-Dubniku-


luî. Cele 6 batalione i
din brigada Cantili,
cavaleria i artileria de la i Demirkioî,
Etropol
erau însrcinate a zdrnici eirea i alergarea
în ajutor a trupelor turcescî din Plevna.
Garda rusesc lupt cu mare viteji i con-
sacr înc o dat al eî tradiional renume;
dar Turcii se împrotivir cu o tri vrednic
de admiraiune. Alimet-Hafzi paa n'avea la
Gorny-Dubnik decât 6,r)00 omeni cu 4 tunuri.
El resist, îns, de dimine pen sera strani-
cilor atacuri a 18,000 Rui cu 60 de tunuri,
le ucise sau le rni ca la 4,000 omeni, i
dupe ce Turcit perdurâ peste jumetate din
trupele lor —
soldai scoi din lupt bra-
3,:")00 —
vulcomandant otoman fu silit se predea s
cu micul numer de ostai cari nu maî pu-
teau urma împrotivirea. Atacul asupra Je-
liuluî fu maî pucin norocit pentru Rui.
Acest localitate, ca i Dolny-Dubnik, trebuia,
în planul generalului Gurko, s tî maî mult
observat, atacul asupra eî fiind numai de-
monstrativ, pentru a împedica trupele vrj-
mae de acolo (6 pân la 7 tabore, ca la
6,000 omenî cu câte-va cete de Cerkezi i
bai-bozucî) a se duce în ajutorul Gorny-
Dubnikuluî. Ins regimentul de vântori aî

gardeî, urmând temperamentului rusesc de a


LUAREA R AHO VEI 263

nu tine sem de întriri, si voind a susine


reputaiunea corpului de elit din care acest
regiment fcea parte, porni pe dat la asaltul

posiiuneî turcescî. Dar ventorii rui fur


strivii i respini cu mari perderî, aprope
1 ,000 omeni ucii i rnii.
Maî bine isbutir Romniî în însrcinarea
ce li se dase în contra posiiuneî de la Dolny-
Dubnik. Aci Turcii aveau ca la 3,000 omeni
infanteri cu 4 tunuri. Brigada de roiori cu
bateria ei clre, i 2 regimente de cavaleri
rusesc cu 1 bateri, înaintaser la 7 ore di-
minea pana la 2 kilometre de Dolny-Dubnik,
i se aedaser între acest localitate i Gorny-
Dubnik. Turcii deschiser imediat focul din
3 redute ce aveau redicate de alungul oselei.
Artileria aliat se puse pe dat în bateri i
începu a trage asupra redutelor, pe când ro-
iorii i un regiment de husari rusesci sever-
iau o nvlire care punea pe fug un deta-
ament inamic ascuns în porumburi din dosul
unei înlimi care domina a 3-a redut tur-

cesc. Tragerea tunurilor nostre, cu btaia


mai deprtat ca a celor rusesci, sili în cu-
rend tunurile turcescî s'si rresc focul. Pus-
caturile vrjmaului din redut nevoiser ca-
valeria romn-rus s se opresc. In vremea
asta batalionul nostru al 2-ea de ventori si 1
264 CARTEA NOUA

batalion din regimentul al l(*)-ea de dorobani


cari operau cu detaamentul Arnoldi, se re-
tranase repede, i din întririle ce 'î redicase
peste nopte la 500 metri de posiiunea ina-
mica, începuse un foc forte viu. Aci se vede
iari în chip caracteristic metoda de a com-
bate, în acest resbel, a trupelor romane altu-
rate de cele rusescî. Pe când aceste din urm
nu se îngrijesc a'î face întriri i adposturi,
înaintând descoperite i cu singura putere a
aventuluî la asalt asupra vrjmaului, infan-
romnesc
teria întrebuinez îndat retraa-
mente repedî i tranee de btai. Cu acest
metod, trupele romne, la atacul de la Dolny-
Dubnik, isbutir pe deplin în sarcina ce le fu-

sese încredinat, ele inur în loc pe Turci,


îî tiar de Gorny-Dubnik, i Romniî avur

perderî neînsemnate mulumit ocrotire! ce le


deder întririle trecetore ce întrebuinaser.
Pe când se urmau aceste lupte la Dolny-
Dubnik, Gorny-Dubnik i Teli, cele 6 bata-
lione romnescî cu 2 baterii ale brigadeî Gan-
tili se opuneau, la Dolny i la Gorny-Etropol,
eireî Turcilor din Plevna spre a merge în aju-
torul liniilor atacate în spatele lor. Pe ermul
drept al Vidului, de la Opanez pene laGrivia,
trupele romnescî susineau atacul ce se da
la Vestul Plevneî, prin demonstraiunile cari
LUAREA RAHOVEÎ 265

erau ordonate. Bateriile nostre din faa redutei


turcesci n° 2 si a taberei de laBucova esecutau
stranic bombardare a triilor turcesci, i
trupele din lucrrile nostre înaintate deschi-
deau la 1 2 ore un foc viu de pusei i de morli-
ere. Se zrea desluit din liniile nostre cum
vrjmaul, convins c are s 'î
se dea asalt,

înglotanumerose trupe în ast parte, cari stau


gata de lupt în anurile de comunicaiuni
i pe drumurile acoperite. Bateriile turcesci res-
punser viguros focului nostru, i aprtorii
redutei vrjmae ne acopereau traneele cu
glone. Acest înferbîntat aciune de ambe
pri fu însoit de simitore perderî. Avurm
ucii aci pe locotenentul Rosetti din al 3-lea

batalion de ventori. împreun cu 10 soldai; co-


lonelul Buditeanu C. comandantul brigadeî a
2-a din a 2-a divisiune de infanteri, fu greu
rnit în paralela 4-a, pe când îndrepta fo-

cul soldailor sei. Asemenea fur rnii în tran-


ee loc. -colonel iman, cpitanul Albu. loco-
tenentul Ostian . sub-locotenentul Vldescu i
34 soldai.
In tot timpul cât inu btlia de la oc-
tombre, comandantul armatei de Vest, Dom-
nul Carol, stetu clare, împreun cu ajutorul
seu generalul Todleben, la centrul micrei ge-
nerale pe oseua Plevna-Lovcea. Domnitorul
!

266 CARTEA NOUA

se oprise cât-va timp îq satul Brestove cu ge-


neralul Skobelef, spre a observa micrile Tur-
cilor pe înlimele de la Kriin. O jumetate
or dup plecarea de acolo a Domnitorului,
Turcii înaintând, ocupar acest sat pe care
Ruii 1 luar înapoi peste nopte. Ce noroc
pentru Turci dac soseau mai de vreme, i ce
triumf ar fî fost la Constantinopole dac s'ar
fi luat prins acela pe care trufia otoman '1

privea ca pe un vasal resculat


Trupele romne, atât cele de pe marginea
drept, ca i cele de pe marginea stîng a
Vidului, au conlucrat, dar, în mod activ îm-
preun cu garda imperial rusesc la izbânda
de la Gorny-Dubnik. Acesta au recunoscut-o
atât generalul Arnoldi, *j cât i însi dobân-

In raportul îndreptat comandantuluî armatei de Vest de ge-


neral-maior Arnoldi asupra acestor operaiuni, dice : «Imî permit
«a aduce la cunosciina M. V. c în cele septe dile de activitate
«ale trupelor detaamentului meu înaintea Dolny-Dubnikuluî, tdte
«prile de armat romn, infanteria, cavaleria i artileri sî-aii
t;împlinit datoria cu consciina i cu mult abnegaiune, i-au fost
«de mnre folos: infanteria a trebuit s stea patru dile d'a rndul
«în retransamente fr s pdtâ aprinde focuri noptea ; cavaleria
«a împlinit tote misiunile ce 'i s'au încredinat cu o precisiune i o
«repediciune minunat; tote recundscerile maî ales aii fost fcute
«fr cea mai mic gresel ; artileria a stat sub focul a 3 redute,
«pricinuind vrjmaului mult rSil prin focul ei sigur i necurmat,
«laii îndrznela s'atrag generdsa ateniune a M. V. asupra activi-

«tei colonelului Creeanu, a crui brigad s'a distins printr'un

«serviciu exemplar, ceia-ce probez c cavaleria sa a fost pregtit


-

LUAREA RAHOVEÎ ^ 26/

ditorul acestei izbânde, energicul general Gur-


ko, într'un ordin de di de mulumiri pe care'l
vom reproduce maî la vale. Prin cucerirea
Gorny-Dubniculuî, situaiunea otirilor turcescî
din Plevna începea, s devin forte critic.
Teliul, de i nu se putuse lua la ^"^l^^ octom-
bre, înconjurat îns de IO batalione cu ()f5 tu-
nuri, fu nevoit a s€ preda patru dile maî târ-

diu dup 3 ore de bombardare, împreun cu


comandantul seu, Ismail-Haki paa, cu 7 ofi-
cerî i 3,000 omeni. Garnisona turcesc ne
maî putendu-se ine în Dolny-Dubnik i te-
mendu-se de aceiai sort, se retrase în Plev-
na. Comunicaiunile luî Osman paa cu Or-
hanie i Sofia erau acum tiate, i efket paa

«în timp de pace pnn exerciiuri bine îndreptate. In artileria s'a


«distins maî ales cpitanul Hepites, comandantul bateriei clree.
«Oficierii de stat-major, locotenent Lambrino i locotenent Lupu,
«aii dirigeat tdte lucrrile de întriri lucrând în înelegere cu ofi

«cieril de stat-major rusesc, i în tete prile resultatul a probat

«zel i cunosciine din parte-le. Colonelul Cantili, comandant al

«brigadeî de infanteri, cpitanii P. Gusi i B. Negoescu, precum


i comandantul brigadeî de clrai, colonel Formac, merit a-

« semen ea s atrag generosa M. V. ateniune. Oficierii de ordo-


«nan ataai pe lâng persdna mea, sub-locoteneniî Nisipeanu i
«Danielopulo. au desfurat mare activitate, fiind tot-d'a-una gata
«a aduce servicii i a transmite ordinile mele fr a bga în sem
«împrejurrile primejdiose.»

Lâng Dolny-Duhnik iS octomhre jSjj.


,

Comandantul cavaleriei rus-romn peste Vid,

General-viaior Arnoldi.

i8
268 CARTEA NOUA

care "î luase sarcina a le apra i a le ine


deschise, când afla cderea Gorny-Dubnikuluî
i Teliuluî, se retrase în grab cu 12 tabore
ce avea, de la Radomircia la Orhanie. Tot
întinderea oselei Plevna-Sofîa pen la labla-

nia era acum în stpânirea armatei aliate.

Pentru închiderea desverit a Plevneî i


redicarea putinei d'a 'î veni în ajutor des-
pre Nord-Vest, ca i despre Sud-Vest, era ne-
voi a se întreprinde operaiuni i pe zona
între Isker i Ogost, i, în prima lini, asupra
oraului întrit Rahova, care, prin comunica-
iunile ce avea cu Vraa, Rercove, Relgradjic,
i localitile de pe Dunre în sus pen la Vi-

din, putea s lî întrebuinat ca punt de adu-


nare al puterilor turcescî din Vestul Bulgariei
i de dincolo de masivul apusen al Balcanilor.

Comandantul armatei de Vest , de odat cu


operaiunile asupra Dolny, Gorny-Dubnikuluî
i Teleiuluî, hotrîse a se începe asemenea
operaiuni cari se pregtesc atacul asupra
Rahoveî, i însrcinase cu aceste operaiuni
trupele române aflate între Vid i Isker sub
colonelul Slniceanu. Conform ordinilor ce
priimise de la cpetenia armatei, detaamen-
tul Slniceanu pornise la ^^lag
octombre din
Ghigen o recunoscere compus de 5 companii
de dorobani, 3 escadrone de clrai si 2 tu-
LUAREA RAHOVE;! 269

nurî, spre Cmovenî i Vadin. Acesta locali-


tate era aprat de 1 redut, ocupat de in-

fanteri inamic. Cele 2 tunuri romnesci


deschid focul la 1,800 metri spre a sili pe
vrjma a 'î arta puterile, i dorobanii îna-
inted asupra redutei. Turcii garnir pe dat
parapetul i începur a trage asupra trupelor
nostre, dar obuzele romne, bine îndreptate,
produser o explosi în depositul de muni-
iuni din redut. Impresionai de acest îm-
prejurare i vedend c dorobanii înaintaser
pen 400 metri de întrire. Turcii nu maî
la

stetur la lupt i prsir reduta, fugind spre


Rahova. Escadronul de clrai de Gorjiu se
pune în gona lor în acest ciocnire vrj n^a-
;

ul avu 14 ucii, maî muli rnii i 11 prini.


Noî avurm 1 oficier, locotenentul Ct-
nescu N. din regimentul al 8-ea de clrai,
rnit; 1 sergent-major i 1 soldat ucii, 3
soldai rnitî. Colonelul Siniceanu curti ast-
fel terenul d'între Isker si Rahova, si stabili

un pod pe Isker pentru trecerea trupelor sale.


In urma înaintreî detaamentului de pe
Isker, Domnul Romnilor ordon colonelului
Siniceanu a pi la atacul Rahoveî pe care
avea s'l execute despre Resrit, avend a fi

susinut la Apus de trupe de cavaleri deta-


ate din armata dinaintea Plevneî. Tot-de-
2yO CARTEA NOUA

odat generalul Lupu, comandantul corpului


de observaiune de la Calafat, priimise ordin
a lua disposiiunî pentru a se susine, de pe
malul stîng al Dunrei, aciunea ce trupele
nostre de pe malul drept aveau s întreprind
în contra Rahoveî. Generalul Lupu trebuia s
remit comandamentul în fata Vidinului colo-
neluluî Angelescu A. i s merg la Bechet
împreun cu loc. -colonel Voinescu, spre a lua
direciunea forelor adunate acolo, i cari, în

diua atacului asupra Rahoveî, aveau s con-


cure cu focul bateriilor aflate în faa acestui
ora pe ermul stîng, i s trime trupe de
desbarcare pe malul turcesc. Bateriile de la

Calafat aveau asemenea ordin a întreine în


tote dilele, cu începere de la V13 noembre, un
bombardament viu asupra ceteî Vidinului,
spre a distrage ateniunea vrjmaului i a 'l

împedica s detaeze trupe în ajutorul Ra-


hoveî.
Intre Vidin i Rahova, circula pe Dunre
un bastiment de resbel turcesc. Maiorul din
flotil Dimitrescu-Maican N. priimise ordin a
'1 priveghea i a'l opri s se îndrepteze spre
Rahova. Pentru a îndeplini ordinul, maiorul
Dimitrescu-Maican se puse în urmrirea mo-
nitorului inamic, si aflându'l la înlimea
insulelor Ciftele între Rîiosul i Canapa, re-
LUAREA RAHOVEÎ 271

cunoscu c prin ahordagiu nu putea ataca


vasul turcesc, cci el se aprase cu un în-
duoit zgaz însusul i în josul apei. Oficie-

rul de marin romnesc se hotrî a stabili

la Rîiosul i la Canapa baterii de cost, pe


cari le arm cu mortiere pentru a obine o
tragere curb i a lovi cu armele ce avea la
disposii singura parte vulnerabil a monito-
rului, puntea, care avea numai o foie de fer de
7 — 8 mm. grosime, cu o cptuel de lemn de
6 cm. Pe lâng bateria cu mortiere destinat
în special a ataca monitorul, comandantul
romn, spre a întîmpina focul tunurilor ce
inamicul avea în bateri pe erm pentru pro-
tecia bastimentului de resbel, mai stabili

înc 2 baterii în cari aed tunuri de câmp


din bateria a 3-a, regimentul l-iu de artileri,
detaate de la corpul de observaie de la

Calafat. Tote aceste disposiiuni fur luate de


maiorul Dimitrescu-Maican cu concursul lo-

cotenentului Perdicari, din artileri, i sublo-


cotenenilor Mnescu si Mardari, din marin,
cari toi se deosebir prin inteligen în timpul
pregtirilor, i prin bravur în timpul aciuneî.
In diua de ^9 noembre, pe când trupele
nostre atacau Rahova, monitorul turcesc din
faa Canapei era i dînsul atacat, i dupe o
canonad la care inamicul respunse cu vigore,
2/2 CARTEA NOUA

Ia a 77-a lovitur vasul turcesc era spart i


cufundat.
Din cele trei bastimente de resbel pe Dun-
re cariperir în asemenea chip în acest resbel,
cel de la Macin fusese atacat i distrus la ^^/^e

maiu cu concursul maiorului de marin ro-


mnesc Murgescu, cel de la Canapa, la V19

noembre, fu desfiinat de maiorul Dimitrescu-


Maican N. Amândoi aceti oficieri, vechi elevi
aî coleî navale din Brest, fcur ast-fel ca
modestul, dar inteligentul corp al flotilei nostre
s aib i densul prticica sa de cinste alturi
cu fraii lor de oste.
Oraul Rahova fusese recunoscut în
întrit
diferite rndurî prin detaamente de cavaleria

rus-romn^ i se scia el este aprat la c


Est de u
redut mare si de alta maî mic,
armate cu artileri i legate între dînsele prin
anuri ocrolitore, iar la Apus se afla alt re-

dut, asemenea cu artileri, i flancat de re-


tranamente. Alte lucrri nu se mai înfiinaser,
garnisona se compunea din 3,000 omeni in-
fanteri (nizamî) i câte-va cete de neregulai,
Cerkezî si basi-bozucî.
Puterile cu cari avea s se întreprind ata-
cul numerau în tot (v')00 omeni, i seîmpr-
teau ast-fel: 1) detaamentul colonelului Slni-
ceanu, constituit din regimentul al 10-ea doro-
LUAREA RAHOVEÎ 2/3

banî, batalionul 1 din regimentul l-iu doro-


bani, batalionul a 2-ea din regimentul al 4-ea
dorobani, 1 batalion din al ir)-ea dorobani,
compania 4-a din al 6-ea dorobani, compania
1-a de geniu, 3,700 omeni infanteria presenî
sub arme. Cavaleria detaamentului era com-
pus din regimentele al 2-ea, 7-ea i 9-ea c-
lrai, 1,160 omeni; artileria, 3 baterii Krupp
din regimentul al 2-ea de artileri i 1 bate-
ria teritorial cu tunuri Lahitte, 22 gurî de
foc. 2) Detaamentul generalului rusesc Mey-
endorf, trimis de la armata d'înaintea Plevneî
spre a întri trupele colonelului Slniceanu,
i compus din brigada de roiori (7 escadrone)
al 4-ea regiment de ulanî rui, (4 escadrone)
bateria clre Hepites i 1 bateri clre
rusesc, în tot 1/200 omeni.
La noembre sera, colonelul Slniceanu
O

sosi cu detaamentul seu d'asupra platoului


de la Selanovce, ca la 4 kilometri de Raliova,
în faa aripei stîngî a posiiuneî inamicului.
In acea di generalul Meyendorf pornise cu
trupele sale din Kneja, i sosise în acea ser
la Bucovia, unde bivuac dup ce pornise 2
escadrone de roiori înainte atât pentru a re-
cunosce posiiunile între Skit i Ogost i tre-

cetorele acestor gîrle, cât i pentru a se aco-


peri pe flancul drept despre Cibru-Palanca i
274 CARTEA NOUA

a tia telegraful între Rahova i Vidin. In


întâlnirea ce avur generalul Meyendorf i
colonelul Slniceanu, hotrîr s dea atacul a
doua di, la V19 noembre. Generalul Meyendorf,
a crui cavaleri fu întrit cu batalionul al
2-a din regimentul l-iu de dorobani luat din
detaamentul Slniceanu, avea misiune a
face o demonstrai de atac la Vestul posiiu-
neî inamice, spre a atrage într'acolo ateniu-
nea Turcilor i a'î sili s'î împar puterile,

pe când colonelul Slniceanu avea s dea


atacul real la Est, asupra celor 2 redute vrj-
mae. Prin înelegerea stabilit cu generalul
Lupu de la Bechet bateriile nostre din acesi
urmau a deschide focul despre Du-
localitate

nre îndat ce vor audi canonada pe ermul


drept, i un batalion de dorobani trebuia s
se îmbarce la Bechet pe pontone, i s fi
transportat de maiorul Murgescu cu alupa
cu vapor Sgeta pe malul bulgar, pentru a
lua în spate posiiunea atacat. Un regiment
de clrai inea legtura între trupele gene-
ralului Meyendorf i ale colonelului Slnicenu.
noembre diminea cea nu
In diua de V19
permise colonelului Slniceanu a întreprinde
atacul de cât la 9 ore, când aed în bate-
ri cele 22 tunuri ale sale i deschise, la
2000 metri, focul asupra întririlor turcescî.
LUAREA RAHOVEÎ 2/5

Generalul Mevendorf înaintase timpuriu bate-


ria Hepites la ir)00 metri de întrirea flancu-
lui drept inamic ; ea deschisese la 8 ore focul,
la care respunse viguros artileria redutei tur-

cesc!. Tot-de-odat generalul postase la podul


de la Herlek, peste Skit, pe oseua Rahoveî
spre Lom-Palanca i Vidin, 2 companii de do-
robani cari 'î fcur aci repede anuri de
adpost; 2 escadrone de roiori priveghiau
drumul în direcia Cibru si Lom-Palanceî, iar
restul cavaleriei i bateria rusesc sta sub ar-
me înaintea Bucovieî, fcend front spre Ra-
hova.
La amiadi colonelul Slniceanu, dupe ce
mai 'naintase tunurile sale, apreuind c bom-
bardamentul de 3 ore sdruncinase de ajuns
lucrrilevrjmaului, form colona de asalt
compus din regimentul al 10-ea de dorobani
condus de comandantul seu, loc. -colonel Ml-
drescu. Soldaii notri se repeclir cu minu-
nat avend asupra primei redute i retrana-
mentelor înaintate, i cu tot focul crâncen al

dumanului, ei gonir cu baioneta pe Turci


cari fugir spre întririle dinapoi i spre re-
duta inamic. Loc. -colonel Mldrescu avu în
acest atac calul ucis; pe jos el urmed a'i
conduce i însuflei soldaii pen ce un glon
'i strpunge amendoue piciorele. Locotenenii
j6 CARTEA NOUA

Radovicî i Bordeanu cduser mori. Lupta


inuse o or. Colonelul Slniceanu ocup în-

dat reduta cucerit cu trupe de infanteri i


cu 1 bateri care începe a trage în reduta cea

mare, aed
alt hateri pe flanc spre a lua
n pedi a doua întrire vrjma; a treia ba-
eri romn îî urma focul din posiiunea în
care se afla.
Canonada maî ine doue ore asupra redutei
celei mari de la Resritul Rahoveî, unde Turcii

îî concentraser improtivirea. Colonelul Sl-


niceanu înaint din noii la atac batalionele
din regimentele l-iu, al 4-ea, al ()-ea de doro-
bani, avend în reserv regimentul al 10-ea i
batalionul din al ir)-ea. Vitejii dorobani iau,
una dup alta, traneele i lucrrile aflate
înaintea întrireî. Pentru a slbi resistena
dumanului în acea parte 'a înlesni atacul
trupelor sale, colonelul Slniceanu pornesce
cerere generalului Meyendorf a da un atac pe
stînga nostr asupra redutei de la Vest, i a
atrage mai mult în acea direciune puterile
turcesci. Generalul Meyendorf, de i afar din
cavaleria sa n'avea disponibile, din batalionul
de dorobani ce 'i se dedese, de cât 2 compa-
nii (cci cele Talte 2 le aedase la podul de la
Herlek spre a se apera de o micare inamic
care ar fî venit despre Cibru i Lom-Palanca,
LUAREA RAHOVEÎ 2//

precum i de pe linia de retragere a Turcilor


din Rahova), nu stetu îns la îndoial a da
colonelului Slniceanu sprijinul cerut, ndej-
duind co surprindere a inamicului va fî pu-
tincios . Comandantul batalionului , maior
Mateescu, priimesce ordin a înainta cele 2
companii asupra redutei de la Vest i a î da
asalt, i, spre a sprijini acest micare, colo-
nelul Creteanu înainted de ne soseua Rahova-
Vidin brigada de roiori cu 2 tunuri rusescî,
precum i una din cele 2 companii aflate la

podul de pe Skit, ameninând flancul redutei.


«Dorobanii», dice generalul Meyendorf în ra-
portulseîi, «înaintar cu cea maî mare tri

«i cu un coragiu maî presus de orî-ce laud,


«i ajunser pen la anul ocupat de vrjma.
«Dar aci eî întâlnir un foc atît de omorîtor
«încât comandantul lor, maiorul Mateescu, fu
«rnit, aprope 100 din aî lor cdur, i eî fur
«nevoii a se trage înapoi, dar la scurt de-
«prtare, i urmând puctura cu vrjmaul
«care nu cuteza a esi s'aî urmri». Retrage-
rea se oper în bun regul, ocrotit de esca-
dronele de roiorî, de compania de infanteri
i de cele 2 tunuri rusescî conduse de colo-
nelul Creeanu.
In acela moment trupele colonelului Sl-
niceanu, carî, cum s'a vedut, cuceriser una
2/8 CARTEA NOUA

din cele doue redute de pe stînga posiiuneî


inamice, i se fcuser stpâne pe retrana-
mentele dinaintea celei de a doua redute, dau
asaltul i asupra acesteia. Soldaii notri nv-
lir cu o nespus bravur i ajunser pen la

40 naetri de sant. Maiorul Giurescu muri ca


adeverat erou stimulând soldaii pe linia tirali-

orilor; maiorul Eni fu ucis în fruntea batalio-


nului seu; maiorul Burileanu avu calul ucis i
urma a lupta pe jos ; sublocotenentul Spiroiu,
rnit i cu obrazul plin de sânge, remâne în
foc i conduce trupa. Dar cu tot vitejia solda-

ilor i oficierilor notri, aventul lor se sdro-


besce de neprasnicul foc al vrjmaului; în-
cepuse a se însera i a doua redut nu se pu-
tuse lua. Colonelul Slniceanu vedend ca sosise
noptea, c trupele sale erau tare obosite de
lupta careinea de 9 ore i soldaii 'î sleiser
cartuele, se hotrî a ocupa iari posiiunea
pe flanc de la Selanovce, spre a da odihn
trupelor i a le distribui muniiunî.
A doua di, ^'20 noembre, o negur des, cum
se redic de multe orî pe Dunre în acest ano-

timp, oprea cu desvârire vederea la dece pai


'nainteiîmpedectot diua orî-ce operaiune.
Trupele nostre se inur sub arme pe linia lor
de împresurare în jurul Rahoveî. Un escadron
de cavaleri, trimis în recunoscere spre Lom-
LUAREA RAHOVEÎ 2/9

Palanca, prinse un convoiu turcesc de care cu


fin ce se îndrepta spre Rahova. Turcii sim-
indu-se împresurai de tote prile pe malul
drept, vedend micrile de îmbarcare începute
de trupele generalului Lupu la Bechet spre a î

lua în spate, demoralisaî de energicele atacuri


de peste di i temându-se de a fî înconjurai
i teaî despre Vest, se hotrîr a evacua
Rahova i a se retrage spre Ogost ctre Cibru
i Lom-Palanca. In noptea de spre V21
ÎI fcur pregtirile, i la 2 ore diminea se
puser în mar. Generalul Meyendorf, în b-
nuiala unei asemenea micri, concentrase în
sera de ^/g,, întregul batalion din l-iul de do-
robani la podul de la Herlek, cci malul de o
parte rîpos, i de alta mltinos al Skituluî,

i adîncimea apelor sale nu ofereau vad în


alt parte. Batalionul de dorobani care, în
urma gravei rniiî a maiorului Mateescu la a-
tacul din ajun, trecuse sub comandamentul
cpitanului Meriescu, se întrise aci cu anuri,
i generalul Meyendorf 'î
dedese ordin a se îm-
protivi cu orî-ce pre i a opri pe Turci, pentru
a da timp trupelor colonelului Slniceanu a
sosi pe clcile vrjmaului. Bateria Hepites i
2 escadrone de roiori luaser posiiune în
vecintatea podului. La 3 ore de dimine
întrega garnison din Rahova, ajutat de întu-
28o CARTEA NOUA

neric i de cea care o înveluia, ajunsese în faa


podului de la Skit, i tot glota vrjma de
2000 Turci nboiesce ca un troian peste ceî
(>00 Români de la capul podului. Insciinaî de
vedetele nostre înaintate despre apropierea ina-
micului, dorobanii îl ateapt neclintii, i, la
scurt distan, deschid un foc stranic asupra
luî. Dar i nvala Turcilor este desndej-
duit, cci numai pe aici au vad, i eî se
prevalesc cu furi asupra soldailor notri.
O lupt ferbinte se desfur aci, o trânt
crâncen în care o mân de dorobani Mehe-
dinenî in pept maî bine de trei ore unui
numer întreit de vrjmai, fr ca acetia se
pot birui neînfrânta lor împrotivire. Cpita-
nul Meriescu, care în ajun se distinsese în
conducerea batalionului dupe rnirea efului
seu, se ilustr aci prin viteza sa aprare.
Vedend c numerul mai mare 9I Turcilor ame-
nin s'l copleesc, el se pune în frunte a 2
companii, schimb rolurile, i nvlit
din fâ-

cendu-se nvlitor, ese din anuri i se as-


verl înainte cu baioneta asupra vrjmaului,
care uimit de atâta îndrznel, 'napoi. d
Muli Turci îi ctar scparea srind în Skit,
unde se înecar. Dar expus la rândul seu de
a fî înconjurat, cpitanul Meriescu se întorce
€u soldaii sei în tranee, de unde urmez a-
LUAREA RAHOVEI

pararea. Improtivirea de la pod a dorobanilor


fu mult ajutat de focul bateriei Hepites, care
se aedase pe o înlime de unde lua în resper
colona inamic, i de focul a 4 tunuri rusescî
cari trgeau asupra pdureî din marginea
Skituluîîn care se adposteau taborele turcescî.
Turcii desndejduind d'a putea strpunge
la podul aprat cu atâta tri de dorobani,
îi fcur un vad peste Skit maî jos, i aprope
de gura luî în Dunre, resturnând în ap care
cu saci de fin i de orez, corturi, etc. i sta-

bilind ast-fel un pod improvisat. desh-



mar tunurile, trecur afetele pe brae caii ;

dar înnot, i ocrotii de vgunile i de pover-


nisurile malului Dunrei, Turcii se strcurar
fugind unii peste acel zgaz, alii pe sub costa
Dunrei sau dând prin apa Ogostuluî, unde
multî se înecar. Roiorii si ulaniî rusi se
luar în gona lor trecend prin sbii i suliî
pe ceî cari 'î ajungeau i se împrotiveau, lund
prini pe ceî ce se predau, punend stpânire
pe tot convoiul de bagagiurî i muniiunî în-
crcate în 147 care. Din causa terenului nefa-
vorabil cavaleriei, tiat de mlatine i de rîpe
d'alungul Dunrei, urmrirea nu se putu îm-
pinge mai departe, i sfrmturile garnisonei
din Rahova datorir acestei împrejurri sc-
parea lor spre Lom-Palanca.
282 CARTEA NOCîA

Pe când Turcii erau ast-fel respinsî de


dorobanii de la podul Skituluî i urmrii de
cavaleria nostr, generalul Meyendorf însciin-
ase pe de o parte pe colonelul Slniceanu des-
pre retragerea vrjmaului, i pe de alt parte
pornise un peloton de roiori spre a recunosce
dac reduta de la Vest sa evacuat de inamic.
Maiorul Rsti care conducea însui acea re-
cunoscere, constat c reduta este prsit,
înaintez si intr în Raliova, trimitend o or-
donan generalului Meyendorf spre a'l anuna
c oraul^ golit de inamic, este în stpânirea
nostr. Pe când maiorul Rsti strbtea în
ora despre Sud, soseau trupele generalului
Lupu cari desbarcaser de La 12 la Rechet.
ore detaamentele generalului Meyendorf i
colonelului Slniceanu intrau asemenea în
Rahova despre Vest i Est. Otile liberatore
fur priimite cu aclamaiunî de populaiunea
bulgar, avend în cap clerul cu arhimandritul
Constantin. împreun cu oraul Rahova cdu
în mânele trupelor nostre un însemnat mate-
rial de muniiunî de infanteri i de artileri,
un tun calibru 9, cu care era armat una din
redute, i un mare de aprovisionrî
deposit
constând din peste 3,000 chile gru, porumb
si orz.

In cele dou dile de lupt pentru cucerirea


;

LUAREA RAHOVEÎ 283

acestui ora întrit, otenii romani, efi i sol-

dai, se purtaser brbtesce. Din 7 oficieri

superiori cari comandar trupele trimise la

asalt, 4 cdur mori sau rnii în lupt, al

cincelea (maior Bunleanu) avu calul ucis sub


densul. Loc. -colonel Dimitrescu-Maican D.
eful de stat-major, avu calul rnit ; loc. -colo-

nel Rosetti St. comandantul regimentului al

9-ea de clrai, avea mantaua ciuruit de


glone. Cpitanului Chivu 'î se ucise calul la
atacul redutei, i 'î conduse trupa pe jos
sub-locotenentul Spiroiu, rnit, nu'î prsi
soldaii. Pe sublocotenentul Ghica Gr. A. ofî-

cier de ordonan, un glon îl lovise în obraz,


dar el 'i urm serviciul oprinduî sângele cu
batista. Electrisai de asemenea pilde din par-
tea oficieriler, soldaii se întreceau în fapte de
devotament. Nenumerate acte de bravur in-

dividual se severir aci, pagine întregi ar


trebui pentru a le descrie. Generalul Meyen-
dorf, din garda rusesc, care comanda de-
taamentul din stînga, în raportul seu dice :

«dac me mrginesc a cita nume, nu este


«c'mi lipsesc prilejuri de laud. Pentru a
«fî cu deseversire esact, asi trebui s fac
^<6re-cum apelul nominal al celor 2 regimente
^ de roiori. Artileria a fost la înlimea repu-
«taiunei care-î adobândit'o aa de legitim, i
19
284 CARTEA NOUA

«se pote dice despre dorobani c lor le revine


«onorul de cpetenie în cele doue afaceri de
«la 7 i 9.» *) Negreit c se plti cu sânge
acesta strlucit izbând, dar sângele româ-
nesc versat aci stropi semena de viteji pe
care o aruncase odinior în ogorele din jurul
Rahovei otenii luî MihaiCi, semen acoperit
de noianul vremilor. dar care nu perise, ci în-

colea de iznov acum puternic i plin


de rod. Perderile nostre însumau 9 oficieri (2

oficieri superiori, 2 oficieri subalterni ucii,

*) In raportul s(5u ctre comandantul armatei de Vest, generalul


Meyendorf, artând numele celor ce sau distins mai cu osebire,
spune urmtorele : Colonelul Creianu a dovedit presen de spirit,

linite i energia vrednice de cele mai mari laude. In diua de 7 a


îndreptat forte iscusit operaiunea flancului stîng ; luî i se dato-

resce retragerea din foc în bun ordin a companiilor de dorobani


dup6 ce comandantul lor a fost pus afar din lupt ;
i perderile
relativ pucine ce au întâmpinat ele atunci, dac s ine sem de
aventul cu care trupa înaintase, i de marea apropriere de vrjma.
Colonelul Creeanu a sciut, în noptea de 8 spre 9, s ia masurile
potrivite cu "împrejurrile, i a probat în tote ocasiunile un merit
eminent.
«Maiorul ISIateescu, i apoi când densul fu greu rnit de dou6
glone, cpitanul Meriescu, cari au comandat aceste tinere trupe
a cror educaiune militar prea abia început, au sciut amendoi
s dea soldailor tria i aventul cari se întâlnesc la oteni cei mai
deprini în râsboiu, i 'i au împrtit cu eroismul de care aceti
efi erau ei înii însufleii.
«Cpitanul Hepites, comandantul bateriei de artileri românesc,
sub focul de obuse i de rapnele forte bine hrnit al vrjmau-
lui, a condus acest bateri cu un talent i sânge rece însemnat,
«Locotenentul de stat-major Lambrino a desfâui'at o activitate^
o inteligen i o bravur trecute la densul în obiceiu.»
LUAREA KAHOVEI 285

2 oficieri superiori, 3 oficieri subalterni rnii)


i 307 soldai (129 mori, 178 rnii). Perderile
Turcilor aii fost, pe leng 00 prini, 05 5 mori

i rnii. Numai în jurul podului de la Herlek,

unde cu atâta statornici se împotriviser do-


robanii mehedinenî, zceau aprope 200 tru-
puri turcescî.
Luarea Rahoveî avea netgduit însemn-
tate i în privin operaiunilor generale ale

beligeranilor în Bulgaria, i în ce se atingea

maî în special de posiiunea armatei romne-


rusesci d'inaintea Plevneî. Prin stpânirea
acestui punct se lrgea baza de operaiuni a
trupelor aliate, se redica din mâna Turcilor un
ora din care pornise i puteau mai por- s
nesc loviri asupra teritoriului romn ; de
unde se amenina drept a armatei
aripa
nostre, ca i a armatei rusesci. Nu"î maî re-
mânea vrjmaului alt centru de împrotivire
serios în susul Dunrei de cât deprtata cetate
a Vidinuluî. Liniile de comunicaiunî i de re-

tragere ale luî Osman paa erau acum tiate


spre Nord i Nord-Vest, cum fuseser tiate
spre Sud i Sud-Vest prin luarea Gorny-Dub-
nikuluî si Telisuluî.
In sfîrit luarea Rahoveî era o izbând cu-
rat romnesc. In (),r)00 omeni cari atacaser
acesta posiiune, Ruii avuseser numai 4 es-
:

286 CARTEA NOUA

cadrone i 1 bateria, ca la 600 omeni ; tot


restul era trape romnescî. Comandantul ar-
matei rusescî recunoscu atât consecuenele,
cât i caracterul acestei izbânde în scrisorea
de felicitaiuni *) ce îndrept Domnului Ro-
manilor, în care dicea
«înlate Domne, doresc s Ve asigur c
«preuiesc forte mult onorea ce mi-aî fcut
«conferindu-mî medalia Vostr pentru virtute
«militar, i csum adînc micat de îngrijirea
«ce aî pus a adogi c acest medali mi va
«putea aminti împrejurrile în cari am avut
«sorii norocoi de a me afla pe leng Inli-
«mea Vostr sub focul vrjmaului. Bine voii
«a'mî permite a mai spune iari i cu acest
«împrejurare, c am fost tot-d'a-una fericit a
«recunosce vitejia i solidele caliti militare
«ale otirei romnesci. înlimea Vostr scie

«asemenea cu ce încredere O ved concurend


«cu trupele Sale la întreprinderile nostre, i
«amintirea friei nostre de arme îmi va remâ-
«nea pururea scump.
«Izbânda de la Rahova aparine întreg ar-
«melor romne, i în afar de ceia ce pote a-

*) Atât scrisorea prin care Domnitorul confer comandantului


cap al armatei rusescî medalia de Virtute militar, cât i rspunsul
mareluî-duce Nicolae pe care '1 reproducem mai sus, s'au pul:)licat

în Monitorul oficial 274 din ^ decembre 1877.


LUAREA R AHO VEI 28/

«tinge interesul general al operaiunilor nostre


«cum observai, me asociez din tot inima la
«mulumirea ce trebuie s simii ca Suveran
«i cpetenia suprem a unei armate crei aî
«dat atâtea îngrijiri.

«Ndejduiesc c înlimea Vostr V'aî pu-


«tut da sem de simirile de devotament, i
«de adânc i respectuos iubire ce trupele ru-

«sescî, puse sub ordinîle Inlimei V^ostre, sunt


«în tot-d'a-una fericite a Ve dovedi. Aflu eu
«însumi cea maî mare mulumire a vedea ta-
«lentele militare ale Inlimei Vostre aa de
«înalt preuite. Insoindu-me cu aceste senti-

« mente, maî sim înc pe acele ale unei ade-


«verate recunoscine pentru concursul luminat,
«ferm i îndatoritor pe care l'am aflat în tote
«împrejurrile din partea Inlimei Vostre în

«comandamentul Seu peste trupele aliate


«d'înaintea Plevneî.
«Ve rog, înlate Domne, a primi expre-
«siunea înaltei consideraiunî i din inim dra-
«goste cu cari remân al Inlimei Vostre forte
«iubitor ver i devotat amic.»
NICOLAE
Bogot, ^^/3Q noembre 1877.

Armata roman de sub Plevna serbtori la


^^25 noembre, printr un serviciu religios izbân-
288 CARTEA NOUA

da de la Rahova, mulumind Domnului otiri-


lor pentru ajutorul dat armelor nostre. Dom-
nitorul trecu în revist trupele aedate în pa-
rad, cari, cu tote greutile campaniei de
iern la care eraii supuse, aveau o înfiare
frumos i corect, i le rosti urmtorele
cuvinte :

« Ostai !

«Vitejia armatei nostre a avut o nou iz-

«bând de mare însemntate. Luarea Rahoveî


«va fi scris cu litere neterse în analele nostre,
«alturi cu luarea redutei Grivia. Dea Dumne-
«deiî ca înc i prin alte fapte strlucite, bra-
«vura otenilor romnî remân des a puru-
«rea neuitat. Aî versat, i suntei gata a
«versa sângele vostru pentru independena
«scumpei nostre erî. Spre amintirea îndepli-
«nireî sântei vostre datorii, Voiii institui o me-
«dali pe care va Aprtorilor In-
fi scris :

i< dependenei României. Se unim acum puter-


«nic vocea nostr în faa vrjmailor notri
«seculari, i, sub bubuitul tunurilor se strigm ;

«Triasc Romnia de sine stettore!».

Cpetenia armatei nu uita pe voinicii cari


respândiser o nou strlucire peste numele
romanesc. Soldai si comandani priimir meri-
LUAREA RAHOVEÎ 289

tate resplî. Domnitorul îndrept comandan-


tiilm cavaleriei nostre la Rahova urmtorele
rânduri :

«Scumpul Meu colonel Creeanu, regimen-


«teleMele de roiori, întrunite în brigad sub
«comandamentul d-tale, s'au deosebit în felul
«cel mai onorabil în tote afacerile la cari au
«luat parte de la începutul acestui resboiu, i
«prin disciplin, valore i chip inteligent i
«devotat cu cari 'î au împlinit datoria, ele au
«câtigat stima aliailor notri domnesca Mea
si

«mulumire. Vitejia ce ele au desfurat, i


«serviciile ce au fcut cu ocasiunea lureî Ra-

«heveî, aii adogit si mai mult la acesta stim


«i mulumire. Te însrcinez, dar, a mulumi
«brioadei de roiori în numele Terei si în nu-
«mele Meu, i a'i anuna câ drept resplat a
«bravurei i devotamentului eî, M. S. Impera-
«tul Rusiei a destinat 14 cruci de S-tul George
«spre a se împri gradelor inferiore, câte 2

«de escadron, i Eu din parte-Mî confer 56


«medalii pentru Virtute militar spre a se
«distribui acestor grade, câte 8 de escadron.
«Atept raportul d-tale pentru respltirile ce
«au meritat gradele oficieresci în dilele de 7^
«8 i 9 noembre.
«Iar în ceia ce te privesce^ pentru energia
290 CARTEA NOUA

«i meritul cu cari aî condus trupa a crui co-

«mand 'i-am încredinat, Imî fac o plcere


«a'î acorda dreptul de a purta domnesca Mea
«cifr cu eguiletele statului Meii major ca o
«distinciune pentru brigada ce comandi, i o
«dovad pentru d-ta personal, a înaltei Mele
«mulumiri. Dumnedeu s cresc i s îmmul-
«esc izbândele osteî romnescî!»
CAROL

Cpitanului Meriescu, comandantul bata-


lionului 1 din regimentul l-iu de dorobani,
Domnul îî îndrept urmtorele rânduri :

«Cpitane, batalionul i din regimentul i-iu


«de dorobani s'a purtat cu cea maî mare vi-

«teji înaintea Rahovei. Dupe ce bravul seu


«comandant, maiorul Mateescu, fu rnit, d-ta ai

«condus acest trup care a desfurat la a-

«prarea podului de la Herlek un nespus ero-


«ism. Te însrcinez amulumi voinicilor doro-
«bani în numele ereî i în numele Meu, a
«distribui din partea M. S. Imperatuluî Rusiei

«8 cruci de S-tul George, câte 2 de fî-care com-


«pani, i 24 medalii de Virtute militar, câte
«6 de fi-care compani. Iar spre a resplâti
«bravura i inteligena ostesc ce ai dovedit
«personal, te numesc maior i-i confer medalia
«de aur pentru Virtute militar.»
CAROI.
» I:

LUAREA RAHOVEI 29

Nici amintirea vitejilor cari 'î jertfiser viea


pentru er, nu era uitat. Printr'o atingetore
simire, Suveranul adres veduveî maiorului
Eni urmtorea scrisore :

«Domn, soul d-tale, bravul maior Eni, a


«murit de morte de eroii în strlucita lupt din
«'naintea Rahoveî. Patria a perdut într'însul
«un nobil fiu, armata i Eii un oficier vitez i
«distins. Ori cât de mare este durerea d-tale,
«ea va fi alinat de mânofâierea c numele
«iubitului d-tale so va remânea neuitat, i c
«era, ca i Mine, îi va aduce pururea aminte
«de acest devotat ostaiii. Cei ce a lsat în

«urma luî vor deveni familia de adopiune


«a naiuneî romnescî. Priimesce domn, îm-
«preun cu viua Mea condolean, asigurarea
«distinsei Mele consideraiuni.
CAUOL

In urma lureî Gorny-Dubnikuluî i Raho-


veî,comandamentele armatelor ruse i roma-
ne hotrîr a împinge cât mai departe zona
de operaiuni la Nord-Vestul i Sud-Vestul
Plevnei, spre a întinde pânza de otiri din ju-
rullui Osman paa, i a împedeca ori-ce sosire
de ajutor care ar cerca s'l despresore. Prin
ordinul de di n" 30 al Domnitorului, armata
romnesc se constituise în modul urmtor
;;

292 CARTEA NOUA

Corpul fcea parte din armata de


I-iu, care
urma a>î ocupa posiiunele
învestire a Plevneî,
sub comandamentul generalului Cernat, avend
de ef de stat-major pe colonelul Flcoianu
St. Acest corp era compus din 3 divisiunî de
infanteria i anume : a 2-a, sub colonelul Cer-
chez, cu loc. -colonel Algiu ca ef de stat-major
a 3-a, sub colonelul Angelescu G. avend pe
loc. -colonel Mrculescu de ef de stat-major
a 4-a, sub generalul Racovi ; maiorul Arge-
toianu ef de stat-major. Corpul al Il-lea avea
s opere pe malul drept al Dunrei, în Bulga-
ria apusen, sub comandamentul generalului
Haralamb, avend de ef de stat-major pe colo-
nelul Boteanu E. i compus din 1-a divisiune
de infanteri. sub colonelul Lecca, cu loc. -co-

lonel Bicoianu ca ef de stat-major ;


i din
divisiunea de reserv, la Calafat, sub colonelul
Slniceanu, cu loc. -colonel Dimitrescu-Maican
D. ca ef de stat-major. Cetatea Nicopole tre-

cea de sub comandamentul i administraiu-


nea rus sub cele romanesc! ;
generalul Lupu
era numit comandantul el i al trupelor ce o
ocupau, avend pe loc. -colonel Colinsky, ajutor.
Oraiul Rahova, cu fortificrile i garnisona sa,
era pus sub comandamentul colonelului Ma-
vrichi.

Operaiunile de la Sud i de la Sud-Vest de


CDEREA PLEVNEÎ 293

Plevna, generalul Gurko priimise însrcinarea


a le dirige. Fiind-c alte 2 divisiunî de infan-
teria, a 2-a i 3-a de granadierî rusescî, sosi-
ser armata de Vest, se putu
la distrage, fr
a slbi armata de împresurare, '
1-a i a 2-a
divisi de infanteri a gardeî, brigada de tira-

liorî ibrigad de cavaleri a acestui


a 3-a
corp, cu cari generalul Gurko avea s'î în-
cep micrile spre Teteven, Etropol i Orha-
nie la Sud, spre Vraa i Bercovia la Sud-
Vest, spre a ine pe Turci cât maî departe de
Plevna i a împedeca sosirea armatei de des-
presurare ce Mehemet-Ali era însrcinat a
constitui la Sofia. Generalul Gurko, în mo-
mentul când avea s pornesc pentru a exe-
cuta aceste operaiuni, i se desprea de res-
tul trupelor cari fuseser sub comandamentul
seu pe malul stîng al Vidului, în jurul Plevneî,

adres acestora mulumiri pentru concursul


ce'î daser pen atunci, i cuvintele cari pri-

vesc pe trupele romne ce avusese sub ordine


dovedesc serviciile ce ele aduser în opera-
iunile de împresurare deseverit a posiiunei
vrjmae, i chipul cum îi îndepliniser da-
toria în luptele carî se petrecuser *).

''"'j
Reproducem aci acest ordin de di al generalului Gurko, pui--
tând n° 44 i data de noembre 1877 ctre trupele ruse i ro-

mne de peste Vid. «


294 CARTEA NOUA

Nu vom intra în amenuntele micrilor ce


severi la Miad-di i Apus de Plevna detaa-
mentul generalului Gurko, cci, de i acele
micri erau în legtur strategic cu obiec-
tivul armatei din jurul Plevneî, dar trupe ro-
mnescî ne maî fcend parte din acel deta.a-
ment, ne vom întorce cu naraiunea la eveni-
mentele ce se petrecur pe zona pe care se
aflaii otirile nostre, si maî nteiu la locul de
cpetenie, la Plevna, unde sfîritul dramei se
aproprie.

«Desprindu-m6 de trupele cari remân aci, i cari au fost sub

comandamentul meu, îmî fac mult plcere a le adresa în genere


la tote serviciul folositor ca au fcut, i le
mulumirile mele pentru
doresc din inim s ajung la inta ce ne am pus: a lua prins ar-
mata luî Osman paa care este în Plevna. Sum mai mult de cât
sigur c vom ajunge la acest int, pentru c Turcii nu vor putea

cu nici un pre s trdc prin rândurile nostre i ale magnificieî


armate romne, aliata nostr. Sim de plcut datori a mulumi
din inim trupelor romne cari au fost sub comandamentul meu,
i cari sau inut în tot-d'a-una i în tote împrejurrile la înlimea
datoriei lor, nelsând nimic de obiectat asupr-le, i cari aii me-

ritat consideraiunea ce le-a acordat M. S. împratul, i aliatul

nostru, A. S, Domnul Carol. Doresc c acest alian care a existat


între cele dou6 armate, s fi un prilejii pentru consolidare în viitor
a friei de arme între aceste armate. Mulumesc cu acest ocasiune
din tot inima maî cu sem generalului Racovi, comandantul di-
visiunei a 4-a romnesc ;
comandantului brigadeî de roiori, colo-
nel Creeanu ; comandantului brigadeî de clrai, colonel Formac,
efului brigadeî de infantert, colonel Cantili. i tutulor trupelor ro-

mne. Acest ordin dispun a se citi în tote escadrdnele, compa-


niile i bateriile».

Loc. -general Gurko.


.;

CDEREA PLEVNEÎ 295

In capitolul precedent s'a fcut o sumar


descriere a lucrrilor de întriri redicate pe linia
de împresurare ocupate de Romni la Nordul
si Vestul taberei întrite a Plevneî. Aceste Iu-

crrî nu contenir ;
pe fie-care di ele erau
sporite i complectate spre a îmmuli pedicele
înaintea vrjmaului, dac ar fî cercat s str-
pung prin posiiunile nostre. Generalul Mânu,
comandantul artileriei armatei romne de in-
vestisment, recunoscea mereu posiiunile pe
cari se adugiau bateriile ; loc.-colonel Berin-
deiu, directorul lucrrilor de ingineri militar,
ajutat de maiorul Gheorghiu, comandantul ba-
talionului de geniu, hotra traseul întririlor
cari se întindeau pe 3 linii de aprare succe-
sive: Grivia-Susurlu-Gorny i Dolny-Etropol
Verbia-Kacemunia-Demirkioî ;
Verbia-Kali-
ova-Riben. Aprope 30 lucrri de diferite
forme i dimensiuni, sgei, lunete, redane i
redute, fur construite de trupele nostre pe
zona pe care eraii aedate în faa Plevneî
Cele raaî însemnate erau redutele Verhia, Ale-
xandru, Marele-dace Nicolae, Ttidor^ Craiova^
Bucuresci, Caliova, Rihen, Todlthen^ Etropol.
Apoi erau lunetele lasl. Turme ;
sgeile, Su-
susurlu n'' 1 si 2, si afar de tote aceste, maî

I
2g6 CARTEA NOUA

multe redane si numerose linii de baterii, san-


urî i tranee de adpost *):

Trupele nostre executaser ast-fel nu nu-


mai întririle cari se întindeau de la flancul
lor stîng, din oseua Bulgrenî-Plevna pân
la malul drept al Vidului, la Susurlu, dar de
o-dat cu trecerea brigadei Cantili peste Vid,
compania 4-a de geniu (locotenent Munteanu)
executase i acolo 2 redute la Vest de Dolny-
Etropol, o lunet în faa Dolny-Dubnikuluî,
i diferite lucrri pîn aprope de Gorny-Dub-
nik, pe cari le ocupar mai târdiu divisiunea
de granadierî. Trupele nostre puser asemenea
în stare de aprare satul Gorny-Etropol, în-
trind 6 case din marginea acestui sat. Apoi,
dupe o inspeciune a lucrrilor severite de
Romani de ctre Domnitor, împreun cu ge-
neralul Todleben, care, i cu acest împre-
jurare, fcu luade otenilor notri pentru hr-
nicia lor, se dete ordin a se face un zgaz
începend de la Susurlu, pe malul drept al

Vidului, i tind acest rîii pân la stînga re-


dutei lodlehen, spre a abate i rever sa apa în
esul de pe malul stîng al Vidului ce se întinde
în faa satului Dolny-Etropol, es pe care tre-
buia sal trec inamicul în cas de eire spre

''^')
Vedi planul întririlor Plevneî.
CDEREA PLEVNEÎ 29/

Nord-Vest. Zgazul avea de scop a'îîmpedeca,


prin inundaiane, trecerea pe acolo. Un de-
taament din compania 4-a de geniu sub con-
ducerea locotenentului Criniceanu, cu ajulo-
rul a 1000 lucrtori pe di romnî i rui, începu
la noembre redicarea acestui zgaz care
pe întindere de O )0 metri lungime a thahve-
guluî rîuluî, avea ')
m. înlime, 19 grosime la

baz i 5 la vîrf; dar în ajunul de a fî terminat


Osman îsî execut esirea. Afar de aceste în-
trirî pe linia de împresurare, trupele nostre
maî împinseser lucrrile de apropiere în faa
redutei Grivita n*^ 2. La se deschisese

a r)-ea paralel, i la noembre se maî îna-


int cu o a ()-a, care nu era de cât la 30
metri de faa întrire! protivnice, i soldaii
notri aruncau acum pe dînsa granade de
mân. Asemenea se asverleaii din paralele
nostre rachete cu pyroxihn, cari, pe leng reul
ce puteau s s produc vrjmaului, înrîureau
i asupra moralulului seu.
Compania 2-a de geniu (cpitan Sorescu)
începuse la ^Vso octombre lucrarea a dou ga-
lerii de min; cea din drepta pornea din spa-
tele paralelei a 4-a, cea din stînga pornea din
flancul stîng al paralelei a 6-a, i amendou

Vedî planul întririlor Plevnei.


298 CARTEA NOUA

ajungeau sub anul redulei. Galeriile erau le-


gate între dînsele printr o ramur transversala
înaintea redutei; galeria din drepta avea 4 fur-
nale, cea din stînga 3; i ele aveau s fia în-

crcate îndat ce se dedea ordin. Se putea ca


inamicul s sim aceste lucrri sub pment
i s s
cerce le opun contra-miiie, cum
unii din desertoriî turcesc! afirmai, chiar, c'ar
fi fceiid. Se practicar deci asculttori spre
a se observa daca se face acest, dar nu se
descoperi nimic. Minele pregtite de trupele
nostre aveau de scop a resturna parapetul re-
dutei inamice în momentul asaltului si a în-
lesniast-fel nvlirea soldailor notri. Aceste
mine se terminar la ^« l^e^mb^^^^ ^^^^ aflându-se
prin desertori i spioni pregtirile de eire ale
luî Osman paa, atacul devenea acum de pri-

sos, cci avea s se dea lupta suprem cu o-


tirea turcesc.
Din tote cele de maî sus se pote vedea har-
nica energi ce puse în lucrrile de îrnpresu-
rare ale Plevnei romnesc, lucrr
armata
cari, în zona ocupat de densa, avur maî mult
desvoltare de cât pe fronturile rusescî. Ast-fel
trupele romnescî, în genere, i armele spe-
ciale în particular, stat-major, artileri, geniu,

pe leng brbia i valorea individual, îm-


preunar i silinele minei, aplicaiunile sci-
CDEREA PLEVNEÎ 299

ineî i intiligeneî fr de cari armatele nu se


pot mnine la înlimea cerinelor de astâdî,
i nu pot sâ'î asigure resultatele la cari tind.
Când se tine sem, îns, c afar de pricepe-
re si de cunoscinte tecnice cari erau de tre-

buin pentru îndeplinirea cu bine a sarcineî


ce avea otirea romnesc înaintea Plevneî,
mai era nevoi, în executarea lucrrilor de
fortifîcatiunî, înc si de întocmiri si de rosturi
speciale, de material priincios ca lemnria,
scândurri, nu se afla pe loc i trebuia
etc, care

adus de peste Dunre din România, se va


vedea câte pedicî i greuti mai întîmpin
i trebui s
înving acest otire, pe leng cele
ce întîmpin din strnicia vremeî iernatice,
din oboselile unuî campament de trei lunî pe
posiiunî reu adpostite, din primejdiile, în
sfirit, de cari trebuia s se apere, pornind de
la un vrjma neîmblândit. Dar resplata silin-

elor avea s urmeze în curând.


De la ^^28 octombre, dupe luarea Gorny-
Dubnikuluî i Teliuluî, Osman paa era cu
deseversire închis în Plevna, si cderea Ra-
hovei îî ridicase or-ce ndejde de a fî sprijinit

despre Nord, ca i despre Sud. Provisiunile de


hran ce avea cu densul abia puteau s'l
ajung pentru o lun, ese septemânî, i cer-
cul care'l împresura nul mai lsa putin de
20
300 CARTEA NOUA

:a'î reînoi aprovisionrile. Muniiunile de res-


boiu pentru infanteria erau înc îmbilugate,
dar cele pentru artileria începeau a scdea sim-
itor. Aceste sciine armata aliat de împresu-
rare le dobândea de la prinii cari se fceau
la ante-posturî, de la soldaii turcescî deser-
torî cari se îmmuleau dilnic, de la numeroii
fugari din populaiunea oraului cari cutau
scpare în liniile nostre. Numerul acestor fu-
gari cretini devenea din di în di maî mare, si

comandamentul armatei de împresurare se


îngriji ca acest fug s
nu fî îngduit, ba
€hiar îndemnat de vrjma, spre a scpa de
gurî netrebuinciose i a'î economisi ast-fel

provisiunile de hran pentru trupe.Domnul


€arol i ajutorul seu se gândir un moment
dac n'ar trebui respini acei fugari când se
înfiaii înaintea liniilor nostre. Dar o cesti-

une de umanitate se presinta aci, i acei ne-


norocii declarau c maî bine preferau s fî
ucii de ante-posturile nostre, de cât s se maî
întorc i s îngduie suferinele i mortea
din mâna Turcilor care putea s vin peste
eî, i maî ales peste desertorî. Eî fur, decî,
priimiî de trupele nostre. Prin acelaî mijloc
se dobândeau amnunte asupra raionreî dil-

nice a armatei turcescî din Plevna, i asupra


slrei sale morale. Tote declaraiunile con-
CDEREA PLEVNEI 3OI

cordau întru a spune c de la ^^/^^ octombre,


hrana a început a fi scdut în armata luî

Osman paa ; c este nevoi de unele articole


de subsisten precum lemnele de foc i sarea,
i c din lipsa acestei din urm vitele de consu-
maiune încep a peri; c trupele, vedendu-se
înconjurate i închise încep a se descoragia de
greutile ce sunt silite s duc cu serviciul
necontenit în tranee, expuse la asprimea tim-
pului i lipsite de ecuipamentul necesar, co-
joce, cisme, etc. Numerul bolnavilor i al r-
niilor crescea mereu, fr a se dispune de
mijlocele de îngrijire necesarii, simptome epi-

demice de tifos începeau a se îmmuli ;


oraul
suferea i dînsul de înconjurare i de bombar-
dament. Artrile desertorilor i fugarilor con-
cordau tote în a declara c partea în care
otirea turcesc suferea maî mult de focul
protivnic, era cea despre Abdul-Kerim tabia,

adic despre trupele romnescî, i acesta se


explic prin apropierea paralelor i prin tra-
gerea eficace a artileriei nostre cu armament
superior celui rusesc.
In faa acestor împrejurri, i în urma înain-
treî spre Sofia a trupelor generalului Gurko
cari se fcuser stpâne pe Teteven i Vraa,
redicând ast-fel din ce în ce maî mult putina
pentru otirea turfcesc din Plevna de a fi
302 CARTEA NOUA

dispresurat de Mehemet Aii, comandamen-

tele armatelor aliate hotrîr a îndrepta luî


Osman paa o somaiune de predare, spre a
pune capet unei situaiunî care din di în di
devenea maî critic pentru densul i nu-i lsa
nici o ndejde. Spre a'î înltura umilirea, i pote

chiar respunderea de a se fi închinat capului


unui Stat pe cari Turcii îl ineu de supus lor,

se decise ca marele-duce Nicolae s scrie lui

Osman paa spre a'l îndemna s depui ar-

mele. La finele luî octombre s. v. comandan-


tul armatei active rusescî adres o scrisore în
acest sens cpeteniei turcescî din Plevna. Dar
Osman dovedi i în acest împrejurare c era
din acele suflete carî se înal împreun cu
primejdia i sorta protivnic, i respinse pro-
punerea dicend c nu se va abate de la aceia
ce î poruncesce datoria *).

*) Dm aci în traduciune din limba francez, scrisorea marelui-


duce i rspunsul lui Osman paa, neperitor model de simiri i
de hotrîrî vrednice a sta pururea pild despre chipul cum trebuie
a'î înelege însrcinarea cpeteniile de oti în faa vrjmaului.

Bogot, 31 octombre (12 noembre) 1877.

K Domnule Mareal,

«In urma împrotivirel energice ce am întîmpinat din partea ar-


matei puse sub comandamentul Vostru, a trebuit iau disposiiunl s
spre a înconjura cu desâverire Plevna i a Ve pune în neputin
de a fi ajutai. Pentru acesta garda imperial, sub ordinile gene-
ralului Gurko, a luat cu fora posiiunile de la Gorny-Dubnik la
CDEREA PLEVNEÎ

Nu priimise, deci, a se preda neîndupleca-


tul muir, declarând ca este hotrît, el i o-
tirea luî, a'i versa cea din urm pictur de
sânge. De la un om cu energia ce dovedise
Osman paa, era de adstat acestea nu c
erau numai vorbe, i 'î va pune în fapt c
hotrîrea. Se putea, dar, considera ca sigur
c armata turcesc va cuta se mninâ s
pân la ultima di cât mai avea ce se mnânce^
i c apoi va face o suprem încercare, o
crâncen i desperat opintire spre a cuta
s frâng cercul de împresurare i s strbat

1-/34; treî dile în urm întririle de la Teli i garnisdna care le

apra, aii fost nevoite a se preda. Dolny-Dubnik s'a prsit apoî


de soldaiî Votri, i trupele mele a ocupat succesiv Teteven, Osi-

kovo si Vraa. Fiind-c în acesta situaiune or-ce urmtdre împro-


tivire din partea Vdstr n'ar putea s pricinuesc de cât nefolosi-
tore vSrsare de sânge, am credut de datoria mea, de datoria de
umanitate, a comunica E. V. aceste informaiunî i consideraiunî.
îmi place a ndjdui, d-le Mareal, c Veî preui motivele cari

m'au îndemnat la demersul de fa, i 'mi fac o plcere a V6 asi-

gura câ voî sci în tot-d'a-una s6 onor în persona Vdstr, ca în


personalul vitezelor trupe puse sub comandamentul Vostru, nisce
rfisboinici demni de stim i de consideraia».
Comandandantul cap al armatei imperiale de operaiuni,

NICOLAE
Rspunsul lui Osman paa:
« htlthne,

«Am priimit scrisorea ce 'mi ai fcut onorea a'mi adresa cu


data de 31 octombre (12 noembre), prin care mg încunosciinaî
c «în urma împrotivirei energice ce ai întîmpinat din partea ar-

matei puse sub comandanientul meii, a trebuit s luai disposiiu-


304 CARTEA NOUA

printr'însul. Comandamentul armatei de Vest


ÎI lu, dar, mesurile pentru a întîmpina ase-
menea încercare, a o zdrnici, i a lua prins
tot otirea tuscesc. Domnitorul, împreun
cu ajutorul seu generalul Todleben, dispuse
armata de împresurare în vederea acestei
eventualiti. Acest armat care acum, dupe
detaarea corpului generalului Gurko spre
Sud, se compunea din 3 divisiunî de infan-
teri romne, i, ca trupe rusescî, din corpul
al IX-ea i al IV-ea, din a 4-a brigad de
tiraliorî, a 3-a divisiune de infanteri a

nile trebuincidse spre a înconjura Plevna si a pune acest ora în

neputin de a fi ajutat». Cu tote c împrtesc simirea de uma-


nitate ce I. V. a bine voit a arfita, i c mulumesc de demer-
'I

sul ce a avut buntate s fac în scop de a înltura vrsare de


sânge, orî-carî ar fi, îns, disposiiunile ce s'au putut lua pentru a
înconjura Plevna, nu mfi pot opri un singur minut la ideea de a
îndemna pe vitejii mei soldai s depun armele.
Dac garda imperial sub ordinile generalului Gurko a luat
Gorny-Dubnik i Teli, i dac generalul însrcinat cu aprarea
acestei din urm piee s'a predat, nu urmez de aci c trebuie s
judec ca I. V. c situaiunea Plevnel este critic. In tote caurile,
voi sci s nu mâ deprtez de la datoriile ce'ml impune comanda-
mentul rneîi, i suntem dispui, brava mea armat si eu, a vrsa
pen la cea din urm pictur a sângelui nostru pentru cinstea

patriei nostre i aprarea drepturilor el».


Bine voii a priimi, înlime, expresiunea înaltei mele consi-

deraiunî.

Comandantul cap
Osman
Cuartierul general de la Plevna i/is noembre 1877.
CDEREA PLEVNEÎ 305,

gardeî, 2 divisiunî de grariadierî, a 4-a i a


9-a divisiune de cavaleria rusesc, i de tot
cavaleria romnesc, numera peste 100,000
omeni, si era maî bine ca îndoit de cât
armata împresurat. Linia de înconjm^are a
armatei aliate ocupând un perimetru de 75
kilometri în jurul liniei de aprare turcesc,
care avea ca la 40 kilometri, se sub-împri
în zone sau sectorî cari 'î avea fî-care co-
mandantul seu i trupele hotrîte pentru ap-
rare. Aceti sectorî erau urmtorii : l-iul sector,

delaSusurlupemaluldreptal Vidului, pen la

oseua Bulgrenî-Plevna, 18 kilometri întin-


dere; coprindea divisiunile a 2-a i a 3-a de
infanteri române, si era sub comandamentul
generalului Cernat. Al 2-lea sector, de la o-
seaua Bulgrenî-Plevna pen la reduta Halicî^
la Vest de Radiovo, 10 kilometri; era ocupat
de corpul al JX-ea rusesc (afar de o brigad
din divisiunea 5-a) sub ordinile generaluluî
Kriidner. Al 3-lea sector, de la reduta Halicî
la valea Tucenieî, 7 kilometri, a 2-a divisiune
de infanteri rusesc i 1 batalion de tiraliori,

comandant general Zotof. Al 4-lea sector, de


la valea Tucenieî la valea Tchernialka, 9 ki-
lometri ; a 16-a divisiune de infanteri, 3 ba-
talione detiraliorî i al 9-ea regiment de Cazacî
sub generalul Skobelef II. Al 5-lea sector, de
3o6 CARTEA NOUA

la valea Tchernialka pen la malul drept al

Vidului, 11 kilometri, coprindea a 3-a divi-

siune a gardei rusescî i 2 escadrone de Ca-


zaci, sub ordinile generalului Katalev. Al 6-lea
sector, de la malul stîng al Vidului la satul
Tirnen prin Gorny, Dolny-Dubnik i Dolny-
EtropoL pen la malul stîng al Vidului în fa
de Susurlu, 20 de kilometri, coprindea a 2-a
i a 3-a divisiune de granadieii. 1 brigad din
a r)-a divisiune de infanteri rusesc, a 4-a
divisiune de infanteri romn, 4 regimente
de cavaleria rusesc i 2 regimente romne
de clrai sub ordinile generalului Ganetzki.
Afar de l-iul sector de 1(S kilometri ocupat
de trupele romne, acestea se maî întindeau
înc vr'o 7 kilometri pe malul stîng al Vidului
de la Demirkioî pen la Dolny i Gorny-Etro-
pol, i pe acest spaiu se afla întrega divisiune
a 4-a sub generalul Racovi, i brigada de
clrai Forma c, servind de reserv corpului
de granadierî. Ast-fel Romniî aveau sub paz
aprope a treia parte din întregul perimetru de
împresurare în jurul Plevneî.
Comandanii fî-cruî sector priimiser in-
instruciunî de la comandantul armatei de
Vest asupra micrilor ce aveau s îndeplinesc
în cas de atac în contra sectorului lor, sau
celui vecin ; se determinase precis ce trupe
CDEREA PLEVNEÎ 307

aveau s merg în ajutor, i, spre ale aduce pe


punctul ameninat, se mesurase distanele i
se calculase timpul trebuincios. Drumurile de
€omunicaiune erau puse i inute în stare
bun, spre a înlesni orî-când înaintarea i
micrile repedî pe dînseîe ;
poduri i podici
se aruncaser peste gîrle i vlcele ce erau de
trecut, stâlpi indicatori erau aedaî d'a lungul
acestor drumuri, spre a scuti orî-ce rtcire
i perdere de timp. Semnale optice de di i de
nopte, pornind din fî-care sector, aveau s
anune restului trupelor punctul pe care ar
începe lupta ; sectoriî erau legai între dîniî

prin telegrafî electric


In fî-caredimine, despre cliu, când tre-
buie mai ales a se pzi de întreprinderile
resboinice, se fceau apeluri, trupele erau puse
sub arme, i ele nu reintrau în bivuacuri de

cât dup ce recunoscerile trimise înainte adu-


ceau scire c nu se simte nici o cercare ofensi-
v din partea vrjmaului. Trupele trebuiaîis
aib în tot-d'a-una pregtit hran pe trei dile,

spre a o lua cu dînsele în cas de pornire.


Intr'un cuvent tote mesurile pe cari le pot lua
prevederea i îngrijirea povuitorului de oti
erau îndeplinite, i cpetenia armatei de Vest
nu se mulumea numai cu darea ordinilor i
instruciunilor, ci se încredina însui, prin
308 CARTEA NOUA

necontenite inspeciunî, c aceste ordine i


instruciuni erau esecutate, fcea probe cu tru-
pele punendu-le a se aduna la locurile unde

urmau s se afle în caz de atac, controla dis-


tanele, timpul pus spre a le strbate, i, cu
chipul acesta, efi i soldai se deprindeau cu
tot ce trebuiau se seveesc în cas de lupt.
Se examinase de comandament eventualit-
ile de eire ale armatei turcescî i punctele
pe cari se putea opera ; tote disposiiunile se
luaser în consecuen, îngrijindu-se, îns, a
se ine pept i pe alte puncte unde vrjmaul
putea esecuta atacuri false spre a distrage
ateniunea de la punctul principal al atacului.

Dupe tote probabilitile, eirea real tre-

buia s se îndrepteze asupra sectorululuî al


6-ea, unde se aflau oseua Plevna-Sotîa i
drumul spre Vidin ; acest sector, dar, se um-
pluse cu trupe maî numerose :
2V2 divisiunî
rusescî, 1 divisiune romnesc i (> regimente

de cavaleri aliat.
Ora suprem era aprope. Prin desertorî
turci i fugari cretini din Plevna se aflase c
otireî turcescî, de pe la 20 noembre s. v. nu
'î maî da de cât 50 grame de pane, câi- va
se
tuleî de porumb i puin orez pe di carne ;

nu-i se maî da de câtladouedile. Provisiunile


erau sleite, soldatiî cereaîi cu struin esirea.
CDEREA PLEVNEl 3O9

De la ^8 decembre tuDunle lurcescî îî slbiser


focul; la 27 îl încetaser cu totul. Cuartierul
general al armatei priimise vestea, la ^^/^ i
y c Osman paa fcuse inspeciunea
armelor, i distribuise soldailor câte 150 car-
tue de fî-care ; c la diminea, 10 tunuri
i 5000 omeni pogorîser pe oseua Sofiei,

unde se aflau adunate ca la 500 care, pe ace-


stea se încrcase ldile cu muniiunî i bagage.
Tot în acea di, parte din provisiunî cari maî
remneau se distribuir trupelor, parte se în-
crcar. Ante-posturile i patrulele nostre de
cavaleri semnalaser în noptea de ^Vg-^^'io

decembre sgomotul unei mari adunri de omeni


peste Vid, pe oseua Sofiei, i totde-o-dat c
se audea cum Turcii lucrau la asedarea unui
pod provisoriu pe acest gîrl, în apropierea
podului de petr. Tote aceste indicii artau
desluit c vrjmaul se pregtesce s'î fac
eirea spre al 6-ea sector. Cpetenia armatei
de Vest prescrise prin telegraf generalulî Ga-
netzki, comandantul trupelor ruse-romne din
acel sector, a'î lua disposiiunile de lupt, i
transmise ordine efilor celor-l'alî sectorî a
pune în esecutare pregtirile pentru a merge
în ajutorul punctului atacat.
Zorile unei dile de iern înveluit de ne-
gur i de ce începur încet a se lumina la
3 I o CARTEA NOUA

28 „oembre
10 decembre '
pâmentul GFa înghietat
i c de ?
frigul
o de
peste nopte. La 7 ore Turcii deschid focul din
baterii din nou stabilite pe malul drept al Vidu-
lui, i încep atacul în contra posiiunilor rusescî
dincolo de Vid, la Vest de Dolny-Etropol. Dis-
posiiunile comandamentului turcesc erau sim-
împrise întrega luî armat în doue pri
ple; el

aprope de o potriv. O parte, în numer de


20,000 lupttori, avea s se asverle cu Osman
în frunte asupra liniilor de peste Vid, i s le

sparg. A doua parte a otireî turcesc!, com-


pus iari din 20,000 lupttori, nu trebuia s
înainteze de cât dupe 2 ore de la începerea
atacului de peste Vid ; iar pen atunci avea
s apere flancurile i spatele colonelor cari
operau eirea. Spre acest sfîrit, de ctre
acest a doua fraciune a armatei se mni-
nuser ca la 6,000 omeni, cu artileri, în re-
dutele de la Opanez i de la Kriin, de unde
trebuiau s opresc trupele romne i ruse
din acele pri d'a înainta spre Plevna, i d'a
lovi pe d'înapoî armata turcesc, dând ast-
fel timp luî Osman paa s strpung linia de
împresurare d'înainta sa.

La 7 V2 Turcii trecur peste pod i se des-


furarâ pe esul din stînga Vidului. însufle-
ii de neînspimentatul i iubitul lor ef care
mergea în fruntea lor, ânimaî de vitejia i
CDEREA PLEVNEÎ 3 j i

încrederea luî Osrnan încurendu-î linitit, în

mijlocul grindinei de glone i de obuze, fal-

nicul armsar misirliu, dar al Sultanului, sol-

daii otomani strbtur cele vre-o 3 kilometri

cari *î
desprea de întririle granadierilor ru-
sesc! fr ca nimic s'î pot ine din cale.
Ca vertejul de vijelia i de furtun, eî se as-
verlir asupra anurilor i triilor protivnice.

Cu tot pregtirea Ruilor, cu tote mesurile


îndelung chibzuite pentru acest atac, nvala
Osmanlîilor fuse atât de silnic i neoprit în
cât în maî puin de o jumetate or traneele
înaintate, reduta n^ 3 i 3 baterii rusescî c-
dur mâna lor. Granadieriî regimentului de
în
aprau anurile i reduta, fur
Siberia cari
sfrâmai i respini Turcii cucerir tunuri
; (>

dupe ce uciser pe tunari. Prima lini a Ru-


ilor era strpuns, i, pe la 8 Vg ore. Osman
paa ordon imediat atacul asupra liniei a
doua. Otomanii se arunc cu acela avent
înainte pe redutele n" 4 i 5, i pe întririle de
lîng dînsele aprate de regimentul de grana-
dieri a Micei Rusii, cuceresc cu baioneta re-
duta n^ 4, tote lucrrile din jurul ei i alte 4

Singur redut n'^ 5 mai-resist,


tunuri rusesci.
dar a doua lini de aprare rusesc este sdro-
bit, aripa stîng a Turcilor înaintez spre
Gorny-Etropol. Totul depinde acum de la re-
3 I 2 CARTEA NOUA

servele lupttorilor. Sosi-vor maî ânteî cele


rusescî, înaintarea vrjmaului se va putea
opri; sosi-vor ale Turcilor maî îngrab, vic-

toria este a lor, eirea a isbutil. Atunci se


uit Osman paa peste Vid i atept, ferbend
de nerbdare, înaintarea celor 20,000 omeni
lsai înapoi, cari trebuiau s'l urmeze dupe
doue ore de la începerea atacului. Este 10 V2 ;

sunt trei ceasuri de la începerea luptei, i ei

înc nu Comandantul turcesc pornesce


se ved.
ordonane peste ordonane ca se aduc mai
repede restul otirei sale, cci de la acesta de-

pinde acum succesul. Vom vedea pentru ce


acei 20,000 omeni nu putur sosi, i cum
Romnii smulser izbânda jumetate cîtigat
din mâna musirului otoman.
Dar în restimpul acesta generalul Ganetzki,
comandantul sectorului în care se petrecea
lupta,caut a'i aduna tote puterile. A 2-a
brigad din divisia 3-a de granadieri alerg
din Gorny-Etropol în ajutorul 1-ei brigade care
fusese respins ; a 2-a divisi de granadieri,
aflat în reserv la Dolny-Dubnik, înaintez
asupra flancului stîng al vrjmaului ; divisia

4-a romnesc postat între Dolny-Etropol i


Demirkioi, se apropi de flancul drept rusesc;
i tote aceste trupe susin întorcerea ofensiv
a granadierilor p e întrega lini. Redutele i an-
CDEREA PLEVNEI 3I3

urile fur Rui, împreun cu


luate înapoi de
cele 10 tunuri ce perduser eî cucerir acum
;

la rendul lor 7 tunuri i un steg de la Turci.

Un moment de pausâ se produse atunci ; era


IIV2 ore, i patru de la începerea btliei.
Ruii se opriser i 'i alctuiaii batalionele.
Osman paa atepta mult dorita sosire a celor
20,000 omeni ai sei lsai în urm.
Dar acetia nui mai puteau ajuta, cci
iat ce se petrecuse pe ermul drept al Vi-

dului, pe când comandantul turcesc ataca i


strpungea linia de aprare a granadierilor
rusesci pe ermul stîng al acestui rîu.

La 6 ore diminea generalul Cernat prii-


mise depea comandantului armatei care'î

prescria a porni 4 batalione (brigada Sachelarie)


i 3 baterii spre Demirkioi pentru a întri sec-
torul atacat. La aceiai or comandantul cor-
pului romn avusese însciinare din partea
colonelului Cerchez c, în faptul dilei, loc.-co-

lonel Gotru, comandantul trupelor nostre


din tranee, observnd o micare de retragere
a inamicului din reduta Grivia n° 2, trimisese
un mic detaament cu un oticier i soldai de
geniu spre a se încredina despre acest i a
examina dac reduta nu este minat în acest ;

cas a tia i stinge ori-ce fitil saîi conduct ar


afla. Iar dupe acesta trupele nostre ocupaser
3 1
4 CARTEA NOUA

reduta vrjma. Colonelul Cerchez maî ra-


porta c acum înaintez cu a 2-a i a 3-a bri-
gad ale divisiuneî sale asupra taberei întrite
de la Bucova. Generalul Cernat porni numai de
cât pe maiorul de stat-major Lahovari spre a
recunosce starea lucrurilor spre Demirkioî i
Opanez loc. -colonel Berindeiu, eful geniului,
;

plec asemenea spre Bucova pentru a îndrepta


aciunea colonelor cari înaintau la atacul a-
cesteî posiiunî, i comandantul corpului, cu
statul-major, se transport la reduta Alexandru
pentru a dirige micrile trupelor romne. Era
atunci 7V2 ore, adic momentul când Osman
paa trecuse podurile de peste Vid i începea
atacul asupra sectorului al G-ea.
Colonelul Cerchez înaintase cu cele 2 bri-
gade ale divisiuneî sale de la reduta Grivia
n*" 2 asupra stîngeî înlimelor de la Bucova,
i, în acela timp, colonelul Angelescu G. cu
divisia 3-a, ocupase pe stînga acelorai înlimi
satul Bucova, asa c la orele 1) de diminet
acesta lini de întriri la Nordul Plevneî era
în stpânirea trupelor romne. Inamicul se
retrsese pe a doua Uni a sa de întriri des-
pre Opanez, unde 'î concentrase aprarea. La
9V2 o deputaiune de oreni din Plevna se
presint pe muchia Bucovei înaintea colone-
lului Cerchez, si artându-î c oraul este
CDEREA PLEVNEi 3 I

evacuat de otirile turcescî, îî ceru ajutorul


trupelor nostre spre al ocroti de bântuirea
fâcelorilor de rele. Comandantul divisiuneî a
2-a trimise 1 batalion din regimentul al 6-ea
de lini cu loc.-colonel Algiu, pe care '1 numi
comandant al pieei pîn la nuoî disposiiunî. *)

Loc.-colonel Algiu porni cu acel batalion care


intr pe la 10 ore diminea în ora, în urale
i strigte de bucuria ale populaiuneî. Aceste
trupe romne fur cele d'ântîî cari intrar în
Plevna.
Cpetenia armatei de Vest, îndat ce priimi
tirea telegrafic c Turcii încep micarea de
atac pe ermul stîng al Vidului, pornise din
cuartierul seu de la Poradim, i trecend prin
Grivia, întîmpin aci raportul c trupele ro-
mne aui înaintat pe înlimele de la Bucova,
i c un detaament dintr'însele pornise spre

a ocupa Plevna. Domnitorul vedu de pe acele


înlimi cum soldaii notri pogorau în ora,
i trimise o depe Imperatuluî Alexandru la
Poradim spre a î anuna acest resultat. Apoi
se îndrepta spre reduta Craiova,'pentru a dirige
atacul asupra ultimei linii de resisten a vrj-
maului de pe muchiile de la Opanez, a cdea
în spatele otireî turcescî care lupta în front

*) Raportul n" 2.405 din 29 noembre (li decembre) 1877 al

generalului Cernat ctre cpetenia armatei.

21
CARTEA NOUA

'CU granadiereî peste Vid, i a o lua ast-fel înlre

doue focuri. Pe la 10 ore atacul trupelor nostre

asupra Opanezuluî era început, brigada Sache-


larie din divisia 2-a, i brigada Bornescu din
<divisia4-a, ocupaser chiar atunci 3 redute, i
:schimbaii dese focuri cu inamicul care se retr-
sese în a doua lini de redute si retransamente,
mninundu-se cu învierunare aci, spre a îm-
pedeca pogorîrea colonelor nostre în valea
•din 'naintea oraului Plevneî i în spatele ar-
matei Pe când brigadele Sachelarie
turcescî.
i Bornescu se fceau stpâne pe prima lini
a Opanezuluî, cpetenia otireî nostre porni
în recunoscerea celei de a doua lini a vrj-
maului pe eful de stat-major, colonel Fl-
coianu, ordonndu-î a lua disposiiunile de
atac asupra redutei celei mari de pe acest
front, i lucrrilor cari o sprijineau. Generalul
Mânu lu direciunea artileriei de atac, si în-
srcin pe maiorul Vartiade a aeda bateria
Crimineanu, si a deschide un foc forte viu
asupra redutei celei mari. Colonelul Flcoianu
form colonele de atac compuse din batalionul
al 2-ea. (maior Pruncu C.) din regimentul al

r)-ea de dorobani, compania a 2-a din batalio-


nul l-iu al aceluia regiment, batahonul l-iu

de ventorî, regimentul l-iu de lini. Colonele


conduse de coloneii! Sachelarie si Dona, se
CDEREA PLEVNEÎ 317

aruQcar asupra redutei înfruntând focul vio-


lent al vrjmaului, i ptrunser în redut,
respingend pe Turcii, cari, trsnii de tote pr-
prile de tunurile nostre, lovii în acela timp
de trupele divisiunilor a 2-a i a 3-a pe flanc
i în spate, încetar aci lupta i depuser
armele. Numai în acest punct cdur în manele
nostre 1 pa, peste 2,000 prini, arme, mu-
niiunî i 3 tunuri.

Acestea se petreceau pe la ora 11, adic în


momentul când generalul Ganetzki, pe malul
sting al Vidului, începuse micarea înainte i
lupta spre a lua înapoi liniile sale de întriri
pe cari Turcii isbutiser a se face stpâni, i
în acel ceas de cumpen când Osman paa
atepta sosirea otireî sale, lsat înapoi, ca s
vin a'l ajuta s 'i mnin posiiunile cîtigate
i s împing înainte succesul dobândit. Dar
acest parte a otireî turcesci era înveluit,
cum lupt cu Românii la
se vedu, în ferbinte
Opanez; peste 2,000 omeni dintfînsa depu-
neau atunci armele, ali 3,800 Turci fuseser
prini în întririle de la Kriin, tot pe malul
drept al Vidului, de divisia 3-a a gardei impe-
riale când înaintase i dînsa spre a'i lua po-
siiunile ce "i fusese desemnate pe malul
stîng, pentru a întri sectorul generalului
Ganetzki.
3 I
S CARTEA NOUA

Trupele divisiunilor a 2-a i a 3-a romane


pogorâi acum repede pe câlcâile vrjmaului
care se retrgea pe înlimele Opanezului în
valea din gura Plevneî, la spatele armatei tur-
cesc!. Doue baterii otomane, aedate pe osea,
ctau în zadar s opresc înaintarea colonelor
nostre ;
lupta se încinsese între tiraliorii regi-

mentului al 4-ea de lini i între garda din


'napoî a preî de armat turcesc pe care
Osman paa o lsase pe ermul drept al Vi-
dului, i care, dup ce fusese viguros atacat
de Romnî, acum scos din întririle de
era
la Bucova i Opanez, tiat de oraul Plevna

i înghesuit în valea d'între ora i ermul


drept al Vidului. Acest vale era copleit de
peste 3,000 care i arabale de tot felul, atât
ale otireî turcescî, ct i ale populaiuneî mu-
sulmane voind s pornesc din Plevna, care
încrcase tot ce avea pe aceste trsuri i a-
tepta ca Osman s'i deschid cale. Obuzele
a trei baterii romane din reserv asedate
pe muchia Opanezului, precum i focul tru-
pelor nostre cari luau pe Turcî în spate, iz-

beau nu numai în rândurile tescuite ale osta-


ilor protivnicî, dar i în acea mulime alc-
tuit demiîde fugari, — brbai, femeî, copii,

unde pricinuiau o nespus înfricoare i de-


sordin. încurcat în acest învâlmel, gr-
CDEREA PLEVNEÎ 3 I9

mdit pe un teren restrîns pe care nu se mal


putea desfura, strîmptorat, în fine, de îna-
intarea neoprit a Românilor, armata turcesc
de pe malul drept al Vidului era pus în ne-

putin a maî urma lupta. Cinci tabore tur-


cescî, înconjurate de trupele nostre, depun ar-
mele i se predau, împreun cu 3 tunurî.
Colonelul Cerchez pornesce numai de cât
prinii sub escort de clrai la reduta Cra-
iova ; colonele divisiunilor a 2-a i a 3-a, fr

a'î înceta focul, înaintez spre glota vrjma


împrocat din tote prile, i din care se re-
dica strigte de : Aman! Aman! Soldaii turcesc!
încep a asverli la pment armele, înlând bas-
male i stegurî albe. Colonelul Cerchez ordon
trupelor sale a suspende focul.
Acesta era situaiunea otireî turcesc! de pe
malul drept al Vidului la amiadî, când pe ma-
lul stîng al acestei gîrle, în faa generalului
Ganetzki, se oprise un moment lupta de recu-
cerire de ctre Rui a liniei de întriri pe care
Turcii izbutiser a se face stpâni în primul
atac. Aceste erau tristele scirî ce se aduceau
luî Osman paa de la otirea sa de peste Vid,
respins, înconjurat, btut de Români, i
care perduse pân'aci, afar de rnii i ucii,
peste 8,000 omeni luai prini în întririle de
la Opanez, de la Kriin i pe oseua de la
320 CARTEA NOUA

gura Plevneî. Comandantul otoman se con-


vinse atunci c ne maî putend fi susinut,
eirea sa numai era cu putin, i se hotrî a
se retrage înapoia Vidului.
Puin dup 12 ore, Turcii încep acest mi-
care. Generalul Ganetzki îndrept asupra lor

focul întregeî artilerii a divisiuneî a 3-a de


granadierî, întrit de bateriile Alexandrescu
i Grmlicescu din brigada Cantili, cai% îna-
intând ctre aripa drept a vrjmaului, îl lo-

vesc în flanc, pe când bateriile romne de pe


muchia dominant a Opanezuluî, pe malul
drept al Vidului, vedend micarea înapoi a
Turcilor, trag asupra glotelor inamice cari se
adun i se înghesuie spre poduri. Granadieriî
rusescî, brigada 1-a a divisiuneî a 5-a din ar-
mata imperial i brigada romn Cantih, în-
cep a înainta asupra inamicului în retragere,
i'l urmresc cu salvele lor. Un nou incident
nenorocit se ivesce atunci pentru armata oto-
man. Calul luî Osman paa este omorît de o
sprtur de obuz, i muirul însui este rnit
de un glon care 'î strpunge piciorul stîng.
Când ved cdend pe poruncitorul care 'î însu-
fleise pân'atuncî cu neînfrânta luî tri,
Turciî '1 cred ucis ; scirea moreî sale se res-
pândesce ca fulgerul, o deseverit descora-
giare se strcor în rândurile otenilor seî,
CDEREA PPEVNEÎ ^21

retragerea se preschimb în neopritâ dosire.


Resturnnd tunurile, chesonele i tot ce'î îm-
pedic în cale, Turcii se prevlesc asupra po-
dului de petr i celui improvisat diminea, se
îmbulzesc unii peste alii, dau prin ap spre
a sî face drum maî curend, si în acea neîn-
frenat învelmal, nespus desor-
în acea
dine, obuzele rusescî i romnescî fac un
cumplit seceriiu. Otirea aliat îî urmresce
d'aprope i ajunge pen la rîu, culegend în

urma fugarilor tunuri, ldî pline cu muniiunî,


arme mulime. In acest urmrire trupele
nostre (brigada Cantili) prind 2 baterii tur-

cescî *).

Osman paa, rnit fusese transportat întf o


csu care se afla pe malul drept al Vidului,
sub muchia unui deal de leng oseua Sofiei
la capul podului de petr. Colonele romne
despre Plevna înaintaser pe osea, aprope de
pod, i înconjuraser glotele turcescî cari, cum
am vedut, redicaser stegul alb i lepedaser
armele. Un ofîcier superior turcesc se present
înaintea colonelului Cerchez i 1 spuse c Os-
man paa cere a'î vorbi. Colonelul romn se
duse fr întrdiere 5
la locuina unde era ca-
5

*) Raportul n** 2.387 din 29 noembre(ii decembre) 1877 n,l

generalului Racovi ctre generalul Cernat.


322 CARTEA NOUA

pul otireî turcescî, i aflându-1 rnit, comand


îndat o compania de gard din regimentul al

3-ea de lini. Colonelul Cerchez, însoit de co-


lonel Arion E., Berindeiu si de maî multî ofî-

cierî din statul-major romn, intr în acea


mic i srccios colib unde gsi pe mu-
irul edend pe o lad golit de cartue, cu
piciorul rnit desclat i întins, iar btrînul
doctor Hassib-bey sta îngenunchiat înaintea
efului seu, i cerceta cu bgare de sem rana
asupra crei aplica un pansament. Suferina
moral, maî mult de cât durerea fîsic, era
întiprit pe faa luî Osman în jurul seu maî ;

multî pasî si înaltî ofîcierî steteau tristî si în


tcere. Colonelul Cerchez salut cu respect pe
eroicul comandant al armatei otomane care 'î

dise prin tlmaciu c, dupe ce a fcut tot ce


datoria 'î poruncia, doresce s scie condiiunile
sub cari este priimit predarea sa i a armateî
sale. Colonelul Cerchez respunse în hmba
francez c n'are în acest privin instruc-
iuni, i c va trimite a lua ordinile cpete-
niei armateî de Vest. In acelaîtimp porni un
ofîcier spre a raporta Domnitoruluî cele ce se
petreceau.
Pe când colonelul Cerchez se presintase
înaintea luî Osman paa, trupele din al 6-ea
sector de peste Vid, granadieriî rusescî i ba-
CDEREA PLEVNEÎ 323

talionele romane, ajunseser la pod unde


Turcii redicaser asemenea stegul alb. Gene-
ralul rus Strukof se înfi înaintea luî Os-
man paa, i 'î declar c este trimis înainte
de ctre generalul Ganetzki, care comand
trupele din al 6-a sector, spre 'î aduce la cu-
noscint c acel comandant neavend nici un
ordin din partea capului armatei de Vest, nu
pote oferi muiruluî de cât predarea fr nici

o condiiune. Peste puin sosi i Generalul


Ganetzki, care confirm cele spuse de gene-
ralul Strukof. Osman maî ânteiu tcu; apoi
cu glas întristat i linitit dise medicului seu
în turcesce : «Dilele trec, dar nu se asemen;
«unele fericite altele nenorocite >. Plecându-sî
capul se cufund câte-va momente în cugetri;
apoi la observaiunea generalului Strukof,
transmis prin tlmaciu, c
se face trdiu, c-
petenia turcesc 'i descinse încet de la brîu
sabia druit de Sultanul, cu mâner împodobit
cu petre scumpe, o privi un minut cu înduio-
are i o dete, fr a dice un cuvent, genera-
lului Ganetzki. Ochii pailor i oficierilor tur-

cescî dimprejur scânteiaia de lacrmî, emoiu-


nea coprinsese inimile oficierilor romnî i
rui presenî la acest dureros scen. Apoi
Osman fcu un semn btrînuluî Adil paa,
indicânduî s se duc s predea otirea. Acesta
234 CARTEA NOUA

salut cu respect punend, dup obiceiul mu-


sulman, mâna la inim i la frunte, i ei spre
a transmite ordinul efului seu.
Domnitorul, care priveghiase de pe înli-
meie Bucoveî asaltul trupelor romne asupra
Opanezului, i îndreptase apoi marul colo-
nelor nostre asupra spatelui otireî turcescî,
priimise defileul a 7,000 prini fcui în lupt
de otirea nostr. Venindu-î raportul despre
predarea luî Osman i a otireî sale, porni o
depe telegrafic Imperatuluî Alexandru, care
se afla pe platoul d'asupra Radioveî de unde
urma btlia, i 'i anun strlucitul resultat.
Apoi cpetenia armatei romne pogorî de la
Opanez pe oseaua Plevneî spre Vid, unde,
în trecere, era aclamat cu strigri entusiaste
i de nespus bucuri a otenilor seî.

Câmpia care se întindea din marginea ora-


ului pen la podul Vidului, înfia una din
acele priveliti cari nu se maî terg din min-
tea celor ce le au vedut. Cât coprindea ochii
nu se zrea de cât fesuri, turbane i cialmale
rosiî, albe, verdî, de tote fetele, ale soldailor

si locuitorilor musulmani din Plevna, cari ste-

teau înesai în jurul miilor de crue înhmate


cu boî, orî cu caî slabi si costelivi. In aceste
crue erau grmdite, unele peste altele, tur-

coice cu iamacurile trase pe obraz, copii, ba-


CDEREA PLEVNEÎ 325

gage i unelte casnice. Pe feele întristate ale


acestor omeni se citea suferina privaiunilor
îngduite ; scânteie de ur la vederea creti-
nului învingetor luceau în ochii unora, dar în
genere fîsionomiile oglindeau kismetul islamit,
supunerea la nenorocire i la sort protivnic.
Jur-împrejur, ast mulime care coprinde tot
valea este împresurat de trupele i de tunu-
rile nostre, cari, mesur ce batalionele oto-
pe
mane leped armele i 'î reiau rndurile, se
constituie în escorte i pornesc cu prinii tur-
cesc! spre întririle nostre, unde 'î închid sub
paz. Apoi maî 'nainte,de amendoue laturi
ale oselei, stau în grmedî pe pment miî de
puscî, cartuiere, sbii, iatagane i arme de
tot felul depuse de Turci.
Aci pe osea se întâlni Domnitorul cu ma-
rele-duce Nicolae care venea despre Plevna,
i ambele cpetenii se îmbriar i se fehci-
tar pentru marea izbând câtigat de arma-
tele aliate. Puin dup acesta se apropi pe

osea, îndreptându-se spre Plevna, trsura în


care seasedase marealul otoman rnit, avend
în fa pe medicul seu. Trsura, escortat de
un peloton din al 3-ea regiment de clrai
înainte, de un alt peloton din lncierii rui de
Bug înapoi, i însoit de pai, de oficieri turci

clri sau pe jos, se opri înaintea înalilor co-


326 CARTEA NOUA

mandanî. Osman se redic sprijinindu-se de


coul trsureî, si salut. Domnitorul si mare-
le-duce întinser mâna valorosului comandant,
felicitându-'l pentru frumosa luî aprare. Os-
man se înclin mulumind prin câte-va cuvinte
întrerupte de emoiunea de care era coprins,
i se aed erî în trsura care porni spre
ora, unde comandantul turcesc fu locuit într'o

cas spaios, aedendui-se o compani de


truperomnescî ca gard de onore.
împreun cu cpetenia otireî otomane, se
predar armatei aliate 10 pai: muirul Osman
paa; ferikul Adil paa; livalele Tahir paa,
ef de stat-major general Tefîk paa, coman- ;

dantul geniului; Ahmet paa, comandantul


artileriei paa Sadik paa Toir-Omer
; Atif ; ;

paa; Husein-Tasi paa i Edhem paa. Apoi


130 de oficieri superiori 2,000 oficieri sub-
alterni, 40,000 omeni de infanteri i artileria,

1,200 clrei i 77 tunurî. Drapele, afar de


unul cucerit de Romnî în reduta Opanezuluî,
i de altual luat de granadierî rui în lupta peste
Vid, nu se gsir, dovad c otirea turcesc
le desfiinase spre a nu cdea aceste odore
ostesc! în mâna vrjmaului. Turcii perdu-
duser în btlia de la ^«"Sr^ ^i"^
6,000 omeni ucii i rnii. Dar i perderile
nostre fuseser simitore, maî ales acelea ale
CDEREA PLEVNEÎ 32/

iuit nvlire a Im
granadierilor rusescî în
Osman; eî avur ca la 1,800 omeni mori i
rnii. Perderile Romnilor erau maî puin în-
semnate.
Spada luî Osman fu presintat de coman-
danii armatelor aliate Imperatuluî Alexandru
II, ca înalt satisfaciune pentru Suveranul
care stetuse pen în sfîrit înaintea Plevneî
împrtind greutile otirilor, dovedind st-
ruin i rbdare chiar în momente în cari
descoragiarea începuse ase strcura în inimele
statului-major rusesc.
A doua di,
> ' 11 decembre '
Tarul Rusiei,
?
^
Domnul
Romnilor i marele-duce Nicolae, însoii de
un [numeros stat-major rusesc i romnesc,
intrar în triumf în Plevna, aclamai ca libe-
ratori de întrega populaiune cretin. Aci se
presint înaintea Imperatului i cpetenilor
otirilor aliate marealul otoman, sprijinin-

du-se, din causa ranei sale, pe medicul lui i


pe dragomanul cuartierului general rusesc.
Suveranul Rusiei lud vitejia cu care se lup-
tase comandantul turcesc, si în semn de sti-

m pentru dînsul,înapoi spada. Când ei


îi

Osman de la audiena Imperatuluî, mulimea


de oficieri romni si rusi adunai în fata cuar-
J > 5 5

tierului imperial se descoperi cu respect îna-


intea efului otoman, i '1 aclam strigând în
—:

328 CARTEA NOUA

limba francez: «Triasc valorosul Osman


paa!» Marealul, care se oprise aci spre a
se odihni un moment pe un scaun de ostenela
ce'î pricinuia prospeta ran, adînc micat de

aceste semne de consideraiune din partea


protivnicilor, respunse tot în limba francez
«Mulumesc domnilor oficieri rusi si romnî,
«i 'mî pare bine vedend c aprob, ca oteni,
«c 'mî am fcut datoria mea de oten.»
Ast-fel cdu Osman si viteza luî os-
tire care cîtigase trei însemnate biruini
asupra vrjmailor seî, i luptase necontenit
o sut patru-decî i patru de dile ca se in
în loc armatele rusescî si romnescî. 50
B0,000 lupttori turci, cu 100 de tunuri, gsi-
ser mijloc sa întresc neateptat un orel
deschis i nepregtit, aa în cât s prelungesc
cinci luni de dile împrotivirea în contra a
130,000 de vrjmai cu 000 tunuri, fr ca
nimic se pot îmldia statornicia ostei oto-
mane i a energicului ei comandant. i în
sfîrsit când acest otire si acest comandant
sunt împresurai de tote prile, ne mai co-
municând în afar i ne mai priimind nici a-

jutore, nici aprovisionri; când nu'i mai pot


evacua rniii i bolnavii pentru cari lipsesc
medicamentele ; când tifosul începe a se în-
cinge în ora i în rândurile soldailor ; când
CDEREA PLEVNEÎ 329

nu maî remâne hran de cât pentru cinci dile,


acesta se împarte trupelor, i, într'o ultima i
suprem opintire, comandant i otire se as-
verl asupra dumanului i cerc, cu arma în
mân, a'î face drum, smulgend înc o dat,
daca nu isbânda, dar cel puin admiraiunea
protivQicilor i a lumeî întregi. Tn diua de

\l decrmbre ^^ pcntru ultlma or din gura tunu-


rilor otomane rcnetul leului de la Plevna ;
i
nu se umili Osman Gaziul a'î scrie predarea
pe un petec de hrti, ci cu însui sângele seu
pecetlui gloriosa luî cdere. Fr a iscli vre-
un act de capitulare, comandantul turcesc r-
nit, otirea luî sfrâmat în lupt, se predar
la discreiunea adversarului. Orî-ce s'ar dice,
respect i închinare cuvine-se a da otenii
unui asemenea oten, i drept au a se mândri
naiile nscend asemenea viteji cari, i în ne-
norocire, respândesc înc atâta cinste asupra
lor. Drepte, deci, i meritate au fost semnele
de consideraiune ce se deder de armatele
ahate luî Osman paa ;
drepte i meritate
erau demonstratiunile de recunoscint si de
iubire cu carî Sultanul i populaiunea mu-
sulman din Stambul priimir pe acest cap
de oste, la întorcerea luî din captivitate *j.

') Credem c nu este fr interes a reproduce aci de pe o co-


330 CARTEA NOUA

Aprarea Plevneî va figura pururea, spre fala


aprtorilor, ca i a nvlitorilor, între opera-
iunile de resbel cele maî vestite de felul

responden din Constantinopole publicat în Monileur universel


priimirea ce se fcu luî Osman în capitala Turciei lai'^/,^ marte 1878,
când se întorse din Harkov, în Rusia, unde fusese internat pen Ia

încheirea pcel, i cuvintele ce adres Sultanul generalului sfiu.

«Osmiin paa, dice corespondentul, vitezul, de i nenorocitul


flp&ctor al Plevneî, este astdî simbolul viu al onoreî otomane ; de
aceia naia umilit i învins grbesce în jurul
se luî spre a saluta
cu iubitdrea admiraiune pe acel a crui inim n'a ovit nicî-o-

dat, al crui caracter înalt i curat a râmas maî presus de orî-ce


bnuial.
«Populaiunea musulman, informat de sosirea lui Osman paa,

voise s'î dovedesc cu strlucire recunosciina eî. Peste doue sutemiî


privitori se adunaser de la amiadi la locul unde vaporul care aducea

pe muir avea se desbarce. Îndat ce Osman se pogorî spre a se

urca în trsura care trebuia s'l conduc la Palat, admiratorii lui

se asvSrlir în jurul sfiu ;


hodjî, ulmale, softale, militari, hamali i
dmenî din popor, toi voiau sfi'l privesc, s'î srute manele sau cel
puin pola hainei. Unii strigau maalah ! alii cu glasul înecat de
lacrâmi diceaii : printile nostru^ fii bine cuvcntat ! Modestia lui

Osman, care este cea maî bun dovad a meritului s6u, cta s se

sustrag acestor demonstraiunî ferbini, i el dicea mereil : «Copiî


«meî, dar n'am fcut nimic, de ce aceste laude ? 'Mî-am fcut numai
«datoria.»
«.Semne i maî mari de admiraiunea recunoscgtore ce inspira îl

ateptau la palat. Diarele turcesc! au dat chiar textul cuvintelor


atingStore ce'î adres Abdul-Hamid IL.

«Vino, vitezul meii, îi dise Padisahul, tu ai fcut s strlucdsc


«armele otomane, tu ai scpat cinstea ndstr ostesc. Apropie-te»
«cci am fgduit hii Dumnedeu s-i dau îmbriare cu iubire în

«dina în care ochii mei te vor vedea, i astdî îmi pot împlini
«fgduina.»
«Osman rspunse «Cea d'ntgi'a mea dorin este^s îngenuchiu
«la picidrele Mriei Tale.»
CDEREA PLEVNEI 33 I

acesta din timpii moderni, alturi de liniile de


la Torres-Vedras, de aprarea Sevastopoleî, a
Duppeluluî, de asediurile Strasburguluî. Met-
zuluî, Belfortuluî i Parisului.

Cderea Plevnei însemn un mare eveni-


ment în faptele resboiului din 1877 — 1878,
cci împreun cu acest ora cdu cea din
urm stavil pus mersului triumftor al o-
tirilor rusesc! în Turcia Con stan tino- i spre
pole. Improtivirea Forei, precum se va vedea
maî departe, nu maî putu de aci 'nainte opri
izbânda definitiv a crucei asupra semi-luneî.
piua de H j^cSSe ^^^^ asemenea o-dat memo-
rabil în istoria Romnieî, cci în acest di
fur respltite silinele i sub
jertfele fiilor eî

arme, în acest di se consâni de veci cinstea


i renumele de viteji a otenilor romnî. Prin
cooperarea trupelor nostre în tot timpul cât
inu anevoiosa împresurare a taberei întrite
musulmane, precum i prin aciunea lor ho-
trîtore chiar în diua btliei de f^-^^^^^^- c-
dend în spatele armatei turcescl împedecând
partea acestei armate de pe malul drept* al

Apoi Sultanul dete cu mâna sa luî Osman ordinul Osmanie în bri-

liante i medalia m.ilitar. Suveranul porunci de "i se aduse o sabia


pe care era scris Gazi, sabia care a fost a sultanului Abdul-Hamid,
i dând'o luî Osman, îi dise : «Xu cred c'î pot da o m?î meritat
«rsplat, acest sabia a fost a unui învingtor ca tine.»

22
332 CARTEA NOUA

Vidului a merge în ajutorul prei care îna-


intase pe malul stîng, i silind pe vrjma s
depun armele, prin tote aceste fapte armata
romn avu o parte însemnat în acest asediu,
ca i în ultima btli, i contribui mult la re-
sultatul definitiv, la predarea luî Osman cu
otea luî întreg. Acesta s'a învederat nu nu-
mai de ctre comandantul otireî rusescî prin
ordinile de di cari le a dat cnd s'a desfiinat

armata de împresurare a Plevneî, ordine de


di pe cari le vom reproduce în capitolul ur-
mtor, dar acest parte care se cuvine ac-
iuneî romnescî a recunoscut cu mul-
fost

umire, în diua btliei si a doua di, de însusî


Suveranul Rusiei prin urmtorele rescripte
îndreptate Domnului Romnilor :

Poradim, 28 noembre (10 decembre) 1877,


TelegniDia , 7 ore 40 minite sera

Inliind Sale Dovrmilin Roinmei,


la Plevna.

«Ve mulmesc din inim pentru felicitri.


«Resultatul a fost deseverit, i Me bucur de
«partea strlucit ce a luat la dînsul armata
«Inlimeî Vostre.
«Voiu fi în Plevna mâne la amiadî».
ALEXANDRU
,

CDEREA PLEVNEÎ 333


Cuartierul general de la Poradim, îi\ Bulgaria.

1/13 decembre 1877 *).

Inliiniî Sale Donimihii Rovinieî

«Dupe o împrotivire de cinci luni, silinele


«combinate ale trupelor aliate au fost încunu-
«nate de un deplin succes. Armata luî Osman
«paa a depus armele i Plevna a cdut, Do-
«rind a consâni amintirea acestei strlucite
«izbânde i a preî ce 1. V. a luat în person
«la dînsa, 'Mi este plcut a 'I conferi cu acesta
«împrejurare ordinul Meu al S-tuluî Andreiu
«împodobit cu spade Rog pe I. V. s
«priimesc însemnele acestui ordin ca o mr-
«turisire a sincerei mele iubiri, a crei încre-
«dinare V'o reînoiesc».
ALEXANDRU

îndreptit era, dar, poruncitorul osteî ro-

mnescî a se fli de cele ce dînsa seversise,


, i a'î mulumi prin urmtorele cuvinte :

ORDIN DE DI PE ARMATA ROMNT^SC


Ostai I

«Strduinele vostre, nobilele si eroicele suferine

Acest rescript imperial s'a publicat în Moji? forul oficial n° 8


din i'^/24 ianuarie 1S78.
**) Ordinul S tului Andrei este cea mni 'nalt decoraiune a
Rusieî, care, împreun cu densa, confer tote cele-l'alte decoraiunî
imperiale. Acest ordin nu s'a dat cu spnde de cât înaltelor cpete-
nii de ostirî învingStore în r^sboiu.
334 CARTEA NOUA

«ce aî îngduit, sacrificiile generose ce aî fcut cu


«sângele i cu viea vostr, tote aceste au fost res-
« pltite i încununate în diua în care îngrozitorea
«Plevna a cdut înaintea vitejiei vostre, în diua în
«care cea maî frumos oste a Sultanului, cel maî
«ilustru i brav general al seu, Osman bir uitând^ au
«fost biruii i au depus armele înaintea vostr i a
«frailor votri de glori, soldaii M. S. Imperato-
«reluî Rusiei.
«Povestea faptelor mree ale trecutului, voî aî
«îmbogit'o cu povestea faptelor nu maî puin marî
«ce aî severit, i cartea vecurilor va pstra pe ne-
«tersele eî foî numele acestor fapte, alturî de nu-
«mele vostru.
«In curend veveî întorce îner, purtând fi-care
«scris pe peptul seu virtutea sa de oten i devota-
«mentul seu pentru patri: Crucea Trecereî Dunâreî
«i Medalia Aperâtorilor Independtneî României. A-
«tuncî când veî ajunge la cminelelvostre, în oraele,
«satele i ctunele în carî v'aî nscut, veî spune
«prinilor, frailor, rudelor vostre, ce aî fcut pen-
«tru er. Btrîniî ve vor asculta amintindu'î de
«vremile de mrire ale neamuluî romanesc de carî
«din moî, strmoî au audit tineriî vor vedea în;

«voî esemplul însufleit al datoriilor lor viitore, iar


«mrea figur a Romnieî va privi mândr i lini.
«tit, ccî vecînic 'î va fi viea pe cât vreme va
«avea fiî cu inimî calde i brae voinice ca ale vostre,
«In numele ereî, Domnul i cpetenia vostr ve
«mulumesce i ve d
fi-cruî din voî sufletesca îm-
«brisare a vitejilor.»
Dat în Plevna, în 2/,^ decembre 1877.
CAKOL
CARTEA DECEA

S M RD A N. —V I D I N.

Nouile objective ale armatelor aliate romne-ruse dupg cderea


Plevneî. — împratul Alexandru plec din Bulgaria spre a se

întorce în Rusia trecând prin Bucurescî. -


— Hotrîrile în pri-

vina operaiunilor ce au a se executa de trupele ndstre. —


Armata instituit în scop de a împresura Plevna este disol-

vat. — Dislocarea trupelor romane i rusesci. — Ordinul de


di al mareluî-duce Nicolae. — Scrisore de mulumiri adresat
Domnului Romnilor. — Noua ordine de btai a otireî
ndstre. — Asprimea ierneî în Bulgaria. Greutile aduse prin
acesta operaiunilor i transportului prinilor turcesci cari se

evacuau spre Romnia i Rusia. Sentimentele de comptimire


i de umanitate ce li se dovedir — Domnitorul
în era nostr.
se întorce în Bucuresci chimat de trebile Statului, — Priimirea

entusiast ce se face. — Corpul romn de Vest, care ocupase


i

Cibru-Palanca, înaintez spre Lom- Palanca. — Divisiunea 3-a


romn ocup Giurgiu, Oltenia i Clrai. — Trupele ndstre
observ i isolez de Vidin cetuia Belgradjik, i iau în stpâ-

nire Arcer-Palanca. Otirea nostr înaintez spre Vidin. —


Lupt i Nazirmahala ; Turcii sunt respini. — Descri-
la Vitbol

erea cetei Vidinului i a întririlor sale. —


Posiiunile luate de
corpul de Vest pentru împresurarea acestei piee despre malul
drept al Dunrei, i concursul dat împresurrei de trupele ndstre
de la Calafat. — înaintarea divisiunilor romne de pe malul
bulgar pentru a restrînge cercul în jurul Vidinuliii. — împre-
surarea cetuiei Belgradjik de ctre brigada 2-a a divisiuneî a
336 CARTEA DECEA

2-a. — Lupta la Novoselo, Rupce i Rainovce — Posiiunile de la


Smrdan i Inova. — Atacul Smrdanuluî; luarea acestei posii-
unî i a celei de la Inova de otirea romnesc. — Eirea garni-
soneî turcescî din Vidin la l^/gj ifinuarie spre a recuceri Smr-
danul ;
respingerea Turcilor. — Bombardament de ese dile

asupra Vidinuluî. — Armistiiul i ordinul de suspendare a


ostilitilor.— Conveniunea pentru predarea cetilor împre-
surate trupelor romne ; armata turcesc prsesce Vidinul i
Belgradjikul i se retrage spre Ni.

Cderea Plevnei dedea soluiune unuia din


termenii ceî mai însemnai aî problemei care
trebuiau s'o deslege otirile aliate romne si

ruse în operaiunile lor în Bulgaria. Pentru


armatele arului, acest eveniment redicase pe-
dica ce întâmpinaser în atingerea celui de al
douilea al lor obiectiv strategic, trecerea Bal-
canilor, dupe trecerea Dunrei, i le înlesnea
mersul asupra obiectivului delinitiv, capitala
vrjmaului. Pentru otile romne, prin cuce-
rirea ceteî fcuser neateptat Turcii
ce 'î
nu departe de Dunre i de hotarele României,
primejdia de a lua dumanul învingetor ofen-
siva i de a nepdi ara nostr, era acum
înlturat.
Armata imperial, desbrat de împrotivi-
rea ce întâmpinase pe flancul eî drept, avea
s 'î urmeze înainte pe front micrile înain-

tând în Rumelia, pe când armata areviciuluî


i corpul generalului Zimmermann din Dobro-
SxMRDAN. — VIDIN 337

gea aveau s lin în loc puterile turcescî din

resritul Bulgariei i din cetile cuadrilateru-


lui Rusciuc-Silistra-Varna-umla, spre a le

opri d'a merge în ajutorul otirilor sdruncinate


ce Otomanii maî puteau opune înaintreî vic-
toriose a Ruilor! Operaiunile rusescî despr-
tindu-se acum de cele romnescî. noî nu ne
vom ocupa în istorisirea nostr de cât cu aceste
din urm, conform programei în care ne am
cercuit.
Imperatul Rusiei, care maî bine de ese
lunî remsese pe leng otirile sale în cam-
pani împrtind cu densele griji i greuti,
socotise, dup cderea Plevneî la care însui
fusese fa, c a venit momentul de a se în-
torce în imperiul seu. La ^/i4 decembre Suve-
ranul ÎI lu diua bun de la trupele de împre-
surare, pe cari le trecu în revist felecitându-le
i mulumindu-le pentru succesul ce dobândi-
ser. Cu acest prilej Domnitorul înfi i
trupele romne arului, care spuse c este
fericit de a vedea aceste trupe înainte de ple-
carea-!. A doua di Imperatul porni din Poradim
la cuartierul armatei de pe Lom a mareluî-
duce motenitor, i de acolo trecend Dunrea
pe la Petroani, sosi la Vi? decembre în Bucu-
rescî, unde fu curtenesce priimit de Domna Ro-
mânilor i de tote înaltele autoriti ale erei.
338 CARTEA DECEA

Capitala i de ast dat priimi cu deferenâ


pe Monarcul aliat i vecin, salutându-l cu bu-
curie pentru izbândele în care sângele oteni-
lor rosinî si romani cursese amestecat. Sim-
itor pentru aceste manifestaiunî ale popula-
tiuneî ereî care fcea personeî sale o priimire
tot atât de respectuos, pe cât de frescî
fuseser întîmpinarea i sprijinul ce dedese
otirilor sale, Imperatul Alexandru II porni
din Bucurescî la decembre spre St.-Peters-
burg.
In rolul ce evenimentele acestui resbel cre-
aser naiuneî romne, i care se împrea în
doue fase deosebite : defensiva pe malul sting
al Dunrei i apoi trecerea rîuluî i pirea în
ofensiv, Plevna ocupa un punct culminant.
Dup cderea acestei improvisate ceti care,
cât stetea în piciore, constituia o amenin??re
permanent pentru teritoriul nostru, rolul ar-
matei romne nu era de a trece Balcanii, a
înainta în inima statului turcesc i a împinge
lupta pân la porile capitalei imperiului oto-

man. Porta, fr s ne fi declarat resboiu


formal, întreprinsese ea cea d'ântei în contra
nostr agresiunile cari s'au descris la începutul
acestei naraiuni, lovise drepturile i violase
hotarele României. Pentru aprarea acestor
hotare otirea romnesc 'i împlinise datoria
SMRDAN.— VIDIN 339

la Calafat, la Oltenia, la Giurgiu, Bechet, Islaz


i pe tot malul stîng pân în faa
al Dunrei
gureî Tinnoculuî ;
Acum, pentru
apoi la Plevna.
îndeplinirea i asicurarea deseverit a acestei
aprri, otirea romnesc trebuia s caute a
se face stpân pe ermul dunren de unde
Turcii ar maî fî putut îndrepta loviri în contra
nostr, din Rahova în sus pen în Yidin : tre-

buia s împresore i s
fac s cad acest
cetate în care se îngrdise acum tc3t improti-
virea otoman din Resritul Bulgariei, i de
unde maî puteau porni agresiuni fî în contra
teritoriului romn, fi în contra extremei ari-

pe drepte a aliatului nostru. *)


Dupe ocuparea Plevneî Domnul Carol re-
gul, deci, ÎQ cuartierul seu general de la Pora-
dim tote amenuntele privitore la operaiunile
ulteriore ale armatei romne. Prin înelegerea
între ambele comandamente romn si rusesc,
se stabili c cetatea Nicopoleî se va lua în
priimire de Romnî ine acolo garni-
cari vor

son, tot asemenea i oraul întrit Rahova

*') Autorul acestei scrieri nelund parte la operaiunile armatei


Tiostre (lup cderea Plevneî, diariul si notiele sale personale se
opresc la acest eveniment. Pentru a face naraiunea faptelor ulteri-

ore ale otirei romnescî i a operaiunilor ei în contra Vidinuluî,

am avut recurs la raporturi i relaiunî oficiale ale marelui stat-


major.
340 CARTEA pECEA

remase îq pstrarea otireî Dostre care urma


s maî ocupe Lom, Arcer-Palanca, în
Cibru,
fine tote localitile de pe ambele ermurî ale
Dunrei din Turnu-Mgurele-Nicopole în sus
pân în hotarele Serbiei. In josul Dunrei tru-

pele nostre aveau s mai ia succesiv posiiune


la Giurgiu i la Clrai, spre a permite tru-
pelor imperiale aflate acolo a trece în Bulga-
ria i a însoi corpurile din cari fceau parte
în operaiunile lor dincolo de Balcani.
Armata aliat rus-romn de împresura-
re a Plevneî care purtase denumirea de ar-

mat de Vest, se desfîint, si în momentul dis-

locreî corpurilor din care fusese alctuit,


Domnul Romnilor adres trupelor imperiale
ce avusese sub comandamentul seu un ordin
de di prin care le mulumea pentru silinele,
rîvna i vitejia ce desfuraser spre a atinge^
în frtesca unire cu armata romn, inta în-
semnat ce avusese înainte. *) Marele duce
Nicolae, comandantul armatei activei impe-
riale, îndrept asemenea «valoroilor soldai aî
Rusiei i Romnieî» un ordin de di la if^.^l
în care le dicea c : «din er în er a str-
« btut vestea despre cderea Plevnei i pre-

*j Acest ordin de di s'a publicat în Monitorul oficial n" 278


din H/jg decembre 1877.
1

SMRDAN.— VIDIN 34

«darea luî Osman paa cu întreaga liiî armat


«de 40,000 prini, între cari 10 paale etc.

«cari sunt dovedi elocuente a neîntrecutei vite-


«jiî a otenilor armatelor aliate.» Dupe ce
marele duce aducea la cunosciina trupelor
c Imperatul Rusiei a bine-voit a-î da însem-
nele de clasa 1-a ale ordinului S-tuluî George,
el adogia : «nu mie, dar voe datoresc acest
«suprem distinciunea militar, ea va fî o
«mrturie c voî suntei vitejii vitejilor. Mul-
«umesc dar voe, mulumesc pentru tot
eroi,

«ce aî severit pân acum. Urmai ast-fel i


«vrjmaul nu va uita nici odat înspimen-
«ltorul vostru strigat de : ura!» Apoi, prin un
alt ordin de di de la V15 decembre prin care
dispunea dislocarea trupelor rusescî cari for-

maser armata de împresurare a Plevneî,


comandantul cap al otireî imperiale dicea :

«Me cred dator a esprima recunosciina mea


«efului, I. S. Domnului Carol al Romnieî,
«care de la ^^20 august a comandat trupele

«aliate alctuind armata de Vest, i apoi ar-


mata de investisment. Mulumit unei activi-

«tî escepionale, I. S. a sciut s stabilesc


«coesiunea cea maî complect între trupele
«rusescî i romnescî, s le grupeze într'un
«întreg omogen, i s le îndrepteze spre inta
«final care a încununat aa de strlucit ope-
342 CARTEA DECEA

«ra comun Esprimrecunosciina mea sincer


«comandantului trupelor romane ale corpului
«de investisment General Cernat, care a fcut
«s ptrund spiritul militar în trupe partici-

«pnd pentru nteiaî dat la lupte, i s'au are-


«tat otelitela tote «reuttile vietei ostsescî în
«conditiunile cele maî dificile; care a sciut
«s esecute pân la fine întrega sarcin ce
«'î era încredinat. Mulumesc din inim
«tutulor comandanilor de corpuri de armat,
«efilor de divisiunî, comandanilor de brigade,
«regimente, batalione, escadrone, baterii, ofi-

« cerilor subalterni din corpul de împresurare,


«pentru ostenelile i lipsurile ce au îngduit
«în esecutarea unei sarcine grele, le mulu-
«mesc pentru vitejia lor neînfrânt fa cu un
«vrjma care se lupta cu desperare.»
In sfîrit printr o scrisore direct ctre
Domnul Românilor, marele-duce Nicolae se
exprima ast-fel :
*)

Bogot, '2
24 f^ecenibre 1877.

înlate Doiiine,

«Operaiunile armatei rus-romn fiind tost


*) Acesta scrisore, precum i ordinile de di ale cpeteniei arma-
tei active rusesci ctre trupele imperiale i cele romane cari alc-
tuiser armata de Vest, au fost publicate în Monitorul oficial n°
2S5 din 22 decembre (3 ianuare) 1877.
SMRDAN. - VIDIN
34^

«încununate de o întregâ i strlucit izbând,


«trupele cari se aflau sub comandamentul I. V.
«vor priimi alte destinaiunî. 'Mi-am fcut o
«datori a le mulumi printr'un ordin de di
«special ce am onore a ve transmite aci, îm-
«preun cu acel care prescrie disolvarea ar-
« matei de îmnresurare.
«Resultatele strlucite cari sau obinut
«înaintea Plevnei sunt datorite în mare parte
«cooperaiunei vitezei armate romnescî, pre-
«cum i impulsiunei ce trupele aliate priimeaii

«de la comandantul lor imediat, al crui co


«ragiu i devotament ctre datoria de oten
«ele le admirau i se sileau a imita.

«Imî fac o plcere cu totul deosebit a ex-


« prima I. V. precum i
aceste sentimente,
«mulumirea sincer ce am simit de a vedea
«fria de arme între trupele rusescî i rom-
«nesci stabilind legturi nuoi între ambele
«popore.
«Fericit c am fost în mesur a preui cu
«acest împrejurare însuirile eminente cari

«disting pe I. V, i pe viteza otirea rom-


«nesc, eu voiu pstra în tot-d'a-una despre
«dînsele o adînc i neters amintire.
«Bine voii a priimi, înlime, expresiunea
«sentimentelor de înalt consideraiune i de
344 CARTEA DECEA

«iubire din inim cu care am onorea a fi al

«T. V. credincios amic.»


NIOOLAE

Pentru îndeplinirea nouilor sale însrcinri,


armata romn sub comandamentul suprem
al Domnului Romanilor, i avend pe genera-
lul de divisiune Cernat de maior-general, i pe
colonelul Flcoianu St. de ef de stat-major
general, priimi, prin înaltul ordin de di n" 174
din Vio decembre, urmtorea ordine de btaia :

Corpul de Vest
Comandant, general Haralamb.
ef de stat-major, colonel Orarnont.
Sub-ef de stat-major, lor, -colonel Voinescu.

1-a Divisi de infanterii

Comandant, colonel Lecca.


ef de stat-major, loc.-colonel Ricoianu.

Brigada i-a Brigada 2-a

Com. colonel Cruescu. Com. colonel Dona.


l^eg. l-iu lini. Reg. al 9-ea dorobani.
1 »eg. l-iu dorobani. 1 bat. reg. al 15-ea dor.
1 bat. reg. al .-^-ea dor. 1 bat. reg. al 4-ea dor.

Artileria Cavaleria

Com. loc. -col. Horbatzki Com. col. Cernovodeanu


Reg. al *2-ea de artileria. Reg. at 'i-ea clrai.
2 baterii teritoriale. Reg. al >>-ea clrai.
Compania 1-a de geniu.
SMRDAN.— VIDIN
345
4-a Divisi de infanteri

Comandant, general Angelescu G.


ef de stat-major, maior Argetoianu.

Brigada i-a Brigada 2-a

Com. col. Sachelarie. Com. colonel Iptescu.


Bat. al -i-ea ventorî. Bat. al 8-ea ventorî.
Reg. al 2-ea de lini. Reg. al S-ea de lini.
Regimen. al l*J-ea doro- Reg. al 2-ea dorobani.
bani. Reg. al 7-ea dorobani.

Artileria Cavaleria

Com. loc. -col D. Maican. Com. colonel Formac.


Bat. 1-a, '2-a, 5-a i ()-a Rdg. al ()-ea clrai.
din reg. 1 -iu de artil. Reg. al i^)-ea clrai.
Compania 4-a de geniu.

Divisia de reserv
Comandant, colonel Slniceanu.
ef de stat-major colonel Boteanu E.
Sub-sef de stat-major, maior Carcaleteaau.

Infanteria Cavaleri

Com. colonel Holban M. Com. colonel Creeanu.


1 bat. din reg. B-ea dor. Reg. l-iu de roiori.
1 bat. din reg. 4-ea dor. Reg. al 2-ea de roiori.
Batal ionele de miliii. Reg. l-iu clrai.
Artileria Geniul *)

Com. col. Angelescu A. Comp. B-ade sptori


Baterile de cost (Com. Comp. ()-a de telegraf.
maior D. Maican N.)
*) La disposiia marelui
Bat. B-a, 4-a din reg. 1.
cuartier.
Bateriile teritoriale.
34^ CARTEA DECEA

Divisiî detaate *)

2- a Divisi de infanteria

Comandant, general Cerchez.


ef de stat-major, loc.-colonel Algiu.

Brigada i-a Brigada 2-a

Corn. colonel Cantili. Corn. col. BuditeanuC.


Reg. al 7-ea de lini. Reg. al 4-ea de lini.
Reg.al 1-i-ea dorobani. Reg. al 6-ea de lini.
Reg. al 16-ea dorobani. Reg. al lU-ea dorobani.
Artileria Cavaleria

Corn. colonel Herkt. Reg. al o-ea clrai.


Reg. al o-ea artileria.

Compania 2-a de geniti.

3- a Divisi de infanteri

Comandant, general Racovi.


ef de stat-major, colonel Mrculescu.

Brigada i-a Brigada 2-a

Com. colonel Vldescu. Com. col. Bornescu C.


Bat. l-iu ventorî. Bat. al 2-a ventorî.
Reg. al 3-ea de lini. Reg. al 5-ea de lini.
Reg. al 8-ea dorobani. Reg, al 5-ea dorobani.
Reg. al 13-ea dorobani. Reg. al (5-ea dorobani.

*) Aa se denumiser prin înaltul ordin de di n'' 174 divisi-


unile de infanteria a 2-a si a 3-ea cari, prin acela ordin prii-
mirâ de-o cam dat destinaia : a 2-a divisi a ine garnisonele
în Plevna, Nicopole i Rahova ; iar a 3-a divisi a escorta prinii

de resbel pornii peste Dunre în Romnia. Se va vedea maî


departe c divisi 2-a merse apoi de se împreun cu corpul de
operauni în contra Vidinuluî i Belgradjikuluî, iar divisi 3-alu
posiiune la Bucuresci, Giurgiu, Oltenia i Clrai. Divisi de
reserv ramase la Calafat.
SMÂRDAN. — VIDIN 347

Artileria Cavaleria

Corn. colonel Dabija. Com. col. Roznovanu.


Regimentul 4-ea arti- Regimentul al 3-ea, 4-ea
leri. 7-ea clrai.
Compania 5-a de geniu.

Dupe ce prescrise tote mesurile în vederea


nuoilor operaiuni ce avea s urmeze otirea
românesc, dupe ce regul tote amenuntele
privitore la dislocarea i la micrile trupelor
nostre ctre obiectivul ce aveau acum înain-
te-le Domnitorul, chimat de însemnatele inte-

rese ale statului, hotrî a se întore în capitala sa


de unde lipsea de cinci lunî în campani, i a
se îndeletnici acolo cu treburile publice pen
ce armata îi îndeplinea marul de concen-
trare în jurul Vidinuluî. Apoi înalta cpetenie
ÎI propunea a m^erge spre a împrti, ca
pen aci, cu otenii seî resboinica lor munc
pentru er. Domnul Românilor, care, precum
am dis, îi luase prin ordin de di remas bun
de la trupele imperiale ce avusese sub ordine,
se despri asemenea în modul cel maî prie-

tenesc de marele-duce Nicolae si de înalii o-


ficierî rusescî cari fcuser parte din armata
de Vest, i pe cari 'i pofti la un ospe în cuar-
tierul general domnesc de la Poradim. Gene-
23
348 CARTEA DECEA

ralul Todleben, urând snetate Suveranului


nostru, dise c este fericit a putea tlmci în
acest înaprejurare sentimentele oficierilor ro-
sinî ctre I. S. Domnitorul Carol pentru ca-
racterul seu cavaleresc, pentru energia i ta-

lentele militare prin cari a cîtigat respectul,


iubirea i admiraiunea tutulor; *) iar Dom-
nul, mulumind, rosti c a fost mândru a avea
alturi, în operaiunile în contra Plevneî, pe
ilustrul aprtor al Sevastopoleî.

In dilele de V19, ^Ui decembre, se redic


în tot basinul Mreî Negre d'între Balcani i
Carpaî una din acele grele furtuni de iern
care, de ast-dat, avu o putere i o asprime
cum rar se pomenise. Crive îngheat i vis-
colos sufl fr contenire di i nopte, zpada
câdut în troiene înomtase pretutindeni de-
lurile i vile, închisese drumurile ; comunica-
iunile erau întrerupte, liniile telegrafice dis-
truse; termometrul cduse la 15 grade sub zero.
Podul pe Dunre la Mgurele-Nicopole trebui a
se strînge spre a nu fi sfrâmat de sloiuri.

Tare avur a suferi de acest strnici a


vremeî colonele de trupe surprinse în mar ;

dar mai tare înc suferir bieii prini turcesci


de la Plevna cari erau pe cale de transpor-

*) Vedi Mojiitoul oficial rx^ 8i din l'/,^ decembre 1877.


SMRDAN. — VIDIN
349

tare, îq ecuipamentul lor neîndestultor i


uzat, lipsii de mantale de iarn, muli chiar
fr, înclminte. Câi din aceti nenorocii
nu cdeau obosii i înghial pe drumuri,
unde ateptau cu resemnaiunea i rebdarea
musulman mortea fr a cârti si întristtor ;

era c în asemenea împrejurri sentimentele


de mil i de umanitate remâneau sterpe, ne-
putându-se afla adpost i ajutor în câmpiile
deerte i prsite. Trupele de escort a-

veau s lupte, i ele, cu aceleai greuti,


fî-care era silit s caute a se mântui pe
sineî. Abia ajuni în România, nefericiii pri-
sionerî putur afla uurare i îngrijiri ; aci li

se dete hrana care le lipsise din causa impo-


sibiliteî convoiurilor de a urma pe drumu-
rile închise de zpad, U se distribuir veminte
calde, cel suferind! de bole si osteneli se ase-
dar în spitalele din Mgurele, Islaz, Roiori-
de-Vede, Caracal, Stolnici, Piatra, Rucurescî.
Intr'un cuvent, caritatea i comptimirea pu-
bhc pentru aceti oteni nefericii se mani-
fest într'un chip atât de general i atingetor,
în cât bieii prini turci manifestau adînc re-

cunoscin, i cei ce erau destinai a porni


spre a se interna în Rusia, se rugau a remâ-
nea la noi i plecau cu prere de reu mai
departe. 15,000 din aceti prini de resboiu
350 CARTEA DECEA

(între cari 2 pai i maî multe sute de oficieri)


remaser în sarcina statului roman, care-'î
czârmui si le acord o sold de întreinere
pen la finele ostilitilor.

Domnitorul, a crui pornire de la Poradim


fusese hotrît pentru ^,'00 decembre, trebui
s'î amâne plecarea din causa vremeî pen
la ^^22^ i nu putu face drumul pen la Nico-

pole de cât clare. întors în er, Suveranul


i povuitorul de otiri izbânditor fu priimit
pretutindeni cu nespus entusiasm ;
naiunea
saluta într'însul propria eî glori. Intrarea în
Bucurescî, la ^^27 decembre, fu un adeverat
triumf, o nesfîrit ovaiune. Ânteia purce-
dere a Domnului în capitala sa se îndrept
ctre Mitropolia ereî spre a duce la polele al-
tarului mulumit i prinos de biruin, cum
fceau prinii notri din casa luî Dumnedeu
;

Suveranul merse în casa Naiuneî, în parla-


mentul romn unde Camer si Senat erau a-
dunate, i unde suindu-se pe tron rosti ur-
mtorele cuvinte :

«Domnilor senatori i domnilor deputai, în


«anul 1866, când am pus piciorul pe pâmentul
«romanesc, am venit maî ânteiu în mijlocul
«representaiuneî naionale spre a spune erei
SMRDAN.— VIDIN 35 I

«c, din acea di, vom împrti împreun s6rta


«cea bun ca i pe cea rea.
«Un-spre-dece anî au trecut de atunci.

«Multe greuti, multe nevoi am avut de învins.

«De ese lunî mari i însemnate evenimente


«sau petrecut. Locul meu, în asemenea îm-
«prejurrî, era în fruntea osteî care apra
«moia romnesc, onorea i neaternarea eî.
«Tera scie cum armata 'si-a fcut datoria, cum
«ea a realisat speranele puse într'însa justifi-

«când i nestrmutata mea încredere.


«Intorcendu-me de pe câmpul de lupt
«astdî când cele maî scumpe din dorinele
«de la 1866 sau îndeplinit, am voit a veni
«iari în mijlocul d-v6str spre a ve mulumi
«de felicitrile ce 'mî-aî transmis prin delega-

«iunea "însrcinat a me întîmpina în Bulgaria.


«Din fericire evenimentele au mers maî repede
fde cât se credea, i astdi avem o nou pa-
«orin
o de înscris în istoria nostr : cderea
«Plevnei.
«Sciu i am simit c era a fost într'un cu-

«get unit cu mine în tote grelele împrejurri


«prin cari am trecut, i c ea a trsltat de
«bucuri la audirea izbândelor armatei nostre.
«Sum mândru c am fost în capul ei când
«'î-a versat sângele pentru independena
«scumpei nostre patrie. Dumnedeii s bine-
352 CARTEA DECEA

*cuventeze România de sine stettore i s în-

«tresc pururea viteza nostr armata !»

In numele representaiuneî naionale, d. C.

A. Rosetti, preedintele Adunreî deputailor,


respunse :

«Mria Ta, aî primit corona Principatelor-


«Unite numai dup ce i-s'a dat încredinarea
«c poporul romn, din sate i din orae, ne-
< clintit remâne în tote anticile sale virtui.

«era Te a ales cci escî din seminia celor


«cari conduc o naiune la deplinirea destin-
«rilor eî.

«i Cpitanul, i otirea artar celor cari


«nu maî credeau, c din vultur, vultur nasce,
«din stejar, stejar cresce. Cu spada Ta aî îm-
«prospetat în graniele Balcanilor scrisorea
«neters a independenei romne.
«Istoria va înregistra înc ca orlori a Mriei
«Tale, i faptul ce ofer România, aprope u-
«nic în analele poporelor, d'a trece dilele grele
«ale unui mare resbel i ale unei mari treceri
«de otiri strine cu tote libertile constitui-
«onale neatinse.
«Fi bine venit în capitala Romnilor Cpi-
«tanul i Domnul constituional care din vi-

«tejia sa fcu scut hotarelor i neaternreî ereî,


SMÂRDAN.— VIDIN
353

«iar din virtuile sale, temelia neclintit a


«legilor. Naiunea hotrît a
urma pe calea te

«cea mare, strig din nou dininim i într'o


«sinour voce s trescî Mria Ta s triasc
: !

«Domna Romnilor dulcea mângâietore a ,

«rniilor !»

Hotrît, cum dicea organul Adunreî, a


urma pe calea cea mare pe Domn i otire,
naiunea i îndrepta acum privirile spre Vidin
unde avea s
se petrec, întru cât se atingea
de aciunea romnesc, epilogul sângeroseî
drame la care era nostr fusese silit de îm-
prejurri a se împrti.
Am vedut c dupe luarea Rahovel se for-
mase, sub generalul Haralamb, un corp de doue
divisiunî de infanteri, cu cavaleria si artileria

lor, care avea s opere pe marginea Dunrei


în Vestul Bulgariei : divisia 1-a a colonelului
Lecca, pe ermul drept, iar divisia de reserv
comandat de colonelul Slniceanu, urma s
susin aceste operaiuni de la Calafat i de
pe ermul stîng al Dunrei. Chiar de la ^^22

noembre cavaleria din divisia 1-a înainta pe


malul dfept al rîuluî, de la Rahova spre Kotu-
zlu, Herlek, Krustatarselo; *) i trupele nostre
de pe malul stîng, în faa Lom-Palanceî, deschi-
*) Vedî alturata cart a rmurilor Dunrei de la Rahova la Vidin.
354 CARTEA DECEA

ser la ^Vos o viu boaibardare asupra acestui


din urm ora. La clraii ocupar oraul
Cibru-Palanca care fusese evacuat de Turci,
i linia nostr se întinse spre Apus într'un
arc de cerc care trecea prin Cibru-Palanca,
Velcidrama i Krustatarselo, avend centrul de
resistent la Kotuzlu. Aci se ased un batalion
de infanteri care se întri pe acestâ posiiune,
la Cibru-Palanca se afla un escadron de c-
lrai Rasgradmahala,
;
Velcidrama, Herlek i
Krustatarselo erau fî-care ocupate de o jume-
tate escadron, la Calicia se afla un escadron.
Brigada de roiori, dupe luarea Rahoveî, se
întorse la Mahaleta spre a reintra în corpul
de cavaleri al generalului Arnoldi din care
fcea parte. Aci priimi ordinul a porni la '^/„g

i a se afla la ^^l,s la Belibrod, de unde tre-

buia s esecute a doua di o recunoscere spre


Lom-Palanca. Recunoscerea s seversi cu 2
escadrone i 1 seci de artfleri. Tot în acea
di de se pornise asupra acestui ora în

recunoscere despre Cibru-Palanca un peloton


din regimentul al 8-ea de clrai, pe când
colonelul Dimitrescu A. cu un detaament de
dorobani, miliieni si clrai, trecea Dunrea
de pe malul stîng, spre a se întruni cu cavaleria

care esecuta recunoscerea pe malul drept.


Aceste trupe constatar c în urma unui
SMRDAN.— VIDIN 355

bombardament de G dile consecutive, TurciK


prsiser Lom-Palanca i se retrseser spre
Vidin. Romniî ocupar îndat oraul.
Pe cât vreme Plevna sta înc în piciore,
aceste trupe ale npstre de pe ermul drept al
Dunrei aveau ordin a înainta cu pruden,
cci nu erau în for îndestultore pentru a
împinge operaiunile pen sub cetatea Vidi-
nuluî. Ele se mrginir a acoperi Rahova, a
lrgi baza de operaiuni a armatelor aliate i-
nendu-se în legtur cu corpul de cavaleri
al generalului Arnoldi, care opera la Vestul
Plevneî. Din sciintele culese la cuartierul nos-
tru general, situaia forelor inamice în acea
parte era urmtorea : la Arcer-Palanca se
aflau întrii 1,800 Turci cu artileri; la Vîrtop
era un detaament inamic retransat, avend
ante-posturî la Dobridol. Cetuia Belgradjic
avea o garnison ca de 2,000 omeni cu 12
tunuri ; la Oresc se afla un post înaintat cu
artileri. La Bercova erau 2,000 nizamî; în
fine în cetatea Vidinuluî se afla o garnison

de 12,000 omeni cu numeros artileri.


Dupe cderea Plevneî, divisiunile a 3-a i
a 4-a romne devenind pe dat disponibile, a
3-a porni, cum s'a vedut, în escortarea prin-
ilor ;
a 4-a avea a se întruni cu corpul de
Vest care urma a maî fî întrit de divisiunea
3 c;6
CARTEA DECEA

a 2-a, pe mesur ce prinii se evacuau i trupe


de reserv rusescî veneau s ia locul trupelor
romane în Plevna. Dupe internarea prisonie-
rilor cari reveneau ereî nostre, i predarea
autoritilor militare rusescî a celor ce urmau
a fi internai în Rusia, divisia .S-a lu în paz
ermul stîng al Dunrei începend de la Giur-
giu pen Clrai, unde 'î da mâna cu tru-
la

pele rusesc! aedate pe Dunrea de jos, ast-fel


cdoue pri din litoralul dunren, de la Gruia
la Clrai, era pzit acum de trupe rom-

nescî. La Giurgiu se aedase 8 batalione i

24 tunuri; aceste trupe, pentru unitatea de


aciune în contra Rusciuculuî, se puser de
Domnitor la disposiiunea mareluî-duce mo-
tenitor care fcea asediul acelei ceti. La Ol-
tenia se aflau 1 batalion si 1 bateri ; 2 bata-
lione i 1 bateri erau postate la ClraL
Apoi de la Petroani în jos pen la Clrai,
15 escadrone de cavaleri romnesc prive-
gheai ermul Dunrei. In spatele acestor
trupe se afla o a doua lini ocupat de deta-
amente de reserv rusescî.
Pe timpul de viscol, de ger i de zpad
care domnea septmân a luneî luî
în a doua
decembre în Bulgaria, trupele romne cari
urmau a porni de la Plevna spre Rahova i
Lom-Palanca, pentru a lua parte la operai-
SMÂPDAX.— VIDIN

unile din apusul Bulgariei, îî severir mar-


ul lor. Tot în acel timp comandantul corpului
de Vest ordonase divisiunel 1-a de infanteria
(care fusese întrit cu 2 batalione de doro-
bani sosite de la .Calafat pe la Rast, i avea
s maî fî sporit cu trupe ce erau în mar de
la Plevna) a înainta spre Arcer-Palanca. La
apropierea trupelor nostre, vrjmaul începe a
se resfrânge ctre Vidin, prsind posturile
sale înaintate de la Vîrtop i Dobridol, eva-
cuând i oraul Arcer-Palanca i retrgendu-
se spre Nazirmahala i Vitbol. Divisia 1-a ocup
la ^^
22 decembre Arcer-Palanca, cavaleria no-
str îî întinse rada pe linia Sabripaakioî,
Vîrtop, Logosovce. Sipot i Corle vo. Satele Vit-
bol si Nazirmahala, situate în drumul d'între
Arcer-Palanca i Vidin, erau puncte pe cari
trupele romne, operând pe malul drept al Du-
nrei, trebuiau s se fac stpâne pentru a se
apropia de objectivul lor, cetatea Vidinuluî. Sa
vedut c dupe retragerea lor din Lom-Palanca,
Turcii ocupaser aceste sate. La "IZZn e^
porniser de la Vitbol 1 batalion de infanteria
i 2 escadrone de cavaleri spre a recunosce
micrile nostre, îns 1 compani de infante-
i 1 peîoton de
ria cavaleri romne întîmpi-
nar detaamentul inamic, care, dupe schim-
bare de câte-va focuri, se retrase spre Vitbol.
358 CARTEA DECEA

Divisia 1-a fiind sporit cu regimentul l-iu.

de lini, 1 batalion din regimentul al 11-ea,


1 batalion din regimentul al 14-ea de doro-
robani i 3 baterii din regimentul al 2-ea de
artileri, marele cuartier-general ordon ca
un detaament de 1,000 omeni infanteri, cu
1 escadron de cavaleria si 1 secti de artileria,

s ocupe la "1 -an^^Tie'^ satul Rujince ca s ob-


serve trupele vrjmae de la Belgradjic, i s
împedice eirea i împreunarea lor cu trupe
turcesc! cari ar fi putut porni din Vidin. Tot
în acest scop regimentul al 3-ea de dorobani
se ased la Osmanlia si Logosovce. Aceste
trupe inur disele posiiunî pân la "|
-^TuaS":
când fur înlocuite cu brigada 1-a (Cantili),

din divisiunea 2-a de infanteri sosit de la


Lom-Palanca.
Divisia 1-a se concentr atunci pe linia

Clodnia, Vîrtop, Sabripaakioî i Carantina.


Colonelul Lecca recunoscuse positiunea ina-
mic de la Nazirmahala i Vitbol, ocupat de
vro 2,000 omeni infanteri cu 4 tunuri, i
conform ordinelor ce priimise, lu disposii-
unile pentru a ataca acest posiiune. La
?o la 10 ore diminea, brigada 1-a a
acestei divisiunî înainta pe înlimile de la

Jiglia drept asupra inamicului, i deschise


lupta. Brigada 2-a apucând prin satul Cuovia
SMRDAN. — VIDIN

trecu gîrla Reca, unele trupe prin ap, altele

pe o podic leng o mor, i ocoli flancul


drept al inamicului, ameninând a îî tia re-

tragerea. Artileria divisiunei se stabili pe înl-


imile de la Jidita si de la Sud de Cusovita,
i începu focul asupra satelor Nazirmaliala i
Vitbol. Lupta inu doue ore, dupe care Turcii
vedend micarea ocolitore a brigadeî a 2-a i
temenduse de a fî tiai de
începurVidin, îî
retragerea cu precipitare, lsând
mânele în
trupelor române un însemnat material de mu-
niiunî de resbel, corturi, efecte de îmbrc-
minte i un mare aprovisionament de producte.
Divisia 1-a ocup imediat Nazirmahala, Vitbol,
Tîrnac, Bucovia, Sinacovcea, urmrind cu
focurile infanteriei i artileriei pe Turci, a
cror retragere fu acoperit prin fore pornite
din Vidin, dar cari sosir prea trdiu pentru
a împedeca trupele nostre de a izgoni pe ina-
mic din posiiunile atacate. Scopul atacului fu,

deci, atins ; divisia 1-a se fcuse stpân pe


posiiunile cari împedecau, spre Sud, înaintarea
nostr i începerea investismentului ceteî.
Comandantul corpului de Vest, general Ha-
ralamb, îi stabili acum cuartierulla Nazirma-
hala i lu disposiiunile pentru încongiurarea
Vidinuluî, care avea s se esecute progresiv
cu sosirea celor-Falte 2 divisiunî, a 4-a si a
,

360 CARTEA DECEA

2-a, cari erau în mar. Dar pentru a se asi-


gura acesta înconjurare despre Belgradjic
cuartierul general prescrise a se face o demon-
straiune cu trupe mai numerose asupra ace-
stei cetuî prin natur forte tare, aedat pe
vîrful unei stîncî, i a sili pe inamic a 'i de-
masca puterile ce avea acolo i cari puteau
amenina flancul corpului nostru de operaiuni
în contra Vidinuluî. La jn^nur (tapetele de
colone ale divisiunei a 4-a de infanterie sosi-
ser la Arcer-Palanca, Bela, Cladino i Ostro-
cavei. Comandantul divisiunei, generalul An-
gelescu G. conform ordinilor ce priimise, îna-
int brigada 2-a (Iptescu) spre Belgradjic,
Bela i Vîrtop ; iar brigada 1-a (Sachelarie)
avea s 'i urmeze marul asupra Vidinului.
Generalul Angelescu G. întreprinde în diua de

î^SS^ o recunoscere asupra Belgradjicului


cu regimentul al S-ea de lini i 1 escadron
din al 9-ea clrai, iar la 'jij ianuarie fiind
sosit restul brigadieî Iptescu la Vîrtop, Bela
i comandantul divisiunei a 4-a or-
Caluger,
don a se începe o canonad care ine tot
diua. Bombardarea urm în dilele de "|i4 i %5 ia-
nuarie, în care timp generalul Angelescu dis-
puse a se esecuta demonstraiuni de atac de
ctre regimentul al 8-ea de lini i al 2-ea de
dorobani, pe când brigada 1-a (Cantili) din
1

SMRDAN.— VIDIN 36

divisia 2-a înainta asemenea trupele de la Ru-


jince, Scomgea i Oresc. Turcii nu respunserâ
de cât forte slab din cele 3 redute i din fortul
cari aprau oraul, i constatându-se ast-fel

c, pentru a observa i conine garnisona Bel-


gradjiculuî, brigada Cantili va fî de ajuns, ge-
neralul Angelescu dete ordin brigadeî a 2-a
din divisia sa a se îndrepta spre Vidin, i a se
împreuna acolo cu trupele de investiment.
Cetatea Vidinuluî, aedat pe malul drept
al Dunrei în fa de Calafat, la vr'o 50 kilo-

metri de Timok i de frutaria Bulgariei spre


Serbia, a jucat în tot-d'a-una un rol important
în resboiele anteriore ale Turciei. Oraul, cu o
populaiune edetore ca de 2;'), 000 locuitori,

coprindea acum un numer aprope înduoit de


suflete, sporindu-se cu familiile musuhiiane
din localitile din prejur i chiar deprtate,
cari, la înaintarea trupelor nostre se refugiar

aci sub proteciunea ceteî. Acesta era con-


stituit din doue incinte. Una, alctuit de lu-

crri permanente cu fronturi bastionate i


anuri alimentate cu ap din gîrla Pereit
care se arunc în Dunre la Vestul oraului.
A doua incint, format de lucrri trecetore
sprijinite pe înconjur suburbiile
redute ,
.

înaintea acestor incinte se afl de tote prile


un terem mltinos care îngreunez apropierea
362 CARTEA DECEA

cetâeî. Singurul punct de unde atacul pote


porni maî lesne, este despre Nord, unde te-
renul se înlmaî mult. Despre Dunre Vi-
dinul era aprat de un zid în cremaillere.
Ast-fel întrit, cetatea turcesc avea o gar-

nison de 12,000 omeni trupe solide, i era


pregtit cu provisiunî de hran i de muni-
iunî spre a putea susine un asediu maî în-

delungat. Ea era comandat de un general cu-


noscut de energic i inteligent, ferikul (general

de divisi) Izzet paa, care nu se mulumi cu


aprarea pasiv în dosul forturilor, ci se în-
tinse peste linia lor înainte întrind, cum s'a

vedut, punctele Vitbol i Nazirmahala, Tatar-


gic, Novoseîo, Rupce, Rainovce, Capitanovce,
Ceiselo i maî ales importanta
;
posiiune de
la Smrdan i Inova.
Pentru a putea pi la atacul fortereeî, cor-
pul nostru de Vest trebuia s'o împresore de
tote prile i s 'î taie comunicaiunile atât
cu Belgradjikul, cât i cu Niul. Isolarea de
acest din urm cetate otoman aedat la

polele apusene ale Balcanilor, avea s fi în-


lesnit de intrare în aciune a Serbieî, care,
dupe cderea Plevneî, declarase resbel Turcieî
la Vi4 ianuarie 1878, i armata serbesc 'î
începuse operaiunile în contra Adlieî i Ni-
uluî. Generalul Haralamb prescrise disposi-
SMRDAN.— VIDIN 363

iunile pentru împresurare. Ante-garda cor-


pului ocup satele Belarada i Musulmana, i
brigada de roiori porni în recunoscere la
Nord spre Denkovia, de unde respingend pe
inamic dupe o scurt lupt, împinse pen la
Florentin, pe malul Dunrei la Nord de Vidin.
Urmar apoi cele-Falte trupe întrite acum i
de a 2-a brigad a divisiuneî a 4-a, care sosise
din 'naintea Belgradj icului, i de brigada a 2-a
a divisiuneî a 2-a (Cerkez) care îi severise
la 9 ianuarie marul eî de la Plevna i Raho-
va spre Vidin. Corpul de Vest ocupa la ^^'2^

ianuarie urmtorele posiiunî : La aripa nos-


tr dreptâ, divisia 4-a (general Angelescu G.)
cu brigada 1-a (Sachelarie) la satul Vitbol,
avend posturi înaintate dincolo de pod pe o-
seua Vitbol-Vidin, cam la 3,r)00 metri de ce-
tate. Brigada 2-a (Iptescu) ocupa satele Tîrnac
i Bucovia, cu posturi înaintate spre Tatargic,
unde se lega cu divisia 1-a (Lecca). Acesta
divisia executase la ianuarie, dupe sosirea
brigadeî Sachelarie, un mar ocolitor, respin-

sese la ^
,5 o demonstraiune de atac a câtor-
va tabore turcesc! cu cavaleria pornite din
Tatargic i Novoselo, i se aedase cu brigada
1-a (Cruescu) la Belarada i în viile din drepta
i stînga oselei Adlie-Vidin. Brigada a 2-a
(Dona) a acestei divisiunî ocupa satul Musul-
24
364 CARTEA DECEA

mana i viile din spatele satului Rupcea, în


care se afla inamicul. Divisia 2-a (general
Cerchez) avea pen acum înaintea Vidinuluî
numai brigada 2-a, împuternicit cu 2 esca-
drone din regimentul al 8-ea clrai sosite de
la Lom-Palanca, cu regimentul al 9-ea doro-
bani i 2 baterii date de divisia 1-a, i ocupa
satele Gîrce si Dencovita. Brigada de roiori
si 4 escadrone din al 2-ea si 8-ea clrai,
acoperea aripa stîng a corpului de investis-
ment i se întindea de la Negovania i Halvagiî
pen la Florentin. Numerul lupttorilor corpu-
lui de investisment, pe malul drept al Dunrei,

era în diua de ianuarie de 15,435 baionete,


2,14!) clrei i 84 tunuri; pe malul stîng se
mai afla la Calafat i Ciuperceni divisia de re-

serv (colonel Slniceanu).


Rada de înconjurare a trupelor nostre ne
fiind înc la distan eficace spre a se începe

bombardarea cetei de pe malul drept al Du-


nrei, comandantul corpului dispuse, la

ianuarie a se restrînge acea rad ordonând


divisiunei a 4-a a înainta asupra posiiunei de
la Tatargic; divisia 1-a avea s ocupe satele
Rupcea i Rainovcea, i apoi Novoselo dupe
ce'l va fi btut de ajuns cu artileria sa. Divisia

2-a urma sînainteze i s


ia cu for satele

Smrdan i Inova, i trebuia s


încep ata-
SMRDAK.— VIDIN 365

cui dupe ce divisiunile a 4-a i 1-a vor fi

ocupat Rainovcea, Rupcea i Tatargic. Ba-


teriile divisiuneî de reserv de pe malul stîng
al Dunrei, aveau sâ susin prin bombardare
viu asupra Vidinuluî, atacul trupelor nostre
de pe malul drept.
La '-/2» ianuarie atacul corpului de investis-
ment al Vidinuluî a început pe tot linia. La
7 ore diminea, la aripa nostr drept, divisia
4-a (general Angelescu G.) a deschis focul
celor 3 baterii de 12 tunuri construite peste
nopte în drepta i în stînga oselei Vitbol-Vi-
din, i avend de obiectiv fortul Sud, precum i
colonele inamice ce ar fi eit din cetate spre
a merge în ajutorul Tatargiculuî i Novoseleî.
Brigada Sachelarie era asedat în susinerea
artileriei ;
brigada Iptescu avea s înainteze
asupra Tatargiculuî. La 7V2 ore acesta bri-

gad prsesce bivuacurile, i regimentul al

8-ea de lini, 1 batalion din regimentul al 2-ea


de dorobanî i 1 peloton de geniu, sub co-
mandamentul loc.-coloneluluî Poenaru, înain-
tez asupra Tatargiculuî. Restul trupelor a-
cesteî brigade, sub colonelul Papadopolu, era
în reserv. La s ore loc. -colonel Poenaru
intr în Tatargic, unde se întâlnete cu tru-
pele divisiuneî 1-a (Lecca).
Acest divisi avea ordin a pi în aciune
366 CARTEA DECEA

simultaneu cu divisiunea a 4-a, cu care tre-


buia s
concure în atacul asupra Tatargiculuî^
a ocupa asemenea satele Rupcea i Rainovcea,
i dup acesta a ataca posiiunea vrjma
de la Novoselo. Artileria divisiuneî seaedase
în 3 baterii construite peste nopte, din care 2

baterii de 18 tunuri luau sub focul lor satul


Novoselo i împrejmuirile luî, a 3-a bateri, de
6 tunuri, la spatele satului Rupceî, btea atât
Novoselo cât i flancul posiiuneî inamice de
la Smrdan. Brigada 1-a (Cruescu) se pune
în mar la 6 ore diminea asupra Tatargi-
culuî, avend în linia ântia batalionele 1 -iî ale

regimentelor l-iu de lini si l-iu de dorobani,


în a doua lini al 2-ea batalion din regimentul
I- iu de lini i 3 companii din regimentul al

II- ea de dorobani, sub loc.-colonel Dnescu.


In reserv se aflau 2 batalione din regimentul
i-iii de dorobani, sub maiorul Burileanu. în-
dat ce inamicul zrete înaintarea trupelor
nostre asupra Tatargiculuî, el deschide un foc
viu de infanteri susinut de artileria din No-
voselo, care îns nu pricinuesce pgubi seriose
din causa tragere! nesigure i a ceei. Brigada
Cruescu înaintând cu hotrîre ;
Turcii, cari

erau înnuii în Tatargic, prsesc acest


posiiune i se retrag spre Novoselo; trupele
nostre din divisiunea 1-a ocup Tatargicul,
SMRDAN.— VIDIN 367

unde s întâlnesc apoi cu colona divisiunei a


4-a condus de loc.-colonel Poenaru. Compa-
nia de geniu se puse îndat a întri posiiu-
nea si a o întorce în contra Vidinuluî.
Pe când Cruescu înainta asupra
brigada'
Tatargiculuî, brigada Dona a divisiunei 1-a se
îndrepta asupra satelor Rupcea i Rainovcea.
5 companii din regimentul al 4-ea i 1 batalion
din regimentul al ir)-ea dorobani, conduse de
loc.-colonel Herfner, pornir din viile de la

spatele Rupceî i ocupar acest sat, care fusese


evacuat de Turci. Tot-de-odat 1 batalion din
regimentul al 3-ea de dorobani ocup Rai-
novce, de unde asemenea Turcii se retrse-
ser. Ast-fel, pe la orele 10 a. m. posiiunile
Tatargic,Rupce i Rainovce erau în stpânirea
trupelor nostre cari se întrir pe dînsele.
Nu maî remâneau acum, în linia anterior de
aprare, în posesiunea vrjmaului, de cât
posiiunile de la Novoselo, Smrdan i Inova,
la Sud i Est ; de la Capitanovce, Kerimbeg
si Ceiselo, la Nord.
Spre a pi la atacul Novoseleî, punctul cel
maî apropiat de cetatea Vidinuluî i spre care
nu se putea înainta de cât pe oseaua Adlie-
Vidin, terenul fiind mltinos jur-împrejur,
trebuia ca trupele nostre s se fac stpâne
maî ânteiu pe întririle vrjmae de la Smr-
368 CARTEA DECEA

dan i Inova. Atacul acestor întriri urma a


se da de divisiunea a 2-a, dupe ce linia Ta-
targic-Rupcea-Rainovce va fi fost ocupat de
divisiunile a 4-a i 1-a. Pe la orele 11 coman-
dantul corpului trimise ordin generalului Cer-
chez a începe acum atacul asupra Smrdanu-
luî i Inoveî, i înacela timp, spre a face
diversiune i a atrage ateniunea inamicului,
regimentul al 8-ea de lini priimi ordinul a
înainta asupra podurilor de pe digul oselei
Novoselo, i a desemna un atac asupra acestei
posiiunî. Regimentul al 8-ea de lini înaintez
asupra primului pod, i dupe o scurt, dar
sângeros lupt în care fu rnit de morte sub-
locotenentul Serbnescu, si maî multî soldai
din acest regiment cdur ucii i rnii, po-
dul d anteiu fu luat de trupele nostre, i Turcii
respini asupra podului al doilea.

Generalul Haralamb atepta acum începe-


rea aciune! divisiuneî a 2-a. Ceaa devenise
atât de des în cât artileria nu maî putea a-

precia efectul tragereî sale. Generalul Cerchez


îî dispusese de dimine trupele, avend în viile

din faa satului Dencovia câte un batalion


din regimentele al 4-ea i al ()-ea de hni, 1

compani din regimentul al 4-ea era aedat


la mora de pe prîul Topolovia^ spre a servi
de reazim flancului drept al infanteriei i a
SMRDAN.— VIDIN

susine escadronul din regimentul al 5-ea de


clrai, care acoperea acest flanc spre Rai-
novcea. Regimentul al 9-ea de dorobani, dat
ca întrire de divisiunea 1-a, era în reserv;
24 tunuri erau aedate în baterii pe delurile
de la Dencovia ,
i bteau posiiunea ce
urma s se atace. Pe flancul stîng 3 es-
cadrone din regimentele al 2-ea i 8-ea de
clrai ocupau Hal vagi, priveghiând terenul
dinaintea Inoveî i Capitanovceî, ocupate de
inamic, i aceste escadrone se legau pe stînga
cu brigada de roiori, care înaintase de la

Negovania faa Capitanovceî i Kerimbegu-


în
luî, cu misiune a împedeca înaintarea de
ajutore turcescî din numitele puncte spre
Inova i Smrdan.
In acest ordine adsta divisia a 2-a re-
sultatul atacurilor asupra Tatargiculuî, Rup-
ceî, i Rainovceî, pentru a intra apoi în ac-
iune conform disposi tivului de btai. Pe la

7 ore dimineta un detaament turcesc, tare de


200 omeni infanteri cu vr'o GO clrei, îna-
intez în recunoscere de la Smrdan asupra
trupelor romne aedate în viile de la Denco-
via. Ante-posturile nostre priimesc cu tocuri
vil pe vrjma, i '1 silesc a se retrage. La
amiadî generalul Cerchez trimite relaiune co-
mandantului corpului de cele petrecute în \i-
CARTEA DECEA

nia sa, si cere ordin dac, în urma cetei dese


care îngreunez micrile trupelor, urmez
totui ca s dea atacul asupra Smrdanuluî
i Inoveî. Generalul Haralamb respunde c
aceste posiiunî tîind de mare importan pen-
tru trupele nostre, este necesar ca ele s se
ocupe i atacul s se dea.
Smrdanul si Inova erau întrite cu 3 re-

dute legate între dînsele prin tranee de ocro-


tire, i aprate de vr^o 2000 omeni cu artile-

ri. La orele 2 i 20 minute, generalul Cer-


chez dele semnalul atacului prin 3 salve de
câte 12 tunuri ale bateriilor din viî.La acest
semnal tiralioriî notri esii din anurile în
cari erau adpostii, i trupele de atac, co-
mandate de loc. -colonel Cotruu, avend în
prima lini batalionul al 2- ea din regimentul
al 4-ea de lini cu maiorul Stoilov în cap, i
companiile a 3-a i 4-a din batalionul l-iu al
aceluiai regiment, atac de front reduta din
stînga posiiuneî inamice. O seci din bate-
ria clre înainta împreun cu colona de
atac. In acela timp cele-l'alte 2 companii din
batalionul l-iu al regimentului al 4-ea, i ba-
talionul l-iu din regimentul al G-ea de lini,
cu maiorii Teleman si Ulescu în frunte, aco-

periî pe drepta de escadronul l-iu din regi-


mentul al 8-ea de clrai, fac o micare oco-
SMÂRDAN.— VIDIN 37 I

litore asupra satului Smârdan, spre a ataca


reduta pe la spate.

Maiorul Stoilov, care înainta asupra redu-


tei din stânga Smrdanuluî cu cele (i compa-
nii din regimentul -al 4-ea de lini, profit de
un an vechiu d 'înaintea eî prin care se putu
apropia acoperit, precum i de negura des
care împedeca vederea inamicului, i linia ti-

railorilor notri, urmat de aprope de susi-


neri, ajunge, fr a trage o puc, la an. Com-
paniile nostre trec ca un vertej peste dînsul,
i în câte-va minute nvlesc peste parapet.
Turcii, surprini, se apr cu desndejduire,
o lupt din cele maî sngerose s încinge,
soldaii notri lucrez cu baioneta si cu Io-

viturî nprasnice cu patul pusceî. Ofîceriî com-


bat în rând cu soldaii, toi se disting, dar mai
ales cpitanul Vidulescu cu compania 8-a, i
cpitanul Amreteanu cu compania 5 -ea.

Tunarii otomani mor leng tunurile lor; tru-


puri de nizamî încletate în suprem lupt cu
trupuri de Români, umple anurile i zac
înnuntrul redutei. Dar i perderile nostre
sunt simitore, din cele 6 compnii care
dedeser asalt de front redutei, a treia parte a
efectivului era afar din lupt, i maiorul
Stoilov vedea apropiându-se momentul când
va fî silit de sosirea reservelor inamice s
3/2 CARTEA DECEA

prsesc cucerirea care costase atâtea iroie


de sânge.
De-o-dat se aude un pu-
în spatele redutei
ternic strigt de ura romanesc care împrscie
!

îngrijirea maiorului Stoilov i vitejilor seî sol-

dai. Era maiorul Teleman, care, folosindu-se


de ceat care îî ascundea micrile, seversise
ocolirea redutei i se arunca asupra eî pe la
gît. Cucerirea redutei era acum asigurat.
Dar Turcii din a 2-a redut si din satul Smr-
dan împrocai cu un foc viii de glone i de
obuse trupele nostre din reduta cîtigat.
Atunci loc. -colonel Cotruu pornesce batalio-
nul l-iii din regimentul al 6-ea de lini, i
companiile a 5 -a i a 8-a din regimentul al
4-ea de lini asupra redutei n" 2; iar batalio-

nului l-iu al regimentului al 4-ea de lini i


companiilor a 6-a i 7-a din acela regiment,
le ordon s atace satul Smrdan. Tunurile
maiorului Vartiade acoperiser pen aci cu
obuse satele Smrdan i Inova, i redutele n""

2 i 1 cari maî erau ocupate de vrjma.


Maiorii Teleman i Stoilov, în fruntea trupelor,
ptrund Smrdan o încierare crâncen i
în ;

uciga urmez aci. Soldaii notri sunt silii


a respinge pe Turci din ograd în ograd, din
cas în cas, dar nu fr simitore jertfe i din
partea nostr. Locotenentul Paladi fu rnit
SMRDAN. - VIDIN
^,7 2>

aci, sub-locotenentul Fmnzeti cade ucis, str-


puns de trei glone în momentul când, în ca-
pul pelotonuluî seu, se repedea asupra casei
baricadate în care Turcii aveau telegraful de
comunicaiune cu Vidinul, i din cere trgeau
focuri de pe ferestre, din podul casei, i se a-
prau cu îndertnici. Dar tote silinele vrj-
maului fur zadarnice; nimic nu putu opri
minunatul avent de voinici al otenilor notri.
Satul Smrdan remase în stpânirea lor. Turcii
erau isgoniî, parte 'î cuta scpare în a
treia redut despre Inova, parte fugea spre
Vidin. Escadronul l-iu din regimentul al 8-ea
de clrai, care urmase aripa nostr drept
în micarea ei ocolitore, se puse în gona fu-
garilor i prinse vr'o 200 dintf îniî, dar doue
escadrone de Cerkezî eite din Vidin acoperir
retragerea Turcilor, i clraii încetar urm-
rirea îngreunat de terem.
Pe când se urma acest lupt în satul
Smrdan, maiorul Ulescu, cu batalionul din
regimentul al 6~ea de lini i cu cele 2 com-
panii din regimentul al 4-ea de lini, ataca
reduta n" 2 cu mare energia, ptrundea într'-

i Turcii lepdai armele i se predau.


însa,

Vrjmaul respins din doue redute i din satul


Smrdan, nu maî ocupa acum de cât reduta
n^ 1 de pe flancul seCi drept, i satuî Inova.
374 CARTEA DECEA

Generalul Cerchez dede atunci ordin regimen-


tului al l)-ea de dorobani, care se afla în re-
serv, a pi la atacul redutei a treia i a satu-
lui. Dorobanii, condui de con:iandantul lor
loc. -colonel Holban. i de maiorul Stroja,
înainted cu hotrîre la atac sub focul crâncen
al aprtorilor redutei, avend a învinge i
greutile teremuluî, cci trebuiau s treac
pe ghia i prin ap pen la brîu, prîul
Delena, care se afla înaintea întrireî inamice.
Acest împrejurare întrdi marul regimen-
tului al 9-ea de dorobani, i Turcii, vedend c
nici focul, nici apa nu pote opri înaintarea
soldailor notri, nu maî cuteaz a atepta so-
sirea lor, i, dupe ce maî trag câte-va descr-
caturi de puscî i de tunuri cu mitralie, eî

scot repede gurile de foc din redut, i se re-


trag prin satul Inova spre Vidin. Regimentul
al 9-ea de dorobani, care în înaintarea sa în-
cercase perderî în soldai i oficieri (pîntre a-
cetia sub-locotenentul Verbiceanu ucis, loco-
tenenii Bjgoî i Argeianu rnii) ocup
reduta si satul Inova.
Pe la () ore sera lupta era sfîrit, i trupele
nostre ocupau întrega lini pe care o atacase
diminea, începend de la Tatargic, la Sud, i
pen la Rupcea, Rainovcea, Smrdan i Inova
Ia Est i Nord-Est. Momentul principal al b-
SMRDAN.— VIDIN

taliei fusese, cum s'a vedut, lupta de la Smr-


dan i maî tare
Inova, care era posiiunea cea
a liniei aprare a ceteî Vidinu-
înaintate de
luî, i unde vrjmaul desturase maî mult

împrotivire. Trupele nostre cari deter asal-


tul acestei posiiunî, se purtar cu cea maî

mare viteji ele fur conduse cu energi i cu


;

intelis^ent de sefîî lor. Intre acetia se distin-


sese maî ales loc. -colonel Gotruu, comandan-
tul ataculuî din drepta asupra redutei n^ 1 i
2 si a satului Smrdan. El sciu s se folo-
sesc de terem i de împrejurrî (ceaa, surprin-
derea Turcilor) spre a'î severi micarea oco-
litore i a cdea în spatele inamiculuî, i tot-

de-o-dat trgetor dibaciu, acest oficier supe-


rior luase o puc în mân, încinsese o gibern,
i, ca un simplu soldat, lua linitit în mijlocul
glonelor la ochiu, i culca la pment tiraliorî

turcescî carî cercau a opri cu focul lor înain-


tarea linieî nostre de atac. Maioriî Teleman,
Stoilov i Ulescu deder asemenea, prin pilda
lor, avent i entusiasm trupelor. Intr'un cu-
vent, oficierii superiori i subalterni îî fcur
datoria. Ne pare reu c în acest scriere în
care trebuie s îmbrim generalitatea fap-
telor i întîmplrilor petrecute în întreg pe-
riod a resbeluluî, nu ne putem întinde i des-
crie nenumerate acte individuale de viteji i
376 CARTEA DE EA

devotament seversite de oficieri si de soldatî.


Când s'ar culege i s ar publica monografiile
corpurilor, istoricul regimentelor nostre, s'ar
vedea cât sunt ele de avute în asemenea acte.

Vom dice numai aci c plin de gloria pentru


armata nostr a fost diua de ianuarie
]S78, i lupta de la Smrdan i Inova, unde
regimentele al 4'ea, al 6-ea de lini i al 9-ea
de dorobani culeser dafini nevetejii, i me-
ritar ca Domnitorul s le încunune drapelele
cu marea cruce a Stelei României. Vrjmaul
perdu în acea di posiiunea sa cea maî tare
înaintea Vidinuluî, avu ca la 400 omeni ucii,
un numer i maî mare de rnii i peste 300
prini, între cari 4 oficieri. Restul trupelor tur-
cesc! din Inova i Smrdan, sfrâmate, se re-
traser în cetate. 4 tunuri de oel Krupp, unele
din ele înc încrcate, atât de silnic si de
iute fusese nvala otenilor notri, cdur în
mânele lor, împreun cu numerose muniium
de artileri i infanleri, maî multe sute de
puscî Peabody-Martini i Snider.
Ora era prea înaintat spre a se urma ata-

cul; i trupele, cari maî mult de 12 ore se


aflau sub arme, aveau, trebuin de repaus.
Aciunea asupra Novoseleî se amân, decî, cu
atât maî vîrtos c
se putea atepta cu sigu-
ran o întorcere ofensiv a inamiculuî asupra
SMRDAN.— VIDIN
377

Smârdanuluî i Inoveî. Posiiunea era prea


important pentru aprarea ceteî, pentru ca
Turcii s
nu încerce a o lua înapoi. Intr'ade-
ver în timpul nopeî se observ micri de
trupe vrjmae des-pre Capitanovce i Vidin,
i a doua di ^^125 ianuarie, în zorî, maî multe
tabore de infanteri turcesc avend înainte un
lan de tiraliorî, urmat de artileri, se zrir
înaintând despre Capitanovce i despre cetate
ctre satele Inova i Smrdan. La 6 V2 ore tu-
nurile otomane deschid focul asupra posiiu-
nilor nostre. Regimentul al 4-ea de lini, regi-
mentul al 9-ea de dorobani i batalionul 1-iîi

din al G-ea de lini, cari ocupau Smrdanul i


Jnova, sunt sub arme, gata a priimi atacul
inamic. Brigada de roiori se întinde pestînga
în faa Capitanovceî i Kerimbeguluî. Linia ti-

raliorilor turcescî înaintez cu hotrîre pen


la 300 metri de posiiunile nostre, urmat de
colonele d'înapoî ; dar lovit pe front de sal-
vele infanteriei romne, amenin-
a
care 'i
pe flancul
si

lor drept
artileriei

de brigada de roiori
desfur escadronele pe terenul aci es
i favorabil, i începe a nvli, Turcii se retrag
treptat i în ordine, nu, îns, fr a întîmpina
perderî atât în 'naintarea, cât i în 'napoierea

lor în câmp descoperit.


Perderile nostr în dilele de ^-/gi i '^/ss ia-
,

3^8 CARTEA DECEA

nuarie au fost de 119 mori i 316 rniî. Ca


în tote luptele precedente, oficierii pltir cu
bilug nobilul tribut ctre patrie; 11 dintre
dîniî cdur, 4 ucii, 7 rnitî Ceî cari aflar
aci mortea sunt : locotenentul Elefterescu Sa-
che, din regimentul al 6-ea de lini, sub-loco-
teneniî Frunzeti Ion, din al 4-ea de lini;
Verbiceanu Vasile, din al 9-ea de dorobani ;

erbnesce Dimitrie, din al 8-ea de lini. R-


nii erau: cpitanii Georgescu Constantin, din
regimentul al 4-ea de lini ; Lecca Grigore
din al 3-ea regiment de dorobani; locote-
nenii Blnescu Ion, din al 6-ea de linia ;

Cumpna Ilie, Paladi Ion, din al 4-ea de li-

ni; Bjgoî Ion, Argesianu Christache, din


al 9-ea de dorobani.
Isbânda cîtigat de armata nostr în diua
de ^^/24 ianuarie avu o simit
mo- înrîurire

ral, însuflând temere i descoragiare vrjma-


ului. Intr'adever el nu numai nu cutez de
aci înainte a lua ofensiva în contra nostr,
dar începu chiar în diua de ^^25 prsi
a
posiiunile sale înaintate de la Kerimbeg i
Ceiselo, i în noptea de ^"25 spre ^^^e ^^a-
cu asemenea Capitanovce, posiiunî cari fur
tote ocupate pe dat de trupele nostre. Nu
maî remânea în posesiunea Turcilor înaintea
ceteî de cât satul Novoselo, asupra crui
SMRDAN. - VIDIN
379

comandamentul corpului de investisment ho-


trî a nu se maî da atac cu fora, cci ocupa-
rea acestui sat nu maî avea importan în
urma cîtigreî de ctre trupele nostre a po-
siiunilor de la Tatargic, Rupce, Rainovce,
Smrdan, Inova, Capitanovce, Kerimbeg, Cei-
selo i Cutova, cari închideau jur-împrejur ce-
tatea Vidinuluî i o puneau sub dominaiunea
tunurilor nostre.
Vidinul era acum împresurat de tote pr-
ile i încins cu un brîu de foc despre malul
drept i despre malul stîng al Dunrei. Cet-
uia Belgradjic era asemenea priveghiat i
coninut de brigada 1-a (Cantili) a divisiuneî
a 2-a de infanteri, care, de la ianuarie de
când remsese singur în faa acestei posi-
iunî, prin micri, recunosceri i bombardri
continue, inea în îngrijire pe inamic. Prin a-
cest activitate brigada Cantili împlinea lipsa
unui efectiv maî numeros cu care se pot ataca
întririle vrjmae, i în misiunea de obser-
vare ce 'î era încredinat, ea dovedi energi,
intehgen, rbdare la greutî i ostenelî.
La ianuarie corpul nostru de împresu-
rare de pe malul drept, întrit cu al 2-ea ba-
taHon din regimentul al 4-ea de dorobani,
adus din Calafat ; cu al 2-ea batalion din re-
gimentul al 6 -ea de lini ; cu batalionul al 2-a
25
380 CARTEA DECEA

de ventorî i regimentul al 5-ea de lini, so-


site de la divisia 3-a; cu batalilionul l-iu din
regimentul al 10-ea de dorobani, deschide, cu
148 gurî de foc de pe ambele ermurî ale
rîuluî, bombardarea care avea silesc ceta- s
tea s se predea, sau deschid s
în zidul eî
sprtura prin care aveau s se asverle colonele
nostre de asalt. Bombardarea inu în timp de
9 dile pene la ''^i;:"^^ • Vidinul ardea în fl-
cri de tote prile, i se aflase prin desertorî
i locuitori refugiai în liniile romne, c gar-
nisona era discoragiat, c tot oraul suferea
într'atât de acest foc violent, încât notabfliî
musulmani si cretini merseser, în numele
populaiuneî, la guvernorul civfl i la coman-
dantul ceteî spre a 'î ruga s nu maî urmeze
o lupt zadarnic, i a 'i conjura, în numele
umaniteî, s capituleze. Atunci sosi, prin
cablul electric sub-dunren, la ^4 IXuia?^' scirea
oficial în cuartierul general al corpului de
Vest, despre încheirea armistiiului de la An-
drianopole între Rusia i Turcia, i Domnitorul
ordon a se suspende ostilitile. La 26 fe-

bruarie se închei între ferikul Izzet paa i


eful statului nostru major general, colonel
Flcoianu, în numele generalului Mânu dele-
gat al maioruluî-general al armatei, urmtorea
conveniune :
SMRDAN.— VIDIN

Intre E. S. Tzzet paa, comandantul ceteî Vidin,


i E. S. generalul Mânu, lucrând în numele E. S. ma-
ioruluî-general al armatei romane, s'a convenit ur-
mtorele :

I. Diua evacureî ceteî de ctre trupele imperiale


otomane este fixat pe mâine J-^/g^ ale curentei, la

amedî. Un singur batalion din aceste trupe va re-


mânea în calitate de sentinel pene la intrarea tru-

pelor romne.
II. Trupele imperiale se vor opri la Vitbol i Nazir-
mahala pene ce, prin mijlocirea autoritilor romne,
se va îngriji transportul provisiunilor diselor trupe.
III. Trupele romne vor intra în Vidin mâine, 1-^/24

ale curentei, la 3 ore sera.


IV. Autoritile militare otomane se îndatorez a
desemna oficierilor armatei romne, cari se vor pre-

senta la orele 4 de diminet, locurile ce sunt a se


ocupa de ctre sentinele, locuinele i cele-lalte.

V. Onorurile militare se vor da reciproc; s^atul-


major romn va priimi defilarea trupelor imperiale la

eirea lor din fortere, i vice-versa statul-major oto-


man va priimi defilarea trupelor romne la intrarea

lor în cetate.
VI. Autoritatea civil otoman va priimi trupele
romne la intrarea lor în Vidin, spre a asigura a-
cestor trupe o priimire cordial i a înltura verî-ce
neorânduial.
VII. Autoritatea civil va pune la disposiiunea tru-
pelor romne locuinele de cari ea va putea dispune
pentru instalarea lor, i le va înlesni mijlocele de
subsisten i de comunicai.
VIII. Evacuarea fortereeî Belgradjik se va face în

acela mod ca aceia a Vidinuluî, adic trupele oto-


382 CARTEA DECEA

mane formând garnisona acestei ceti vor efectua


predarea eî imediat trupelor române, urmând îns
a remânea în oraul Belgradjik, pen la trecerea tru-
pelor din Vidin pentru a se împreuna aci.
IX. Comisiunea militar otoman însrcinat a
efectua predarea cu inventariu a armelor, munii-
nilor i alte ce urmez a se lsa în deposit la Vidin,

va fi oficial presentat la marele-cuartier roman de


ctre E. S. Izzet paa.
X. Trupele imperiale otomane ce vor cantona în
cuartierele de la Vitbol i Nazir pen la plecarea lor
definitiv, vor putea face aprovisionrile necesare
din Vidin pentru a nu atinge provisiunile lor de drum.
XI. Familiile militarilor ce însoesc trupele impe-
riale otomane, i cari vor porni cu o nopte maî
'nainte de plecarea trupelor din etapele de la Vitbol
i Nazir, nu vor fi întru nimic suprate în trecerea
lor. Ct despre familiile militarilor cari vor remânea
la Vidin spre a atepta deschiderea liberei naviga-
iunî a Dunrei, li se vor acorda de ctre autorit-
ile militare romne tote înlesnirile pentru a reintra
în câminile lor. Tot asemenea se va urma i cu
familiile refugiailor.

XII. Autoritatea militar romn se însrcinez a


remite trupelor imperiale o scrisore deschis^ drept
titlu, pe leng autoritile militare serbe în scop de
a asigura acestor trupe libera trecere printre liniile

serbe, conform itineraluluî fixat prin art. 5 din pro-


tocolul de armistiiu.
Fcut în dublu pentru unul i acela scop.
Pentru general Mânu :

ef al statuluî-major general al armatei romne


Colonel Flcoianu.
Izzet.
SMÂRDAN.— VIDIN 383

Acesta conveniune se comunic i colone-

lului Cantili care comanda trupele romane din

faa Belgrad j icului, i care regul cu Suliman-


efendi, comandantul acelei ceti, disposiiu-
nile evacurei ei.
-

Trupele turcesc! predar, conform conven-


iuneî de maî sus, Vidinul i Belgradjicul ar-
matei romnesci, cari intr în cele doue sin-
gure ceti cari maî remseser sub stpâni-
rea otoman în Vestul Bulgariei. Din Vidin
pornise prima ghiulea turcesc care lovise în
otirea nostr ;
asupra Vidinuluî fuseser maî
ânteiu îndreptate din Calafat, la '1^^^'" , tu-

nurile nostre cari bubuir apoî la Oltenia, la


Islaz, Bechet, Mgurele, de la Nicopole i Ba-
hova în sus pe tot malul turcesc al Dunrei i
pen la Plevna, tunând în lume faim de
nume românesc. La Vidin — Diîul prinilor
notri — loc de lupte, loc de cinste pentru
dînii, acolo resun pentru ultima or în acest
resboiu sgomotul armelor nostre, acolo se în-
chei ciclul epic, crugul de fapte i de vitejii

prin cari otenii notri reîntinerir luminosul


lor trecut, i se artar vrednici de marile tra-
diiuni militare ale strbunilor. Drama care
sguduise resritul i îngrijase apusul Europei
era terminat ; se începuser acum tocmeli de
384 CARTEA DECEA

pace. Nu ne maî remâne de cât a espune


resultatul lor.
CONCLI SlUNi:

însemntatea serviciilor ce adusese impe-


riului otoman energica aprare a Plevneî, se

vedu si maî bine când Osman, cu viteza luî


otire, nu maî stetu în calea Ruilor. Nimic
d'atuncî nu'î putu opri. La finele luî decembre
eî trecur Balcanii, avend a lupta maî mult cu

greutile drumului i cu asprimea ierneî, de


cât cu armatele turcescî cari nicerî nu maî
fur în stare a le stvili înaintarea ctre Cons-
tantinopole. Porta solicitând în zadar inter-
venirea puterilor, fu silit s cad d'a dreptul
la Rusia cu cererî de pace. Marele-duce Ni-
colae trgni negocirile pen ce ostile rusescî
trecur de Andrianopole i înconjurar capi-
tala Turciei, ajungend la Galipoli i Dedea-
gacî, pe marea Ege.
;

386 CONCLUSIUNE

La ^Vsi ianuarie se subscrise, în sfîrit, în


Adrianopole armistiiul i bazele prealabile
cari aveau s serve la încheirea tractatului
definitiv de pace. La aceste acte România, stat

beligerant, nu fu admis a participa, avisul


delegatului nostru, colonel Arion E. nu fu cerut.

Tn zadar cancelaria rusesc cut s justifice


acest înlturare prin pretinse precedente de
la Villafranca si de la Versailles. La Villafran-

ca, Imperatul Napoleon III subscrise, într a-

dever, singur cu Imperatul Francisc-Iosif pre-


liminrile pceî, dar nu fr a fi luat maî ân-
teiu înelegere cu aliatul seu, Victor-Emanuel
i când fu nevoi a se prelungi, pen la ter-

minarea negocirilor, armistiiul care se în-

cheiase la 11 iulie 1859, delegaii piemontezi


semnar la Ziirich protocolul de prelungire,
alturi cu delegaii Franciei i Austriei. Cât
pentru armistiiul de la Versailles, la 1871,
apoi Imperatul Germaniei era cu totul în alt
situaiune de drept fa cu confederaii i a-

fiaiî seî. Actul constitutiv al confederaiunei


Germaniei de Nord din 1867, i tractate for-
male instituiau pe regele Prusiei cap al acestei

confederaiunî, puneau sub comandamentul


seu direct puterile militare ale statelor confe-
derate i aliate, dedeaîi dreptul a
'î declara
resboiu i a încheia pace în numele lor. Nu
CONCLUSIUNE 387

în acesta situaiune juridic se afla Rusia cu


România ;
conveniunea de la aprilie asi-

gura, din contra, acesteia o individualitate po-


litic naional deosebit.
si

Razele prealabile ale pceî stipulau, în ceia


ce privea era nostr, c
independena Româ-
niei va fi recunoscut, c o despgubire teri-

torial îndestultore 'î va fî asigurat, c în-


dat dupe subscrierea armistiiului, ostilitile
vor înceta între armatele beligerante, ic tru-

pele otomane vor evacua cetile Rusciuc, Si-

listra, Vidin i Relgradjic.


In a doua jumetate a luî ianuarie st. v. ge-
neralul Ignatief trecu din St. Petersburg prin
Rucurescî, spre a merge a lua parte la nego-
cirile pceî care avea s se desbat la San-
Stefano. Prin mijlocirea acestui diplomat, ca-
binetul rusesc fcu guvernului romn o pro-
punere formal de a retroceda Rusiei partea
din Rasarabia întors Romnieî prin tractatul
de la Paris din ISoG.
Grija i nemulumirea cari neliniteau opi-
nia public din momentul în care se aflase
subscrierea actelor de la Andrianopole, se
schimbar într'un viu sentiment de mhnire
i de amrciune care se li de la o margine
la cea-l'alt a ereî când se cunoscu preten-
iunea cabinetului rusesc, transmis la Ru-
388 CONCLUSIUNE

curescî de generalul Ignatief. Ministerul fu in-


terpelat asupra acestui punct în Adunarea de-
putailor i în Senat, i ambele Camere, în acord
cu guvernul, votar cu unanimitatea tutulor
nuanelor de opiniunî, moiuni identice prin
cari se declara c representaiunea naional
este hotrît a mnine întegritatea ereî, i a
nu admite o înstrinare din pmentul eî, sub
nici o denumire i pentru nici o compensa-

iune teritorial sau desdunare.


Trupele romane aflate pe malul drept a Du-
nrei priimir ordin a reîntra în er. Misiunea
lor era terminat. Ele trecuser Dunrea spre
a împedica agresiunile turcesc! îndreptate în
contra teritoriului nostru, i a izgoni otirile
otomane din cetile termurene si din centrul
lor de aciune de la Plevna, de unde puteaCi

porni atacuri asupra erei nostre. Turcia în-


vins, renuna la lupt i cerea pacea, pri-
mejdia din parte-'i pentru noi nu mai exista.
Pe de alt parte, Porta recunoscuse prin ba-
zele pcei autonomia Nu mai
statului bulgar.
era, dar, motiv pentru a lsa otirea rom-
nesc în Bulgaria.
Manifestându-si în mod solemn si categoric
voina de a nu ceda nimic din patrimoniul ei
pe un schimb ori cât de mare i de avanta-
gios, naiunea romn sperase guvernulc
CONCLUSIUNE 389

rusesc, luminat asupra sentimentelor una-


nime ale unei erî amice i aliate, nu va st-
rui în cererea-'î i va prsi idea retrocedâreî
districtelor bsrbene. Oamenii de stat rusî
nu inur sem de acest sentiment în tracta-
'

tul de pace pe care '1 încheiar cu Turcia la

^I^P la San-Stefano. Nici la negocirile i


la subscrierea acestuî act, representanî aî

Romnieî, stat aliat i beligerant, nu fur ad-


mii a participa. Acest exclusiune se pote i
maî puin justifica prin precedente ca cele ce
fuseser invocate de cancelaria rusesc pen-
tru neadmiterea delegailor notri la subscrie-
rea armistiiului i bazelor preliminare de la
Andrianopole. Pacea de la Francfort ^/vi. în-

tre Francia i Germania fusese semnat de


Imperatul Wilhelm, în numele confederailor
seî, pe temeiul dreptului concedat de legile

constitutive ale imperiului german, i afar


de acesta, statele aliate ale Prusiei, precum
Bavaria, Wiirtenberg i Baden, fur chimate
a adera la tractatul de pace i a pune semn-
tura minitrilor respectivi aî afacerilor strine.
Pacea încheiat în urma resbeluluî Italiei, în
1859, se semn nu numai de representaniî
Austriei si Francieî, dar si de aî celuî-l'alt stat

beligerant, aî Sardiniei. Precedentele pledau dar


pentru Romnia, i argumeniunea c Porla
CONCLUSIUNE

n'ar fi priimit delegaii notri laîncheirea p-


ceî de la San-Stefano nu se pote susine, cci,
prin basele de la Andrianopole, negociatorii
otomani se îndatoraser a recunosce indepen-
dena Romniei. Turcia nu putea, deci, se re-

fuse prima sanciune din parte- î a acestei în-

datoriri, subscrierea instrumentului de pace


de ctre representaniî unui stat prta la

lupt, i recunoscut ca independent de însi


Porta. Apoi acesta priimise condiiunî mult
maî durerose pentru densa de câtacest for-
malitate, la care, în drept, ca în practic, nu se
putea opune.
Tractatul de la San-Stefano fu aspra impu-
nere a învingetoruluî asupra învinsului. Tur-
cia era ca desfiinat de fapt. Coprinsul ace-
stui tractat fiind în de obte cunoscut, vom
lsa de o parte cele-l'alte clause, i vom aminti
numai pe acelea cari privesc de-a dreptul Ro-
mnia. Acestea sunt, în substan, c Porta
recunosce independena Romniei, care va
face s valoreze dreptul la o indemnitate de
resbel ce se va desbate între ambele pri.
Pen la încheirea unui tractat direct între
Romnia i Porta, supuii romni se vor bu-
cura în Turcia de tote drepturile garantate su-
puilor celor-l'alte puteri europeane. Turcia
cedez sandjakul Tulceî (Dobrogea) ctre
CONCLUSIUNE T^gi

Rusia, pentru ca acesta s 'i pot schimba cu


partea Basarabiei întors României prin trac-
tatul de la ISoG. Tn sfîrit, la un articol pri-
vitor la ocuparea Bulgariei de trupe rusescî
pen la orgnisarea definitiv a acestui prin-
cipat, Rusia priimea de la Turcia dreptul de a
pstra în timp de douî anî comunicaiunile
trupelor sale din Bulgaria prin Romnia.
Este de prisos a insista asupra netgdui-
tei nedrepti, asupra atingerilor materiale i
morale ce aduceau Romnieî stipulaiunile
acestui tractat încheiat fr densa, în privina
eî, i, se pote dice, în contra eî. Se înelege
dar lesne sentimentele de adînc întristare, de
amrîre i desamgire ce el produse asupra
ereî nostre. i nu numai asupra Romnieî,
dar i asupra opiniuneî lumeî întregi acest
tractat fcu o viu impresiune de nemulumire.
Acest nemulumire se manifesta în chip neîn-
doios printre populaiunile din resritul Euro-
pei cari se simeau lovite în drepturile sau în
aspiraiunile lor. Grecii se vedeau jertfii ele-

mentului slav din peninsula balcanic ; Alba-


nezii, de origin greco-latin, aveau aceiai
nemulumire ; Serbii se plângeau de a nu fi

obinut rectificarea teritorial la care credeau


c pot pretinde în temeiul dreptului istoric i
identitteî naionale. In
J 5
sfîrsit în
5
însusî orsa-
JC3
392 CONCLUSIUNE

nismul statului bulgar se introdusese un aluat


care putea dospi neînelegeri i vrjmaii între
Bulgari i Serbî din causa contestaiunelor de
fruntarii între aceste doue state spre Ni i
Bregovo.
Tractatul de la San-Stefano atingea drepturi
i interese colective ale marilor puteri euro-
peane hotrînd, fr dînsele, despre mutri de
posesiune la gurile Dunrei, despre navigai-
unea mrilor i trecerea strîmptorilor, cestiunî
regulate prin tractate anteriore i cari priveau
însemnate consideraiuni de comerciu, de
schimb i înrîurirî economice i politice. In-
terese tînanciare internaionale, drepturi do-
dendite de creditorii de titlurile împrumuturilor
de stat contractate i garantate de tesaurul tur-
asemenea periclitate, aa încât nu
cesc, erau
mai remânea îndoial c
imperiul otoman, re-
dus la câte-va crâmpeie de provincii, n'avea
sfî în stare a'i ine angagiamentele contrac-
tate i a plti dobândile datorite. Ast-fel in-
strumentul de pace de la San-Stefano amenina
a deslnui conflicte mai întinse i mai mari.
înc de la încheirea armistiiului de la

Andrianopole, cabinetul austro-ungar propu-


sese puterilor adunarea unei conferene pentru
a examina basele de pace stabilite între Rusia
i Turcia, i a le pune în acord cu interesele
CONCLUSIUNE 393

Europei. Propunerea confereneî fusese priimit


de cele-l'alte cabinete. Dar când se afl c în
temeiul armistiiului încheiat la Adrianopole,
Ruii înaintaser otirile pen la porile capi-
talei otomane i la Galipoli, înconjurând ast-

fel strîmptorea Dardanelelor, o emoiune ne-


spus redic în Englitera, care vedea flota
se
eî staionat la Besika tiat de Constani no-
pole, peste care nimic nu maî oprea pe Rui
a se face stpâni. Guvernul britanic dete a-

ordin amiralului Hornby a trece strîmptorea


Dardanelelor chiar cu fora, dac Turcii s'ar
opune, i a merge la insula Principilor, în faa
Constantinopoleî. împrejurrile deveneau atât
de grave, încât erau temeri mari de un conflict
direct între Rusia i Anglia ; adunarea confe-
reneî nu mai prea probabil.
Tractatul de la San-Stefano, cu nemulumi-
rile ce am vedut c redicase, crescea aceste
temeri. Austria i Angha mrturisiser c in-

teresele lor erau atinse de stipulaiunile aces-


tui tractat ;
Francia, Germania, Italia, decla-
raser aijderea c disposiiunile actului de la
San-Stefano cari privesc interese generale, tre-

buesc supuse dehberreî în comun a celor-


l'alte puteri. La f^^^- Austria propuse, i
principele Bismarckpriimi adunarea la Berlin,
în acest scop, nu a unei simple conferene, ci
394 CONCLUSIUNE

a unui congres al minitrilor afacerilor strine


aî marilor puteri. Dupe doue dile sosi ade-
siunea tutulor celor-FaUe cabinete; guvernai
Angliei, singur, fr a respinge propunerea,
fcu îns reserve formale cerend maî ânteiu
a se stabili c congresul va discuta tote ces-
tiunile menionate în tractatul încheiat între

Rusia i Turcia, i c nici o schimbare adus


streî de lucruri anteriore nu va fi recunos-
cut ca valid înainte de a fî adoptat i sanc-
ionat de puteri, conform principiilor drep-
tului public reîntrite prin protocolul ad-hoc
fcut la Londra la 17 ianuarie IcSTl. Rusia
cuta s
se sustrag de la acest îndatorire.
Ea nu priimea discuiunea de cât asupra ace-
lor din stipulaiunî cari s'ar recunosce c
ating un interes european. Orî-cât de subtil
ar prea distinciunea, ea era, în fond, serios,
cci din punctul de vedere rusesc tractatul
de la San-Stefano avea s
fî despicat în doue
pri deosebite una asupra crei Rusia con-
:

simea s
se fac discuiune, alta pentru care
acest putere îî reserva facultatea a nu ad-
mite desbaterî, considernd-o numai de domen
direct între dînsa i Turcia. Cabinetul engles
cerea ca tractatul întreg, fr nici o reserv i
restriciune, s fî supus, examinat i discutat.
Guvernul rusesc i guvernul engles struiau
CONCLUSIUNE 395

fi-care în punctul seu de vedere, i nici unul


nu voia s cedeze. Schimbul de note diplo-
matice care urm pen pe la jumetatea lui

marte s. v. nu aduse nici un mijloc de înele-


gere, negocirile pentru adunarea represen-
tanilor puterilor fur înc o-dat întrerupte.
Relaiunile între ambele puteri rivale se îns-
priser tot mai mult, demnitatea fi-creî in-

trase în joc considerând ca umilire a ceda


cel^î-Falte, presa în ambele eri devenise forte
agresiv una ctre alta, opiniunea public era
aîat în amendoue prile.
Atunci fu trimis în misiune generalul Ig-

natief, disgraiatul de la Gorny-Studen i


triumftorul, acum, de la San-Stefano, spre a
da esplicaiunî,