Sunteți pe pagina 1din 94

7B

74-€AQ/Lt

f/^fi-i:

DESPRE

VEGETATIUNEA ROMÂNIEI

SI

EXPLORATORII EI

DATE iSFPRA CLIUKI I A REfJllIXiliORU ROTAXICE

DISCUP.su DE HECEPIUNE ÎX ACADEMIA ROMÂNA

DOCTOR ULU D. BRANDZA

l

HESPUNSULfi D-UUi CKECiORIU STEFAKESCU

Citite îii odina paiilii'â dft la 11 Aprilie ]8S(>.

T

I

V

()

(

;

11 A

FIA

BUCUR ESCI A C A D E M

f

E

f

R

(L.\noK.\TOini Iîomâm)

19. - STRADA ACADEMIEI.

ISKU.

W).

() M Â

N E

DESPRE

VEGETATIUNEA ROMÂNIEI

EXPLORATORII E[

DiTE ASI'F'KA riJMEI SI 1 IIF.i;III\II,nKl BuTAXlCE

lllKCfliSy IIE nEf.K.PIIiNK IN' ACAIiEMfA liOMANA

r )OCTO R l ! I . [] D J^'^B R A N DZ

iiKsrrNsrLL d-lui lir.Kdoiur stkfanesci:

Citite îii edina piililif de la 11 Aprilie ISHO.

T

11' o

mVX YORK

hmta.nicaU

BlTCURESCl

(

;

n

A F T A

A

(

:

A

D E M

I

R I

P,

<

)

M A

(f.AnOTÎATnKH HOJIÂM)

19. - STRADA ACADEMIEI. -

]«80.

19.

.\

F

Damnilorâ Colefji,

tloT APLICAU

Mgiilitorea distinciiine cu care bine-voitu a me onora, chi-

mându-me a lua parte la importantele lucrri ale acestui înveatu corpu, îmi impune plcuta, dar totu de o dat i dificila sarcin, de a ve întreine câte-va minute asupra unei importante cestiunî sci-

inifice,

relativ la era nostr,

voescfi s

(jicu, asupra

Vej^iatmnii

Bomâniet. De i acestu subiecii se rel'ere la studiele

si de fote dilele, sciindu totui câtu e de vastii si dificilii, nu asu fi

fi contatu mai dinainte

mele de predileciune

avutu cujagiulu de a'lu alege, dac

nu aii

pe i)ine-voit6rea D-v6str indulgen.

Dar, mai înainte do a ve schia, în trsuri generale, caracterele e-

^

~"

, seniale ale vegetaiuniî României ,

s'mi fie permisu de a arunca

o repede ochire retrospectiv în istoria exploraiunii botanice a ereî

nostre, i a mi

n ocasiune, slabele mele omagie primilorii pionieri, devotamentului

împlini o datorie sacr, aducendu, cu acesta solem-

t>. pentru sciint i abnegaiiunii crora dalorimu cele d'întâiu date bota-

^

nice asupra ere! nostre. (1)

l

Primele i cele maî vechi noiuni sciinifice, ce gsimu asupra ve-

getaliuniî ei-eî nostre, sunt relative la Moldova, i

le dalorimu lui

R.

Ilacquet (2). care,

în anii 1788-1795,

cletori prin l.erile de

ia

nordulu Carpaliloru (8j. Pe lîngâ descrierea general ce n^ d des-

pi'e starea vegetaiunii Moldovei cu 85 ani în unii, Hacquet indic

i

vre-o

12 specii din plantele ce a

sale prin acesta er,

i

printre

cari

observaii în cursulu (^leloriel

o nou i

frimiosfi .specie de

oniagu .

pe

care acesta

o descoperi pentru întâia

or în ^munii

Moldovei. împrejurare creia se datoresce numele de Aconikim mol-

daviriiw rffffcq. loc nt.

I.

pag.

I()9-1.71 . 1.

Vil),

sub care

se cuno-

sce acesta specie pîii ast-(li. Câtu despre c.ele-l-alte 11 specii, ce maî

Boto-

indic llacqiu'l. ele liirâ obseivate în trcn-crea acestuia pe

la

ani, lai. Bacu. Salinele de la Ocna.

.\giudu i Focani. (I)

Celebrii autori ai Viodnmiuhn ref/iifihu veietabi (o). înc menlione/.

chiaru de la priniiilu Nolumu-^aprutu în 1824alu acestui monu-

mentu sciinificu.

mal

multe specii i varieti de plante,

ce crescîi

în Moldova. ((>)

Câte-\-a observaii 11 ii vage. asupra vegetaiunii României se în-

tâlnescfi i în scriei-ile D-riloru C. Caracaîi i C. Vernavu. relative, una la topografia Munteniei (7), alta la lisiografia Moldovei. (8)

Pentru ca s dinu îns. peste observaiuni mai complete asupra erei nostre, trebue s ne transportmu tocmai la 1885, când aflmu

pre acelea ce ne-a remasu de la J.

Edel (9). bolanistu. cruia dalo-

rimu cele dîntâiu exploraiuni mai sistematice asupra vegetaiunii

diverselorii regiuni ale Moldovei.

Edel

divide tot Moldova,

din acestiî

punclCi de vedere,

într'o

parte cuprins între Prutu i Siretil. pîn la leversarea ioru comun

în Dunre, i

alta între Siretu i cresta Carpailoru.

Indic cu de

arnruntulu l(îte sjîeciele de plante ce a observaii în fie care din a-

ceste regiuni. încependu cu descrierea vegetaiunii Ceahlului, singu-

rulî'i munte, dup prerea sa. cu o flor alpin proprie (10), i de

,

102 specii

alpine, gsite în regiunile superiore a le Ceahlului (1 1), iaru restulu

în regiunile inleriore ale acestui munte (12). Trecendu dup aceea

în munii învecinai, indic i în acetia vre-o 111 specii (DV). Sco-

borându-se din niunî, Edel, dup ce arat schimbarea de vegetaiune

ce se observ în apropiarea esului Focaniloru, nu departe de Odo-

besci (14), trece Siretulu i descrie vegetaiunea colinelonî i n câm-

piiloru ce se întindu între acestu din urm rîu i Prutu. indicOndu 14 specii de plante ce crescu prin locurile srate din vecintatea Pru-

tului i a Dunrii (15). H specii de plante ce crescu pre (ennru'ile i-

retului (16),

pe care a recoltatu

202

specii

de

plante .

dintre cari

i specii de

plante observate în abundan pe colinele

despre Galai (17). 10 specii de plante observate prin

stepele din a-

cest parte (18),

i

în

line 27

specii de plante acuatice, observate

prin mltinele din vecintile Bratiului (19). Edel consider e-

sulii

ce se întinde de la Galai prin Brila la Orova, ca basa Florei*

daco-roiri;iti(\ ce Ibrmez o ramur important a Florei caspice , i

care, cu puine

rnodiiicaiuni. se întinde spre Carpai, spre

a se

continua cu Ib'mele Florei germane, pe cândii Prutulu i Dunrea

constitue u stavil statornic pentru mai multe plante proprie teri-

toriului dacicu, p. c. Dmcmephalum Moldavica , etc; în schimbu inse,

sunt altele, cari saru acesta stavil i vinu s se naturaliseze în a-

ceste regiuni. Ga esemplu, menionez pe Xantluam trkuspidatam

plant necunoscut în Moldova înaintea resbelului turcii din 1829,

cându au lostu introdus prin fructele acestei plante,

a ctate de C(3mele i codile cailoru Cazaciloru (20), dup cum sau

observaii acesta i în urma ultimului resbelu turco-rusu, când sa li

ce

se

gsiatj

vedutu reaprendu acesta plant , prin tote locurile pe unde sau o-

pritu caii pahoniloru rui, locuri pe unde mai înainte ajunsese a

cu desverire stârpit; ca dovad despre acesta, ne pote servi câm-

pia Ferestrului. Din acesta regiune, Edel adun 890 specii de plan-

te (21).

tn

fine,

Edel îi termin observaiunile sale, prin

indica-

iunea mai multorîî specii interesante, dintre plantele sociabile cele

mai trecuente în regiunea dintre Prutu i Siretu (22),

vre-o

100 specii de arbori i arborai, ce crescu în

precum i a

pdurile Mul-

doveî (23), i dintre

cari

ceî

mal rari suni:

,

Pimis Cemhni^ pe care

nu Iau gsiii de cât !a Ocna, i P'mus Mughus, P. punulio i P. La-

rix (Larir. Leckbourii), pe care nu i'au gsitu de câtiî pe vîrfulu Cea-

hlului . i înc ultimulu

cu tolulCi piticu i pircitii.

Alu duoilea anij dup escursiunea lui Edel, Dr. J. Czihak. medicu.

i natuialiHtn. care contribui atâtii de mulii la înavuirea Museuluî

natural din lai. pnljlic

sub litlulCi Florce moldaviccB species ac fie-

nera liucmque cxa-i rsionibiis ejploraia ac secundum Limicei Systema or- dinat Mus. Maji l^Sd (21). catalogul ti a U Kî specii de plante culese din Moldova, ce compmm erbariulu menionatului museii, i din cari

cele maî multe sunt tocmai acelea ce fusese recoltate de Edel. A-

cestu catalogfi (25). încarQ c mi face nici o meniune despre loca-

litile din Moldova, unde ati iostîi observate diferitele specii ce cu-

prinde.

ca mijlocii de orientare în erbariulu museuluî din

rea

toti;i arii pute s ne servesc, de nu ])entru alta.

care a fotii lsata

celu puinii

uita-

Taî. dac

în

de atunci încoce acestil erbariii. mi aru

fi adusu aprope completa sa distrugere . aa

în câtii putemu dice

c ast-dî, maî tot coleciunea acesta de plante, este ca i perdut

pentru sciin. (26) Duoi anî maî

tardiii J.

H. Leveille,

celebru micologii francesii,

fcendu parte din expediiunea sciinific în Rusia meridional i

Crimea.

executat în

1887 sub direciunea lui Demidoff (27).

în

trecerea sa prin Muntenia i Moldova. înc consemn câte-va obser-

vaiuni intei-esante asupra vegetaiunii acestoru erî. indicându i câte-

va din plantele pe cari Ie-a observaii crescendu prin împrejurimile Bu-

curesciioi'u. precum i pre unele din acelea,

ce se vedii i astdî

acoperi ndu întinderi considerabile prin stepele Munteniei i ale Mol-

dovei.

Alu duoilea botanisiii. care dup J. Edel. studia cu seriositate ve-

getatuiiea Moldovei, aprofundându, cu multu mai multu de câtii

acestu din urm. avuia i caracterile sale. este Ch. Guebbard (28)

botanislu modestii, pie câtii scruttorii pasionaii. Pe cândîi Edel

nu cunoscea vegetaiunea acestei pri din era lujstr, de câtu numai

dup îiceea

ce

a pututu

vede în o singur

exrursiune ce fcii

.

Guebliai'd. explora cu deaiiirunlulu Molciovii in curr^u de o-r^c ariî,

de la

I8i2 J8i8. adunâiidu i observau du unu nunu'n'i cu mul tu

maî con«i(icra])ilu de specii de planie

elu descojM'ri unele specii cu

i piinlic c;n1

lolulu noue. (iuel^lund. sciisc unu ca-

de câlii

Edel .

talogu de I <')!(' plantele culese i observate de elu

în IMoldovii

pin

în 1(SiS. iiililulatu Ermmeratio 2^f(intaruin qiias j)rr amios 1<^4:J ad 1<S4-S in

Moh/diia col/cf/if ci ohserravif C. Gudbhdvd, i o sciirla nolil.a a>u))i'a ,u(,'0-

graliei, a divisiuniî teritoriale, a ludureT pâinenliilul i a vegchdjunii

generale a Moldovei . întitulat Nolicf f/m/n/pJiiguc ci hoianiqiie Hur la

Moldavie, ponr servir dintroihidion <) hi F/oi-c (h (r pa/fs, lucvil ale cioru

manuscrise luiâ trmise în 1848 d-luî AUonse de Candolle din Geneva

împreun cu o colecHune compus din plantele cele mai inleiesante

din Moldova. Dintre manuscrisele luT Guebhard . Catalomiln leniase

cu totutu inedita,

de i era

c cuprinde enumeraiunea

(,elii mai import an Iu ]ientru

a

li(î4

specii

cu

noî. fiindu

luaî multe varie-

ti, dintre cari specii,

1090 observate i culese de însui elu. iaril

restulu vedute în erbariulu museului din lai (2V)). CâJu despre No-

ti, s'a publicaii

tlieque universelie de

unu extrasu

din ea. de ctre d-lu

A.

de C.iuidolle. in Bihlio-

pari. SH).

era

de

iiiiiii;is

uuil

in-

Genere (Voi. X. Ffrrkf 1^4!).

tolu

ce

în 22 pagine, oinilendu-se

teresa

mai multu localu

i

fcendu prin acesta

s remn inedit,

i din acesta lucrare, tocmai partea cea mai iuiporlanl peniru noi. aceea adec ce cuprindea descriptiimea ve^j^eialiunii celoi'u mai

multe din localitile, cari fusese mai cx\ deameruntiilu explorate de

ctre Gu(''l:)hard

In

Notia

sa

geogralic- botanic .

Guebliard .

în

ceea

ce

pri-

vesce partea botanic,

singura

caie ne ocup

aicea.

j)e lâng

câte-va consideraiunî generale,

relative

maî cu

Moldovei i fertilitatea pmentuluî ei. descrie

i

sem la

clima

vegelaliiinea ge-

neral

a acestei

teri,

pe

care.

din acesiu

puuelu

de

vedere, o

subdivide. dup natura terenului i diferinele de vegetaiune,

în

trei pri, i

anume : Moldova superiorâ, cuprindendu

Iot partea

catenel Carpailoru vârât în limitele acestei teri

i districtele ne-

muntose cele mai vecine de fruntaria septentrional; Moldova cm-

tfd . {'oprirujendu ,

cu primele

trepte ale Carpailoru .

tot Mol-

dova Hiaî

«iLiltu sau niai puiriu acxidentat. vârât între acestî

munî i rîulti Siretu ; în line, Moldova Inferior sau câmpia cuprins

între Dunre, Siretu i Prutu.

Mokiova de josu vastu podiu strbtui! de vi, ale crui puncte

ctsÎHiitiaute nu trecu peste 500 piciore de-asupra nivelului mrei,

este partea asupra creia se întinde uiaî multu Guebhaj-d, din caus

c,

obicinuit, i-au lostij inaî lesne a

întrînsa tiindu 1 leedinia sa

o percui'ge

îu Iote direciunile sale

i

prin ui'mare a studia i ve-

getaiunea eî iutrunu niodu cu multu maî conipletu. Pe lâng acestea

elu consider acesta parte, ca cea maî interesant pentru botanistu, din causM. mai cu seui, a mareî analogii ce are cu stepele Husieî me-

ridionale. Diverse plante maritime, ce se întîlnescu pe ling unele

mlatini siate ailtore de alungulu Dunrii, prin vecintile GaJa-

tului, ca S(d'ivoriua herbaem , Siia'da maritima. Atenarta salina, etc. ,

fcu pe Guebliard s emit prerea, c totu podiulu acesta, ar ti fostu

acoperim de ctre apele Mrei-negre. maî înainte ca acestea s se fi

retrasu in

Localilfile

hnsiiiulu loru actualii , în urma deschiderii Boslorului.

din acesta parte

a Moldovei, cari au fostu maî cu de-

amrmitulu explorate de ctre Guebliard, sunt : Galaulu (80), Pe-

chia {'M). Plcinta si mlatinele saline de la Piscu (82). Mangina (38), Cudalbii (81). Puleniî (85). Adamu (?>iS), Tocuciu (87), ignescil (88),

si Nicorcisciî (89).

Din

Lote aceste localil,(î elu

tcu interesante i

abondaiile recolte. Kelativu la Moldova central, arat c acesta re-

giune particip, ala tu din partea superior a erei prin munii ei. ce

ajungu înlimea de 1000-1200 piciore, prin codrii ei numeroi i

dei, precum i prin nemnneratele vi bolovnose i torente de care

se all strbtut în tote direciunile, cât i din Moldova inferior,

prin Irumosele i fertilele ei câmpii; enumera esenele cele mai co-

mune, ce compunvi pdurile i luncile din acesta parte (40). i de-

scrie vegetaiunea localitiloru pe cari le-a explorata maî cu deosebire

i printre cari cile/ : Fureiî, cu ermurile Putneî (ii), \l-stirea Scîn-

teia (42).

Panciu ( t8). Câmpurile (44) i Cainulu (45). Câtu despre

Moldova superior, singurele localiti, despre a crorii vegetaiune Gueb-

hard face ore-care meniune, sunt :

laulu (4(i), pe a cruia flor o

consider, ca avendu mult analogie, cu aceea ce caracterisezn re<jjiuriea

inferior din

Jura.

i nmniî de la Tîrgulu-Ocneî

pînâ

la Slnicu,

muni de unde înc a

recoltaii mal multe plante interesante (47).

Regiunea superior a Carpailorij remas neexplorat d(' Guehliard, dar eompulsarea micului erbariii alu museuluî din lai. recoUatu în timpulu cltoriei tcute prin acestî muni de ctre Edel i Szabo, it

permisei' de a'i tace o

idee superficial i despre vegetai unea a-

cestei din unn regiuni. Dup prerea sa, plantele Carpailorii. sunt

cu puine

escepiunî . aprope ca acelea ale Aipiloru secundari din

Sviera, cn deosebire c, speciile ce trecu punctulu de eievaiune alu

de

p\?LT\\.ei ,Soldauella alpina, nu se maî gsescu.

i

suni

in locui le cu

acelea ce aparinil Carnioiiei i Carinthiei; puinu inaî josu vegeta-

iunea este maî tot jurassic. pe cându prc esnri. ea se asemen

u aceea a Sviereî sau a Francieî centrale.

Pe lîng datele ce precedCi, asupra vegetaiuniî Moldovei, maî da-

torimii luî Cb. Guebhard

diferite observaiunî botanice forte cu-

riose. ce denot spiritulu eminamente scruttorii aln acestui hoh-

nistu. (48)

Pe cându Cb. Gue})bard explora Moldova interior

totu în acelu timpfi. tria

în laî unu alta botanistu. \v\

i centrai,

mai puinu

modestii, care se ocupa în tcere cu continuarea exploraiuniloru în-

cepute de ctre J. Edel, maî cu

sem în regiunea

niuntos a Mol-

dovei. Acesta era Dr. Joseph Szabo (49), care înc de pe la

1842,

în urma maî multoru excursiunî

botanice

ce fcii in Moldova

excursiunî, pe cari, cu tot etatea sa forte înaintat, le continu mal pîn în 1874. cândii fu rpitii sciineî adun o coleciune de vre-o

2844 specimene de diferite speciî de plante, pe carî o oferi museuluî naturalii din laî. Coleciunea acesta a luî Szabo. împreun cu aceea

a luî J. Edel, ce aprope singure compuneau maî totu erbariulii men-

Guebbard spre com-

pleta enumeraiunea sa, i cu speciile de plante din regiunea superior

a Carpailoriî, remas, dup cum sa v6dutîi, neexplorat de elO. Dar

se mrgini numaî în facerea

activitatea botanic a luî J. Szabo, nu

ionatuluî rauseii, sunt cari aCi servitu luî

de excm'siunî i coleciuni, Szabo a ,i sciisu, din diferite puncte de

vedere despre Flora Moldovei, cli (oic c din scrierile sale na datii

la lumin de câtu numai unu iiiicu opusculu

de 61

pagine, lucratu

în colaboraiime cu l)r. J. Czihak, >.'\ relalivu Ia plantele alimentare, tinctoriale. medicinale, etc întrebuinate de ctre Românii de la

Ostil (50). In acesta scriere, se vedu enumerate aprope 1800 specii

de plante,

la o parte plantele de cultur, pe cele cu totulii vulgare i respândite,

aretate ca crescendu în Moldova,

dintre cari. lsându

i vre-o

i8 specii de ciuperce, câi-va licheni

i

algî.

nu gsim Ci de

cât nnmaî

vre-o 80 specii,

crora li se

indic i localitile

unde

au l'ostu obseivate (ol), pe când restulu.

locului nalalu. pru in mate

parte,

a

li

lipsite de ori-ce aretare a

cilate

dup Flora Transil-

vaniei de

J.

Baumgarten. (52)

Din ceea ce precede s'a pututu vede, c

pîn aici,

namCi întâl-

nitu înc asupra Munteniei, de câtu

pre puine date de

val(3re, i

c mal tote acele menionate, se raportez la Flora Moldovei, partea

României cea mai bine. i. relativu. maî complefu explorat pîn a-

HÎ-di.

Trebue s ajungemu la 1850, pentru a începe a gsi date mai po-

pe care

sitive i asupra Munteniei. La acesta epoc se i urc acelea

le datorirnu lui Aithur. Scliott (58), alu duoilea botanistu. care dup

Leveille, cltoresce prin acesta parte a ereî. Acestu botanistu, indic

unele din plantele cele maî însemnate, pe cari le-a observaii în tre-

cerea sa.

pe la Severiim , Cerneu. Dlteu. ClaracalCi, Slatina. Talpa,

Ialomia, lirgovitea, Sabaru, Argeu, Ocna-mare, etc. (54).

Câtu despre munii Munteniei, pe

câtu sciu .

n'ari

în ce putu

a

ti

18(52. epoc cându pentru întâia

or, vedemti botanisti îndreptându-i paii spre ei. Ulrich Holfmann (55),

fostu profesorii de botanic la scola de medicin din Buciu'esci^ râpitii, din nenoricire, prea curendu sciinei, este dintre cei dânteiu,

explorai, de câtu numai de pv. la

care deschise calea în acesta direciune, prin excursiunile ce tcu in di Ieri te rînduii, în câi- va din munii acestei pri a erei ncjstre. Astu-

felu suni : excursiunea din munii Muscelului, pe la CâmpulungCi,

Rucrii si Dîmboviciora , fcut de la 11-21 Septembre

1862 (56);

exciirsiiinea din munii Buzuluî, prin împrejurimile mnstirii Ni-

lonu, de-alungulCi pîrâului Prscovu i pîn la Bîsca-mare (57). i aî

Prahovei, prin Bucegî (58), fcut de la 6 Augustu pîn la 15 Sep-

tembre 1863 ; în fine, excursiunea din muni' Vîlceî (munii Coziei, Bi- stria) i Gorjiuluî (Tismana, etc). fcut în 1864 (59). Drile de

sem despre resultatulii excursiuniloiii luî U. Hoffmann , de i forte

scurte, i reduse numai la nisce simple enumeraiunî ale speciiloru

gsite în diferitele regiuni din munii percurî , pe lâng val(3rea loru

intrinsec, au meritulu, ce este jusiii a li-lu recunosce, de a ti pri-

mele date sciiniiîce asupra vegetaiuniî muniloril Munteniei. î»[ume-

rulîî totalii alii planteloru culese de ctre lî. Hoffmann în (îui'siilii a- cestoru excursiuni se sue la vre-o i-30 de specii. Fr de a mai vorbi despre indicaiunile generale, relative la unele

dintre plantele cele mai comune ale ereî nostre.

ce se întâlnescii

prin diverse scrieri asupra României, publicate în acestî din urm

ani (60). i de câte-va erborisaiunî de unu interesu maî mediocru,

ce ,s"aii

mai

fcutu în unele pri ale României (61), cam acestea

erau cunoscinele nostre asupra Florei acestei erî . cândO , în luna

februariu 1876. comunicaiu Societii eo^rafîce române, sub tit-

lulîi Fragmente din Flora Romiilel {Bulet. Socief.

r/eogr. rom. 1876,

nn** 7-8. pag. 60-104), o scurt onumeraiune, cuprindendii vre-o

700 specii de plante, recoltate

1875. din diferite localiti ale districteloru lai. Bacu, Berladil.

Ilfovii, Vlaca, Argeii i Muscelu (62).

de mine,

în cursulu aniloru

1874-

Din acesta repede excursiune fcut în literatura Florei erei no-

stre, ai pututu vede. Domnitorii Colegi,

c cu tote sforrile

per-

severente i sudorile versate de câi- va neobosii i ardeni explo-

ratori, ale crom nume vorii

remâne eternii gravate pe frontispi-

ciulu nscendului nostru eflitîciii sciinitîcu, nu cunoscemu, de câtu,

relativu, pre puine

din variatele i

elegantele plante cu

plcu tu natureî s împodobesc pmen tulii

României .

i

cari

ia

c ne

înainte de a pute

termina opera început, cu atâta desinteresare, de ctre predece-

sorii notri (63).

remânu înc multe exploraiunî de tacutu, mai

10

n.

în dorina de a contribui, în majginile inodesteloru mele mijloce,

la progresele botanicei în România, suni aprope 7

ani,

de cândii

ocupatu continmii cu explorarea vegetai unii acestei teri. avui o-

casiimea de

temerea,

a

ins,

o studia,

de

a

nu

potii

dice,

mal în tote ameruntele sale;

tiece limitele bine-voitorei

D-vostre a-

teniuni, me

silesce a

nu

ve

presenta de câtîi numai unu scurii

resumatii alu

resultateloru celoru mai

generale,

l

car!

in'au

condusu investigaiunile mele în acesta privin.

Partea Romniei, asupra creia amii îndreptaii exploraiunile mele,

este aceea, ce se gsesce circiunscris între 43^53' i 48*^15' de latitu-

dine nordic

i 20^

10' i

25° V;)' <le longitudine oriental.

Ace-

sta parte

se întinde,

dup cum

scii,

din valea Dunrii de josfi

i

pîn pe costa orieutal

i

uieridioiialâ a muniloril Carpaî, în-

lâtisândiji configurai unea imul vaslu amtileairu cu

inclinatiunea

spre sudii. i rdicându-se treptalu de la