Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule şi Transporturi


Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor:
Programul de studii: ZI
Grupa:

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN


Dr. ing. Silviu POPA

2017
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor
Grupa:

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN


Dr. ing. Silviu POPA

2017
CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................. 9

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ............................................................................................ 10

1. Tematica şi schema structural-constructivă ....................................................................... 12


1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare ..................................................................... 12
1.2. Schema structural-constructivă .............................................................................. 13
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici .................. 14
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor ..........................................................................
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic ................................................ 15
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric............................................ 17
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor ................................................................ 19
3. Schema cinematică la scară................................................................................................ 21
4. Calculul geometriei angrenajului conic............................................................................. 22
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric………………............................................... 23
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN) ........................................ 24
7. Calculul forţelor din angrenaje........................................................................................... 32
7.1. Schema forţelor ...................................................................................................... 32
7.2. Forţele din angrenajul conic .................................................................................. 33
7.3. Forţele din angrenajul cilindric ............................................................................. 34
8. Calculul arborilor ............................................................................................................... 35
8.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar ......................................................... 35
8.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) ............................. 36
9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar ............................. 38
10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar ........................................................................................................................ 40
11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere ..................................................................... 42
12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare. ............................................................ 43

Bibliogarafie ............................................................................................................................ 44

B. ANEXE ...............................................................................................................................

Desenul de ansamblu (secțiune principală, vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)


Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)
INTRODUCERE

Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este acela de a oferii o


provocare studenţilor în vederea proiectării şi sintetizării cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
Reductoarele sunt membri ale grupului transmisiilor mecanice şi se aplic la
reducerea numărului de turaţii şi la mărirea momentelor de torsiune.Se apare în categoria
transmisiilor cu roţi dinţate cu raport de transmitere constant i>1 montate în carcase rigide.

Cele mai mari avantaje, raportate la alte tipuri de transmisii, prin căruia s-a
dezvoltat utilizarea pe scară largă a transmisiilor cu roţi dinţate sunt:
- asigură raport de transmitere constant;
- au durabilitate şi siguranţă mare în funcţionare;
- au capacitate mare de transmitere a momentului de torsiune;
- au randamentul ridicat;
- necesită întreţinere uşoară în exploatare.
Cu toate acestea, reductoarele de turaţie au nevoie de precizie ridicată de execuţie şi
montaj; transmit şocurile și vibraţiile, iar în timpul exploatării se produc zgomot şi vibraţie.

Reductorul conico-cilindric se modifică direcţia de transmitere a sarcinii; se realizează


raport de transmitere maxim imax = 45, iar treapta conică este folosit totdeauna ca treaptă
rapidă, treapta cu viteza maximă.

Autor
MEMORIUL TEHNIC
1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ
1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE
Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o înşiruire de
date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele impuse viitorului
produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor transmisii cu
roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune concepţia şi dimensionarea
unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării
de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative între
elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia arborelui de intrare,
şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie prin
angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii auxiliare: respectarea
prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu; respectarea condiţiilor de
protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a reductorului conico- cilindric (fig. 1.1) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical (V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TDC): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă eloidă
(E).
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o situaţie
practică cerută.

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectare


Nr. ni PAConic PACilindric
Pi [kW] iR Lh [ore] TDC
crt. [rot/min]
10 13 2500 18 10000 V H E

Fig 1.1 Schema reductor vertical- orizontal

12
1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-cilindrice


în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I – angrenaj conic
ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură înclinată; 1I – pinion conic; 2I –
II II
roată conică; 1 – pinion cilindric; 2 – roată cilindrică; A1 – arborele de intrare; A2 – arborele
intermediar; A3 – arborele de ieşire; - lagărul A al arborelui A1; - lagărul B al arborelui A1;
- lagărul A al arborelui A2; - lagărul B al arborelui A2; - lagărul A al arborelui A3; - lagărul
B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus din
subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se evidenţiază
printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două elemente constructive
sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune permanentă, formate ţinându-se
cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele subansamble: SC –
subasamblul carcasă; - subansamblul arborelui de intrare, format din pinionul conic (1I) fixat pe
arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre ( şi ), se sprijină pe
I
subansamblul carcasa SC; - subansamblul arborelui intermediar, format din roata conică (2 ) şi
pinionul cilindric (1 II) fixate pe arborele intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre
( şi ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; - subansamblul arborelui de intrare, format
II
din roata cilindrică (2 ) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre
( şi ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

Fig. 1.2 Schema structural-constructivă generală a reductoarelor


conico-cilindrice în două trepte

13
1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE
TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI

Reductorul de turaţie de proiectat


are două trepte (angrenaje). În vederea
obţineri unei structuri optime (roţile
conduse cvasiegale) se impune ca raportul
de transmitere al treptei I (angrenajul
I
conic) i = 0,25iR = 4.5 [Jula, 1985;
Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al treptei a
II-a (angrenajul cilindric),
II I Fig. 1.3 Schema funcțională a angrenajului
i = iR/ i = 4. (1.1)
conic ortogonal

Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul arborilor


reductorului, sunt:
Arbore 1 : n1 = ni = 2500 rot/min
P1 = Pi = 13 kW,
Mt1 = Mti = 49656,3422 Nmm
I
Arbore 2: n2 = n1/i = 555.55 rot/min
I
P2 = P1 η = 12,48 kW
I I
Mt2 = Mt1 i η = 214515.388 Nmm
II I II
Arbore 3: n3 = n2/i = n1/(i i ) = n1/iR = 138,88 rot/min,
II I II
P3 = P2 η = P1 η η = P1 ηR = 12,10 kW,
II II I II I II
Mt3 = Mt2 i η = Mt1 i i η η = Mt1 iR ηR = 832319,74Nmm
În aceste relaţii s-a considerat η = 0,98 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97 randamentul
I
I II
angrenajului cilindric şi ηR = η η = 0,95.

14
2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A ANGRENAJULUI


CONIC
I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 2500 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 13 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de torsiune,

30 𝑃
𝑀𝑡𝑖 = 106 𝑛𝑖 = 49656,342 (2.1.1)
𝜋 𝑖

c. Raportul de angrenare, u = 4.5.

d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,
𝑠𝑖𝑛∑
𝛿1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑢−𝑐𝑜𝑠∑ = 12.528, 𝛿2 = ∑ − 𝛿1 = 77.471 (2.1.2)

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.


f. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
g. Tipul danturii, curba de tip eloidă.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj tehnologic
într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului – praf şi umezeală
ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii.
II. Alegerea materialului, tratamentelor termice și tehnologiei
Având în vedere că momentul de intrare pe pinion este mărită (T1 = 49656,342 Nmm) se adoptă
pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 15MoMnCr12 căruia I se aplică tratamentul de
cementare compus din tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea stratului superficial in C)
urmat de tratamentele termice de călire şi revenire joasă.
Astfel, se obţine durităţile flancurilor dinţilor 60 HRC pe adâncimea de 0,8…1,2 mm şi miezului 300 HB.
Pentru obţinerea danturii se va urmării fluxul tehnologic cu următoarele operaţii: prelucrare
dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 850 MPa, σ02 = 650
MPa, E = 210000 MPa şi ν = 0,3) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la
contact σHlim = 1500 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σFlim = 400 MPa.

Tensiunea Tensiunea
Tratamentul
Duritatea Rezistenţa Limita de limită la limită la
termic sau
Materialul STAS Miez/Flanc la rupere, σr curgere, σc încovoiere, contact,
termochimic
[MPa] [MPa] σFlim [MPa] σHlim [MPa]

791-
15MoMnCr12 Cementare 300 850 650 400 1500
88
Tab. 2.1.1 Date despre material

15
III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin factori care


depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de predimensionare.
Calculân parametrii de predimensionare, pentru solicitarea la contact,
3 2𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛼 𝐾𝐻𝛽 𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 2 𝑠𝑖𝑛∑
𝑑𝑒1 = √ 2 ( 𝜎 ) 𝑢−𝑠𝑖𝑛𝛿 = 46,69021𝑚𝑚 (2.1.3)
𝜓 (1−𝜓 𝑠𝑖𝑛𝛿1 )
𝑑 𝑑 𝐻𝑃 1

1 3 2𝑇 𝐾 𝐾 𝐾
𝑍 𝑍 𝑍 𝐾 2 𝑠𝑖𝑛∑
1 𝐴 𝑉 𝐻𝛼
𝑚𝑒 = 𝑧 √ 𝜓 (1−𝜓 𝑠𝑖𝑛𝛿 𝐻𝛽 ( 𝐸𝜎 𝜀 𝐻 ) = 3,33501𝑚𝑚 (2.1.4)
1 )2
𝑑 𝑑 1 𝐻𝑃 𝑢−𝑠𝑖𝑛𝛿1

1 3 2𝑇 𝐾 𝐾 𝐾
𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝐾 2 𝑠𝑖𝑛∑
1 𝐴 𝑉 𝐻𝛼
𝑅𝑒 = 2𝑠𝑖𝑛𝛿 √ 𝜓 (1−𝜓 𝑠𝑖𝑛𝛿 𝐻𝛽
2
( ) = 107,662246𝑚𝑚 (2.1.5)
1 ) 𝑑𝜎 𝑑 1 𝐻𝑃 𝑢−𝑠𝑖𝑛𝛿1

și pentru solicitarea de încovoiere,

3 2𝑇1 𝑧1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛼 𝐾𝐹𝛽 𝑌∈ 𝑌𝑆𝑎 𝑌𝐹𝑎 2


𝑑𝑒1 = √ ( ) = 45,13191𝑚𝑚 (2.1.6)
𝜓𝑑 (1−𝜓𝑑 𝑠𝑖𝑛𝛿1 )2 𝜎𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥

1 3 2𝑇1 𝑧1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛼 𝐾𝐹𝛽 𝑌∈ 𝑌𝑆𝑎 𝑌𝐹𝑎 2


𝑚𝑒 = 𝑧 √ ( 𝜎 ) = 3.22399𝑚𝑚 (2.1.7)
1 𝜓𝑑 (1−𝜓𝑑 𝑠𝑖𝑛𝛿1 )2 𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥

1 3 2𝑇1 𝑧1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛼 𝐾𝐹𝛽 𝑌∈ 𝑌𝑆𝑎 𝑌𝐹𝑎 2


𝑅𝑒 = 2𝑠𝑖𝑛𝛿 √ ( ) = 104.0397𝑚𝑚 (2.1.8)
1 𝜓𝑑 (1−𝜓𝑑 𝑠𝑖𝑛𝛿1 )2 𝜎𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥
8
unde, βm=35 , z1 = 14, z2 = 63, KA=1,25, KV = 1,1, ψd =0,7, NL1=60 n1 Lh χ = 15 .10 cicluri, NL2=60n1
8 1/2
Lh χ /ur = 4,16.10 cicluri, KHβ =1,7, KHα = 1,3 , Zε = 0,95, ZH = 3,1, ZE = 190 MPa ,
SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1250 MPa, KFβ =
1,7, KFα = 1,3, Yε = 0,77, Yβ = 0,93, YSa1=1,8, YSa2=2, YFa1 = 1,8, YFa2 = 2,8, SFmin = 1,5, YN1,2 = 1,
SFmin = 1,5, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 266,66 MPa.
Din relaţiile (2.1.3), (2.1.4), (2.1.5) şi (2.1.6), (2.1.7), (2.1.8) rezultă că solicitarea principală a
angrenajului este la contact şi se consideră pentru calcule, în continuare, me = 3,33501 mm, de1=46,69021mm,
Re=107,62246mm.

IV. Proiectarea formei constructive

Din considerente
funcţionale, constructive şi/sau
tehnologice s-a conceput configuraţia
roţilor dinţate, având în vedere că
tipul danturii este eloidă să se
calculează modulul mediu normal
mmn:
𝑚𝑚𝑛 = 𝑚𝑒 (1 − 𝜓𝑑 𝑠𝑖𝑛𝛿1 )𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =
2,73188𝑚𝑚 (2.1.9)

Pentru dantură de tip eloidă


se consideră xsn1,2=0 și xhm1,2=0. Fig. 2.1.1 Schema cinematică a angrenajului conic.

16
Pentru dantură Oerlikon- Spiomatic (eloidă), știind modulul mediu normal se adoptă din STAS
modulul nominal al capului portcuțite mc=3mm și raza nominal de așezare a cuțitelor rc=40mm.
Să se calculează parametri geometrici principali ai angrenajului conic (AEV-C.2.6) și se obțin
rezultatele: de1=55,04882mm, de2=247,7198mm, Re=126,88336mm, b=38,5341mm.

2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A


ANGRENAJULUI CILINDRIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = n2 = 555,555 [rot/min].
b. Momentul de torsiune la intrare (pinion), Mt1 (T1) = Mt2 = 214515,318 [Nmm]
c. Raportul de angrenare, u = iII = 4.
d. Durata de funcţionare, Lh = 10000 [ore].
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ = 1.
f. Tipul danturii danturii: înclinată.
g. Parametri geometrici impuşi (opţional): standardizarea distanţei dintre axe;
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare, tipul instalaţiei
antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care funcționează).
i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii)

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că momentul de intrare pe pinion este mărită (T1 = 214515,318 Nmm) se adoptă
pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 15MoMnCr12 căruia I se aplică tratamentul de
cementare compus din tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea stratului superficial in C) urmat
de tratamentele termice de călire şi revenire joasă. Astfel, se obţine durităţile flancurilor dinţilor 60 HRC
pe adâncimea de 0,8…1,2 mm şi miezului 300 HB.
Pentru obţinerea danturii se va urmării fluxul tehnologic cu următoarele operaţii: prelucrare
dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 850 MPa, σ02 = 650
MPa, E = 210000 MPa şi ν = 0,3) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la
contact σHlim = 1500 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σFlim = 400 MPa.

Tensiunea Tensiunea
Tratamentul
Duritatea Rezistenţa Limita de limită la limită la
termic sau
Materialul STAS Miez/Flanc la rupere, σr curgere, σc încovoiere, contact,
termochimic
[MPa] [MPa] σFlim [MPa] σHlim [MPa]

791-
15MoMnCr12 Cementare 300 850 650 400 1500
88
Tab. 2.2.1 Date despre material

17
III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin factori care


depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de predimensionare.
Calculând parametri de dimensionare, pentru solicitarea la contact,
3 2𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 2 𝑢±1
𝑑1 = √ 2 (𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝑍𝛽 ) = 64,06475𝑚𝑚 (2.2.1)
𝜓𝑑 𝜎𝐻𝑃 𝑢

3 2𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 2 𝑢±1


𝑚=√ 2 (𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝑍𝛽 ) = 3,5591𝑚𝑚 (2.2.2)
𝜓𝑚 𝑧12 𝜎𝐻𝑃 𝑢

3 2𝑇1 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽 𝐾𝐻𝛼 2


𝑎𝑤 = (𝑢 ± 1)2 √ 2 (𝑍𝐸 𝑍𝜀 𝑍𝐻 𝑍𝛽 ) = 160,16186𝑚𝑚 (2.2.3)
2𝜓𝑎 𝑢𝜎𝐻𝑃

și pentru solicitare de încovoiere,

3 2𝑇1 𝑧1 𝑌𝑆𝐴 𝑌𝐹𝐴


𝑑1 = √ 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛽 𝐾𝐹𝛼 𝑌∈ 𝑌𝛽 ( ) = 63,86375𝑚𝑚 (2.2.4)
𝜓 𝑑 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝜎𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥

3 2𝑇1 𝑌𝑆𝐴 𝑌𝐹𝐴


𝑚 = √𝜓 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛽 𝐾𝐹𝛼 𝑌∈ 𝑌𝛽 ( ) = 3,22341𝑚𝑚 (2.2.5)
𝑚 𝑧1 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝜎𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥

3 𝑇1 𝑧1 (𝑢±1)2 𝑌𝑆𝐴 𝑌𝐹𝐴


𝑎𝑤 = √ 𝐾𝐴 𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛽 𝐾𝐹𝛼 𝑌∈ 𝑌𝛽 ( ) = 158,95386𝑚𝑚 (2.2.6)
2𝜓𝑎 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝜎𝐹𝑃 𝑚𝑎𝑥

1/2
unde, β=10, z1 = 18, z2 = 72, KA=1,7, Kv = 1,25, ψd =1, KHβ =1,2, KHα = 1,3, Zε = 0,92, ZH =2,4, ZE=190MPa
SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1250 MPa,KFβ = 1,2,
KFα = 1.3, Yε = 0,87, Yβ = 0,92, YSa1=1,55, YSa2=1,75, YFa1 = 2,1, YFa2 = 2,4, SFmin = 1,5,YN1,2 = 1,
SFmin = 1,5, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 266,66 MPa.

IV. Proiectarea formei constructive

Din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice s-a conceput configuraţia roţilor
dinţate:

- mn = m∙cosβ = 2.52910 [mm], iar


conform STAS 822 s-a adoptat
mn=3.5 [mm].
Fig. 2.2.1
- aw= 160 [mm] (STAS 6055)
Schema
cinematică a
angrenajului
cilindric.

18
Calculul distanţei dintre axe

mn (𝑧2 ±𝑧1 )
a= = 159,95969𝑚𝑚 (2.2.7)
2 𝑐𝑜𝑠𝛽

Calculul unghiului de presiune frontal

𝑡𝑔𝛼
𝛼𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑛 = 20,28355° (2.2.8)

Calculul unghiului de angrenare frontal

𝑎
𝛼𝑤𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (
𝑎𝑤
𝑐𝑜𝑠𝛼) = 20,35156° (2.2.9)

Calculul unghiului de angrenare normal

𝛼
𝛼𝑤𝑛 = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( 𝛼𝑛 𝑠𝑖𝑛𝛼𝑤𝑡 ) = 20,066981° (2.2.10)
𝑡

Calculul coeficientului deplasării totale de profil

(𝑖𝑛𝑣𝛼𝑤𝑡 −𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡 )(𝑧2 ±𝑧1 )


𝑥𝑠𝑛 = = −0,008993𝑚𝑚 (2.2.11)
2 𝑡𝑔𝛼 𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑥𝑠𝑛 𝑥𝑠𝑛 log 𝑢
𝑥𝑛1 = + (0,5 − )+ 𝑧1 𝑧2 = 0,26849𝑚𝑚 (2.2.12)
2 2 log( )
100(cos 𝛽)6

𝑥𝑛2 = 𝑥𝑠𝑛 − 𝑥𝑛1 = −0,27749𝑚𝑚 (2.2.13)

Calculul diametrelor de rostogolire

𝑛 𝑚 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑑𝑤1 = 63,99999𝑚𝑚


𝑑𝑤1,2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝑧1,2 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑡 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡ă: { (2.2.14)
𝑤𝑡 𝑑𝑤2 = 259,99999𝑚𝑚

Calculul lăţimii danturii:

𝑏 = 𝜓𝑚 𝑚𝑛 = 48𝑚𝑚 (2.2.15)
Pentru pinion b = 48 mm
Pentru roată b = 54 mm.

2.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A ARBORILOR


I. Date de proiectare

a. Turaţiile: n1 = 2500 [rot/min]; n2 = 555,55 [rot/min]; n3 = 138,888 [rot/min].


b. Puterile: P1 = Pi = 13 [kW], P2 = 12,48 [kW], P3 = 12.10 [kW], de unde rezultă valorile momentelor
de torsiune: Mt1 = Mti= 49656,34224 [Nmm]; Mt2 = 214515,388 [Nmm]; Mt3 = 832319,74 [Nmm]
c. Durata de funcționare : Lh = 10000 [ore];
d. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj tehnologic
industrial, temperatura – (-20…80)oC; caracteristicile mediului – praf şi umezeală.
e. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii.

19
II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Materialele pentru arbori trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: rezistenţă mecanică


ridicată; modul de elasticitate ridicat; prelucrabilitate bună şi cost redus. Materialele din care se
execută arborii drepţi se aleg funcţie de condiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse, de natura
organelor de maşini susţinute şi de tipul lagărelor (cu alunecare sau cu rostogolire).
Tehnologia de fabricaţie a arborilor şi osiilor constă în: strunjirea suprafeţelor cilindrice sau
conice şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a canelurilor – operaţii executate înainte de
tratamentul termic – rectificarea fusurilor, a porţiunilor de calare, a suprafeţelor canelurilor – operaţii
executate după tratamentul termic.
Semifabricatele pentru arbori şi osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 [mm]; bare
laminate cu forjare ulterioară; bare laminate cu matriţare ulterioară, în cazul producţiei de de serie
mare; semifabricate turnate, în cazul arborilor şi osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuţia arborilor
din bare laminate cu forjare sau matriţare ulterioară conduce la obţinerea unui semifabricat apropiat de
forma finală a arborelui – cu importante economii de material, manoperă şi energie – şi la realizarea
unui fibraj continuu care urmăreşte forma arborelui, cu efect direct asupra măririi rezistenţei acestuia.

Tensiunea admisibilă la solicitarea de


Tratamentul
încovoiere,după ciclul
termic, Tensiunea de Tensiunea de
Materialul Alternant simetric
duritatea rupere curgere
Static (I) Pulsator(II)
HB sau HRC (III)
1100 850 370
21MoMnCr12 Cementare 170 [MPa] 100[MPa]
[MPa] [MPa] [MPa]

Tab. 2.3.1–Informații sintetice despre material și tratamente termice

III. Calculul de predimensionare

Prin calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile se obține:

𝑑𝐴1 = 20,35203𝑚𝑚
3 16𝑀𝑡1,2
𝑑𝐴1,2 = √ => {𝑑𝐴2 = 33,60047𝑚𝑚 (2.3.1)
𝜋𝜏𝑎𝑡
𝑑𝐴3 = 50,61655𝑚𝑚

20
3. SCHEMA CINEMATICA LA SCARĂ

21

21
4. CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CONIC
La o roată conică, dimensiunile dinţilor
conici diferă atât pe înălţimea dintelui, cât şi pe
lăţimea danturii. Pe înălţimea dintelui se
definesc elementele geometrice pe conul de cap
(indice a), pe conul de divizare-rostogolire
(fără indice) şi pe conul de picior (indice f). Pe
lăţimea roţii, dantura se defineşte nu pe sfere, ci
pe conuri frontale tangente la sfera respectivă şi
perpendiculare pe conurile de divizare-
rostogolire. Pe lăţimea danturii există o
infinitate de conuri frontale (suplimentare), dar
dintre acestea interesează elementele
geometrice pe conul suplimentar exterior (cu
indice e), pe conul suplimentar median (indice
m) şi pe conul suplimentar interior (indice i).

Fig. 4.1–Parametrii geometrici principali


ai angrenajului conic.

22
5. CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI
CILINDRIC

Din studiul cinematic al angrenării rezultă


că o funcţionare liniştită a unui angrenaj este
condiţionată de existenţa unui grad de acoperire ε cât
mai mare. Aceasta se poate realiza dacă se înlocuiesc
dinţii drepţi cu dinţi înclinaţi. Dinţii fiind înclinaţi
cu unghiul β, angrenarea se face treptat, zgomotul şi
vibraţiile reducându-se.
Elementele geometrice se definesc în două
plane: unul perpendicular pe axa roţii (plan frontal t–
t) în care se definesc dimensiunile reale şi unul
perpendicular pe direcţia dintelui (plan normal n-n), în
care elementele geometrice sunt aceleaşi ca la roţile
cilindrice cu dinţi drepţi.
Ca urmare a definirii elementelor geometrice în Fig. 5.1–Parametrii geometrici principali ai
cele 2 plane, vor apare noţiunile de modul frontal mt, angrenajului cilindric.
pas frontal pt, și respectiv modul normal mn și pas
normal pn.

23
6. CALCULUL DE VERIFICARE A ANGRENAJULUI
CILINDRIC (MDESIGN)
Calculul de verificare:
SH ≥ SHmin
SF = max(SF1,SF2) ≥ SFmin.
Cazuri posibile:

a. cele două inegalităţi sunt respectate cu abateri reduse sau cel puţin una cu abatere redusă,
solicitările sunt verificate apropiat sau, respectiv, cel puţin una este cu verificare apropiată, şi
angrenajul nu este supradimensionat major şi se poate trece la următorul pas.
b. cele două inegalităţi sunt respectate cu abateri majore, solicitările sunt verificate, angrenajul este
supradimensionat major şi este posibil, în cazuri bine definite, să rămână nemodificat sau să se
modifice angrenajul făcând o dimenionare.
c. una din inecuaţii nu este respectată, una din solicitări nu este verificată şi se va face o
dimensionare.

Din analiza informaţiilor oferite de pachetul MDESIGN se poate observa cu uşurinţă că cele două inegalităţi
sunt respectate şi se poate trece la pasul următor:

24
25
26
27
28
29
30
31
7. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

7.1 SCHEMA FORŢELOR

Ipoteze simplificatoare:

 forţele normale se consideră aplicate în polul


angrenării C asociat conului frontal mediu,
 se neglijează frecările,
 forţele se consideră aplicate static

Forțele pentru angrenajul conic se calculează


utilizând relațiile următoare

Forțe tangențiale:
2𝑇1
𝐹𝑡 = (7.1.1)
𝑑𝑤1

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus


vitezei (forţă rezistentă), pentru roata conducătoare, şi
acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

Forțe radiale:
𝐹
𝐹𝑟1 = cos 𝑡𝛽 (tan 𝛼𝑛 cos 𝛿1 ± sin 𝛽𝑚 sin 𝛿1 ) (7.1.2)
𝑚 Fig. 7.1.1 – Schema forţelor
𝐹 reductorului conico-cilindric
𝐹𝑟2 = cos 𝑡𝛽 (tan 𝛼𝑛 cos 𝛿2 ± sin 𝛽𝑚 sin 𝛿2 ) (7.1.3)
𝑚

Direcţie radială; sensul spre axa roţii.

Forțe axiale:
𝐹
𝐹𝑎1 = cos 𝑡𝛽 (tan 𝛼𝑛 cos 𝛿1 ± sin 𝛽𝑚 cos 𝛿1 ) (7.1.4)
𝑚

𝐹
𝐹𝑎2 = cos 𝑡𝛽 (tan 𝛼𝑛 cos 𝛿2 ± sin 𝛽𝑚 cos 𝛿2 ) (7.1.5)
𝑚

Direcţie axială; sensul spre exterior.

Forța normală:
2𝑇1
𝐹𝑛 = 𝑑 (7.1.6)
𝑤1 cos 𝛽𝑚 cos 𝛼𝑛

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata
conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

32
Forțele pentru angrenajul cilindric se calculează
utilizând relațiile următoare

Forțe tangențiale:
2𝑇1
𝐹𝑡 = 𝑑 (7.1.7)
𝑤1

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata conducătoare, şi
acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

Forțe radiale:
2𝑇1
𝐹𝑟 = tan 𝛼𝑤𝑡 (7.1.8)
𝑑𝑤1

Direcţie radială; sensul spre centrul roţii


Forțe axiale:
2𝑇1
𝐹𝑎 = 𝑑 tan 𝛽 (7.1.9)
𝑤1

Forțe normale:

𝐹𝑛 = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2 + 𝐹𝑎2 (7.1.10)


Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata
conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă

7.2 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC

Calculul forțelor din angrenajul conic se


realizează utilizând relațiile de mai sus
pentru forțele normale, axiale, radiale și
tangențiale

Fig. 7.2.1 – Schema forţelor angrenajului conic


(a-a, secţiunea axială; n-n, secţiune normală;
g-g, secţiune tangenţială după generatoare)

33
7.3 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC

Calculul forțelor din angrenajul cilindric


se realizează utilizând relațiile de mai sus
pentru forțele normale, axiale, radiale și
tangențiale

Fig. 7.3.1 – Schema forţelor


angrenajului cilindric

34
8. CALCULUL ARBORILOR

8.1 SCHEMA DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI INTERMEDIAR

I. Date de intrare:

a. Turaţia: n2 = 555,55 [rot/min];


b. Puterea: P2 = 12,48 [kW], de unde rezultă valoarea
momentului de torsiune: Mt2 = 214515,388 [Nmm];
c. Forțe:
Ft1 =-2360,94 [N]
Ft2 =6703,6 [N]
Fn =7231,38 [N]
Fr1 = 2486,59[N]
Fr2 = -1841,35 [N]
Fa1 = 1182.02 [N]
Fa2 = -665,42 [N]
d. Durata de funcționare : Lh = 10000 [ore];
e. Diametre:
dw1= 64 [mm]
dm2 = 189,29164[mm]

II. Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină:

1. - tronson de montare a rulmentului adoptat;


Fig. 8.1.1 – Schema de încărcare a
2. - tronson cu umăr de fixare axială;
arborelui intermediar
3. - se consideră cilindric cu diametrul egal cu
diametrul de picior al pinionului cilindric,
4. - tronson cu umăr de fixare axială;
5. - tronson de montare roată conică,
6. - tronson de montare a rulmentului adoptat;

Fig. 8.1.2 – Modelul simplificat al arborelui intermediar

35
III. Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule); poziţionare în


punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui cota a corespunde
rulmentului ales.
Reazemul B: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule); poziţionare în
punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui), cota a corespunde
rulmentului ales

Tronsonul 1: D1 = 30 mm; L1 = 22,75 mm


Tronsonul 2: D2 = 36 mm; L2 = 3 mm
Tronsonul 3: D3 = 57 mm; L3 = 54 mm
Tronsonul 4: D4 = 43 mm; L4 = 5 mm
Tronsonul 5: D5 = 35 mm; L5 = 42 mm
Tronsonul 6: D6 = 30 mm; L6 = 39,25 mm

Fig. 8.1.3 – Modelul parametrizat al arborelui intermediar


în programul CATIA

8.2 CALCULUL DE VERIFICARE A ARBORELUI INTERMEDIAR


(CU MDESIGN)

36
37
9. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA MONTAJULUI CU
RULMENŢI AL ARBORELUI INTERMEDIAR
În funcţie de diametrul arborelui, din catalogul de rulmenţi se alege rulment radial-axial cu role conice
din seria 32206, având caracteristicile prezentate în figurile de mai jos. În tabelul (Tab. 9.1) s-au făcut
următoarele notaţii:
d - diametrul interior al rulmentului,
D – diametrul exterior al rulmentului,
B – lăţimea rulmentului,
Cr – sarcina radială de bazădinamică,
C0r – sarcina radială de bază statică.

I. Date de proiectare
a. Turaţia: n2 = 555,55 [rot/min].
b. Forțele din lagăre:
RA = 5109,03[N]
RB = 8283,46 [N]
c. Valorile diametrelor fusurilor de montaj, dA = 30 [mm].
d. Durata de funcţionare: Lh = 10000 [ore].
e. Tipul danturii: Roată conică: eloidă, pinion cilindric: înclinată.
f. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj tehnologic
industrial, temperatura – (-20…80)oC; caracteristicile mediului – praf şi umezeală.
g. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii.

II. Alegerea schemei de montaj și a rulmenților.

Din analiza datelor de intrare precum şi a recomandărilor din literatura de specialitate rezultă:
- forţele de încărcare sunt reduse: forţa radială mare, forţa axială mare;
- din considerente de eficienţă tehnologică legate de prelucrarea alezajelor în carcasă se adoptă
rulmenți identici;
- se adoptă sistemul de lăgăruire cu două lagăre care preiau sarcinile axiale, fiecare pe câte un
sens (interior-exterior).

Fig. 9.1.1– Schema de montaj a Fig. 9.1.2– Schema rulmentului radial


rulmenților arborelui intermediar. axial cu role conice

38
III. Schema de calcul

Fig. 9.1.3– Schema de calcul a rulmenților


arborelui intermediar.

dA Dimensiuni Dimensiuni de montaj Sarcina radială de Factorii de Turația


bază calcul
Masa
d D B C T a da db Da Db Ca Cb ra rb dinamică statică de limită Simbol
[kg]
Cr C0r e Y Y0 referință
[mm] [N] [rot/min]
32206
30 62 20 17 21.25 16 37 36 52 59 3 4 1 1 53000 62000 0.37 1.6 0.88 6700 12000 0.277

Tab. 9.1.– Datele rulmentului

IV. Calculul sarcinilor și verificarea rulmentului

Calculul sarcinilor axiale


,,
𝐹𝑎2 = 665,42𝑁

,
𝐹𝑎1 = 1182,026𝑁

, 𝑅𝐴
𝐹𝑎𝐴 = 0,5 = 1596,57𝑁
𝑌

, 𝑅𝐵
𝐹𝑎𝐵 = 0,5 𝑌
= 2588,58𝑁

Stabilirea sarcinilor axiale


,
, ,, , , 𝐹𝑎𝐴 = 𝐹𝑎𝐵 = 2588,58𝑁
𝐹𝑎2 + 𝐹𝑎1 + 𝐹𝑎𝐵 + 𝐹𝑎𝐴 = 475,4𝑁 > 0 => { ,, , ,
𝐹𝑎𝐵 = 𝐹𝑎1 + 𝐹𝑎𝐴 − 𝐹𝑎2 = 2113,17𝑁

Verificarea lagărului A

𝐹𝑎𝐴
= 0,5 > 𝑒 => 𝑃 = 𝑋𝑅𝐴 + 𝑌𝐹𝑎𝐴 = 4585,32𝑁
𝑅𝑎

unde: X=0,4, Y=1,6

𝐶 𝑝
𝐿𝑒𝑓 = ( ) = 3463,2 p = 10/3 pentru rulment radial axial cu role conice
𝑃

106 𝐿𝑒𝑓
𝐿ℎ 𝑒𝑓 = = 103892 ℎ > 10000 ℎ Rulmentul rezistă
60𝑛2

39
Verificarea lagărului B

𝐹𝑎𝐵
= 0,25 < 𝑒 => 𝑃 = 𝑅𝑏 = 8283,46𝑁
𝑅𝑏

𝐶 𝑝
𝐿𝑒𝑓 = (𝑃) = 483,27 unde: p = 10/3 pentru rulment radial axial cu role conice

106 𝐿𝑒𝑓
𝐿ℎ 𝑒𝑓 = = 14498,3 ℎ > 10000 ℎ Rulmentul rezistă
60𝑛2

10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRII PRIN PANĂ


PARALELĂ DINTRE ROATA CONICĂ ŞI ARBORELE
INTERMEDIAR

I. Date de proiectare

a. Momentul de torsiune: Mt2 = 214515,388 [Nmm];


b. Diametrul tronsonului arborelui: da = 35 [mm];
c. Lățimea butucului: Lb =42 [mm]
d. Tipul asamblării: fixă;
e. Materiale: 15MoMnCr12 butuc;
f. Condiţii de funcţionare: maşina motoare -
motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic industrial, temperatura – şi umezeală.
g. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi
tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii.
Fig. 10.1.1 – Schema funcțională
și constructivă
II. Alegerea materialului, tratamentelor termice și tehnologiei

Se adoptă, oţel pentru construcţii mecanice, E335 (OL60) conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2):
Tensiunea admisibilă la strivire:σas = 100[MPa]
Tensiunea admisibilă la forfecare: τaf = 100[MPa]

III. Alegerea formei penei și a dimensiunilor secțiunii transversale

Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea diametrului tronsonului
arborelui pe care se montează pana, dA = 35[mm], din STAS 1004.

40
Dimensiunile penei
Schiţa penei Diametrul
Mulţimea
Forma A arborelui Lăţimea Înălţimea
lungimilor standard
lst = (22, 25,28, 32,
35, 40, 45, 50, 56,
d = dA = 45 [mm] b = 10 [mm] h = 8 [mm]
63, 70, 80, 90, 100,
110)

Tab. 10.1.1 Forma şi dimensiunile secţiunii


transversale a penei

IV. Dimensionare și verificare.

Calculul de dimensionare din condiția de rezistență la strivire:


Date cunoscute:
Mt2 = 214515,388 [Nmm] – momentul de torsiune transmis;
d = dA = 35 [mm] – diametrul arborelui;
σas = 100 [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire;
h = 8 [mm] – înălţimea penei;
Lb = 42 [mm] – lungimea butucului

4𝑀
𝑙𝑐 = 𝑑ℎ𝜎𝑡 = 30,64 𝑚𝑚 se adoptă lST = 32 mm
𝑎𝑠

Calculul de verificare la forfecare:


Date cunoscute:
Mt2 = 214515,388 [Nmm] – momentul de torsiune transmis;
d = dA = 35 [mm] – diametrul arborelui;
τaf = 100 [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire;
b = 10 [mm] – lăţimea penei;
lST = 32 [mm] – lungimea din standard;

2𝑀𝑡
𝜏𝑓 = 𝑑𝑏(𝑙 = 38,3 [𝑀𝑃𝑎] < 100 [𝑀𝑃𝑎] => Asamblarea rezistă
𝑆𝑇 −𝑏)

41
11. ALEGEREA SISTEMULUI DE UNGERE
I. Adoptarea vâscozității și tipul lubrifiantului.

Fig. 11.1.2 – Schema de ingere


Fig. 11.1.1 – Schema de calcul termic
prin imersare

Vâscozitatea cinematică a uleiului se determină în funcție de viteza periferică a angrenajului


cilindric:

𝜋𝑑𝑤1 𝑛2
𝑣= = 1.86166 𝑚⁄𝑠
60∗1000

Luând în considerare viteza și vâscozitatea sa adoptă ulei industrial de tip: TIN 125 EP

II. Calculul termic

Din ecuația de echilibru termic:

𝑃𝑖 (1 − 𝜂𝑅 ) = 𝜆𝑆𝑒 (𝑡 − 𝑡0 )

rezultă relația de calcul a temperatura uleiului

𝑃𝑖 (1−𝜂𝑅 )103
𝑡 = 𝑡0 + ≤ 𝑡𝑎 => 𝑡 ≅ 60℃
𝜆𝑆𝑒

în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul (uzual, t 0 = (18 …
o
25) C); Pi = 13 [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR=0,95 – randamerntul reductorului ; λ –
factorul transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ = (8…12) W/m2 oC, pentru o circulaţie slabă a aerului în zona
reductorului); Se = 1,2…1,3 S [m2] – suprafaţa exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia
în considerare nervurile de rigidizare şi ramele de asamblare; ta – temperatura de lucru admisibilă a uleiului (ta =
(60…70) oC); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului; Q – căldura generată de frecările din interior şi
evacuată spre exterior.

Respectarea inegalității conduce la un sistem de ungere prin barbotare ce presupune imersarea parțială a
unor piese în mișcare de rotație în baia de ulei de unde este azvârlit spre zonele cuplelor de frecare și pe pereții
carcaselor de unde prin prelingere poate ajunge spre suprafețele care necesită ungere.

42
III. Calculul înălțimilor

adâncimea de imersare a unei unei roţi în ulei


(1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii)
sau, uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii
Distanţa de la roată la fundul băii de ulei
(3…4)δ ≤ H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei
(uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie să se
afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea exterioară
Fig. 11.3.1 – Schema de ungere
a dintelui.
prin barbotare.
Rezultă că: H = 32 mm și h = 21 mm

12. ALEGEREA ŞI JUSTIFICAREA DISPOZITIVELOR


DE ETANŞARE
Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între suprafeţele plane de
separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi rugozitatea) să se monteze garnituri de etanşare care
ar modifica alezajele rulmenţilor prelucrate în subansamblul carcasă; uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot
folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din material moale
(Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura metalică are şi rolul de reglare a jocului din
rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor din pâslă, la
viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie.

Materiale pentru elementele de etanșare

Pielea – are o bună capacitate de etanșare chiar pe suprafețele rugoase, având și capacitatea de a absorbi și
reține lubrifiantul; are o bună rezistență la uzare și coeficenți de frecare reduși in contact cu materialele
metalice; vitezele maxime (periferice și de translație) recomandate, 4 m/s; temperatura de lucru până la care
funcționează normal esete 1000 C.
Pâsla – are capacități ridicate de reținere a lubrifianților și coeficienți de frecare reduși; rezistență la uzare
redusă.
Hârtia și cartonul – se folosesc la etanșări fixe, la presiuni scăzute și temperaturi până la 1000 C; înainte de
montare se impregneză cu soluții de ulei și rășini.
Pluta – are coeficient de frecare mare și conductibilitate termică redusă; este impermeabilă față de lichide la
presiuni joase; este fragilă și nu se poate folosi repetat; ex. etanșarea capacelor băilor de ulei.
Elastomeri – reprezentativ pentru această grupă este cauciucul sintetic; suportă deformări mari fără a genera
solicitări apreciabile și se adaptează ușor la formele suprafețelor metalice; există rețete diverse cu rezistențe la
tipul fluidului de etanșat (ulei, abur etc.).
Plastomeri – materiale sintetie termolpaste (la căldură devin plastice, iar la rece se solidifică); coeficienți de
frecare reduși.
Materiale metalice – plumbul moale (pentru medii acide), aluminiul moale (la presiuni reduse), cuprul moale
(la temperaturi ridicate), bronzul și alama (rezistență chimică ridicată), fonta cenușie (eventual cu adaus de Si,
pentru etanșarea pistoanelor motoarelor termice); se folosesc sub formă de garnituri plate sau profilate, inele
masive etc.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității Transilvania din
Braşov, 2012 (format electronic).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris, Braşov,
2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris, Braşov,
2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov, 1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente ale
maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

44
DESENE