Revista de Stiinte Politice nr18 19 PDF

r.
18-19 • 2008
---R
RE
R EFFFE
E ER
E RE
R EN
E NC
N CE
C ES
E S---
S
GHEORGHE VLĂDU łESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian

Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIAN PREDA (University
of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Bucharest), VLADIMIR OSIAC (University
of Craiova), CĂTĂLIN BORDEIANU („Petre Andrei” University of Iaşi)
---IIIN
NT
N TE
T ER
E RN
R NA
N AT
A TIIIO
T ON
O NA
N ALLL A
A AD
A DV
D VIIIS
V SO
S OR
O RY
R YB
Y BO
B OA
O AR
A RD
R D---
D
MIHAI CIMPOI
President of the Academy of the Republic of Moldavia
MICHAEL RADU,
Senior Fellow, Foreign Policy Research Institute, Philadelphia, USA
Co-Chairman, FPRI’s Center on Terrorism, Counter-Terrorism and Homeland
Security, Philadelphia, USA
YOHANAN MANOR,
Professor, University de Jerusalem, Israel
President, Center for Monitoring the Impact of Peace (CMIP)
JOZE PIRJEVEC,
Professor, University of Trieste, Italy
PATRICIA GONZALEZ-ALDEA
Professor, University Francisco de Vitoria, Madrid, Spain
OLIVER FRIGGIERI,
Professor, University of Malta
CRISTINA BEJAN,
Wadham College, Oxford, Great Britain
SLAVCO ALMĂJAN,
Professor, University of Novi Sad, Serbia
President, „Argos” Center for Open Dialogue, Novi Sad, Serbia
NICU CIOBANU
President, „Libertatea”Publishing House, Novi Sad, Serbia
---EEED
DIIIT
D TO
T OR
O RIIIA
R ALLL B
A BO
B OA
O AR
A RD
R D---
D
Editor in chief: AUREL PIłURCĂ
Deputy editor in chief: ION DEACONESCU
Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA
OLIMID, COSMIN LUCIAN GHERGHE, ELENA TOBĂ, CĂTĂLIN STĂNCIULESCU, CĂTĂLINA
GEORGESCU, TITELA VÎLCEANU, MIHAI GHIŢULESCU
N
NO
N OT
O TE
T E ooofff ttthhheee E
E ED
E DIIIT
D TO
T OR
O RIIIA
R ALLL B
A BO
B OA
O AR
A RD
R D
D
R evista de Stiinte Po litice. R evue des Sciences Po litiques wa s e va lua ted and
authorized by the Na tiona l Council of Scientific Research in Supe rior Educa tion
(CNCSIS) in the C ca te gory – pe riodica l publica tions of na tiona l interest (Ma y 16 th,
2005)
A
AD
A DD
D DR
D RE
R ES
E SS
S S
S
University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/Fax: +40251418515.
© 2008- Editura Universitaria

All rights reserved. All partial or total reproduction without the author’s written agreement is strictly
forbidden.
ISSN: 1584-224X
http://cis01.central.ucv.ro/revistadestiintepolitice/
University of Craiova • Faculty of History, Philosophy, Geography• Political Science Department
CONTENTS
P
POOLLIITTIICCĂĂ II S
SEECCUURRIITTAATTEE IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLĂĂ
AUREL PIŢURCĂ, Vulnerabilitatea şi riscul în politicile de securitate 7

MICHAEL RADU, Russian Imperialism – It’s Back 11
ION DEACONESCU, Schiță de portret: S.U.A și politica energetică 13
MAURIZIO CORTE, L’image de la diversité culturelle et des migrants dans les
16
médias italiens
S
STTUUDDIIII E
EUURROOPPEENNEE
BIANCA MARIA CARMEN PREDESCU, La natura dell’Unione Europea 21

ROXANA RADU, CEZAR AVRAM, Diversitatea sistemelor de securitate socială
35
ale statelor membre ale Uniunii Europene
ELENA ALEXANDRA ILINCA, Consideraţii privind transpunerea legislaţiei
47
comunitare de mediu
CEZAR AVRAM, ROXANA RADU, Modele europene de reprezentare a
55
intereselor socio-profesionale: sindicatele și patronatele
P
POOLLIITTIICCĂĂ R
REEGGIIOONNAALLĂĂ
ANCA PARMENA OLIMID, Tranziţie şi consolidare democratică în Sud-Estul

Europei: strategii, modele, teorii, concepte 64
MIHAI GHIŢULESCU, Două moduri de a fi populist: refuzul jocului politic şi
70
jocul politic permanent
R
REEPPEERREE P
POOLLIITTIICCOO--JJUURRIIDDIICCEE
GHEORGHE BUTA, Mecanismul de filtrare a recursurilor în faţa Curţii de

Casaţie franceze 82
MIHAELA TĂBÂRCĂ, Scurte consideraţii cu privire la la crearea unui titlu
86
executoriu european pentru creanţele necontestate
GHEORGHE COSTACHE, Faptele de natură contravenţională, posibilă
94
trambulină către marea criminalitate
5
Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques • Nr. 18-19 • 2008
University of Craiova • Faculty of History, Philosophy, Geography• Political Science Department
RADU RIZA, CRISTINA OTOVESCU- FRĂSIE, Repere juridice ale dreptului

99
internaţional umanitar
ADRIAN BOGDAN, Raportul dintre protecția mediului înconjurător și dreptul
103
omului la un mediu sănătos
P
PRROOVVOOCCĂĂRRII E
ECCOONNOOM
MIIC
CEE
MIHAI ALEXANDRU COSTESCU, Aspecte ale cooperării economice

internaționale actuale 107
GHEORGHE PÎRVU, RADU BUZIERNESCU, CLAUDIU CRÎNG-FOAMETE,

Provocarea competitivității pentru România – evaluarea decalajelor de 110
competitivitate comparativ cu Uniunea Europeană
CĂTĂLINA MARIA GEORGESCU, Great Expectations from Budgetary
117
Structures within Local Public Organizations
IISSTTOORRIIEE P
POOLLIITTIICCĂĂ
COSMIN LUCIAN GHERGHE, Geneza liberalismului din România 123

IONUȚ ȘERBAN, Relațiile politico-diplomatice româno-italiene în perioada
129
1866-1880 în lumina documentelor diplomatice
PETRE MOCANU, Răspândirea creștinismului – între act politic și misiune sacră 139
C
CEERRCCEETTĂĂRRII E
EMMPPIIR
RIIC
CEE
MIRON ROMAN, Un proiect de cercetare: obiectivele și coordonatele

teoretico-metodologice ale investigației privind cunoștințele, atitudinile și
149
practicile referitoare la consumul de tutun, alcool și droguri ilicite în
rândurile elevilor
MIHAI-RADU COSTESCU, Identificarea datelor afectate de valori aberante.
155
Program aplicativ
6
P OLITICĂ ŞI S ECURITATE I NTERNAłIONALĂ
Vulnerabilitatea şi riscul în politicile de securitate
Aurel PIŢURCĂ
Abstract: Vulnerability and risk represent key concepts of security studies

and, at the same time, essential components of security policies and
strategies, due to the fact that in the present context of globalization, the
modern industrial society through its existence and functioning is a source of
risk and insecurity. That is why the two terms require a rigorous, distinct
definition, adequate to the issues of the contemporary world.
Keywords: security, risk, vulnerability, strategy, policy.
E laborarea unei politici şi strategii de

securitate realiste şi eficiente care
să fie în măsură să securizeze so-
cietatea şi cetăţenii săi nu este posibilă fără
Luată ca atare noţiunea de vulnerabilitate
nu este în măsură să se concretizeze, să se
pună în evidenţă. Ea devine un fapt, o
realitate ce trebuie luată în seamă numai în
a o raporta la vulnerabilităţi şi risc. De relaţie cu altceva, cum ar fi ameninţarea
aceste aspecte trebuie să ţină seama şi cel sau riscul.
ce iniţiază o acţiune de atac şi cel ce se apără. Pentru a cunoaşte vulnerabilitatea şi
Securizarea propriei persoane dar şi a efectele sale, aceasta trebuie definită. În
mediului în care trăiesc, i-a determinat pe literatura de specialitate nu există o defi-
oameni să se preocupe de cunoaşterea pro- niţie consensuală a vulnerabilităţii. O serie
priilor puncte „slabe”, dar şi pe cele ale de autori definesc vulnerabilitatea drept
adversarului, să cumpănească mai mult la „capacitatea unui sistem/subsistem de a re-
riscul la care se supun într-o acţiune de atac. acţiona la un stimul exterior care poate să-l
Vulnerabilitatea deşi este o caracte- afecteze sau să îi disturbe funcţionalitatea”1.
ristică externă a securităţii, iar riscul una La rândul său, sociologul român
internă, acestea sunt componente indispen- Nicolae Perpelea consideră că vulnerabi-
sabile politicilor şi strategiilor de securitate. litatea survine din „raţionalizarea instru-
Nu există societate, sistem sau politici mentală şi relele de interdepenendenţă în
de securitate absolut sigure, invulnerabile, care sunt prinşi umani şi nonumani”2. O
cum nici o acţiune de ameninţare sau agre- interesantă definiţie din perspectiva poli-
siune lipsită de orice risc. Indiferent de care ticilor de securitate o dă vulnerabilităţii
parte s-a aflat, a agresiunii sau apărării, oa- prof. univ. dr. C. Hlihor care consideră că
menii pentru a-şi optimiza propriile politici aceasta este „un raport dintre atracţia ce o
de securitate au trebuit să cunoască, să exercită o posibilă ţintă pentru un potenţial
evalueze vulnerabilitatea şi riscul. agresor şi capacitatea acestuia de a lua
7
POLITICĂ ŞI SECURITATE INTERNAŢIONALĂ
Aurel Piţurcă
contramăsurile necesare sau nivelul de ri- muncii şi la migraţie, lipsa unei clase so-
postă pe care ţinta o poate da”3. ciale de mijloc sau slab dezvoltată incapa-
Orice analiză a vulnerabilităţii indi- bilă să susţină dezvoltarea socială, să reali-
ferent de cine este realizată, stat sau actori zeze echilibrul social între cei săraci şi bo-
nestatali (organizaţii, instituţii, formaţiuni, gaţi, sărăcie cronică ce generează insecu-
partide politice), trebuie să înceapă cu ritate socială, asistenţă socială şi medicală
identificarea punctelor „slabe” din propriul redusă, sistem de învăţământ neadaptat ce-
potenţial al puterii, dar şi al adversarilor de rinţelor noi dezvoltării sau lipsit de resurse
unde ar veni o eventuală ameninţare. Această umane şi financiare, fragilitatea spiritului
identificare a vulnerabilităţii trebuie să aibă civic incapabil să realizeze solidaritatea ci-
în vedere societatea, sistemul în ansamblul vică, lipsa societăţii civile sau slaba pre-
său, cu toate domeniile şi segmentele vieţii zenţă a acesteia în societate şi de aici a
sociale. Facem această precizare întrucât, rolului ei în soluţionarea problemelor legate
până nu demult, vulnerabilitatea era conside dezvoltarea socială, inclusiv de securitate.
derată ceva dat, cu care actori în special Importante vulnerabilităţi cu consecinţe
statele se nasc, rezumându-se la aşezarea majore pentru sistemul de securitate pot fi
geografică, mărimea teritoriului, populaţie. identificate în domeniul vieţii politice. Ele
În felul acesta vulnerabilitatea era con- pot consta în: instabilitate politică şi ima-
cepută ca ceva pasiv, iar riscul ar constitui turitatea clasei politice, corupţia acesteia,
partea activă. În noul context al dezvoltării democratismul politic insuficient dezvoltat etc.
sociale, al globalizării, statele ca principalii Gradul de vulnerabilitate a diferitelor
actori ai securităţii sunt supuse unor vul- structuri în sistem influenţează direct riscul
nerabilităţi noi ce ţin de domeniul vieţii de securitate. Cu cât vulnerabilităţile unui
economice, politice, financiar-bancar, al re- sistem sau societate sunt mai mari cu atât
laţiilor sociale, inclusiv al imaginii. Depistarea creşte atracţia ameninţărilor. Aceasta nu se
vulnerabilităţilor, analiza lor trebuie făcută realizează automat întrucât foarte important
de specialişti în domeniile respective, de este şi calculul probabilităţii cu care ar putea
centre de analiză şi sondarea opiniei pu- fi exploatată fiecare vulnerabilitate în parte.
blice, de institute de cercetare specializate Pornind de la studiul lui B. Bulzan
în probleme de securitate. Peoples, States and Fear, publicat în 1991,
Vulnerabilitatea poate viza: dependenţa cercetătorii au realizat indicatori de apre-
accentuată de capitalul străin, de împru- ciere a gradului de vulnerabilitate a unei
muturile externe, de resurse energetice şi posibile ţinte:
materiale prime de import sau greu exploa- - foarte înalt – ţinta este percepută ca foarte
tabile ce conduc la costuri ridicate, deze- atractivă pentru un eventual agresor,
chilibre în dezvoltarea economică între contramăsurile şi capacitatea de ripostă
ramurile de bază industrie-agricultură, sunt inadecvate;
între consum şi producţie în sensul depen- - înaltă (atractivitate moderată) – posibilul
denţei consumului de import şi al incapa- agresor este convins că va avea succes
cităţii producţiei de a-l satisface, deficienţe acesta fiind asigurat şi de faptul că contra-
în plan demografic concretizat în lipsa unui măsurile de ripostă sunt scăzute, neadec-
planing social, migraţiune masivă, îmbă- vate în totalitate la profilul ameninţării;
trânirea populaţiei, discrepanţe în politica - moderat (atractivitate scăzută) – potenţialul
de salarizare ceea ce poate conduce la ten- agresor nu este deplin convins de succes
siuni şi confllicte sociale, la contrapunerea întrucât există contramăsuri de ripostă,
grupurilor profesionale, la insatisfacţia dar adversarul nu dispune de forţe, re-
8
Vulnerabilitatea şi riscul în politicile de securitate
surse suficiente, acesta putând constitui Prin noua modernitate sociologul german
un stimulent, o atracţie pentru agresor; înţelege actuala societate industrială şi de-
- scăzut – vulnerabilităţile existente nu sunt mocraţia U. Beck atrage atenţia că noua
în măsură să încurajeze acţiunea unui modernitate nu produce numai bunăstare şi
eventual agresor. La aceasta se adună exis- progres ci şi riscuri „dacă în societatea in-
tenţa unor contramăsuri adecvate tipului dustrială clasică, logica producţiei de bunuri
de ameninţare, existând totodată resurse domina logica producţiei de riscuri, în
şi forţe suficiente şi adecvate ameninţării4. societatea riscului relaţia se inversează”6.
În analiza vulnerabilităţii trebuie luate Actuala societate este una de risc care anu-
în calcul toate aspectele, atât cele militare lează în mare măsură progresul economic
dar şi economice, politice, chiar şi de ima- şi tehnic. Dacă în societatea industrială de
gine, prestanţă şi statut în lume. Un stat odinioară, riscurile intrau în cadrul „efec-
poate fi vulnerabil militar, dar economic telor secundare” şi avem un impact local,
capabil de ripostă, exemplu Japonia. Un astăzi, prin globalizare, ele se transformă
caz aparte l-a constituit Uniunea Sovietică din riscuri locale în globale.
care şi militar şi economic nu era vulnera- Prin concepţia sa, U. Beck are meritul
bilă, în schimb social-politic da, fapt speculat de a scoate teoria riscului din domeniul
şi folosit de adversarii ei la supremaţie. strict al cercetării ştiinţifice plasându-l în
cel al practicii sociale.
Riscul – societatea riscului şi securitatea Definirea riscului cunoaşte o multi-
Alături de vulnerabilitate, riscul constituie tudine de interpretări. Pentru Ulrich Beck
un concept cheie în cadrul politicilor de „Riscul poate fi definit ca o cale siste-
securitate. O asemenea apreciere porneşte matică de gestionare a evenimentelor cu
de la faptul că în actualul context al glo- pericol potenţial şi a insecurităţii induse şi
balizării, societatea industrială modernă prin introduse de procesele de modernizare”7.
existenţa şi funcţionalitatea sa este genera- Există şi definiţii ale riscului mai actuale.
toare de risc şi insecuritate. Noţiunea de La modul general, pentru Eric Maisonneuve
risc nu este nouă, ea a fost folosită pentru riscul este definit „ca o probabilitate cu
prima oară la sfârşitul secolului XVII şi care un eveniment se produce cu consecinţe
începutul celui următor în domeniul proba- nedorite”8. La rândul ei, analista Mary
bilităţii statistice şi începând cu mijlocul Douglas consideră riscul „probabilitatea cu
secolului XX şi în ştiinţele economice, iar care un eveniment se produce, combinată
după această dată în domeniul securităţii cu magnitudinea pierderilor şi a câştigu-
individuale şi societale. Dezbaterile pe rilor produse”9.
problema securităţii în a cărui ecuaţie este Indiferent din ce unghi, perspectivă,
inclusă noţiunea de risc – au început în este definit riscul, cert este un lucru, el a
jurul anilor 80, fiind deschisă de sociologul devenit o componentă a actualei dezvoltări
german Ulrich Bech. sociale de care trebuie ţinut cont. Astăzi nu
În lucrarea sa Risikagesellschaft, Beck se poate vorbi de o securitate absolută a
susţine că astăzi ne aflăm în faţa unei noi cetăţeanului sau a societăţii. Oamenii, dez-
modernităţi „similar modului în care mo- voltarea modernă are nevoi de securitate,
dernizarea a dizolvat structura societăţii iar cunoaşterea riscului este o condiţie a
feudale în cursul secolului al XIX-lea şi a asigurării securităţii. Astăzi omenirea este
generat societatea industrială, modernizarea confruntată cu o adevărată producţie de
de astăzi dizolvă societatea industrială pentru riscuri din cele mai diferite: riscuri politice,
că o nouă modernitate să-şi facă apariţia”5. economice, de mediu, societale, de securitate.
9
Aurel Piţurcă
Drept urmare societatea contemporană are La acestea trebuie avut în vedere frec-
nevoie de un management al riscului care venţa şi gravitatea riscului, probabilitatea
să evite dacă este posibil efectele şi rezul- de se produce, posibilitatea de prevenire şi
tatele negative ale acestuia sau să le mini- intervenţie, costurile acestuia, resursele ce
malizeze şi să identifice oportunităţi pentru trebuie alocate pentru prevenirea sau înlă-
a obţine un optim de securitate. turarea riscului, capacitatea de revenire după
În elaborarea politicilor şi strategiilor manifestarea riscului.
de securitate, managementul riscului este Astăzi statele sunt confruntate cu
obligatoriu. Acesta este singurul în măsură pericole, vulnerabilităţi şi riscuri noi cum
să evidenţieze natura, valoarea riscului pentru ar fi problema energetică, crizele econo-
societate în general, pentru domeniile şi mice, terorismul, crima organizată. Toate
sectoarele sale. Această analiză trebuie să acestea impun strategii şi politici noi de
înceapă cu cunoaşterea şi definirea riscului. securitate, un nou mod de abordare a pro-
În acest sens presa, media, institutele de blematicilor lumii contemporane. Multe din
cercetare au un rol deosebit. Cunoaşterea actualele probleme ale securităţii sunt co-
riscului schimbă modul de existenţă şi mune întregii comunităţi, de aceea ele
comportamentul societal. Societatea care trebuie abordate în comun, întrucât securi-
poate obţine informaţii despre risc este cea tatea secolului XXI – este securitatea so-
mai bine pregătită să-l gestioneze. Identifi- cietăţii riscului. Deşi elaborarea politicilor
carea riscului, analiza şi rezolvarea sa este şi strategiilor de securitate este un drept
o obligaţie a guvernanţilor faţă de cetăţeni suveran al statelor, aceasta trebuie să fie în
întrucât distribuirea socială a riscului este consens cu cerinţele şi realităţile dezvol-
inegală. tării contemporane.
Există riscuri la care sunt expuşi toţi
indivizii, fără deosebire de clasă sau statut ote
1
social aşa numitele riscuri generate de dez- A se vedea B, L, Turner, R. Kaspersan, P.
voltarea modernă cum ar fi: încălzirea glo- Matson, J. D. Mc Carthy, R. Cosell, L. Cristensehn,
bală, modificarea climei, contaminare nucleară, N. Eckley, J. Kasperson, A. Luers, M. Martello,
criză economică, deteriorarea mediului, agre- C. Polsky, A. Pulsipher and A. Schiller, A
Framework for Vulnerability Analysis in
siune militară, atac la securitatea naţională etc.
Sustainability Science, 2003, PINAS, pp. 74-79.
Aceasta nu înseamnă o egalizare a 2
Nicolae Perpelea. Argumente şi concepte pentru
indivizilor, inclusiv a societăţilor faţă de o analiză sociologică a discursurilor asupra
risc. Starea socială (bogat sau sărac), pro- riscului, Institutul de Sociologie al Academiei
fesia, mediul de locuit, inclusiv în cadrul Române, în www.rocai.ro/RISCI/Nicolae Perpelea.pdf.
3
aceluiaşi mediu cum ar fi cel urban – car- C. Hlihor, Politici de securitate în mediul
tierele rezidenţiale şi aglomeraţiile urbane, internaţional contemporan. Vol. I. Domeniul
fac ca distribuirea riscului să fie inegală. energetic, Editura Universităţii Naţionale de
Un alt moment important al mana- Apărare Carol I, Bucureşti, 2007, pp. 80.
4
gementului riscului este stabilirea conţinu- Model preluat de la C. Hlihor, op. cit., pp. 83-84.
5
Apud Ionel Nicu Sava, Studii de Securitate,
tului riscului, a domeniului, sectorului în
București, Cerest, 2005, p. 66.
care acesta va acţiona. Cele mai afectate 6
Ibidem, p. 67.
sunt domeniul economic şi mai ales cel 7
Ibidem, p. 70.
politic. Asupra acestuia din urmă, mana- 8
Apud C. Hlihor, op. cit., p. 84.
gementul riscului poate impune reorga- 9
Ibidem, p. 785.
nizarea sistemului de putere şi de autoritate
pe plan naţional şi internaţional.
10
Russian Imperialism – It’s Back
Michael RADU*
Abstract: The subsequent article discusses the issue of the recent events
related to the Russian intervention in Georgia. The dominant opinion is that
Russia has followed a scenario already met in other areas (i. e. Transnistria)
thus proving once more to be a security threat whom the Western states must
treat as such.
Keywords: aggression, security threat, peacekeepers, secessionism.
W hile it is still not clear whether

it was Georgia that escalated
the conflict first, or Russia
through its local puppets and mercenaries
have ethnically cleansed the Georgian
majority and de facto annexed the area.
The pattern has been the same in
Abkhazia and South Ossetia – Russia has
who provoked Tbilisi, the basic fact remains unilaterally granted citizenship to the
that the fighting is taking place exclusively secessionists and then, when Georgia has
within the internationally recognized borders tried to recover its territorial integrity,
of Georgia. Despite the Western media’s claimed that it has the right, and duty, to
persistent description of the Russian military defend its “citizens” – a claim repeated on
in South Ossetia as “peacekeepers,” they August 8th by President Dmitry Medvedev,
are and have always been nothing but an and reminiscent of the old Soviet “struggle
occupation and invading force. for peace” in places like Afghanistan.
In fact, Russia has used the same method What is Russia’s interest in controlling
for years elsewhere. In Transnistria, a these regions? The economic value of these
secessionist area of Moldova, Russian small areas is close to zero – they are too
“peacekeepers” have kept the local gang of poor to survive without Moscow’s subsidies
unreconstructed Stalinist smugglers since and, more to the point, without all being
the early 1990s, and in Abkhazia, another criminal black holes – Mafia ruled havens
breakaway Georgian territory, it is the for smuggling and trafficking of arms and
same “peacekeepers” and mercenaries who drugs to the mutual benefit of the local
thugs and their Russian military overseers.
Michael Radu is Senior Fellow and Co-
Chair, Center on Terrorism and Counter-
Transnistria specializes in the traffic of
terrorism, at the Foreign Policy Research weapons, South Ossetia on drugs, cigarettes
Institute in Philadelphia. This article is and weapons; Abkhazia alone has anything
reprinted with author’s permission, from resembling a local economy, mostly based
FrontPageMagazine.com | Tuesday, August on Russian tourism. Ultimately, with Moscow
12, 2008. paying the salaries, pensions and various
11
Michael Radu
subsidies to the local puppet “governments” Not surprisingly, the West’s response
in Tiraspol, Sukhumi and Tskhinvali (the to the developments in Georgia has been
capitals of Transnistria, Abkhazia and South unimpressive. Washington and various
Ossetia respectively) they are an economic European capitals have expressed alarm
drain – but a valuable political and strategic and demanded a cease fire, as well as the
tool. withdrawal of Russian troops from that
Domestically, the war in Georgia serves country – something they have demanded
multiple purposes to the Putin-Medvedev for years, without noticeable results. The
regime. It gives satisfaction, and something United Nations, as usual and as could be
to do, to a newly vocal military, throws an expected, has taken notice and the Secretary
ideological bone to the ultra-nationalists in General made the usual demands for a
the Duma (who have already voted to peaceful resolution, etc. – while everybody
recognize the “independence” of Abkhazia remains fully aware that the Security
and South Ossetia), and divert the attention Council, the only body with any influence
of restive Muslim, and increasingly Islamist on the matter, will go nowhere, given the
minorities in Northern Caucasus. The fact Russian veto.
that Russia’s North Ossetia, the only mostly What the world should keep in mind
Christian and loyal to Moscow region in is that the present conflict is not over the
that area has a direct ethnic stake in the 3,900 square kilometers of mostly barren
developments to its south, may also explain, South Ossetian mountains but over the fate
in part, the decision to invade South Ossetia. of Georgia as an independent state and, even
On a wider scale, through its control more importantly, over the West’s ability,
of Transnistria (and oil supplies), Moscow or willingness, to take a stand against the
has transformed Moldova into an obedient blatant revival of historic Russian imperialism.
annex; its activities in Georgia has not only If Georgia loses the current fight, and
mutilated that country’s territory, but part of its territory, both of which are likely,
ensured that NATO membership, desired in the longer term the main loser will be
by most Georgians, will not become a reality. the United States and its credibility as a friend.
Indeed, the Europeans, especially At the very least, Washington, NATO and
Germany, are naturally reluctant to admit a the European Union should make it clear
new member involved in a long term conflict that, by its behavior in Georgia, Russia has
with Russia. That means that Georgia will proven that it is a security threat and should
remain vulnerable to Russian threats for be treated as such. That may mean a rapid
the foreseeable future – and that its fate would re-arming of Georgia, even security guarantees
be anxiously watched, and remembered by against further Russian aggression, Moscow’s
Ukraine, another former Soviet colony seeking removal from the (mostly symbolically
strategic independence from a resurgent relevant) G-8 Group and, most importantly,
Russian imperialism. the shedding of all illusions that Russia is,
It should be remembered also that a or could be a “partner” on anything but trade.
cowed Georgia will also mean the
strengthening of Moscow’s control over the
energy supplies of Europe. The only major
pipelines for Caspian Sea oil and gas not
controlled by Russia, the Baku-Tbilisi-
Ceyhan and Baku – Shupsha, will come
under the indirect control of Putin & Co.
12
SchiŃă de portret: S.U.A. şi politica energetică
Ion DEACOESCU
Abstract: The major American interests do not aim only at political

supremacy as the most important actor of the new international relations, but
also to the ones connected to the current and conventional energy sources
and resources, as well as the consequences of increasing their price. A
document drafted by the Council of Foreigh Relations also highlights other
important aspects neglected by the White House, involved in a series of
„preventive wars”, right in the areas filled with the greatest oil reserves (the
Persian Gulf, Middle East). The same Council of Foreigh Relations report
concludes that „at present energy represents the most important issue of the
USA’s foreign policy and not just one of the issues”.
Keywords: energy policy, oil reserves, hydrocarbides, preventive war, supremacy.
n tendinţa lor de a-şi prezerva rolul de propria politică intervenţionistă în întreaga
Î cel mai important furnizor de securitate

mondială, Statele Unite s-au angrenat în
mai multe feluri de politică şi de eveni-
lume.
Interesele majore americane nu vizează
doar supremaţia politică în calitate de cel
mente pe întregul mapamond, provocând mai important actor al noilor relaţii inter-
ori întreţinând mai multe conflicte, unele naţionale, ci şi cele legate de sursele şi re-
artificiale, prin decizii, în parte greşite, in- sursele energetice curente şi convenţio-
consecvente ori inoportune. nale, precum şi de consecinţele creşterii pre-
Intervenţia americană în zone de con- ţului acestora. Dar, şi în această direcţie,
flict incipient sau neacutizat, mobilizarea actuala putere de la Washington promo-
„arcului islamic” în disputa cu Uniunea vează o politică contradictorie, susţinând
Sovietică, susţinerea masivă a Israelului tensiuni şi provocări chiar în acele regiuni
într-un spaţiu geografic extrem de ten- bogate în hidrocarburi. Council on Foreign
sionat, abandonarea atenţiei faţă de pales- Relations (CFR) atrage atenţia că S.U.A.
tinieni, implicarea în restabilirea suvera- trebuie să îşi modifice radical politica faţă
nităţii Kuweit-ului, sprijinirea Irakului în de problemele energetice globale, cu
războiul împotriva Iranului, angajarea în impulsiuni profunde în planul relaţiilor
războiul din fosta Iugoslavie şi în răstur- externe, în condiţiile în care state precum
narea regimului lui Saddam Hussein etc. Rusia, China, Turcia, Iranul etc. sunt tot
au supralicitat o strategie externă aproape mai preocupate în susţinerea propriilor in-
falimentară, Washington-ul plătind deja scump terese în ceea ce priveşte accesul la cele mai
importante resurse energetice ale planetei.
13
Ion Deaconescu
Documentul elaborat de CFR subliniază Irak, companiile respective ar fi avut

şi alte aspecte importante neglijate de Casa posibilitatea de a beneficia de potenţialul
Albă, implicată într-o serie de „războaie energetic imens al zonei, în timp ce marile
preventive”, chiar în zonele în care se află trusturi americane ar fi pierdut considerabil
cele mai mari rezerve de petrol (Golful Persic, în confruntarea cu acestea. Prin declanşarea
Orientul Mijlociu). Senatorul Sam Munn şi războiului în Golf şi „scurt-circuitarea” puterii
fostul secretar pentru energie James Schlesinger de la Bagdad, guvernul de la Washington a
atrag atenţia că S.U.A. au intrat într-o creat un alt tip de conflict în acest spaţiu
ecuaţie eronată prin promovarea iniţia- geostrategic extrem de convulsionat.
tivelor de sancţiuni unilaterale împotriva Este din ce în ce mai evident că inter-
unor state precum Libia, Iran şi Irak, venţia americană în Irak nu a vizat în pri-
demers politic care afectează grav nevoile mul rând schimbarea puterii de la Bagdad,
de petrol ale economiei americane, margi- ci modificarea raportului de forţe şi de in-
nalizând administraţia Bush în proiectele terese într-un perimetru cu un potenţial
investiţionale internaţionale, în exploatarea energetic impresionant, cât şi eliminarea
şi transportul petrolului. În Raportul Centrului concurenţei din partea unor ţări, ele însele
pentru Studii Strategice Internaţionale, cei bogate în petrol, dar interesate să îşi îm-
doi analişti subliniază că „Golful Persic va bunătăţească poziţia pe piaţa mondială a
rămâne liderul furnizorilor de petrol de pe energiei. Politica aproape agresivă în do-
piaţa mondială, cu Arabia Saudită pe primul meniul petrolului a Rusiei, a Chinei şi a
loc. Dacă estimările experţilor sunt corecte, Iranului va avea drept consecinţă imediată
ţările din Golful Persic ar putea să îşi diminuarea rolului S.U.A. de acţiune şi in-
valorifice rezervele şi să suplimenteze pro- fluenţare a balanţei puterii în sistemul mon-
ducţia de petrol cu circa 80%, în perioada dial de soluţionare a disputelor şi a contra-
2000-2020, dacă vor apărea investitori dicţiilor globale actuale. Îndeosebi Rusia
străini, iar Iranul şi Irakul nu vor mai fi şi-a modificat radical concepţia privind
constrânse de sancţiuni”. parteneriatul energetic şi mecanismul poli-
În noua situaţie politică şi economică tic al exporturilor de petrol şi de gaze natu-
generată de Războiul din Golf, S.U.A. se rale, care creează noi capacităţi de influ-
găsesc în situaţia extrem de dificilă de a enţă, mai ales în statele dependente de aceste
stopa încercările unor state, cum ar fi Rusia, resurse, şi generează venituri uriaşe reali-
Franţa, Iran, Turcia, de a penetra acest spaţiu zate din aceste vânzări. Prin „acţiuni unila-
strategic, în vederea unor investiţii majore terale şi adecvate” ale exporturilor de gaze
în exploatarea petrolului irakian, embargo- naturale şi petrol, „Noua Rusie” a lui Vladimir
ul impus Irakului având drept scop prote- Putin atrage atenţia partenerilor europeni
jarea intereselor americane în această ţară că acesta încearcă să redea ţării sale statu-
aflată într-o disoluţie instituţională, politică tul de mare actor al relaţiilor internaţionale
şi economică de proporţii. În acest sens, şi că, oricând, energia rusească poate
documentul elaborat în anul 2001, „Foreign „reajusta” raporturile de putere.
Suitors for Iraqi Oilfields” („Pretendenţi Străini În ultima vreme, pe piaţa mondială a
la Petrolul Irakian”) tratează măsu-rile de hidrocarburilor, un redutabil adversar, atât
împiedicare a celor 63 de companii petro- al S.U.A., cât şi al Rusiei, a devenit China
liere din 30 de ţări de a avea acces direct la care şi-a construit relaţii privilegiate cu
exploatarea resurselor irakiene, evaluate la Kazahstan, dar şi cu alte ţări din Orientul
25 de milioane de barili, din câmpul pe- Mijlociu, din Asia Centrală şi din Africa
trolifer Majnoon. Fără intervenţia S.U.A. în (Sudan, Nigeria), poziţie care îi asigură un
14
Schiță de portret: S.U.A. și politica energetică
rol tot mai important în exploatarea unor cilitat campaniile Venezuelei contra „co-
vaste resurse energetice. merţului liber practicat de S.U.A.”
Acelaşi raport CFR concluzionează că Toate aceste acţiuni ale unor state cu o
„energia reprezintă acum problema cea economie dezvoltată, ce urmăresc accesul
mai importantă a politicii externe a S.U.A. la exploatarea marilor resurse energetice
şi nu doar una dintre probleme. Dependenţa primare şi complexe, vor afecta în mod real
globală de petrol – care se va acutiza, în paradigma influenţei S.U.A. în Orientul
următorii ani – a erodat puterea şi influenţa Mijlociu, în Golful Persic, dar şi în alte
Statelor Unite, deoarece petrolul a devenit zone bogate în hidrocarburi ori traversate
o sursă financiară şi de influenţă pentru de instalaţii de transport al acestora.
multe guverne autoritare. Petrolul şi gazele Iar dacă administraţia Bush va des-
naturale au permis Iranului să facă cerce- chide un alt teatru de război în Irak, suntem
tări nucleare avansate, i-au dat curaj preşe- convinşi că S.U.A. îşi vor diminua grav auto-
dintelui Vladimir Putin să submineze pe faţă ritatea şi prestigiul şi un „arc de criză” se
democraţia din Rusia, au îmbogăţit guver- va întinde peste multe ţări ale lumii şi, în
nele dictatoriale din Africa, au împiedicat cele din urmă, vor fi puse în situaţia de a-şi
acţiuni contra genocidului din Sudan, au fa- accepta înfrângerea.
15
L’image de la diversité culturelle et des migrants

dans les médias italiens
Maurizio CORTE
Abstract: Lately, the Italian media has granted a special attention to the
immigrants’ issue. Starting from a research made by the Centre on
Intercultural Studies from the University of Verona, one highlights a
tendency to privilege the transitory and sensational information regarding
illegal immigrants and their behaviours, without going thoroughly into the
subjects.
Keywords: illegal immigration, interaction, behaviour, mass-media, information.
Analyse d’une source des journalistes

italiens: l’information Ansa sur les Dans des rédactions où les journalists
immigrés sont de moins en moins “sur le terrain”, là
où les faits se produisent, et de plus en plus
L
orsqu’il a été question de cette scotchés à leur bureau, l’activité d’infor-
recherché concernant l’image de la mation d’une agence comme l’Ansa devient
diversité culturelle et des migrants fondamentale.
dans les medias italiens, il fut décidé d’ En effet, celle-ci oriente aussi bien la
analyser l’activité de l’Ansa (la principale fourniture des nouvelles que leur selection
agence de presse italienne) par suite de son et leur représentation, ainsi que l’interpré-
importance dans l’activité des journaux, tation qu’en donnent les journalistes.
tant les journaux papier que radiopho- C’est ce qui se produit pour la poli-
niques, televises ou diffusés sur Internet. tique, pour la culture ou pour les faits
L’Ansa est la principale source d’ divers, et l’immigration n’y échappe pas.
informations pour les journalistes et dicte Cette recherche a été effectuée par le
l’agenda des évènements en influençant la Centre des Études interculturelles de
construction de la hiérarchie des évène- l’Université des Études de Vérone, sous la
ments et l’interprétation qu’en donnent les direction d’Agostino Portera. L’analyse de
médias italiens. trois mille dépêches d’agence (pour la pé-
Maurizio Corte is professor at the University of
riode 1998-2002) et le contrôle de quelques
Verona. This article is reprinted with publisher’s dizaines de milliers d’autres (de 2003 à
permission, from Bulletin européen. Edition janvier 2008) ont permis d’arriver à une
française, mai 2008, no. 696. série de conclusions et de considerations
correspondant aux résultats d’autres etudes
16
L’image de la diversité culturelle et des migrants dans les médias italiens
faites en Italie. L’analyse de l’information considèrent comme une ressource ou comme

de l’agence Ansa sur les immigrés porte à un problème.
une série de conclusions. Les autochtones n’ont pas voix au
Les médias concentrent leur attention chapitre, que ce soit à l’Ansa ou dans les
presque exclusivement sur les citoyens journaux et, lorsqu’on leur donne la parole,
immigrés irréguliers (les “clandestins” ou ce n’est qu’en réponse à des évènements
ceux qui, d’une manière ou d’une autre, ne lies à l’illégalité ou à l’insécurité.
sont pas en règle avec leur permis de Les relations entre les autochtones et
séjour), sur leurs comportements illégaux les immigrés, les problèmes de cohabita-
(entrée irrégulière en Italie ou compor- tion et d’interaction, d’accueil et d’intégra-
tements délictueux) et se contentent le plus tion entre les cultures ne sont pas consi-
souvent de relater brièvement des faits dérés comme intéressants, ils ne peuvent
divers sans approfondir le sujet par des pas fournir de “titres accrocheurs”.
services ou des enquêtes. Quant à la “valeur économique” de
Il faut aussi souligner que, fournissant l’immigré, ce sont les associations patro-
une information orientée surtout vers les nales qui soulignent à quel point l’écono-
clandestins, les irréguliers, les couches mie a besoin de main-d’oeuvre étrangère
pauvres de l’émigration ou les sujets dé- et qu’il faut que l’insertion sur le plan du
viants, l’agence Ansa présente, dans de travail aille de pair avec le développement
nombreuses dépêches, les plus pauvres parmi des services (surtout en matière de loge-
les plus pauvres, les plus deviants parmi ment) et de l’accueil.
les déviants, ce qui contribue à renforcer la Encore une fois, ce sont ceux qui ont
connotation négative de ce phénomène. voix au chapitre qui soulignent l’impor-
L’information de l’Ansa sur les immi- tance des immigrés pour l’économie italienne.
grés ne fait jamais parler les intéressés Quant à la presse, elle se limite à
directs, elle ne s’occupe que de manière enregistrer ces déclarations ou les données
très limitée de leurs problèmes, presque économiques qu’on lui fournit en même
jamais de leur culture, de leur cadre de vie temps que ces déclarations.
ou de leurs aspirations (qu’ils soient
irréguliers ou réguliers) et les journaux Qu’y a t-il derrière la soi-disant
italiens ne nous apprennent donc que très “urgence immigration”?
peu de choses sur cette catégorie de L’information de l’Ansa sur les citoyens
citoyens d’origine étrangère. immigrés ne considère pas le dialogue et
La culture, les capacités, mais aussi les l’accueil comme intéressants. Elle s’occupe
problèmes d’insertion et d’accueil – vus du d’immigration surtout quand ceux qui font
point de vue de l’immigré − ne sont la une des journaux sont des individus en
presque jamais traités par l’Ansa. situation irrégulière.
Lorsque la figure de l’immigré est L’intérêt pour les immigrés irréguliers
présentée de manière positive, c’est parce augmente, lorsqu’ils sont impliqués dans
qu’il s’agit d’un individu correspondent des faits divers, débarquent sur les côtes
aux besoins de l’économie italienne et aux italiennes ou entrent illégalement en Italie.
intérêts des citoyens italiens. Les arrivées par mer des clandestins dé-
Il est d’ailleurs rare de voir, dans les clenchent ce que les journaux (et l’Ansa)
dépêches analysées, les réactions des appellent “l’urgence immigration” et le nombre
citoyens à l’égard de l’immigration, qu’ils de dépêches sur les débarquements et les
faits divers (relatifs aux clandestins) aug-
17
Maurizio Corte
mente ou diminue proportionnellement au accueilli ou de participer au dialogue inter-

nombre des dépêches diffusées par l’Ansa. culturel.
Nous pouvons dire que la presse ita- Il représente souvent une menace pour
lienne ne s’occupe de l’immigration que notre sécurité. Nous pouvons aussi le plaindre,
lorsqu’elle devient “urgence”. mais souvent il présente les caractéris-
Si elle ne constitue pas un problème, tiques de la délinquance et, lorsqu’il est
une menace, un danger d’invasion, un victime de l’exploitation économique de
attentat contre notre sécurité, un phéno- citoyens italiens sans scrupules, il ne peut
mène entaché d’illégalité ou bien lié à des jamais protester ni affirmer son opinion.
évènements tragiques, l’immigration est ignorée. Si l’on examine l’évolution des nouvelles
Le comportement des médias italiens fournies par l’agence Ansa de 1998 à 2006,
confirme ainsi la tendance au sensationnel, on constate une diminution des stereotypes
au spectaculaire et à la dramatization de et des images fondées sur des préjudices,
l’information, caractéristique du journalisme même si la manière de faire de l’infor-
italien. mation ne s’oriente pas vers la comprehen-
Ces choix éditoriaux et politiques ne sion interculturelle.
sont pas le fruit du hasard. Leur but est de Nous pouvons remarquer l’emploi
renforcer leur emprise sur le public soit en d’un langage quelquefois plus respectueux
essayant de l’amuser (la radio, la television de la personne, mais nous ne constatons
et les journaux italiens sont plus proches aucune évolution ni aucun changement
du monde du spectacle que des moyens de dans la selection des nouvelles ni dans le
communication de masse adultes) ou de mieux choix des sujets traités.
l’influencer, car il n’a pas une connaissance De la même manière, nous pouvons
directe des évènements. remarquer l’absence d’un travail journalis-
Les dépêches de l’agence Ansa donnent tique de recherche et d’enquête sur l’immi-
différentes représentations de l’immigré, gration.
porteur donc d’une diversité culturelle. La collecte des informations et leur
Quand les dépêches d’agence (et les traitement (newsgathering et newsmaking)
journaux) s’en occupent, l’attitude des medias révèlent une manière démodée de faire du
se concentre dans une seule direction: si journalisme et de l’information, qui ne sait
cet individu vit avec sa famille, travaille en ni raconter ni interpréter une société
usine ou dans les champs, s’il ne crée pas pluraliste et complexe comme peut l’être
de problèmes et n’enfreint pas la loi, il la société italienne actuelle.
peut mériter de rester sur “notre territoire”. “Absence d’analyses et d’approfon-
Nous ne connaissons ni la culture ni dissement, couverture souvent de routine,
l’identité de l’immigré, nous ne savons pas habitude insuffisante à la description du
qui il est; par contre, nous sommes sûrs contexte, ce sont des manières de traiter les
qu’il peut être utile. évènements que l’on retrouve dans les
Par contre, l’immigré suscite la ten- journaux, quand elles ne s’accompagnent
dresse, lorsqu’il se présente sous les traits pas aussi de stratégies symboliques qui
d’un enfant, d’une personne âgée, d’une pénalisent (voir l’islam) des réalités socio-
femme enceinte ou lorsqu’il est mort. culturelles qu’il serait dans l’intérêt de tous
Nous pouvons donc affirmer que le de bien connaître pour pouvoir dialoguer
système des médias italiens situe l’“étranger” et interagir avec celles-ci”.
à l’extérieur. Différent, il ne mérite pas que
l’on s’intéresse à lui, d’être connu et
18
L’image de la diversité culturelle et des migrants dans les médias italiens
L’effet pervers de la presse On n’a pas suivi la voie choisie par les
Belluati souligne que, dans l’attitude meilleurs hebdomadaires, celle de l’analyse,
de la presse italienne à l’égard de l’immi- de l’approfondissement, de l’enquête sur
gration, il y a “une personnalisation excessive des sujets qui intéressent pourtant les
du sujet au détriment d’un encadrement lecteurs, que ce soit l’économie, la poli-
plus universaliste du phénomène; le discours tique, la chronique sociale, la chronique
est le plus souvent centré sur l’histoire in- judiciaire et policière.
dividuelle ou le fait divers, alors que son Ce sont des secteurs qui devraient être
encadrement général n’est affronté que de affrontés avec une solide préparation et la
manière exceptionnelle et reste à l’arrière- volonté de démasquer les coulisses du
plan. pouvoir et les intrigues, d’étudier à fond
Cette tendance produit un effet pervers les problèmes et de reconnaître les solu-
en ne montrant la dimension migratoire tions possibles. Et pourtant, ils ont été et
que sous l’aspect individuel, alors que la sont encore souvent traités de manière
globalité et le caractère structurel du phé- superficielle.
nomène restent peu connus”. Cette désaffection pour l’enquête
Cette observation a le mérite de mettre s’explique par de multiples raisons: les
en évidence l’un des aspects de la routine limites culturelles des directions des jour-
journalistique. naux et le fait que les journaux (et leurs
Les quotidiens italiens ont choisi une directeurs) sont liés directement ou indi-
formule éditoriale plus proche des hebdo- rectement aux soi-disant “pouvoirs forts”
madaires pour faire face à la concurrence de l’économie et de la politique.
de la télévision, le média qui réussit à Lorsque l’on commence à enquêter,
arriver le premier sur l’évènement, à le on risque de s’aventurer sur des terrains
diffuser et à le mettre à jour de manière dangereux.
beaucoup plus rapide. Pensons à Ilaria Alpi, cette journaliste
Les journaux ont donc choisi d’enrichir courageuse assassinée à Mogadiscio en
leurs contenus d’articles et de sujets qui, mars 1994, alors qu’elle enquêtait sur des
autrefois, étaient réservés à la presse people. trafics illégaux entre l’Italie et la Somalie.
Le problème vient de ce que les Une figure de femme et de professionnelle
quotidiens italiens ont adopté l’orientation – cultivée, préparée et courageuse – qui a
typique de la presse populaire. honoré le journalisme italien de qualité.
Ils privilégient les histoires personnelles, Dans son analyse de la representation
curieuses, chargées d’émotions et capables des immigrés et des minorités ethniques à
de faire levier sur les sentiments les plus la télévision, l’étude du Censis en Italie
élémentaires (et quelquefois les moins nobles) observe: “Sur quelles bases l’image des
des lecteurs; les évènements intéressants immigrés est-elle construite? Quels sont les
pour leur singularité ou les nouvelles les instruments culturels utilisés pour affronter
plus superficielles et qui n’aident même le problème de l’immigration? Il faut re-
pas à comprendre. connaître, à vrai dire, que notre recherché
Il s’agit d’un journalisme paralittéraire met en évidence que, dans ce domaine, la
qui ne conduit pas à la connaissance de la description et l’information ont recours à
société et de ses dynamiques, mais à la des stéréotypes très limités. Il semble que
construction d’une sorte de “roman populaire” le système des médias ait interiorize la
à l’intérieur duquel on représente aussi ‘délicatesse’ de la question. Toutefois, le
l’immigration. problème se pose, comme on l’aurait dit
19
Maurizio Corte
autrefois, en amont, c’est-à-dire dans la plus en plus important d’immigrés de la

sélection des nouvelles, dans l’agenda seconde génération’ (c’est-à-dire nés et/ou
setting, dans la ‘capacité de faire sensa- scolarisés en Italie), aux problèmes d’inté-
tion’, dans la raison pour laquelle on gration culturelle et de pluralisme culturel,
choisit de consacrer une page entière à à l’urgence d’offrir à ces ‘nouveaux’ en-
l’homicide d’un petit immigré et très peu fants un projet et une espérance de vie et
de place ou pas du tout, par exemple, à la pas seulement la représentation continuelle
presence dans les écoles d’un nombre de et obsessive de leur drame”.
hh
20
P OLITICI E UROPENE
La natura dell’Unione Europea*
Bianca Maria Carmen PREDESCU
Abstract: The most delicate situations regarding the EU are those linked to
its juridical nature. Defining the nature of the EU is difficult, being hard to
choose among the categories of the international public law and those of the
constitutional law. This reality has lead to the promotion of certain sui
generis solutions which answer the particularity of community building. This
is a hybrid political-juridical product, which can be labelled as „un-
identified political object”.
Keywords: international organization, integration, cooperation, inter-
governmentalism, supranationalism.
Motto
„...la nécessité d’unir la politique de l’Europe, (…) un contact permanent,
organique pour arrêter notre politique commune (…) et qu’elle se manifeste
d’une manière indépendante(…) dans les questions mondiales et européennes”.
Charles de Gaulle
alla firma del Trattato Franco-Germano nel Élysée, 1963
I l pensiero del modello complesso dell’

integrazione europea ha fatto appello,
durante il tempo, agli accumuli culturali
dei vari popoli del continente ed ha
valorizzato tutto ciò che, in secoli, aveva
Guardando in questo senso l’Unione
Europea, possiamo facilmente renderci
conto che dall’aspetto economico è la
seconda grande soluzione di progresso in
Europa trovata dopo la Rivoluzione industriale,
dimostrato la sua efficienza, tutto ciò che e forse assistiamo al perfezionamento del
ha stimolato lo sviluppo globale della società. pensiero democratico, iniziato nel XIX
secolo.
* Lucrarea publicată reprezintă o secţiune din
comunicarea „La sussidiarietà: principio oppure
La costruzione man mano dell’Unione
strumento?” susţinută la Conferinţa interna- Europea è un confronto permanente, non
ţională: “Diritto e Religione – tra passato e solo di interessi economici e politici, ma
futuro” organizată de Università Roma Tor anche di idee giuridiche e filosofiche, la
Vergata, Facoltà di Giurisprudenza, Diparti- cui legittimità è data permanentemente
mento di Storia e Teoria del Diritto, 27-29 nov. dall’esame critico della pratica. Per
2008, Roma. regolare il meccanismo dell’esistenza e del
suo funzionamento, la costruzione comunitaria
21
POLITICI EUROPENE
Bianca Maria Carmen Predescu
ha fatto necessario la dimostrazione di non tocca l’identità degli Stati membri e

certi concetti totalmente condivise , che neanche la loro sovranità.
dovevano resistere alle più dure critiche è Nell’ambito dell’Unione Europea,
così, a sostenere la validità del modello sui l’insieme delle relazioni tra gli Stati membri
generis di organizzazione multilaterale del non si limita solo alla cooperazione, cosi come
continente. nel caso del resto delle organizzazioni in-
Le più delicate discussioni riguardante ternazionali, cosi come non tutti i rapporti tra
l’Unione Europea, sono quelle riferite alla gli Stati membri sono di integrazione.
sua natura giuridica. Molte tesi sono state Vista l’attuale costruzione basata sui tre
avanzate e ognuna contiene abbastanza piloni, i rapporti di integrazione sono specifici
argomenti e critiche che le possono essere solo alla Comunità, mentre il secondo pilone
portate. L’integrazione è un processo complesso dato dalla Politica Estera e di Sicurezza
che si realizza principalmente tramite il Comune e il terzo dato dalla Cooperazione
diritto, tramite la potere della norma giuridica in materia di Giustizia e di Affari Esteri si
con forza obbligatoria erga omnes. E un realizzano esclussivamente tramite rapporti
processo di sviluppo, la sua dinamica che di cooperazione. Una serie di particolarità
supera mezzo secolo mette in luce il date dall’applicazione diretta del diritto
carattere diverso e principalmente funzionale, comunitario e il suo incrocio a seconda dei
ciò che spiega le difficoltà apparse per rapporti con i sistemi giuridici nazionali, la
delineare la sua natura. In questa pratica moneta unica euro e le competenze della
consideriamo che si deve evitare il rischio Banca Centrale Europea nell’elaborazione
di andare al di la di ciò che gli stati della politica monetaria comune, prevista
vogliono stabilire tra di loro, perché ogni come una competenza esclusiva dell’ Unione
teoria è valida solo se è molto fedele alla Europea, mettono in luce il carattere di
realtà. organizzazione di integrazione o sopranazionale,
Una prima concezione è quella che deroga dalle regole comune dell’ orga-
relativa alla natura certa di organizzazione nizzazione internazionali, essendo l’unico
internazionale1. Partendo dalle condizioni esempio che può essere studiato in questo
della costituzione delle Comunità Europee senso e gode di un successo particolare ris-
tramite trattati internazionali che sono stati petto al resto degli argomenti di diritto
conclusi, trattati e firmati da parte degli Stati derivato.
partecipanti e, ulteriormente entrati in vigore La teoria diametralmente opposta è di
tramite il procedimento della ratifica, struttura federale2. La Federazione è stricto
secondo regole costituzionali degli Stati sensu uno Stato che gode dalla competenza
diventati membri, formalmente si sono messe delle competenze die Kompetenzkompetenz3
le basi delle organizzazioni internazionali. e non può essere contestato il fatto che all’
Viste le disposizioni della Convenzione di Unione Europea le mancano assolutamente
Vienna del 1969 riguardante il diritto dei gli elementi costitutivi dello Stato, che
trattati, costatiamo che le regole del diritto anche l’unità di cultura, di lingua, di storia,
internazionale pubblico in materia di costituzione di tradizioni, di religione e la coscienza
delle organizzazioni internazionali, come nazionale.
soggetti di diritto derivato, sono state L’Unione Europea resta uno spazio
rispettate esattamente. Le Comunità Europee eterogeneo, di una grande diversità, che
godono di competenze attribuite dagli Stati nonostante a questa realtà, ha conosciuto le
tramite trattati e la costruzione comunitaria più spettacolari realizzazioni nel creare una
solidarietà di fatto, quasi in tutti i campi
22
POLITICI EUROPENE
La natura dell’Unione Europea
della vita sociale, economica e politica. La tesi della struttura federalista è

Questo stadio dello sviluppo globale a criticabile, per il mancato di una Costituzione
livello regionale è stato possibile, in gran come atto fondamentale di diritto interno,
parte, grazie alle particolarità della costruzione gli Stati basandosi anche in presente sulla
europea, data dal rapporto tra le competenze conclusione di certi trattati internazionali,
attribuite alle Comunità e quelle originarie sul rispetto dell’identità degli Stati membri,
esercitate dagli Stati membri, la consacrazione ciò che, praticamente è più che la sovranità
del principio della sussidiarietà, la funzione e la qualità di soggetto di diritto nelle
legislativa esercitata dal Consiglio e dal Parlamento relazioni internazionali, la mancanza degli
Europeo simili al modello Bundesrat – organi centrali, della contiguità territoriale
Bundestag, il sistema di diritto comunitario e dell’unicità del potere che ci mostra che
integrato nei sistemi nazionali tramite il la strada fino ad una federazione è ancora
principio dell’applicazione diretta e primordiale lunga. Diversamente dallo Stato federale dove
degli atti comunitari, l’istituzione della Banca c’è un’unione di diritto costituzionale,
centrale Europea e i suoi attributi di politica l’Unione Europea resta un’unione di diritto
monetare comune, le nuove competenze nell’ internazionale, la tesi della costituzionalità
ambito della politica estera e di sicurezza, anche solo d’ordine funzionale resta
tutte mettendo in luce il modello federale. lontana dalla realtà7.
Lo scopo della costruzione non è dato Gli elementi di federalismo hanno dato
dalla costruzione di uno Stato, come nel vita alle nuove tesi come il federalismo
caso degli Stati Uniti dell’America, ma di parziale, prefederalismo, federalismo funzionale
uno sviluppo dinamico e multilaterale o federalismo multinazionale, è, dall’altra
degli Stati europei, nelle condizioni della parte queste ci permettono a descrivere di
mondializzazione. più un processo al posto di definire un’
L’idea di una struttura di questo tipo a entità giuridica.
livello dell’Europa era già apparsa sin dal La terza tesi, come anche le prime due,
periodo interbellico e dopo la guerra questa è che ha in vista le strutture politico –
stata rilanciata in vari termini, ritrovandosi giuridiche classiche, riconosciute così sul
nel discorso del primo ministro inglese piano del diritto internazionale e del diritto
Winston Churchill di Zurigo4 e nella interno degli Stati, è quella della confe-
concezione dei fondatori della Comunità derazione8. Dal punto di vista storico, la
Europea, Jean Monnet e Robert Schuman, confederazione ha dimostrato una minima
anche se questi non hanno messo mai in stabilità, le strutture inizialmente apparse
discussione la sparizione dello Stato nazione5. in Svizzera, Germania e America del Nord,
La concezione federalista si vede anche nei si sono sviluppate verso uno Stato federale.
documenti precursori all’adottamento dei Nel caso della confederazione, gli Stati
Trattati modificatori dopo l’anno 1986, partecipanti mantengono l’insieme dei diritti
come sono il progetto Spinelli6 e i documenti sovrani, meno quelli riguardanti la politica
delle Conferenze Intergovernative. Non essendo estera e la difesa che si esercitano a livello
condivisa dagli Stati, questa non ha trovato della confederazione, da questo punto di
una previsione espressa neanche nel vista, le Comunità Europee e soprattutto
Trattato di Maastricht e nemmeno nelle l’Unione Europea, costituita oggi dai tre
riforme post – Laeken date tramite il piloni, procede di una maniera inversa, in
Trattato che istituiva una Costituzione per quanto negli ambiti in cui il potere si
l’Europa e il Trattato di Lisbona. esercita al livello di confederazione esistono
rapporti di cooperazione, e negli ambiti
23
POLITICI EUROPENE
importanti della vita interna, gli Stati La concezione della cooperazione

esercitano in comune il potere di regolazione, intergovernativa del Piano Fouchet11 può
adottandosi documenti obbligatori con effetto portarci all’idea di unione reale. Questa si
diretto rispetto a questi. Solo l’estinzione caratterizza tramite un grado alto di inte-
delle competenze dell’ambito della politica grazione, una contiguità territoriale, l’unicità
estera e di sicurezza comune e il voto unanime del capo di Stato e delle istituzioni, del
dato in questa materia comporta una sistema di diritto e una personalità giuridica
similitudine con il sistema confederativo. propria, con il mantenere della personalità
Il procedimento legislativo complicato che giuridica degli Stati componenti. Le simili-
riunisce la Commissione, il Consiglio e il tudini paiono evidenti, soprattutto nei termini
Parlamento Europeo, organi scelti secondo dei Trattati modificatori di “un’unione
altri criteri rispetto all’assemblea che molto stretta”, “un’unione reale cresciuta”.
riunisce i capi di Stato o gli ambasciatori, il La sostanza di questa forma associativa di
voto con maggioranza qualificata dato all’ Stati da però la differenza specifica. Le
adozione degli atti obbligatori, l’applicazione competenze si esercitano soprattutto sul piano
prioritaria del diritto comunitario, la moneta delle relazioni internazionali, essendo una
unica e la politica monetaria comune ci mostra costruzione puramente interstatale, che
che l’Unione Europea, tramite il modo in cui non coinvolge i popoli e gli individui in un
è stata costruita, supera molto il modello processo democratico comune, e la storia
confederale, al quale si riferiva François ci mostra che tutti i casi di unione reale
Mitterand9 e comunque, qualsiasi riferimento non offrono un buon modo di sviluppo
a questo tipo di sviluppo associativo degli globale.
Stati, storicamente superato, è mancato La definizione della natura dell’Unione
d’interesse. Europea è molto difficile, in misura in cui
Una quarta teoria avanzata e quella si usano categorie giuridico – politiche
dell’unione di Stati10. Come forme associative sviluppate dal diritto internazionale pubblico
tra gli Stati si conoscono l’unione personale e dal diritto costituzionale. Questa realtà ha
e l’unione reale. L’unione personale ha portato ad avanzare delle soluzioni sui
acquisito un carattere strettamente storico, generis che risponderanno alle particolarità
essendo specifica ai secoli passati, conse- della costruzione comunitaria di tipo ibrido,
guenza della devoluzione successoria proprio “un oggetto politico non identificato”,
monarchica e non incontriamo nessun punto secondo il modo di esprimersi del presi-
di convergenza con l’Unione Europea, in dente della Commissione, Jacques Delors,
quanto manca sia la grande discontinuità e che appaiono anche grazie al suo multi-
di ordine statale e funzionale data dal lateralismo12, sotto l’aspetto degli Stati
mantenimento in totalità delle prerogative partecipanti, degli ambiti di azione e dei
sotto tutti gli aspetti da parte degli Stati mezzi d’azione che fanno difficile stabilire
membri della struttura associativa, che la loro natura.
anche l’unico elemento di comunità dato Una prima soluzione vuole mettere
dalla persona identica del sovrano che è di d’accordo le tendenze federaliste con le
essenza dell’unione personale. Il presiedere disposizioni dei Trattati che prevedono il
del Consiglio Europeo si realizza tramite la rispetto dell’identità degli stati nazioni e
rotazione e l’istituzione appartiene ad un propone il federalismo multinazionale13.
sistema complesso, pensato funzionalmente L’idea del rispetto degli Stati nazioni in
e secondo il principio dell’equilibrio degli una struttura che segue il modello federale
interessi in presenza. non è stata straniera ai fondatori Jean
24
POLITICI EUROPENE
Monnet e Robert Schuman, è stata sostenuta ha un “nucleo duro” e tutte queste consi-
costantemente da Jacques Delors con i derazioni sono apparse sul fondo della
termini “federazione degli Stati nazioni”, regolamentazione della cooperazione rafforzata
che anche dall’ex ministro di esteri tedesco e dell’applicazione della clausola di
Joschka Fischer14. E da notare che la flessibilità17.
giustapposizione del sintagma “Stati nazioni” La formula tedesca del nucleo duro e
secondo il termine “federazione” ha il quella dello sviluppo in più velocità e stata
ruolo di annullare qualsiasi concezione percepita dai paesi che hanno aderito dopo
federalista sull’Europa, la soluzione politico- il 2004 come essendole destinata, cosi come
giuridica condivisa permanentemente da non è stata bene ricevuta neanche dagli
tutti gli Stati membri. Stati del Sud. Questa è contro i principi
Dalla divisione del dibattito tra inter- comunitari e rischia il dirottamento dello
governativo e sopranazionale, dei nuovi scopo dell’Unione Europea, ciò che fa ad
orizzonti in termini di neofunzionalismo e non essere condivisa. La formula avanzata
neorealismo appaiono in ciò che riguarda nell’anno 1965 dal Presidente di CECO,
il processo dell’integrazione europea15. La Louis Armand e ripresa dai britannici, di
teoria funzionale e neofunzionale parte un’Europa à la carte può essere ritenuta
dall’idea che ci troviamo in presenza di solo in ciò che riguarda gli accordi parziali
una stretta cooperazione funzionale tra gli praticati in: industria – Airbus, Ariane, ricerca
Stati, in cui sono coinvolte le risorse e le applicata – Eureka, libera circolazione –
loro istituzioni, i tecnocrati gestiscono Schengen, monetaria – Trattato euro, e nei
razionalmente un’organizzazione specificamente limiti della clausola di flessibilità, ma non
funzionale che riunisce Stati nazioni di in misura in cui sostiene una geometria
dimensioni politiche ed economiche molto variabile dello sviluppi europeo, tesi
diverse. Avendo in vista la prosperità per il straniera al suo scopo.
beneficio collettivo, abbiamo una costruzione La natura dell’Unione Europea può
sociale, principalmente nell’ambito economico essere discussa solo a seconda del testo dei
che assicura la pace e la sicurezza, cioè uno Trattati e nei limiti dell’interpretazione
scopo politico chiesto dalle nuove realtà. teleologica, data dalla Corte di Giustizia e
Riferendoci a questa teoria, non accettata dagli Stati membri.
dobbiamo dimenticare che molte volte, Le Comunità Europee sono state
storicamente, è stata sostenuta per legitti- pensate come organizzazioni di integra-
mare vari regimi totalitari e per l’espansione zione, concezione mantenuta anche tramite
territoriale16, ciò che ci determina a invo- il Trattato sull’Unione Europea18 e man
care prudentemente le idee del funzionalismo, mano si approfondiva l’integrazione, il
anche se sotto l’aspetto dello stato di fatto rispetto dell’identità degli Stati membri
sorpreso, sembra corrispondere alla costru- diventa più esplicita19, ciò che dimostra
zione comunitaria. In altre parole, lo scopo che gli Stati membri non vogliono superare
dell’uso delle teorie funzionaliste ci spinge questo stadio. Istituzione con forte carattere
alla prudenza. integrativo, la Corte di Giustizia di Luxemburgo
Nelle condizioni dello sviluppo post – non ha superato la volontà degli Stati
Maastricht e dell’estensione dell’Unione riguardante la natura della Comunità, ma
Europea con 12 Stati, si parla più spesso di ha portato solo delle precisazioni, sopra-
‘un’integrazione differenziata’, di un’Europa ttutto in ciò che riguarda la natura del suo
“à la carte” con una “geometria variabile” diritto. Sin dall'inizio questa ha mostrato
che si può sviluppare in “più velocità”, che che abbiamo “un'organizzazione intersta-
25
POLITICI EUROPENE
tale autonoma”20, dotata con un sistema di gode della competenza delle competenze
diritto proprio, diverso dai sistemi nazionali e per poter considerarla struttura federativa.
dal diritto internazionale, i Trattati di Roma La Corte ha pronunciato più decisioni
mettendo le basi di un'esercitazione in riguardanti la natura del diritto comuni-
comune del potere di regolamentazione da tario, e, nelle tre riconosciute con il termine
parte degli Stati, vista dalla Corte di Giustizia di solange si afferma che tanto tempo che
come un “trasferimento di attribuzioni queste non assicurano una protezione suffi-
dagli Stati alla Comunità”21, potere di cui ciente dei diritti fondamentali, l’istanza
godono le Comunità e l'Unione, essendo suprema tedesca si riserva il diritto di
sempre guardata dagli Stati come un atto controllare I documenti comunitari dalla
di attribuzione di competenze22. prospettiva del diritto tedesco29, ma anche
Mantenendosi l’identità e la sovranità per il periodo in cui il diritto comunitario
degli Stati, l’integrazione da vita ad un assicura una protezione a livello globale dei
“interesse generale comunitario, un interesse diritti fondamentali30 o solo tramite una coope-
comune”23 e gli Stati hanno l’obbligo “di razione giudiziaria con la Corte Europea31.
tener conto in modo plenario dall’interesse Notiamo che il Tribunale Federale Costitu-
comunitario”24. zionale attenua la concezione monista dei
La clausola di flessibilità introdotta sistemi nazionali di diritto riguardante il
tramite il Trattato di Maastricht e la coope- rapporto tra queste e il diritto comunitario,
razione rafforzata che ricevono una regola- in questo senso procede la maggioranza
mentazione più esplicita25 hanno aperto delle corti costituzionali che istituiscono la
l’orizzonte di uno sviluppo dinamico, l’Unione gerarchia: Costituzione – Trattati comunitari
Europea essendo il campo di varie riso- – Legge.
luzioni novativi politici e giuridici nel La Costituzione della Francia, riesa-
contesto dell’intensificazione delle relazioni di minata in 2008 nelle condizioni del Trattato di
solidarietà e di integrazione tra gli popoli e Lisbona32, mantiene un’evidente concezione
gli Stati europei26. interstatale che ritroviamo anche nelle
In questo contesto, gli Stati membri decisioni del Consiglio Costituzionale il
non possono azzardarsi in ciò che riguarda quale qualifica l’Unione come “organizzazione
la natura della costruzione comunitaria, internazionale dotata permanentemente con
l’idea di organizzazione internazionale di personalità giuridica e investita con poteri
integrazione essendo comune a tutte le di decisione in seguito al trasferimento di
previste costituzionali e alle interpretazioni competenze consentito dagli Stati membri”33
date dalle Corti Costituzionali europee. che non si confonde con il trasferimento di
La Costituzione della Germania, riesa- sovranità, che non ha operato conforme-
minata in 1992 nelle condizioni delle mente ai trattati. Nelle condizioni delle regola-
riforme del Trattato di Maastricht, ha dato mentazioni del Trattato di istituire una Costi-
una regolamentazione ampia riguardante tuzione per l’Europa, l’istanza francese afferma
la partecipazione sui principi federativi, che l’atto sottoposto alla ratificazione è un
sociali e democratici alla costruzione co- trattato e la costituzializzazione è allonta-
munitaria27. La Corte Costituzionale di nata tramite le disposizioni degli articoli 1
Karlsruhe ha dato un’interpretazione mini- – 5 che stabiliscono le relazioni tra
malista, qualificando l’Unione Europea come l’Unione e gli Stati membri34.
un’associazione di Stati Staatenverbunden La Costituzione della Romania riesa-
di diritto internazionale28, fatto che non minata in ottobre 2003 nelle condizioni
dell’elaborazione del Trattato costituzionale e
26
POLITICI EUROPENE
nel momento della finalizzazione dei limitazione dell’esercizio dei diritti sovrani,
Trattati di adesione, trasmette una forte senza quali lo scopo inseguito nelle rela-
concezione interstatale35, natura di organizzazioni internazionali non può essere toccato41.
zione internazionale risulta dalla prima comma, Nella sentenza Frontini del 1973, La Corte
ma anche dall’economia dell’intero testo Costituzionale si è pronunciata sul carattere di
dell’articolo 148. organizzazione internazionale43 che sulla
Il sistema di diritto romeno trasmette priorità dell’ordine costituzionale interna
la concezione monista, così come prevede rispetto a quella comunitaria43. L’espressione
art. 11 comma 2 della Costituzione, princi- limitazioni di sovranità è stata interpretata
palmente gli atti internazionali ai quali la come una condizione della collaborazione
Romania è parte, ratificati conformemente internazionale alla conclusione dei Trattati
agli ordini costituzionali romeni, fanno di Roma e di Parigi, mentre le norme co-
parte dal diritto interno36. In questa situa- munitarie si applicano nel diritto interno
zione si trova anche il Trattato di adesione come atti esecutivi che compiono le dispo-
della Romania e della Bulgheria, firmato il sizioni dei trattati, fatto che risulta dal con-
25 aprile 2005, ratificato dal Parlamento tenuto dell’art. 117 comma 1 della Costituzione44.
della Romania, nelle Camere riunite in Simili disposizioni costituzionali incon-
Seduta solenne del 24 maggio 2005, tra- triamo anche nell’art. 93 della Costituzione
mite la Legge no. 157 ed entrato in vigore della Spagna45 riguardante la quale, il
il 1 gennaio 2007. La legge fondamentale Tribunale Costituzionale ha affermato che
rispetta la gerarchia Costituzione – Trattato ci troviamo in presenza di un processo di
– Legge ed introduce tramite l’art. 20 la attribuire di competenze e non di cedere o
regola della legge più favorevole in ciò che di estensione di diritti46, questo sistema di
riguarda i diritti e le libertà dei cittadini, diritto fa l’applicazione della concezione
caso in cui la legge romena prevale in una monista47 con il riconoscimento dell’auto-
gara con qualsiasi norma giuridica37. nomia del diritto comunitario.
La Corte Costituzionale della Romania Nel sistema di diritto austriaco una re-
non si è pronunciata ancora sulla natura golamentazione molto dettagliata48 di or-
dell’Unione Europea, ma vedendo il testo dine costituzionale fissa la partecipazione
molto chiaro non si può dare un’altra inter- del paese alle strutture dell’Unione Europea.
pretazione. La Corte si è pronunciata sugli Il diritto inglese, in cui la sovranità è
atti di implementazione delle direttive38 e esercitata dal Parlamento, condivide chiarissimo
costata che le norme nazionali sono con- la concezione dualista e per questa causa
forme alle regolamentazioni comunitari39 e ha accettato difficilmente la decisione della
in certi casi fa un’applicazione diretta delle Corte di Giustizia pronunciata nel caso di
disposizioni dell’art. 87 e 88 CEE e snoda Factortame49 conformemente alla quale
sul fondo l’eccezione di non costituzio- anche senza un Atto del Parlamento che
nalità con la quale è stata notata40, ritenendo produce effetti nel diritto interno, insieme
così i trattati come atti di diritto interno. all’adesione alle Comunità, gli atti obbli-
La Costituzione dell’Italia, elaborata gatoriamente adottati nell’ambito delle isti-
dopo la guerra e nelle condizioni dell’ tuzioni, si applicano direttamente negli Stati
acquisto della qualità di membro dell’ membri50. La decisione ha fissato la com-
Organizzazione delle Nazioni Uniti, nell’ petenza delle istanze britanniche di giu-
art. 11 trasmette la concezione della costituzione dicare soprattutto secondo il diritto comu-
di un’organizzazione internazionale, che nitario, anche se questo vuol dire lo svia-
suppone nello stesso tempo anche una mento dell’applicazione della legge inglese,
27
POLITICI EUROPENE
fatto che non era da concepire in common effort d’unification nationale; on ne saurait
law e, in tempo, ha portato all’erosione del songer à les effacer…Il ne s’agit pas de
potere supremo del Parlamento, come fusionner des États, de créer un super État…car
principio costituzionale fondamentale. nos États européens sont une réalité historique
et il serait pshyologiquement impossible de les
faire disparaître.” da Pour l’Europe, éd. Nagel
ote Paris, 1990 citato da: Jean-Marc Favret, Droit
1
Vedersi: Claude Blumann, Louis Dubouis, et pratique de l’Union européenne, Gualino
Droit institutionnel de l’Union européenne, ed. éditeur, Paris, 2003, p.58.
Juris-Classeur, Paris, 2004, p.36, Jean-Marc 6
Altiero Spinelli (1907-1986), uomo politico e
Favret, Droit et pratique de l’Union européenne, scrittore italiano, considerato „il padre” del fede-
Gualino éditeur, Paris, 2003, p.39-44, Manuel ralismo in Europa per la costituzione del Movi-
Diez de Velasco Vallejo, Les organizations mento Federaliste Europeo nel 1943, per il contri-
internationals, ed. Economica, Paris, 1999,p. buto politico come membro del Parlamento
19-21, p.74-86, Mattias Herdegen, Europarecht, italiano, della Commissione e del Parlamento
Verlag C.H.Beck, München, 2003, p.58-61, Europeo, il progetto che ha il suo nome era la
Peter Fischer, Heribert Franz Köck, Margit base per l'adozione de Atto Unico Europeo.
Maria Karollus, Europa Recht, Linde Verlag, 7
La tesi della costituzionalisazione funzionale
Wien, 2002, p. 330-331. evitando l’aspetto instituzionale era sostenuta
2
Vedersi: Claude Blumann, Louis Dubouis, durante il XXIII-simo Congresso della
Droit institutionnel de l’Union européenne, ed. Federazione Internazionale di Dirito Europeo
Juris-Classeur, Paris, 2004, p.36-37, Jean-Marc che e successo nel maggio a.c. in Linz dal
Favret, Droit et pratique de l’Union euro- Rapporto insituzionale Pieter van Nuffel,
péenne, Gualino éditeur, Paris, 2003, p.56-57, consigliere giuridico del Servizio giudiziale
Claude-Albert Colliard, Institutions des relations della Commissione con rispetto ale sessioni del
internationals, Dalloz, Paris, 1990, p. 93-108, Congresso FIDE 2008 Linz e soprattutto alla
Margot Horspool, European Union Law, prima sezzione dove si sono dibattiti problemi
Oxford University Press, 2003, p. 8-9, Peter istituzionali, a vedere : Heribert Franz Koeck,
Fischer, Heribert Franz Köck, Margit Maria Margit Maria Karollus, Preparing the European
Karollus, Europa Recht, Linde Verlag, Wien, Union for the Future?, FIDE XXIII Congress
2002, p. 40-41, Tony Storey, Chris Turner, Linz 2008, ed. Nomos, Wien, 2008. In
Unlocking EU Law, Hodder Arnold, 2005, p. riferimento ai problemi di dirito europeo
30-31. dibattiti e i opinioni di alcuni partecipanti, a
3
Vedersi: Peter Fischer, Heribert Franz Köck, vedere: Bianca Maria Carmen Predescu, Ştefan
Margit Maria Karollus, Europa Recht, Linde Deaconu, „Uniunea Europeană la orizontul
Verlag, Wien, 2002, p. 352-353. Mileniului III- Lucrările celui de al XXIII-lea
4
Nel discorso dato dal primo ministro inglese Congres al Federaţiei Internaţionale de Drept
Winston Churchill a Zurich nel 1945, lui ha European (FIDE)”, in Pandectele Române, nr.
mostrato che: „We must build a kind of United 7 / 2008, p. 243-254.
States of Europe…The structure of the United 8
Vedersi: Claude-Albert Colliard, Institutions
States of Europe, if well and truly built, will be des relations internationals, Dalloz, Paris,
such as to make hte material strength of a 1990, p. 85-94, Claude Blumann, Louis Dubouis,
single state less important.” Citato da : I Ward, Droit institutionnel de l’Union européenne, ed.
A Critical Introduction to European Law, Juris-Classeur, Paris, 2004, p.37-38, Jean-Marc
Butterworths, 1996, p. 6-7, citato da : Tony Favret, Droit et pratique de l’Union européenne,
Storey, Chris Turner, Unlocking EU Law, Gualino éditeur, Paris, 2003, p.57-58.
Hodder Arnold, 2005, p. 3. 9
Vedersi: Jean-Marc Favret, Droit et pratique
5
In riferimento alle Comunitta recentemente de l’Union européenne, Gualino éditeur, Paris,
costituite, Robert Schuman ha notato: “Les 2003, p.58. L'autore mostra che il presidente
frontières politiques sont nées d’une evolution Mitterand considerave meno la situazione del
historique et ethnique respectable, d’un long Consiglio del Europe quando faceva queste
28
POLITICI EUROPENE
13
affermazioni, sua vocazione federalista era Vedersi: Jean-Marc Favret, Droit et pratique
evidentemente meno limitata. Personalmente, de l’Union européenne, Gualino éditeur, Paris,
osserviamo che i risponsabili politicamente 2003, p.58-59.
14
degli Stati membri evitano qualsiassi riffe- Le sue idee di un Europa federale, come il
rimento al modello federale e puo darsi che in modello tedesco e le particolaritta di un
questo contexto e nata la comparazioen con acostruzione cosi sono sate esposte nel discorso
una federazione si stati, del tippo asociativvo di del Humboldt Universität, di maggio 2000.
15
dirito internazionale che presenta pero le piu Vedersi: Paul Craig, Gráinne de Búrca, EU
pocche rassomiglianze con la struttura dell’ Law – text, cases and materials, Oxford
Unione Europeo. University Press, 2003, p.4-7.
10 16
Vedersi: Claude Blumann, Louis Dubouis, Pensiamo anche ai patti militari tra Austria e
Droit institutionnel de l’Union européenne, ed. Prussia, la formazione del Reich Tedesco,
Juris-Classeur, Paris, 2004, p. 38-39, Claude- situazioni annalizzati nel: Peter Fischer, Heribert
Albert Colliard, Institutions des relations Franz Köck, Margit Maria Karollus, Europa
internationales, Dalloz, Paris, 1990, p. 78-82, Recht, Linde Verlag, Wien, 2002, p. 6.
17
Mattias Herdegen, Europarecht, Verlag C.H. Vedersi: Jean-Marc Favret, Droit et pratique
Beck, München, 2003, p.66-69. de l’Union européenne, Gualino éditeur, Paris,
11
Christian Fouchet, uomo politico francese, 2003, p. 61-63.
18
amico vicino de Presidente Charles de Gaulle, Le piu importante disposizioni relative alla
ha ellaborato il Progetto per una unione politica natura dell’Unionesono incontrate nel art. 6
europea, presentato in un primo variante nel 2 TUE, nel quale dopo le disposizioni integrativi,
novembre 1961 ed in una seconda nel 18 nella linea 3 introdotto per L’art. F del Trattato
gennaio 1962, una costruzione soppranaziona- di Maastricht mostra per la prima volta che
lizzata fortemente, per i parteneri europei di „L’Unione respetta l’identita nazionale degli
quel momento: Germania, Italia, Belgio, Stati membri, i sistemi di governare dei quali
L'Olanda e Lussemburgo. Il Progetto e stato sono fondamentati su pricipii democratici”,
scartato per la opposizione del Belgio e L’ qualo che illimina qualsiassi intenti federalisti.
19
Olanda, pero e stato la basi dell’adopzione nel Quando faciamo quasta affermazione,
1963 del Trattato Franco-Germano che ha consideriamo „L’articolo 3a introdoto per il
istituito la cooperazione indisolubile di questi Trattato di Lisbona nel quale si dispone : (1)
due paesi. Sono mommorabile le parole del Al conforme del art 3b, qualsiassi competenza
Presidente Charles de Gaulle alla firma del che non e atttribuita al Unione Europeo per i
Trattato nel Élysée „que l’Europe ne saurait se trattati appartiene agli Stati membri. (2) L’
construire sans une entente directe entre la Unione rispetta la egalita degli stati membri nel
France et l’Allemagne... En résumé, je suis rapporto con i trattati, e anche la loro identita
d’accord avec vous sur la nécessité d’unir la nazionale, inerente ale loro strutture politiche e
politique de l’Europe, c’est-à-dire la politique costituzionale fundamentale, inclusive in ris-
fédérale et celle de la République française, un petto all’autonomia locale e regionale. Questa
contact permanent, organique pour arrêter notre rispetta le funzione esenziale dello Stato e,
politique commune. Je souhaite que cette sopratutto, quelle che hanno comme aggetto
politique soit la nôtre et qu’elle se manifeste assicurare l’'integrità territorialel, el manten-
d’une manière indépendante à l’égard des imento del ordine pubblico e la defensa della
Américains, dans les questions mondiales et securita nazionale. Sopratutto, la securita nazio-
européennes”. nale rimane la risponsabilita esclusiva di og-
12
In riferimento ala nozione di multilateralismo nuno Stato membro. (3) In basi al principio
nel senso della costruzione cumunitare e le sue della cooperazione loiale, L’Unione e gli Stati
particolaritta, a vedere: Peter Fischer, Heribert membri si rispetano e si aiutano reciproco per
Franz Köck, Margit Maria Karollus, Europa cumplire gli missioni che risultano dei Trattati.
Recht, Linde Verlag, Wien, 2002, p. 40-42. Gli Stati membri adoptano qualiasi misura
generale o speciale per assigurare il compi-
mento della obblighi che risultano dei docu-
29
POLITICI EUROPENE
menti delle istaituzioni del Unione. Gli Stati zioni di essa e essercitare queste competenze
membri facilitano il adempimento dell’Unione applicando le disposizioni rispettivi dei trattati,
delle sue missioni e si astenono da prendere nei limiti e conforme ai procedimenti previsti in
qualsiassi misura che puo mettere in pericolo la questo articolo, e nei articoli 280 A-280 I dal
realisazione dei aggetivvi del Unione”. Trattato relativo alle funzioni dell’Unione
20
CJCE, 5 febraio 1963, Van Gend en Loos, Europeo.
causa 26/62. I modi di cooperazione consolidata vogliono
21
CJCE, 15 giuglio 1964, Costa c ENEL, causa favorizzare la realizzazione degli oggetivi dell’
6/64 . Unione, la difensa delle loro interesii, e di con-
22
Modificando il Trattato CEE, L’ art. 3b del solidare del processo di integrazione. Queste
Trattato di Maastricht trasmettono questa califi- sono aperte in tutti momenti per tutti gli Stati
cazone nei termini “La Communità attua nelle membri, cpnforme al art. 280 C dal Trattato
limite delle competenze che le sono conferite e relativo alle funzioni dell’UnioneEuropeo. (2)
dei oggetivvi che le sono attribuite per il pre- La decisione che autorizza una forma di coope-
sente trattato. Negli domeni che non sono di razzioen rafforzata e adottata dal Consiglio nel
sua essclusiva competenza, La Communità ultima istanza , quando questo stabilisce che gli
interviene, conforme al principiu di sussidia- oggetivi seguiti attraverso questa cooperazione
rietà, soltanto nel caso e nella misura nella non possono essere compiute in un periodo
qualle gli oggetivi dell’azione preconizzato non resonabile dal Unione, nella sua interezza, e
possonno essere realizzate in un modo soddis- nelle condizioni nelle qualle al meno 9 stati
facente degli Stati membri, pero possono essere membri pastecipano a essa. Il Consiglio decide
realizzate meglio ad un livello communitario conforme alla procedura prevista dal art. 280 D
date le dimensioni o gli effecti dell’azzione pre- dal Trattata relativo alla funzione dell’Unione
conizzzato”. Europeo. (3) Tutti i membri del Consiglio
La volonta degli stati si vede piu chiaramente possono partecipare ai dibattiti , pero al voto
negli Trattati di riforma, l’art. 3b dal Trattato di partecipano solalemte i membri del Consiglio
Lisbona mostrando che: „ (1) La delimitazione chi rappresentato gli Stati membri partecipanti
delle competenze dell’Unioneè governata dal ad una forma di cooperazione rafforzata. Le
principio dell’assegnazione. L’ esercizio di queste modatila del voto sono previste dal art. 280 E
competenze e reglementata dei principii di dal Trattato relativo alle funzione dell Unione
sussidiarietà e proporzionalità. (2) In basi al Europeo. (4) I documenti addottati dentro di
principio dell’ assegnazione, l’Unione Europeo una form di cooperazione rafforzata sono obbli-
attua soltanto nelle limite delle competenze che gatorii solamente per gli Stati membri parte-
gli sono state assegnate dagli stati membri cipanti. Queste non sono considerate come acquis
attraverso trattati per realizare gli oggetivi che devono essere accettate dagli Stati can-
stabilite per questi trattati. Qualsiassi compe- didati all’Unione Europeo”.
26
tenzia che non e assegnata al Unione per i In rifferimento alla carraterisazione dell’
trattati appartienne agli Stati membri.” Unione Europeo nello stato attuale, vedersi: Araceli
23
CJCE, 26 giugno 1958, Camera sindicale Mangas Martin, Diego J. Liñán Nogueras,
della siderurgia francese, causa 9/57 e CJCE, 10 Instituciones y Derecho de la Unión Europea,
giuglio 1980, Commissione c. Regno Unito, Editorial Tecnos, Madrid, 2006, p.68-71.
27
causa 32/79. La Costituzione della Repubblica Federale
24
CJCE, 20 settembre 1990, Commissione c. Tedesca ha dedicato un articolo derattato in 7
Germania, causa 5/89. linee, che si completano con altre disposizioni
25
Il trattato di Lisbona, modificando il Trattato ampli relative alla partepicazione al Unione
dell’Unione Europeo per l’art. 10 dispone in Europeo. Questo e il contenuto del art. 23 linea
questo senso: 1. „Grundgesetz für die Bundesrepublik
„(1) Gli stati membri che vogliano stabilire tra Deutschland, Artikel 23 - Europäische Union –
di loro una forma di cooperazione consolidata Grundrechtsschutz – Subsidiaritätsprinzip - (1)
dentro le competenza non-esclusive dell’ Zur Verwirklichung eines vereinten Europas
Unione Europeo possono applare alle istitu- wirkt die Bundesrepublik Deutschland bei der
30
POLITICI EUROPENE
30
Entwicklung der Europäischen Union mit, die Nella decisione conosciuta sotto il nome di
demokratischen, rechtsstaatlichen, sozialen und Solange II nel 1986 la Corte afferma : „Solange
föderativen Grundsätzen und dem Grundsatz die Europäischen Gemeinschaften, insbesondere
der Subsidiarität verpflichtet ist und einen die Rechtsprechung des Gerichtshofs der
diesem Grundgesetz im Wesentlichen Gemeinschaften, einen wirksamen Schutz der
vergleichbaren Grundrechtsschutz gewährleistet. Grundrechte gegenüber der Hoheitsgewalt der
Der Bund kann hierzu durch Gesetz mit Gemeinschaften generell gewährleisten, der
Zustimmung des Bundesrates Hoheitsrechte dem vom Grundgesetz als unabdingbar
übertragen. Für die Begründung der Europäischen gebotenen Grundrechtsschutz im wesentlichen
Union sowie für Änderungen ihrer vertraglichen gleichzuachten ist, zumal den Wesensgehalt
Grundlagen und vergleichbare Regelungen, durch der Grundrechte generell verbürgt, wird das
die dieses Grundgesetz seinem Inhalt nach Bundesverfassungsgericht seine Gerichtsbarkeit
geändert oder ergänzt wird oder solche über die Anwendbarkeit von abgeleitetem
Änderungen oder Ergänzungen ermöglicht Gemeinschaftsrecht, das als Rechtsgrundlage
werden, gilt Artikel 79 Abs. 2 und 3.” textul este für ein Verhalten deutscher Gerichte und
conform site-ului Bundesrat. Behörden im Hoheitsbereich der Bundesrepublik
28
In rispetto alla decisione del 12 octobre 1993 Deutschland in Anspruch genommen wird,
della Corte di Karlsruhe, a vedere: Claude nicht mehr ausüben und dieses Recht mithin
Blumann, Louis Dubouis, Droit institutionnel nicht mehr am Maßstab der Grundrechte des
de l’Union Européenne, ed. Juris-Classeur, Grundgesetzes überprüfen; entsprechende
Parigi, 2004, p.39. Queste decisione ha dato via Vorlagen nach Art. 100 Abs. 1 GG sind somit
ad una teoria conturata nel dirito tedesco, nella unzulässig“. BVerfGE 73, 339 (387) –
qualle si mostra che siamo piutosto nella pre- „Solange II“.
31
senza di un associazione di Stati sui generis Nella decisione conosciuta sotto il nome di
„Staatenverbindung sui generis”, con un con- Solange III o Maastricht, nel 1986 la Corte
tenuto distincto dal resto delle organisazioni Costituzionale afferma: „Auch Akte einer besonderen,
internazionali, per il modello integratore in von der Staatsgewalt der Mitgliedstaaten
parte seguito. Per quaste teoria e la nozione di geschiedenen öffentlichen Gewalt einer
„Staatenverbund” o di „Staatenbund” a vedere : supranationalen Organisation betreffen die
Peter Fischer, Heribert Franz Köck, Margit Grundrechtsberechtigten in Deutschland. Sie
Maria Karollus, Europa Recht, Linde Verlag, berühren damit die Gewährleistungen des
Wien, 2002, p. 332-333. Grundgesetzes und die Aufgaben des BVerfG,
29
Nella decisione conosciuta sotto il nome di die den Grundrechtsschutz in Deutschland und
Solange I pronunciata dal Tribunale Federale insoweit nicht nur gegenüber deutschen
Costituzionale nel 1974 si afferma: „Solange Staatsorganen zum Gegenstand haben
der Integrationsprozeß der Gemeinschaft nicht (Abweichung von BVerfGE 58, 1 [27]).
so weit fortgeschritten ist, daß Gemeinschaftsrecht Allerdings übt das Bundesverfassungsgericht
auch einen von einem Parlament beschlossenen seine Gerichtsbarkeit über die Anwendbarkeit
und in Geltung stehenden formulierten Katalog von abgeleitetem Gemeinschaftsrecht in
von Grundrechten enthält, der dem Grund- Deutschland in einem „Kooperations verhältnis“
rechtskatalog des Grundgesetzes adäquat ist, ist zum Europäischen Gerichtshof aus, in dem der
(...) die Vorlage eines Gerichts der Bundesre- Europäische Gerichtshof den Grundrechtsschutz in
publik Deutschland an das Bundesverfassungsgericht jedem Einzelfall für das gesamte Gebiet der
im Normenkontrollverfahren zulässig und Europäischen Gemeinschaften garantiert, das
geboten, wenn das Gericht die für es Bundesverfassungsgericht sich deshalb auf eine
entscheidungserhebliche Vorschrift des generelle Gewährleistung der unabdingbaren
Gemeinschafts rechts in der vom Europäischen Grundrechtsstandards (vgl. BVerfGE 73, 339
Gerichtshof gegebenen Auslegung für [387] ) beschränken kann“. BVerfGE 89, 155
unanwendbar hält, weil und soweit sie mit (175) – „Maastricht“.
32
einem der Grundrechte des Grundgesetzes L’art. 88-1 disponne: “(1) La République
kollidiert“. BVerfGE 37, 271 – „Sonange I”. participe aux Communautés européennes et à
31
POLITICI EUROPENE
l'Union européenne, constituées d'États qui ont costitutivi dell’Unione Europeo, col scopo di
choisi librement, en vertu des traités qui les ont trasferrire alguni attribuizioni alle istituzioni
instituées, d'exercer en commun certaines de communitarii, come pure l’esercizio in comune
leurs compétences. (2) Elle peut participer à con gli altri stati membri delle competenze
l'Union européenne dans les conditions prévues previste di questi trattati, si fa attraverso una
par le traité de Lisbonne modifiant le traité sur legge adottata in seduta comune della Camera
l'Union européenne et le traité instituant la dei Comuni e il Senato, con una maggioranza
Communauté européenne, signé le 13 décembre de 2/3 del numero dei deputat e senatori. (2)
2007.” Il texto redatto e stato preluato dal sitio Come consequenza dell’adesione, le dispo-
di internat della Corte Costituzionale della sizioni dei trattati costitutivi dell’Unione
Repubblica Francese. Europeo, come pure le altre regole comunitare
33
In rispetto alla decisione del Consiglio Costi- di carratere obligatorio, hanno priorita di fronte
tuzionale, vedersi: Claude Blumann, Louis alle disposizioni contrari dentro le leggi interni,
Dubouis, Droit institutionnel de l’Union col rispetto delle disposizioni dell atto di
Européenne, ed. Juris-Classeur, Paris, 2004, p. adesione. (3) Le disposizioni dei paragrafi (1) e
39-40. (2) si applicano in conseguenza anche per
34
Il Consiglio Costituzionale, nel 19 novembre l’adesione ai documenti di rivalutazione dei
2004, in rispetto al Trattato per istituire una trattati costitutivi dell’Unione Europeo. (4) Il
Costituzione per l’Europa ha deciso : “Consi- Parlemento, Il Presidente della Romania, il
dérant, en premier lieu, qu'il résulte des Giverno e l’autorita giudiziaria garantiscono
stipulations du traité soumis au Conseil l’adempimento delle obblighi risultati dal atto
constitutionnel, intitulé « Traité établissant une dell’adesione e dalle disposizioni del paragrafo
Constitution pour l'Europe », et notamment de (2). (5) Il Governo trasmite alle due Camre del
celles relatives à son entrée en vigueur, à sa Parlamento i progetti dei documenti di carattere
révision et à la possibilité de le dénoncer, qu'il obbligatorio prime che queste subiscano
conserve le caractère d'un traité international l’approvazione della istituzioni dell’Unione
souscrit par les Etats signataires du traité Europeo.” La Costituzione di Romania nel suo
instituant la Communauté européenne et du stato inizale e stata addotata nella seduta
traité sur l'Union européenne ; / Considérant, en dell’Assemblea Cosituante del 21 novembre
particulier, que n'appelle pas de remarque de 1991, e stata pubblicata nel Monitor Ufficiale
constitutionnalité la dénomination de ce di Romania, Prima Parte, numero. 233 dal 21
nouveau traité; qu'en effet, il résulte notamment novembre 1991 ed e entrata in validita dopo
de son article I-5, relatif aux relations entre essere approvata per referendum nazionale nel
l'Union et les Etats membres, que cette 8 dicembre 1991. E stata cambiata e completata
dénomination est sans incidence sur l'existence per la Legge di rivalutazione della Costituzione
de la Constitution française et sa place au di Romania. Questa e stata cambiata e comple-
sommet de l'ordre juridique interne;/Consi- tata attraverso la legge di rivalutazione della
dérant, en second lieu, qu'aux termes de l'article Costituzione di Romania numero 429/2003,
88-1 de la Constitution: «La République parti- pubblicata nel Monitor Ufficiale di Romania
cipe aux Communautés européennes et à Prima Parte , numero 758 dal 29 ottobre 2003,
l'Union européenne, constituées d'Etats qui ont ripubblicata dal Consiglio Legislativo, in basi al
choisi librement, en vertu des traités qui les ont art. 152 della Costituzione, per mettere al
instituées, d'exercer en commun certaines de giorno i nomi e dandoli ai texti nuovi numeri.
leurs compétences» ; que le constituant a ainsi La legge di rivalutazione della Costituzione
consacré l'existence d'un ordre juridique commu- Rumena numero 429/2003 e stata approvata
nautaire intégré à l'ordre juridique interne et per il referendum nazionale dal 18-19 ottobre
distinct de l'ordre juridique international”. 2003 ed e entrata in validita nel 29 ottobre
35
Nel titolo VI Integrazione Euro-Atlantica, 2003, la date della pubblicazione nel Monitor
l’art. 148 – Integrazione nel Unione Europeo si Ufficiale di Romania, Prima Parte, numero 758
afferma: dal 29 ottobre 2003 della Decisione della Corte
”(1) L’adesione di Romania ai trattati Costituzionale numero 3 dal 22 ottobre 2003
32
POLITICI EUROPENE
39
per confermare il risultato del referendum Vedersi, in questo senso la Decisione nr. 191
nazionale dal 18-19 ottobre 2003 relativa alla dal 28 febbraio 2007, la Decisione nr. 1199 dal
legge di rivalutazione della Costituzione di 19 dicembre 2007, la Decisione nr. 277 dal 11
Romania. marzo 2008 e la Decisione nr. 547 dal 15
36
L’art. 11 della Costituzione, nella sua maggio 2008, che possono essere consultate sul
integralita disponne: ”(1) Lo stato rumeno si sitto ufficiale della Corte Costituzionale.
40
obbliga a soddisfare esattamente e con buona E il caso della Decisione nr. 59 dal 17 genaio
fede le obblighi che li incumbano dali trttati ai 2007, quando, nella risoluzione della notifica di
quali sono parti. (2) I trattati ratificati dal non-costituzionalita relativa alle disposizioni
Parlamento, conforme alla legge, sono parte nel del art. 1 e 3 della Legge relativa all’appro-
dirito interne. (3) Nel caso di un trattato al vazione di qualche misura finanziaria per pe
quale Romania sarra parte contienne dispo- imprese piccole e medie dall’industria della
sizioni contrarii alla Costituzione, sua ratifiica birra, la Corte applica sul fondo delle dispo-
passera solamente doppo la rivalutazione della sizioni del art. 87 e 88 CEE. Le considerente
Costituzione”. della soluzione possono essere consultate sul
37
Il texto della Costituzione dispone: “(1) Le sitio ufficiale della Corte Costituzionale.
41
disposizioni costituzionali relative ai diriti e L’art. 11.”L’Italia ripudia la guerra come
lebarta dei cittadini sarrano inetrpretate e strumento di offesa alla libertà degli altri popoli
applicate conforme alla Dichiarazione Universale e come mezzo di risoluzione delle controversie
dei Diriti Umani, con i patti e con li altri trattati internazionali; consente, in condizioni di parità
ai quali Romania e parte. (2) Si esitono con gli altri Stati, alle limitazioni di sovranità
discordanze tra i patti e i trattati relativi ai diriti necessarie ad un ordinamento che assicuri la
fundamentali del uomo, ai quali Romania e pace e la giustizia fra le Nazioni; promuove e
parte, e le leggi interni, hanno priorita le favorisce le organizzazioni internazionali ri-
disposizioni internazionali , eccetando il caso volte a tale scopo”.
42
della Costituzione o leggi interni contenando In questo senso la sentenzia Frontini c.
disposizioni piu favorevole”. Amministrazione delle Finanze afferma:
38
Nel senso della Costituzione di Roamnia , “Questa formula legittima le limitazioni dei
queste sono misure legislative che risultano poteri dello Stato in ordine all'esercizio delle
dell’applicazione dei trattati ai quali nostro funzioni legislativa, esecutiva e giurisdizionale,
paese e parte, e in questo senso, con riguardo quali si rendevano necessarie per la istituzione
alla notifica delle Camere l’art. 75 parragrafo 1 di una Comunità tra gli Stati europei, ossia di
disponne: “Sono soggeto di dibattiti col scopo una nuova organizzazione interstatuale, di tipo
di essere addottati nella Camera dei Deputati, sovranazionale, a carattere permanente, con
come prima Camera notificata, i progeti di personalità giuridica e capacità di rappresen-
legge e i proposti leggislativi per la rattifica dei tanza internazionale.” “Così deciso in Roma,
trattati o altri accordi internazionali e delle nella sede della Corte costituzionale, Palazzo
misure legislative che risultano dall’applica- della Consulta, il 18 dicembre 1973. Depositata
zione di questi trattati e accordi, come pure i in cancelleria il 27 dicembre 1973”.
43
progetti delle leggi organiche previste al’art. 31 Nella sentenzia Frontini si afferma: “…che in
paragrafo (5), l’art. l 40 paragrafo (3), l’art. 55 base all'art. 11 della Costituzione sono state
paragrafo (2), l’art. 58 paragrafo (3), l’art. 73 consentite limitazioni di sovranità unicamente
paragrafo (3) lettere e), k), l), n), o), l’art. 79 per il conseguimento delle finalità ivi indicate;
paragrafo (2), l’art. 102 paragrafo (3), l’art. e deve quindi escludersi che siffatte limitazioni,
105 paragrafo (2), l’art. 117 paragrafo (3), l’art. concretamente puntualizzate nel Trattato di
118 paragrafo (2) e (3), l’art. 120 paragrafo (2), Roma - sottoscritto da Paesi i cui ordinamenti si
l’art. 126 paragrafo (4) e (5) e l’art. 142 ispirano ai principi dello Stato di diritto e
paragrafo (5). Gli altri progetti di legge o garantiscono le libertà essenziali dei cittadini -,
proposti legislativi sono soggeto di dibattiti con possano comunque comportare per gli organi
scopo di addopzione, come prima Camera della C.E.E. un inammissibile potere di violare
notificata, al Senato”. i principi fondamentali del nostro ordinamento
33
POLITICI EUROPENE
costituzionale, o i diritti inalienabili della per- United Kingdom. - Rights derived from pro-
sona umana.” “Così deciso in Roma, nella sede visions of Community law - Protection by
della Corte costituzionale, Palazzo della Con- national courts - Power of national courts to
sulta, il 18 dicembre 1973. Depositata in grant interim relief when a reference is made
cancelleria il 27 dicembre 1973”. for a preliminary ruling. - Case C-213/89.
44
L’art. 117. (1) dalla Costituzione Italiana Nell’importante sentenza Factortame del 19
disponne: “La potestà legislativa è esercitata giugno 1990, la Corte di giustizia si pronuncia
dallo Stato [70 e segg.] e dalle Regioni nel contro il principio di common law secondo cui
rispetto della Costituzione, nonché dei vincoli al giudice non era consentito emanare provve-
derivanti dall’ordinamento comunitario e dagli dimenti cautelari (interlocutory injunctions) nei
obblighi internazionali.” confronti del Governo, affermando che il
45
La Costituzione dell’ Espangna, conrispetto giudice nazionale è tenuto a disapplicare tale
ai atti internazionale, nel art. 93 mostra che : “ norma nel caso in cui il singolo che vanti un
Mediante ley orgánica se podrá autorizar la diritto di origine comunitaria nei confronti
celebración de tratados por los que se atribuya a dell’autorità nazionale, possa subire un pre-
una organización o institución internacional el giudizio anche solo a titolo provvisorio. Così
ejercicio de competencias derivadas de la facendo, introduce nel sistema dei rimedi
Constitución. Corresponde a las Cortes Gene- britannici una forma di tutela prima inesistente,
rales o al Gobierno, según los casos, la garantía consentendo al giudice nazionale che ha sos-
del cumplimiento de estos tratados y de las peso il procedimento interno in attesa della
resoluciones emanadas de los organismos inter- decisione della Corte di Giustizia ai sensi
nacionales o supranacionales titulares de la cesión”. dell’ex art. 177 del Trattato CE, di adottare
46
Vedersi la sentenza 28/14 febbraio 1991 del provvedimenti provvisori a tutela dei singoli,
Tribunale Costituzionale e il commentario nel: ivi compresa la sospensione dell’esecuzione
Araceli Mangas Martin, Diego J. Liñán dell’atto amministrativo ritenuto in contrasto
Nogueras, Instituciones y Derecho de la Unión col diritto comunitario.
50
Europea, Editorial Tecnos, Madrid, 2006, p. Vedersi: Margot Horspool, European Union
492-493. Law, Oxford University Press, 2003, p. 169-171.
47
Conforme al art. 96 linea 1dalla Costituzione
dell’ Espangna: „Los tratados internacionales
válidamente celebrados, una vez publicados
oficialmente en España, formarán parte del
ordenamiento interno. Sus disposiciones sólo
podrán ser derogadas, modificadas o suspen-
didas en la forma prevista en los propios
tratados o de acuerdo con las normas generales
del Derecho internacional”.
48
La Costituzione della Repubblica Federale
Austria dedica una grande sezione alla
partecipazione al Unione Europeo, le dimen-
sioni non permettano di citare dal l’art. 23a a
23f; dobbiamo dire che anche in altri articoli
alle qualle queste facciano rifferimento,
abbiamo delle regole che sono relative alla
struttura comunitaria, fatoo che ci fa apprezare
che la reglemantazione costituzionale e la piu
ampia dell’Europa.
49
Judgment of the Court of 19 June 1990. - The
Queen v Secretary of State for Transport, ex
parte: Factortame Ltd and others. - Reference
for a preliminary ruling: House of Lords -
34
P OLITICI E UROPENE
Diversitatea sistemelor de securitate socială ale

statelor membre ale Uniunii Europene
Roxana RADU, Cezar AVRAM
Abstract: Social security systems of the European Union Member States are
very different and their diversity is due to their historical evolution and the
context specific for each country. However, it is possible to speak about a
“European social model” if we take into consideration the fact that these
systems differ more from the American or Japanese systems than between
themselves. The classification in regimes of “bismarckian” or “beveridgian”
inspiration is too simple and does not emphasize their diversity. The national
systems of social security in the European Union member states are
arranged, in the classical option, in four classes – the continental system, the
system of the Sorthern Europe, the anglo-saxon system and the mediteranean
system, at which we have to add the system of the Southern and East-
European countries which are members of EU from May 2004 and January
2007.
Keywords: population, social security, social help, insurance, “European
social model”.
C
onstrucţia europeană admite men- piaţă comună. Dar, atâta timp cât ea nu are
ţinerea sistemelor de securitate so- valoare constituţională, sunt posibile ate-
cială în diversitatea lor. Aceste sis- nuări ale acestei aparente rigidităţi1.
teme sunt sisteme naţionale, guvernate de Sistemele de securitate socială din sta-
legi imperative, al căror câmp de aplicare tele membre ale Uniunii Europene cunosc
corespunde teritoriului statului de la care o mare diversitate care se datorează evo-
emană şi tuturor resortisanţilor sau celor luţiei lor istorice, contextului social, econo-
care muncesc pe teritoriul naţional, dar nu- mic, politic al fiecărei ţări şi chiar, într-o
mai lor. Teritorialitatea nu permite, în afara mică sau mai mare măsură, religiei. Spre
cazului în care există anumite convenţii exemplu, s-a observat că statele carac-
diplomatice sau tratate speciale, aplicarea terizate printr-o tradiţie catolică conserva-
acestor legi în afara teritoriului naţional. toare sau printr-o tradiţie a statului autori-
Astfel, deoarece legile privind securi- tar au dezvoltat sisteme de securitate so-
tatea socială au aplicare teritorială, dreptul cială bazate pe principiul subsidiarităţii (con-
la obţinerea prestaţiilor este legat de rezi- form căruia statul ar trebui să suporte şi să
denţa pe teritoriul naţional. Din acest unghi ofere numai acele forme de bunăstare pe
de vedere, teritorialitatea se opune ideii de care alte instituţii intermediare, în special
35
POLITICI EUROPENE
Roxana Radu, Cezar Avram
biserica, sunt incapabile să le asigure), permite să primească aceste prestaţii.

încadrându-se în aşa-numitul model al sta- Persoanele care, indiferent de motiv, nu
tului conservator (corporatist) al bună- au obţinut drepturi de asigurări sociale,
stării: Austria, Franţa, Germania, Italia, pot primi un ajutor de asistenţă socială,
Belgia. În ţările în care s-a pus accentul pe calculat de manieră discreţionară, pe
mobilizarea politică a clasei salariate şi pe baza testării mijloacelor financiare şi ale
implicarea activă a partidelor social-demo- situaţiei fiecăruia. Prin urmare, protecţia
crate în guvernare, pe baza unor largi coa- (securitatea) socială se compune din asi-
liţii, s-a dezvoltat modelul statului social- gurările sociale şi din asistenţa socială.
democratic (socialist) al bunăstării care Astfel de sisteme se întâlnesc în Germania,
promovează un înalt grad de egalitate Franţa, Ţările de Jos, Italia, Belgia;
socială: Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca, - sisteme de inspiraţie “beveridgiană”, după
Finlanda2. modelul lansat de Lordul Beveridge în
Deşi foarte diferite din cauza evoluţiei 1942, se sprijină pe principiul solidari-
istorice şi contextului propriu fiecărei ţări tăţii naţionale. Astfel, securitatea socială
europene, sistemele europene de securitate are vocaţia de a acoperi ansamblul per-
socială permit construirea unui model social soanelor rezidente pe teritoriul statului
european3, caracterizat prin4: un număr mai respectiv, cărora le asigură prestaţii non-
ridicat de riscuri luate în calcul; un acces contributive, de valoare egală, finanţate
mai larg la prestaţiile şi serviciile oferite în general din impozite. După al doilea
(câmpul de aplicare material şi personal război mondial, această concepţie a
este mai vast); cuantumul prestaţiilor mai prevalat în Marea Britanie şi în multe
ridicat (de exemplu, în cazul pensiilor); o dintre ţările europene, între care Suedia
parte mai importantă a veniturilor consti- şi Danemarca.
tuită în transferuri sociale; o luptă mai efi- Această clasificare este însă mult prea
cace împotriva sărăciei, datorită prestaţiilor simplistă în comparaţie cu diversitatea sis-
pentru venit minimum. temelor naţionale de protecţie socială întâl-
Din aceste trăsături rezultă un profund nite în statele membre ale Uniunii. Deşi
ataşament al popoarelor europene faţă de profund marcate de concepţia originară pe
sistemele lor de protecţie socială şi un cost baza căreia s-au dezvoltat (“bismarckiană”
ridicat al securităţii sociale care se acoperă sau “beveridgiană”), ele au cunoscut o mare
prin prelevări importante şi obligatorii din diversificare în urma confruntării cu o serie
venitul naţional. de probleme specifice cărora au trebuit să le
O primă clasificare a sistemelor de se- facă faţă: dificultăţi financiare, îmbătrânirea
curitate socială cuprinde: populaţiei, modificarea structurilor famili-
- sisteme de inspiraţie “bismarckiană”, după ale tradiţionale, amploarea pe care au luat-
modelul creat de cancelarul Bismarck la o fenomene ca sărăcia, inflaţia, şomajul, ex-
sfârşitul sec. al XX-lea în Germania cluziunea socială, migraţia forţei de muncă etc.
(considerată, pentru acest motiv, “lea- Sistemele naţionale de securitate soci-
gănul” securităţii sociale europene), care ală întâlnite în statele membre ale Uniunii
se bazează pe ideea solidarităţii profe- Europene se împart, în concepţia clasică,
sionale. Astfel, asigurările sociale oferă în patru mari categorii, la care trebuie să
prestaţii contributive, care variază în ra- mai adăugăm încă una dacă luăm în con-
port cu salariul muncitorilor şi avânzilor sideraţie procesul extinderii Uniunii spre Est.
lor cauză care au obţinut, prin contribu-
ţiile lor, drepturi suficiente pentru a le
36
POLITICI EUROPENE
Diversitatea sistemelor de securitate socială ale statelor membre ale Uniunii Europene
Sistemul continental (Germania, Austria, Conceptul de “stat al bunăstării” are o

Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg) este conotaţie negatică în viziune germană, fiind
sistemul în care se conservă tradiţia bis- asociat cu o intervenţie statală excesivă.
marckiană a protecţiei fondate pe criteriul Această viziune apare ca firească pentru
angajării şi în care predomină principiul un stat care a pus întotdeauna accentul pe
asigurărilor sociale. Finanţarea se face pe dezvoltarea economică, în detrimentul bu-
bază de cotizaţii, iar gestiunea este asi- năstării sociale: “cea mai bună politică so-
gurată de case administrate de partenerii cială este o politică economică eficace”6.
sociali şi dotate cu o anumită autonomie. Pe de altă parte, s-a manifestat şi puternica
Germania a fost prima naţiune care a influenţă a dogmelor Bisericii catolice care
introdus schema naţională a asigurărilor pun accentul pe solidaritate şi subsidiari-
sociale, în timpul lui Bismarck, schemă care tate, pe principiul că serviciile ar trebui or-
acoperea sănătatea, accidentele industriale ganizate şi oferite la cel mai scăzut nivel
şi pensiile. Apariţia primelor asigurări so- posibil.
ciale la sfârşitul sec. al XIX-lea în Germania Sistemul german este considerat “unul
s-a datorat existenţei unui ansamblu favo- dintre prototipurile securităţii sociale euro-
rabil de factori economici, ideologici, po- pene”, politica socială a statului german carac-
litici şi juridici. Pe plan economic, o gravă terizându-se prin7: fragmentarea şi descen-
criză economică a agravat situaţia prole- tralizarea programelor sociale în funcţie de
tariatului urban născut în urma trecerii de tipul prestaţiei sau serviciului, de grupurile
la economia agrară la cea industrială în cea beneficiare şi de regiuni; preponderenţa pres-
de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Din taţiilor în bani, care dau beneficiarului liber-
punct de vedere ideologic, Germania a fost tatea de decizie în privinţa consumului şi la-
leagănul unei ideologii socialiste foarte pu- să un spaţiu maxim de acţiune serviciilor
ternice. Pe plan politic, cancelarul Bismarck private; rolul esenţial al componentei contri-
a urmărit, printr-o politică de reforme so- butive (asigurările sociale); importanţa legi-
ciale, să ruineze influenţa pe care o căpă- slaţiei muncii.
taseră social-democraţii în Reichstag. Pe În Germania8 asigurările sociale varsă
plan juridic, transpunerea acestor reforme prestaţii contributive, proporţionale cu sa-
sociale a fost facilitată de existenţa unor lariul, salariaţilor care au câştigat, prin co-
experienţe precedente în Prusia şi în alte tizaţiile plătite, drepturi suficiente pentru a
state care adoptaseră deja anumite măsuri le permite să fie beneficiari. Principalele com-
de asigurări sociale obligatorii5. Primele legi ponente ale sistemului de asigurări sociale
promulgate au privit: asigurările pentru sunt: asigurările de pensii (pentru bătrâneţe,
boală (1883), asigurările pentru accidente invaliditate, supravieţuitori), asigu-rările de
de muncă, asigurările pentru bătrâneţe şi boală, asigurările pentru accidente de mun-
invaliditate (1889); ele se refereau doar la că, asigurările de şomaj, asigurările pentru
lucrătorii industriali ale căror salarii erau îngrijirea pe termen lung (asigu-rarea de
inferioare unui anumit nivel. Ele au fost dependenţă).
reunite în Codul asigurărilor sociale pro- În Germania există 3 fonduri princi-
mulgat în 1911 şi au fost completate ul- pale de pensii: pentru muncitori, salariaţi şi
terior printr-un regim de asigurări de inva- mineri. Asigurările pentru pensii sunt obli-
liditate şi boală pentru angajaţi (1911), asi- gatorii pentru muncitorii manuali şi sala-
gurări de deces (1911) şi asigurări pentru riaţi. Pensiile sunt proporţionale cu sala-
şomaj (1929). riile pe baza cărora s-a calculat şi plătit co-
tizaţia. Având în vedere agravarea fenome-
37
POLITICI EUROPENE
nelor de îmbătrânire a populaţiei şi de scă- primeşte şi o prestaţie non-contributivă,

dere a natalităţii, sistemul german de pensii numită indemnizaţie de şomaj II.
a început să fie reformat încă din anul Pe lângă asigurările sociale, finanţate
2001. Cele mai importante transformări prin contribuţii, sistemul securităţii sociale
vizează limitarea pensionării anticipate, ega- mai include alte două componente: com-
lizarea progresivă a vârstei de pensionare a pensarea socială (iniţial destinată victime-
femeilor şi bărbaţilor, creşterea progresivă lor războiului şi ulterior extinsă la victi-
a vârstei de pensionare (astfel ca până în mele violenţei sau neglijenţei), finanţată de
2011 şi 2035 să se ajungă de la 63 de ani la bugetul de stat, precum şi asistenţa so-
pentru bărbaţi şi, respectiv, 60 de ani pentru cială, finanţată şi administrată de guver-
femei, la 67 de ani atât pentru femei, cât şi nele locale.
pentru bărbaţi), şi introducerea pilonului Obiectivul asistenţei sociale germane
secundar, bazat pe capitalizare. este de a-i menţine pe toţi cetăţenii deasu-
Asigurările de sănătate sunt organizate pra limitei oficiale a sărăciei, printr-o va-
asemănător sistemului de pensii, în 3 fon- rietate de prestaţii în bani, natură şi ser-
duri şi sunt finanţate prin contribuţia egală vicii. Ajutorul social este finanţat în tota-
a angajatorului şi a angajaţilor. Accesul la litate din impozite şi se acordă rezidenţilor
asigurările de sănătate are un caracter aproape germani, indiferent de vârstă, pe o durată
general, incluzându-i şi pe membrii fami- nelimitată, până la ameliorarea situaţiei lor
liei persoanei asigurate, pensionari, stu- financiare. Cuantumul acestui ajutor se
denţi, persoane handicapate. Pe lângă pres- stabileşte la nivelul fiecărui Land, plecând
taţiile în natură şi cele în bani (indemni- de la rata standard şi variază în funcţie de
zaţiile pentru boală), asigurările de sănătate resursele şi de nevoile beneficiarului.
cuprind şi asigurarea de dependenţă. Per- Influenţa sistemului german introdus
soana asigurată are dreptul la prestaţii în de Bismarck s-a răspândit în întreaga
natură (îngrijire) şi la o alocaţie forfetară Europă astfel9: influenţa legislaţiei germa-
pentru îngrijire al cărei nivel depinde de ne asupra sistemelor continentale s-a mani-
gradul de dependenţă care este stabilit de festat cu precădere în Luxemburg, Ţările
serviciile medicale ale caselor de asigurări de Jos, Austria, Norvegia, Suedia, Italia,
de boală. Belgia etc.; Actul britanic al Asigurării Na-
În domeniul şomajului, politica ger- ţionale din 1911 instituia asigurările pentru
mană vizează reformarea pieţei muncii şi boală, pentru invaliditate şi pentru şomaj.
adoptarea unor măsuri active în protecţia
Sistemul ţărilor nordice (Suedia,
socială. Sistemul asigurărilor pentru şomaj
Danemarca, Sorvegia, Finlanda) este acel
a fost reformat în 2004. Astfel, potrivit
sistem în care protecţia socială este un
legislaţiei în vigoare, condiţiile de eligi-
drept al cetăţeanului care poate astfel primi
bilitate pentru obţinerea indemnizaţiei de
un minimum de resurse, salariaţilor per-
şomaj sunt mult mai restrictive decât în
cepându-li-se prestaţii complementare pro-
perioada anterioară. Durata de primire a
porţionale cu salariul lor în cadrul regimu-
indemnizaţiei a fost redusă la 12 luni pentru
rilor profesionale; numai asigurarea pentru
persoanele sub 55 de ani şi 18 luni pentru
şomaj, care este voluntară, se distinge de
persoanele peste 55 de ani (de la 12 luni
sistemul girat de către stat. De exemplu, în
pentru şomerii sub 45 de ani, 32 de luni
Danemarca10, pensia de stat este obligato-
pentru şomerii peste 57 de ani şi, respectiv,
rie pentru cetăţenii danezi şi se comple-
între 22 şi 36 de luni pentru cei cu vârsta
tează cu un sistem de pensii suplimentare
cuprinsă între 45 şi 57 de ani). Din 2005 se
38
POLITICI EUROPENE
(ATP). Pensia de stat este un sistem bleme financiare, guverne slabe şi schim-
finanţat prin reţineri din salariu, prin taxe bătoare, lipsite de încrederea şi susţinerea
directe şi indirecte. Sistemul de pensii publicului12. Astfel a devenit imposibilă
suplimentare (ATP) este finanţat doar din păstrarea unei politici sociale egalitare
contribuţiile obligatorii ale angajatului şi concomitent cu o disciplină fiscală, carac-
angajatorului. Cuantumul contribuţiei indi- terizată prin taxe mici şi beneficii ridicate.
viduale este stabilit gradual în funcţie de Factorii care au dus la criza sistemului
orele lucrate de angajat pe săptămână. suedez de protecţie socială au fost consi-
Persoanele interesate pot opta şi pentru deraţi a fi13: decalajul dintre cheltuielile
pensia privată. În Danemarca, există sis- sistemului de pensii şi creşterea economică;
teme private de pensii administrate de existenţa abuzurilor în sistemul de sănătate
angajatori, dar şi de fondurile de pensii sau şi în cel al asigurărilor pentru accidente de
societăţile de asigurări. muncă; deficienţe de coordonare între ad-
Reprezentativ pentru sistemul ţărilor ministraţiile însărcinate cu prevenirea, plata
nordice este considerat a fi sistemul de prestaţiilor şi readaptarea profesională;
protecţie socială din Suedia. Astfel, trăsă- dezorganizarea în sfera asigurărilor pentru
turile distinctive ale statului bunăstării suedez accidente de muncă; discrepanţe între
sunt11: cetăţenia ca bază a dreptului la pro- nivelurile de compensare pentru programe
tecţie socială, nivelul ridicat al cheltuielilor similare; evoluţia necontrolată a costurilor
sociale, principiul solidarităţii, rolul central globale datorită numeroaselor probleme.
al statului (administrator şi finanţator al Sistemul de securitate socială din Suedia
sistemului), principiul universalităţii. acoperă toate riscurile. El cuprinde asis-
Considerat mult timp un model ideal tenţa medicală publică, asigurări de boală,
al statului bunăstării, modelul suedez şi-a sistem mixt de pensii de bătrâneţe şi de in-
datorat prosperitatea şi bogăţia unui vigu- validitate, asigurări de accidente şi boli pro-
ros sector privat, distribuind venitul naţio- fesionale, asigurări pentru şomaj, alocaţii fami-
nal în concordanţă cu o viziune egalitară a liale, ajutor social şi alte prestaţii specifice.
justiţiei sociale. Modelul suedez, cel puţin Sistemul de pensii cuprinde: pensia de
în forma sa ideală, presupunea existenţa bătrâneţe (care include pensia de bază şi
unei societăţi cu un grad neobişnuit de pensia suplimentară), pensia de urmaş,
omogenitate etnică şi religioasă, un sistem pensia de invaliditate.
foarte bine organizat de grupuri de interese Pensia de bază era acordată în baza
conduse de elite economice, sociale şi po- rezidenţei, independent de venitul anterior
litice, precum şi cetăţeni, mai degrabă do- şi nu presupune plata unei contribuţii, fapt
cili, dispuşi să-şi urmeze liderii. Modelul ce reflectă universalitatea sistemului de pensii
suedez era dependent, de asemenea, de suedez. Ca urmare a crizei şi profundelor
spiritul de compromis şi de înţelegerea ce transformări suferite de modelul suedez,
domnea între forţa de muncă, reprezentată pensia de bază a fost înlocuită din 2003 cu
prin organizaţiile sindicale, pe de o parte, o altă prestaţie, denumită pensie garantată,
şi marile corporaţii suedeze şi grupuri de care este atribuită numai persoanelor care
interese, pe de altă parte. “Epoca de aur” a nu au pensie din sistemul de asigurări sau
modelului suedez este considerată pe- au o asemenea pensie, dar nivelul acesteia
rioada cuprinsă între 1930-1970, după care este foarte scăzut. Pentru obţinerea pensiei
acesta a intrat în declin, nemaiputând su- garantate în cuantum integral, este necesar
pravieţui într-o societate confruntată cu un ca persoana să aibă 65 de ani şi 40 de ani
şomaj ridicat, greve, tensiuni etnice, pro- de rezidenţă în Suedia. Noul sistem de
39
POLITICI EUROPENE
pensii încurajează prelungirea perioadei de cuantum creşte progresiv începând cu al

activitate, prin recompensarea progresivă a treilea până la al cincilea copil.
anilor lucraţi peste vârsta de pensionare. Problema sărăciei nu a fost niciodată o
De asemenea, pensia suplimentară a preocupare majoră a statului bunăstării
fost înlocuită cu pensia legată de venit, suedez care asigura majorităţii populaţiei
care este finanţată prin contribuţie (16% resurse suficiente şi un nivel de trai ridicat.
din veniturile de referinţă) şi are la bază Ajutorul social este o prestaţie noncontri-
principiul repartiţiei (PAYG). butivă care se acordă persoanelor rezidente
În domeniul ocrotirii sănătăţii există (indiferent de durata rezidenţei) care nu
două componente: sistemul naţional de dispun de resurse suficiente pentru plata
sănătate şi sistemul public de asigurări de cheltuielilor de subzistenţă şi care nu pri-
boală. Pe baza rezidenţei, cetăţenii au acces mesc prestaţii din regimul general (indem-
egal şi practic gratuit la îngrijirea sănătăţii, nizaţie de boală, ajutor de şomaj, pensie de
indiferent de situaţia lor economică sau bază etc.). Chiar şi în aceste condiţii, bene-
geografică. Prestaţiile de asistenţă medi- ficiarul este obligat să facă proba disponi-
cală în natură sunt finanţate prin impozite, bilităţii sale pentru găsirea unui loc de muncă,
în timp ce indemnizaţiile de boală sunt pentru a se putea apoi susţine din salariul
prestaţii contributive care se acordă sala- propriu. Ca rezultat al politicii active de ocu-
riaţilor şi persoanelor care desfăşoară pare a forţei de muncă şi de reinserţie profe-
activităţi în mod independent. sională, numărul celor care primeau ajutor
Asigurarea de şomaj este voluntară social reprezenta aproximativ 8% din po-
(nu obligatorie), finanţată prin contribuţia pulaţia Suediei în 1994, durata medie a
angajatorilor. În anumite condiţii legate de acordării acestuia fiind mică (4 luni şi ju-
locul de muncă şi de pregătirea profsională mătate în 1992).
prealabilă, persoanele neasigurate sunt de
Prin reformele suferite, modelul actual
asemenea îndreptăţite să primească un aju-
de securitate socială din Suedia se îndepă-
tor (asistenţă) de şomaj, subvenţionat de
rtează tot mai mult de modelul ideal al sta-
stat. În 2001, condiţiile asigurării pentru
tului bunăstării suedez, construit pe prin-
şomaj au fost modificate pentru a-i stimula
cipiul universalităţii.
pe şomeri în căutarea unui loc de muncă.
Sistemul anglo-saxon (Marea Britanie
Astfel, pe lângă demonstrarea căutării active
şi Irlanda de Sord) se bazează pe princi-
a unui loc de muncă şi a disponibilităţii
piul universal al protecţiei sociale şi solida-
pentru angajare, şomerii sunt obligaţi să
rităţii naţionale. Finanţarea este în principal
coopereze în stabilirea unui plan individual
de origine fiscală, iar administrarea revine
de acţiune. Mai mult, şomerii sunt încura-
autorităţilor publice.
jaţi să-şi extindă aria de căutare dacă nu şi-
Sistemul britanic de securitate socială
au găsit un loc de muncă după primele 100
s-a dorit a fi idealul unui stat al bunăstării
de zile, stimulându-se astfel mobilitatea
(asemănându-se, din acest punct de vede-
profesională şi geografică.
re, sistemului suedez) care să ofere oricărui
Introduse în 1947, alocaţiile familiale
cetăţean un set cuprinzător de măsuri şi pres-
sunt finanţate de stat prin impozite. Dreptul
taţii sociale la cel mai ridicat nivel posibil.
la aceste prestaţii se stabileşte începând cu
Sistemul britanic este, direct sau indirect,
primul copil. Îngrijorările legate de feno-
produsul tipului de sistem de asigurări avut
menul îmbătrânirii populaţiei a dus la mă-
în vedere de Lordul Beveridge în raportul
suri de stimulare a natalităţii prin acordarea
său intitulat “Social Insurance and Allied
unor prestaţii familiale suplimentare al căror
40
POLITICI EUROPENE
Services”. Schema lui Beveridge se baza dinave, pensia de bătrâneţe nu este acor-
pe acel model al furnizării de asigurări care dată pe baza rezidenţei. În plus, numeroase
se devoltase deja prin intermediul fondu- prestaţii sunt supuse testării mijloacelor
rilor de pensii (“friendly societies”) şi a or- financiare (“means tested”), în scopul direc-
ganizării industriale. El a încercat să lăr- ţionării resurselor către cei defavorizaţi17
gească sistemul asigurărilor astfel încât să- (de exemplu, alocaţia bazată pe venit pentru
i asigure pe oameni “din leagăn până în persoana aflată în căutarea unui loc de
mormânt”14. Acest sistem imaginat de Beveridge muncă, alocaţia pentru locuinţă, creditul
era însă un model ideal care nu a putut fi familial).
transpus întocmai în realitate deoarece Sistemul de asigurări sociale este construit
asigurările nu pot acoperi întreaga gamă de pe baza a 4 clase de cotizaţii18. Astfel, clasa I
nevoi, iar beneficiarii trebuie să fie capabili conferă dreptul la ansamblul prestaţiilor
să-şi plătească contribuţia. din sistemul contributiv. Cotizaţiile din clasa
Evoluţia ulterioară a politicii securită- a II-a sunt vărsate de persoanele indepen-
ţii sociale britanice a fost marcată de con- dente şi dau dreptul la ansamblul presta-
troversele iscate de dificultatea optării între ţiilor, cu excepţia alocaţiei pentru şomaj şi
universalitate şi selectivitate. Rezultatul a alocaţiilor pentru accidente de muncă.
fost un sistem dualist. Coti-zaţiile din a III-a clasă se plătesc în
Sistemul securităţii sociale din Marea mod voluntar de către persoanele care nu
Britanie este dualist deoarece se înteme- sunt nici salariaţi, nici lucrători indepen-
iază pe coexistenţa unui sistem de asigurări denţi care primesc astfel dreptul la alocaţia
bazat pe contribuţiile angajaţilor şi patro- pentru văduvie şi la anumite categorii de
nilor (care a fost introdus în mod progresiv pensii. Cotizaţiile din a IV-a clasă sunt de
începând cu sfârşitul sec. al XIX-lea), asi- fapt un impozit care se plăteşte în mod
gurând protecţia financiară a salariatului şi obligatoriu de către persoanele care coti-
a persoanelor aflate în întreţinerea acestuia, zează la clasa a II-a, în funcţie de veniturile
în caz de pierdere a veniturilor salariale, şi acestora; ele nu dau dreptul la nici o pres-
a unui sistem de garanţie complementară taţie suplimentară.
(ale cărui origini se regăsesc în “Legile Sistemul de pensii cuprinde atât sala-
săracilor”- “Poor Laws” din 1598 şi 1601) riaţii, cât şi persoanele care desfăşoară acti-
care acordă alocaţii tuturor celor aflaţi în vităţi independente. În ciuda opţiunii ini-
nevoie, finanţat de stat15. ţiale pentru sume forfetare, contribuţiile sunt
În sistemul britanic16, securitatea socială în prezent proporţionale cu veniturile sala-
are vocaţia de a acoperi ansamblul persoa- riale, în limita unui plafon. Pentru persoa-
nelor rezidente şi utilizează prestaţii non- nele independente, contribuţiile sunt forfe-
contributive, într-un cuantum uniform, fi- tare sub un anumit nivel şi proporţionale
nanţate în general prin impozite (alocaţii fami- peste acel nivel. Salariile inferioare unei
liale, ajutoare pentru persoanele handica- anumite sume nu sunt supuse contribuţiei
pate, pensiile de invaliditate pentru mili- şi, în consecinţă, persoanele respective nu
tari, indemnizaţiile pentru accidente de muncă), au dreptul la prestaţii de asigurări sociale.
dar şi prestaţii contributive (pensia de bă- Cuantumul pensiei de stat este stabilit la o
trâneţe, pensia de văduvie, pensia de inva- sumă fixă/săptămână, care diferă numai în
liditate, indemnizaţia de şomaj, indemni- funcţie de calitatea beneficiarului (persoa-
zaţiile de boală şi maternitate). nă căsătorită sau necăsătorită) şi de pe-
Universalitatea sistemului britanic este rioada de afiliere.
relativ limitată. Spre deosebire de ţările scan-
41
POLITICI EUROPENE
Alocaţia pentru şomaj este cea mai Asistenţa medicală are caracter uni-
importantă prestaţie de care beneficiază versal şi se acordă în virtutea rezidenţei
numai persoanele care plătesc cotizaţii de britanice. Finanţarea se realizează din impozite.
clasa I şi care rămân fără loc de muncă din Accesul la sistemul britanic de sănătate
motive neimputabile lor. Solicitanţii trebuie este cvasi-gratuit, spre deosebire de siste-
să facă proba că pierderea locului de mun- mul irlandez de sănătate care nu este acce-
că a fost involuntară şi să fie disponibile în sibil în mod gratuit şi în totalitatea sa decât
orice moment să accepte un loc de muncă persoanelor cu un venit redus.
adecvat cu normă întreagă. Datorită condi- În ceea ce priveşte asistenţa socială,
ţiilor restrictive de acces, numărul celor care aceasta constă în acordarea unor prestaţii
primesc alocaţia pentru şomaj reprezintă non-contributive (ajutorul pentru venit şi
un procent redus (8%) din numărul total al creditul familial), pe baza testării nevoilor
şomerilor. Persoanele care nu au dreptul la sau mijloacelor beneficiarilor (principiul
alocaţia pentru şomaj pot solicita ajutor selectivităţii). Ajutorul pentru venit are
pentru venit. drept scop acordarea unui ajutor financiar
Protecţia maternităţii se bazează atât persoanelor care nu lucrează cu normă întreagă
pe prestaţii în natură, cât şi pe prestaţii în şi ale căror venituri sunt inferioare unui ni-
bani. Prestaţiile în natură constau în servi- vel minim stabilit de lege. Prin urmare, drep-
cii medicale acordate gratuit în baza dreptul la primirea acestui ajutor este restric-
tului de rezidenţă. Indemnizaţiile sunt de- ţionat. Solicitantul trebuie să facă proba că
pendente de statutul de salariat sau de ob- este înregistrat ca şomer şi că este dispo-
ţinerea unui venit care permite partici- nibil pentru angajare. Cuantumul ajuto-
parea la fondul de asigurări. Legislaţia din rului pentru venit constă în diferenţa dintre
acest domeniu a suferit unele modificări în resursele unei persoane şi nevoile sale (cla-
anul 2003, în sensul creşterii cuantumului sificate în nevoi normale, nevoi suplimen-
indemnizaţiei şi a perioadei acordării conce- tare şi nevoi legate de locuinţă). Creditul
diului reglementar de maternitate. Durata familial este destinat să asigure un sprijin
acestui concediu a fost mărită astfel la 26 familiilor cu venituri mici şi se obţine în
de săptămâni, cu posibilitatea prelungirii condiţii asemănătoare celor cerute pentru
cu încă 26 de săptămâni fără plată. De primirea ajutorului pentru venit.
asemenea, a fost intro-dus un concediu de În cursul ultimilor ani, sistemul britanic
paternitate de 2 săptămâni, plătit în ace- de securitate socială a suferit numeroase mo-
leaşi condiţii cu cel de maternitate. dificări. Legislaţia din 1995 vizează presta-
Sistemul prestaţiilor familiale bazate ţiile de incapacitate de muncă şi şomaj,
pe testarea venitului a fost de asemenea re- egalizarea vârstei legale de pensionare şi
format în anul 2003. Există două tipuri de pensiile ocupaţionale. Principalele obiec-
prestaţii familiale: creditul pentru copil şi tive ale acestor reforme au fost: crearea
creditul pentru persoana angajată. Creditul unor noi locuri de muncă, stimularea inser-
pentru copil este plătit persoanei care îngri- ţiei socio-profesionale a şomerilor, creşte-
jeşte copilul şi constituie un sprijin finan- rea eficienţei şi rentabilităţii în admini-
ciar stabil pentru familiile în care părinţii strare, “transformarea sistemului de presta-
au o participare intermitentă pe piaţa mun- ţii pasive într-un stat activ al bunăstării”19.
cii. Creditul pentru persoana angajată este În literatura de specialitate s-a expri-
destinat familiilor cu venituri salariale re- mat o opinie potrivit căreia politica socială
duse şi risc de sărăcie. a României după decembrie 1989 repre-
zintă imaginea “în oglindă” a politicii so-
42
POLITICI EUROPENE
ciale britanice de după cel de-al doilea răz- taţii specifice unor categorii defavorizate),
boi mondial: “reformele fără precedent de finanţate prin impozite şi acordate pe baza
după 1945 care au condus la punerea în testării mijloacelor financiare. Regimul ge-
practică a Planului Beveridge şi la reali- neral de securitate socială nu cuprinde funcţio-
zarea statului bunăstării propriu-zis (keynesian) narii publici şi avocaţii, care au forme de
au fost puternic egalitariste, exact contrare organizare specifice. Accidentele de muncă
celor din România de după 1989, care au sunt, de asemenea, excluse, ele fiind în sar-
produs (...) sărăcie, excluziune socială, o cina angajatorului, care recurge la com-
subclasă socială a celor dezavantajaţi”20. Această paniile de asigurări.
evoluţie inversată se datorează existenţei Dreptul la pensia pentru bătrâneţe se
unor diferenţe specifice între contextele în obţine pe baza plăţii contribuţiei la asigu-
care au avut loc cele două evenimente ma- rările sociale, atât de către angajat, cât şi de
jore, precum şi particularităţilor de ordin către angajator. Vârsta legală pentru pen-
economic, politic, social ale celor două ţări. sionare este, din anul 1999, de 65 de ani,
atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Sistemul mediteraneean (Italia, Spania,
Cuantumul pensiei se calculează în funcţie
Portugalia, Grecia) este un sistem în care
de veniturile anterioare ale asiguratului şi
există încă multe contradicţii între regimu-
se recalculează în fiecare an, proporţional cu
rile naţionale; principiul general este cel al
evoluţia preţurilor. De asemenea, se acordă
protecţiei universale, însă regimurile sunt
o primă de Crăciun şi o primă de vacanţă,
distincte, organizate într-un cadru profe-
în luna iulie, egale cu cuantumul pensiei din
sional şi bazate pe asigurările sociale21. Ser-
luna respectivă.
viciile de sănătate nu sunt accesibile tu-
Indemnizaţiile de boală sunt prestaţii
turor, cu excepţia Italiei. Sistemul de secu-
contributive, stabilite ca proporţie din câş-
ritate socială este finanţat prin contribuţii
tigurile medii ale perioadei de referinţă, dar
individuale plătite prin reţineri din salariu.
nu mai puţin de 30% din salariul minim.
Sistemul securităţii sociale din Portugalia
Problema şomajului în Portugalia anilor
este considerat reprezentativ pentru ţările sud-
'90 a reprezentat un motiv de îngrijorare
europene ale celui de-al treilea val al ade-
chiar pentru Uniunea Europeană pentru că
rării la Uniunea Europeană prin caracte-
şomerii care epuizaseră dreptul la presta-
risticile sale22: instituirea drepturilor sociale
ţiile de şomaj şi care nu aveau copii în între-
(prin Constituţia din 1974) şi construcţia sis-
ţinere erau lipsiţi de orice susţinere finan-
temului de securitate socială (legislaţia din
ciară. Condiţiile acordării prestaţiilor de
1984) sunt relativ recente; dezvoltarea pro-
şomaj sunt la fel de restrictive ca în Marea
tecţiei sociale a fost accelerată de integra-
Britanie, solicitantul trebuind să facă dovada
rea în Uniune; caracterul mixt (asigurări so-
caracterului involuntar al şomajului, capa-
ciale, sistem naţional de sănătate) al struc-
cităţii şi disponibilităţii sale pentru anga-
turii sale; nivelul relativ scăzut al cheltu-
jarea în muncă şi să îndeplinească anumite
ielilor sociale şi al prestaţiilor; rolul major
condiţii de vechime în muncă sau de plată
al familiei şi al sectorului asociativ.
a contribuţiei. Perioada acordării alocaţiei
Prestaţiile de securitate socială sunt atât
pentru şomaj şi a alocaţiei sociale pentru
contributive (pensia de bătrâneţe şi de in-
şomaj variază în funcţie de vârsta bene-
validitate, alocaţia de şomaj, indemniza-
ficiarului. Alocaţia socială pentru şomaj se
ţiile de boală şi maternitate, prestaţii fami-
acordă pentru o perioadă egală cu jumătate
liale), cât şi non-contributive (pensia so-
din cea prevăzută pentru alocaţia de şomaj,
cială, venitul minim garantat şi alte pres-
dar numai după epuizarea dreptului la cea
43
POLITICI EUROPENE
din urmă sau dacă nu sunt îndeplinite con- ează locuri de muncă; alocaţie suplimen-
diţiile de vechime pentru acordarea acesteia. tară pentru beneficiarii de prestaţii de şo-
Prestaţiile familiale îmbracă o varie- maj, dacă participă la activităţi utile colec-
tate de forme: alocaţie pentru naşterea co- tivităţii; programe de formare pentru muncitori23.
pilului, alocaţie maternă pentru îngrijirea În Grecia24, sistemul de securitate so-
copilului mic (până la 10 luni), alocaţie cială acoperă toată forţa de muncă (sala-
familială, alocaţie pentru căsătorie, alocaţie riaţii din sectorul privat, din sectorul pu-
pentru deces, alocaţii pentru copilul handi- blic, liber-profesioniştii şi cei care au pro-
capat, alocaţie pentru educaţie specială (a pria lor afacere, marinarii, fermierii), asi-
copilului handicapat). Perioada de mater- gurând-o împotriva riscurilor ca bătrâne-
nitate şi lăuzie dau dreptul la gratuitatea ţea, boala, maternitatea, accidentele de muncă
completă a serviciilor medicale. şi bolile profesionale, moartea susţinăto-
Prestaţiile non-contributive de asis- rului legal, invaliditatea, şomajul, lipsa lo-
tenţă socială se acordă persoanelor care nu cuinţei, distrugerea recoltei (producţiei) agricole.
sunt cuprinse în sistemul general de asi- Finanţarea sistemului de securitate socială
gurări sau care nu satisfac condiţiile de ve- se face prin contribuţiile salariaţilor şi anga-
chime. Pensiile sociale se acordă persoa- jatorilor, prin taxe şi impozite indirecte şi prin
nelor care au împlinit 65 de ani sau persoa- contribuţiile statului. Prestaţiile de securi-
nelor de peste 18 ani care au o incapacitate tate socială se împart în: prestaţii destinate
permanentă de muncă. Ajutorul pentru inte- refacerii capacităţii de muncă a asiguraţilor
grare este destinat tinerilor de 18-25 de ani şi prestaţii destinate compensării venitu-
care au încheiat un ciclu şcolar sau de rilor insuficiente datorate riscului social25.
calificare profesională de minimum 9 ani În Spania26, sistemul de securitate so-
şi se află în căutarea primului loc de muncă. cială acoperă toate riscurile şi garantează
În anul 1996 a fost legiferată o altă pres- beneficiarului nu doar pensia, ci şi alte
taţie de asistenţă socială – venitul minim servicii sociale până la pensionare; este
garantat, al cărei scop a fost acela de a asigura obligatoriu pentru angajaţi şi pentru cei
resursele pentru acoperirea nevoilor de care conduc propria afacere să facă parte
bază şi de a stimula, în acelaşi timp, inte- din acest sistem.
grarea socio-profesională a beneficiarilor.
Sistemul ţărilor sudice şi est-euro-
Cuantumul venitului minim garantat este
pene (Ungaria, Polonia, Republica Cehă,
mult mai mic decât echivalentul său din
Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia,
alte state membre ale Uniunii.
România, Bulgaria) este sistemul de secu-
Reformarea sistemului portughez de
ritate socială prezent în statele care au de-
securitate socială a avut loc la presiunile
venit membre ale Uniunii Europene înce-
Uniunii, ca urmare a problemelor cu care
pând de la 1 mai 2004, respectiv 1 ianuarie
se confrunta Portugalia – şomaj, exclu-
2007 (România şi Bulgaria).
ziune socială, sărăcie, dezvoltare econo-
Statele socialiste au urmat modelul de
mică scăzută, Portugalia fiind clasată în
securitate socială lansat de statul sovietic
rândul ţărilor sărace, cu unul dintre cele
în 1917-1918. Sistemul sovietic, funda-
mai scăzute niveluri de dezvoltare econo-
mentat pe art. 120 din Constituţia din
mică. Reformele au privit: scutirea sau
193627 se întemeia pe principiul “Fiecăruia
reducerea contribuţiilor întreprinderilor care
după munca sa”, principiu care figura în
angajează tineri fără vechime în muncă şi
toate constituţiile ţărilor socialiste. Acest
persoane aflate în şomaj de lungă durată;
sistem asigura muncitorilor salariaţi drep-
sprijin financiar întreprinderilor care cre-
44
POLITICI EUROPENE
tul la diferite prestaţii destinate să com- reconsidera structural sistemul lor de pro-
penseze pierderea câştigurilor salariale în ducere a bunăstării colective pe modelul
urma unei inactivităţi forţate; costul acestor sistemului din ţările vest-europene prin30:
prestaţii era acoperit de către contribuţiile măsuri spontane (ad-hoc) şi reactive pentru
întreprinderilor, având mai mult caracterul a proteja noii şomeri şi pentru a compensa
unui impozit decât a unei contribuţii. Din erodarea veniturilor produsă de inflaţie;
această perspectivă, sistemul sovietic era eliminarea subvenţiilor pentru numeroase
conceput mai degrabă ca “un sistem de ga- bunuri şi servicii fără anticiparea cores-
ranţie pentru salariaţi”28 (în opoziţie cu sis- punzătoare a consecinţelor sociale pentru
temul beveridgian). De exemplu, salariul grupurile vulnerabile; apelul la caritate şi
era menţinut şi pe durata incapacităţii tem- la voluntariat pentru a umple golurile cre-
porare de muncă. ate prin reducerea unor servicii de stat;
Elementele caracteristice ale statului apariţia unor iniţiative independente în do-
bunăstării din fostele ţări socialiste erau29: meniul ocrotirii sociale, în condiţiile unei
generalizarea sursei salariale; politica sala- capacităţi diferenţiate a cetăţenilor de a
rială era orientată puternic spre promo- participa la ele; privatizarea parţială a unor
varea egalităţii; generalizarea sistemului de servicii medicale şi sociale; începerea pro-
asigurări sociale; politica folosirii complete cesului de “deconstruire” a sistemului de
a forţei de muncă care a exclus total nevoia securitate socială de stat şi trecerea la sis-
ajutorului de şomaj; beneficiile familiale teme de asigurări sociale finanţate prin
ample care decurgeau din nivelul scăzut al contribuţii individuale; renunţarea la unele
salariilor; sistemul fiscal similar cu cel al servicii pentru îngrijirea copilului (creşe,
ţărilor cu economie de piaţă; impozitele pe grădiniţe cu program prelungit), servicii
venituri erau utilizate, adesea însă în forme medicale şi facilităţi recreaţionale orga-
simplificate; educaţia şi asistenţa medicală nizate de întreprinderi pentru angajaţii pro-
gratuite pentru toţi, la care se adăugau şi prii; schimbarea naturii inegalităţii de acces
alte gratuităţi şi forme de sprijin: burse şi utilizare a serviciilor sociale de la ine-
pentru elevi, tabere, manuale gratuite etc. galitatea bazată preponderent pe privilegii
Comparând sistemul statului bună- birocratice şi politice la cea bazată pre-
stării în varianta statelor socialiste cu cel ponderent pe mecanismele de piaţă; des-
din ţările cu economie de piaţă, se poate centralizare şi control local mai mare în acor-
observa că între cele două sisteme nu darea protecţiei sociale, dar în condiţiile unor
există deosebiri structurale. Caracteristica resurse financiare precare.
fundamentală a sistemelor de tip socialist Politicile sociale adoptate de fostele
era universalismul protecţiei sociale, fapt state sovietice prezintă însă şi numeroase
care rezulta din menţinerea veniturilor la trăsături distinctive. Factorii care au influ-
un nivel scăzut, realizarea egalităţii trebuind enţat conturarea trăsăturilor de politică so-
să fie obţinută nu numai prin politica cială ale statelor Europei de Est includ:
salarială, dar şi prin sistemul de redistri- gradul de consolidare a clasei muncitoare;
buţie. Acest sistem s-a dovedit a fi însă gradul de omogenitate a populaţiei; gradul
extrem de ineficient, eşecul său datorându- de centralizare a autorităţii statului; gradul
se, în primul rând, incapacităţii sale de a şi natura religiei; gradul de mobilitate so-
produce, prin economia socialistă, un grad cială; factorii demografici; diferenţele istorico-
suficient de bunăstare. culturale; impactul diferenţiat al factorilor
Tranziţia fostelor ţări socialiste la o externi; opţiunile politice; ideologia politi-
economie de piaţă le-a pus în situaţia de a că şi partidul conducător; natura şi carac-
45
POLITICI EUROPENE
7
terul revoluţiilor din 1989; impactul politic A se vedea Livia Popescu, Protecţia socială în
direct şi indirect al organizaţiilor interna- Uniunea Europeană, ediţia a doua, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, p. 156.
ţionale (Fondul Monetar Internaţional, Uniunea 8
A se vedea Costel Gîlcă, Sistemul public de pensii.
Europeană, Banca Mondială); experienţa Legislaţie comentată şi adnotată, Editura Rosetti,
celorlalte ţări europene31. Bucureşti, 2003, p. 230.
9
Trăsăturile comune şi cele distinctive Jean Jacques-Dupeyroux, op. cit., p. 39.
10
Costel Gîlcă, op. cit., p. 227.
ale sistemelor de securitate socială est-eu- 11
Livia Popescu, op. cit., p. 115.
ropene au făcut posibilă încadrarea aces- 12
Pentru detalii privind criza modelului suedez şi
tora în cele 3 tipuri de regimuri de bună- cauzele acesteia, a se vedea Joseph B. Board,
stare: conservator/corporatist, liberal, social- Sweden: A Model Crisis, în Comparative Politics 96/97,
democratic. Fourteenth Edition, Editor Christian Søe, Dushkin
Publishing Group/Brown & Benchmark Publishers,
Tipul de regim de bunăstare conser- Connecticut, 1996, p. 136-141.
vator/corporatist a fost posibil să se insta- 13
Livia Popescu, op. cit., p. 131.
14
ureze acolo unde a existat o influenţă com- Mariana Ioviţu, op. cit., p. 210.
15
binată a catolicismului şi a moştenirii sta- J.A. Jolowicz, Droit anglais, 2e édition, Précis
Dalloz, Paris, 1992, p. 353.
tului autoritar. Tipul de regim de bunăstare 16
Gilles Huteau, Éric Le Bont, Sécurité sociale et
liberal a fost pus în practică acolo unde re- politiques sociales, 2eme édition, Armand
prezentarea partidului politic de stânga a Colin/Masson, Paris, 1997, p. 390.
17
fost scăzută şi, unde, în acelaşi timp, creş- A se vedea Livia Popescu, op. cit., p. 134.
18
terea economică a fost ridicată. Tipul de J.A. Jolowicz, op. cit., p. 356.
19
UK Sational Anti-Poverty Plan, 2003:29, citat în
regim de bunăstare social-democratic a Livia Popescu, op. cit., p. 155.
fost adoptat acolo unde puterea politică a 20
Marian Preda, Politica socială românească între
aripii de stânga a fost ridicată, iar influenţa sărăcie şi globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2002, p.
catolicismului scăzută32. 117.
21
Jean-Pierre Chauchard, op. cit., p. 506.
Concluzionând, este important de su- 22
A se vedea Livia Popescu, op. cit., p. 176.
bliniat faptul că procesul de evoluţie a com- 23
A se vedea Livia Popescu, op. cit., p. 176 şi 189.
ponentei sociale a integrării europene nu 24
A se vedea Costel Gîlcă, op. cit., p. 231-232.
25
poate fi înţeles fără a studia tipurile de Konstantinos D. Kerameus, Phaedon J. Kozyris,
sisteme de securitate socială în diversitatea Introduction to Greek Law, second revised edition,
Kluwer Law and Taxation Publishers, Deventer, The
lor, precum şi relaţia dintre problemele Netherlands, 1993, p. 259-261.
sociale comune sau considerate de interes 26
A se vedea Costel Gîlcă, op. cit., p. 236-237.
27
comun pentru statele membre ale Uniunii Potrivit art. 120 din Constituţia rusă din 1936,
Europene. “Cetăţenii U.R.S.S. au dreptul de a fi asiguraţi
material în caz de bătrâneţe, precum şi în caz de boală
şi de pierdere a capacităţii de muncă. Acest drept este
ote garantat printr-o largă dezvoltare a asigurărilor
1
Jean-Pierre Chauchard, Droit de la sécurité sociale, 2 sociale, prin asistenţa medicală gratuită a muncitorilor...”.
édition, L.G.D.J., E.J.A., Paris, 1998, p. 508. 28
Jean-Jacques Dupeyroux, Xavier Prétot, Sécurité
2
Mariana Ioviţu, Bazele politicii sociale, Editura sociale, Édition Sirey, Paris, 2000, p. 19.
Eficient, Bucureşti, 1997, p. 182-183. 29
Mariana Ioviţu, op. cit., p. 186-187.
3 30
În comparaţie cu modelul american sau cel japonez B. Deacon, Developments in East European Social
de securitate socială. Policy, în C. Jones (ed.), Sew Perspectives on the
4
Jean-Jacques Dupeyroux, Droit de la sécurité Welfare States in Europe, London and New York,
sociale, 13 édition, Dalloz, Paris, 1998, p. 73. Routledge, 1993, p. 189-190, citat în Livia Popescu,
5
Pentru detalii, a se vedea Jean-Jacques Dupeyroux , Politicile sociale est-europene între paternalism de stat
op. cit., p. 36-37. şi responsabilitate individuală, Presa Universitară
6
Cancelarul Erhard, citat în Mariana Ioviţu, op. cit., Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, p. 89-90.
p. 217. 31
Mariana Ioviţu, op. cit., p. 190-191.
33
Ibidem, p. 190.
46
P OLITICI E UROPENE
ConsideraŃii privind transpunerea legislaŃiei

comunitare de mediu
Elena Alexandra ILICA
Abstract: Implementation of european environmental norms by the member

states involves adapting national legislation so that it conformes to
regulations and directives, and putting EC norms into practice.Member
states are also required to submit reports to the Commission on specific
aspects of the environment.The Court of Justice has emphasized the
importance of prompt implementation of the directives.Community law has
an enormous impact in Member States, where most environmental laws have
been adopted in response to Community Regulations and Directives. In spite
of this impact, there remain delayes and failures in implementing EC law.
Keywords: directive; implementation; effective; environmental norms; liability.
D eclaraţia privind aplicarea dreptului

comunitar, inserată în actul final
al Tratatului de la Maastricht re-
ţinea ca esenţial faptul că fiecare dintre Sta-
tele membre să recepteze (preia) integral şi
noaştere a obligaţiilor juridice pe care se
poate fonda (întemeia) răspunderea Sta-
telor membre.
Deciziile Curţii au reprezentat o tre-
cere de mare importanţă subliniind faptul
în mod exact în propria legislaţie direc- că răspunderea comunitară a fost separată/
tivele comunitare al căror destinatar este, diferenţiată de cea internaţională a statului
cu respectarea termenelor prescrise1. şi se conturează ca un model distinct ce re-
De asemenea, s-a considerat important cunoaşte şi include/suportă cererile (prete-
pentru buna funcţionare a Comunităţii ca nţiile) de despăgubire (pecuniare) a indivi-
măsurile adoptate de către statele membre dului/persoanei vătămate, păgubite prin com-
să asigure aceeaşi eficienţă implementării portamentul omisiv sau prin neîndeplinirea
dreptului comunitar ca şi legislaţiei naţionale. unei obligaţii a statului. Curtea, în garan-
Aceste angajamente exprimând o vo- tarea observării dreptului în interpretarea şi
inţă comună pot configura o direcţie a po- aplicarea tratelor recunoaşte că dreptul la
liticii comunitare, urmărindu-se asigura- despăgubire/compensaţie depinde de natura
rea coerenţei şi unităţii procesului treptat şi încălcării/violării legislaţiei comunitare, în-
sinuos al construcţiei europene. călcare ce se află la originea prejudiciului
CJCE în deciziile istorice Francovich provocat.
(19 nov. 1991) şi cele corelate Brasserie du Judecătorul comunitar (instanţa comu-
pêcheur, Factorame III şi Dillenkofer şi-a nitară) a determinat cu rigoare condiţiile
exprimat în mod clar orientarea de recu- atragerii răspunderii şi a admis faptul că
47
POLITICI EUROPENE
Elena Alexandra Ilinca
daunele de mediu pot da naştere atât unor Curtea de Justiţie recunoaşte relaţia
acţiuni în despăgubire cât şi unor cereri în strânsă ce se stabileşte între efectul direct
restabilirea resurselor naturale degradate. şi efectivitatea dreptului comunitar în
În marea majoritate a cazurilor, dis- cauza Van Gend&Loos din 1963 subliniind:
poziţiile pe care Consiliul Uniunii le ho- „Dreptul comunitar, independent de legi-
tărăşte în materie de mediu iau forma unei slaţia statelor membre, generează obligaţii
directive. Utilizarea regulamentelor, ce com- pentru particulari (cetăţeni), nu numai
portă o aplicabilitate directă în statele drepturi, ce devin parte din patrimoniul ju-
membre are un caracter excepţional. ridic naţional, nu doar în cazurile în care
Directiva, pe de altă parte, leagă sta- tratatul prevede expres, dar şi ca o contra-
tele membre destinatare, potrivit art. 189 al partidă a obligaţiilor expres impuse de tra-
Tratatului CE cu privire la rezutatele ce tat indivizilor, statelor membre şi institu-
trebuie atinse, lăsând la latitudinea insti- ţiilor comunitare”5.
tuţiilor naţionale competenţa alegerii for- În ceea ce priveşte directivele comu-
melor şi mijloacelor utilizate pentru a atin- nitare, admisibilitatea efectului direct răs-
ge acest rezultat. punde unui criteriu de excepţionalitate, da-
De aici, consecinţa opţiunii statelor în torat forţei obligatorii a directivei, şi condi-
adoptarea dispoziţiilor legislative, regle- ţionat de forma, de conţinutul actului şi de
mentare sau administrative, necesare pentru funcţia, rolul pe care acesta îl îndeplineşte
a da efect directivelor pe plan intern. Tocmai în sistemul tratatului6.
acest fapt este sursa unui vast contencios Dispoziţiile directivei pot fi valorifi-
datorat absenţei transpunerii directivelor în cate în justiţie doar dacă impun unui stat
dreptul intern, transpunerii tardive (cu de- membru obligaţii clare, complete, precise
păşirea termenelor prescrise), transpunerii şi absolute.
insuficiente sau eronate de către statele Aceste caractere au fost subliniate de
membre2. către instanţa comunitară în decizia „Sace”
din 17 decembrie 1970, privind un caz în
Efectul Directivelor comunitare care o directivă comunitară era pusă în le-
asupra legislaţiei interne gătură cu o decizie privind uniunea vamală
Directivele, adoptate în baza art. 249 şi în decizia Van Duyn din 4 decembrie
(ex. 189) al tratatului sunt adresate statelor 1974, prin care Curtea, ulterior examinării
membre, obligându-le să adopte o serie de naturii, conţinutului şi textului directivei în
măsuri, fiind obligatorii în ceea ce priveşte cauză, a concluzionat relevând că aceasta
rezultatul de atins, rămânînd la latitudinea conferea drepturi individuale ce puteau fi
organelor naţionale forma şi mijloacele valorificate în justiţie7.
prin care aceste rezultate să fie atinse3. În ordinea dinamică a surselor drep-
Se admite că, în anumite condiţii, di- tului comunitar cât şi în opinia unanimă a
rectiva poate desfăşura un efect direct în or- doctrinei distincţia ce se face între direc-
dinea internă ajungându-se astfel să gre- tive şi regulamente are în vedere, se ba-
veze poziţiile juridice ale indivizilor. Ca o zează mai mult pe criterii formale decât pe
consecinţă a acestui fapt, în cazurile pre- cele substanţiale8.
văzute, poate fi recunoscut dreptul de adre- Se poate observa că obligativitatea
sare către instanţele interne pentru a se in- generală şi directă şi imediata aplicabilitate
voca, solicita, respectarea normei comuni- sunt caractere ce se manifestă cu desă-
tare conţinute într-o directivă4. vârşire în valoarea normativă pe care tra-
48
POLITICI EUROPENE
Consideraţii privind transpunerea legislaţiei comunitare de mediu
tatele o atribuie sursei ce o constituie re- comportă, deplina aplicare a directivei, în

gulamentele comunitare9. mod „clar şi precis”13.
Directiva poate interzice unui stat În decizia sa din 19 ianuarie 1994, în
membru să adopte prevederi ce contravin cauza 435/92, cu privire întrebarea preju-
dreptului comunitar în baza a două obli- dicială având ca obiect interpretarea art.7.4
gaţii inderogabile: neîndeplinirea de către a Directivei Consiliului din 2 aprilie 1979
statul membru şi determinarea (specifi- nr.409 privind conservarea păsărilor sălba-
carea) unor obligaţii necondiţionate şi sufi- tice, Curtea a arătat faptul că determinarea
cient de precise10. datei de închidere a perioadei de vânătoare
În optica curţii o normă este „necon- sau indicarea unei date eşalonate, etapi-
diţionată” dacă stabileşte o obligaţie ce nu zate, nu sunt incompatibile cu dreptul co-
este subiect vreunei condiţii, nici subor- munitar, atâta timp cât este demonstrată „ga-
donată în ceea ce priveşte aplicabilitatea ranţia unei protecţii complete” a speciilor
sau efectele sale, emanării/emiterii vreunui de păsări în cauză. Se impune ca Statul
act de către instituţiile comunitare sau sta- membru să dovedească rezultatul, prin in-
tele membre. termediul „unor date ştiinţifice şi tehnici
Potrivit curţii, o normă este „suficient corespunzătoare în fiecare caz în parte”.
de precisă” pentru a putea să fie invocată Dacă directiva conferă indivizilor o
de către un individ şi aplicată direct de serie de drepturi, destinatarii trebuie să fie
către instanţele interne atunci când impune în măsură să cunoască întreaga întindere,
o obligaţie în termeni neechivoci. întregul conţinut al acestor drepturi pentru
Odată cu decizia Ratti11 CJCE a sta- a le putea invoca în faţa instanţelor naţio-
bilit că un stat membru nu poate opune indi- nale.
vizilor neîndeplinirea unor obligaţii derivate Instanţa comunitară, asupra acestui as-
dintr-o directivă dacă nu a transpus-o pect, a reţinut că obligaţiile impuse statelor
punctual în interiorul termenului prescris. membre implică faptul ca subiecţii intere-
Atunci când un stat membru se face saţi să se poată prevala de „normele impe-
responsabil de neîndeplinirea obligaţiei de rative” pentru a-şi proteja drepturile indivi-
transpunere şi implementare a unei direc- duale14.
tive, omiţând să adopte măsurile cerute, sau CJCE a abordat chiar şi problema
chiar ca urmare a unei transpuneri insu- interpretării conforme a dispoziţiilor interne
ficiente sau eronate, pentru jurisprudenţa adoptate de către Statele Membre în imple-
consolidată a CJCE, indivizii au dreptul de mentarea directivelor comunitare.
a valorifica în justiţie dispoziţiile directivei Iniţial Curtea a recunoscut obligaţia
ce apar clare, neechivoce şi necondiţionate12. instanţelor interne de a interpreta dreptul
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Eu- intern conform cu directiva în cauză, cu
ropene a reţinut că transpunerea unei direc- referire în special la dispoziţiile ce trebuie
tive în legislaţia internă a statelor membre transpuse, ale actului comunitar15.
nu implică în mod necesar reproducerea Odată cu decizia din 13 noiembrie 1990
textuală a dispoziţiilor sale într-o normă pronunţată în cauza106/89, Curtea a decis
expresă şi specială. În unele cazuri ţinând ca judecătorul naţional învestit să se pro-
cont de conţinutul actului, apare ca sufi- nunţe cu privire la o controversă apărută în
cientă garanţia efectivă oferită de sistemul câmpul de aplicare a unei directive comu-
juridic, chiar prin intermediul conformităţii nitare este ţinut să interpreteze dreptul na-
unei practici atâta timp cât aceasta implică, ţional, chiar şi cel anterior, în lumina acelei
49
POLITICI EUROPENE
directive, în lumina textului şi finalităţilor În consecinţă, CJCE a afirmat exi-

acesteia. genţa admiterii procedurilor preventive
Ca răspuns la întrebarea prejudicială pentru a asigura primatul dreptului comu-
adresată de către Camera Lorzilor, Curtea nitar asupra celui intern.
a reţinut că instanţa naţională, confruntată În sfârşit, Curtea a consacrat răspun-
cu o controversă privind dreptul comunitar derea extracontractuală a Statului pentru ne-
poate adopta măsuri provizorii de sigu- îndeplinire pentru omisiune de a imple-
ranţă, de precauţie, destinate să garanteze menta o directivă comunitară.
deplina efectivitate a viitoarei decizii ce va Prin decizia din 19 noiembrie 1991
fi pronunţată cu privire la drepturile invo- pronunţată în cauzele reunite 6/90 si 9/90
cate în baza dreptului comunitar16. Francovic vs. Italia confirmată în orien-
Atunci când normele comunitare atri- tările fundamentale dintr-o serie de hotă-
buie particularilor drepturi ce pot fi invo- râri precum: Brasserie du pecheur; Fractorame
cate în justiţie, într-o cauză, în aşteptarea III, Dillenkofer.
interpretării prejuduciale a Curţii, îi revine Curtea a făcut trecerea spre explorarea
judecătorului naţional competent, în scopul posibilităţii de coacţiune directă a faptei
asigurării eficacităţii depline a dreptului ilicite a legislatorului.
comunitar, sarcina de a emite măsuri pro- Curtea consimte aşadar o extindere a
vizorii, de precauţie chiar şi în cazul în care protecţiei drepturilor individuale ale parti-
un principiu de drept intern nu permite cularilor, afirmînd că există o legatură de
judecătorului să acorde măsurile de pro- cauzalitate între încălcarea obligaţiei aflate
tecţie, tutelare. în sarcina statului şi prejudiciul cauzat
În cauza „de quo” era în discuţie un subiecţilor lezaţi. În acest temei, statul ce
principiu tradiţional de „common law”, conse face vinovat de neîndepinire este ţinut
form căruia împotriva Coroanei nu poate fi responsabil, trebuind să repare prejudiciul,
dispusă nici o măsură provizorie. în conformitate cu normele de drept intern.
Camera Lorzilor stabilise că instanţele Curtea de Justiţie a Comunităţilor Euro-
britanice nu puteau să dispună suspendarea pene a reţinut că obligaţia de despagubire
unei legi în baza incompatibilităţii cu legi- în sarcina statului membru poate fi atrasă
slaţia comunitară. Înalta Cameră a cerut ori de cate ori, deplina eficacitate a nor-
instanţei comunitare să verifice dacă, în ciuda melor comunitare este subordonată condi-
principiului menţionat, instanţele britanice ţiei unei acţiuni din partea statului şi a parti-
ar avea competenţa să dispună măsuri pro- cularilor. În consecinţă, nu este posibil, în
vizorii împotriva Coroanei, în baza drep- lipsa unei astfel de acţiuni, să poată fi valo-
tului comunitar. rificat în faţa judecătorului naţional un
În răspunsul Curţii s-a consemnat drept recunoscut particularilor de către le-
inaplicabilitatea normei interne incompa- gislaţia comunitară.
tibile, ori de câte ori aceasta constituie Principiul răspunderii statului pentru
singurul obstacol pentru măsura protec- daunele cauzate particularilor prin violarea
toare, ce apare ca necesară pentru a nu fi dreptului comunitar este, conform Curţii,
diminuată eficienţa practică a sistemului inerent sistemului tratatutului chiar în
instituit de art.177 al Tratatului şi pentru a temeiul art.5 ce impune statelor membre să
asigura, chiar şi în cursul procedurii de adopte toate măsurile cu caracter general
pronunţarea a răspunsului la întrebările sau particular menite să asigure executarea
prealabile, deplina şi concreta eficacitate a punctuala a obligaţiilor derivate din dreptul
normelor „prevalente” comunitare. comunitar.
50
POLITICI EUROPENE
Violarea de către statele membre a şi a legislaţiei comunitare de mediu şi a

obligaţiilor ce le incumbă în temeiul at.189 judecat cu severitate numeroase încălcări a
al tratatului, determină un drept la despă- obligaţiilor de către statele membre în trans-
gubire, la reparaţie cât timp sunt înde- punerea şi implementarea dreptului comu-
plinite trei condiţii: nitar al mediului.
a) rezultatul prescris de către directivă Curtea de Justiţie a sancţionat uneori:
implică atribuirea de drepturi în 1. Conformarea doar parţială şi aplicarea
favoarea particularilor. inadecvată a dispoziţiilor comunitare
Curtea de Justitie a subliniat de mai în materie de mediu, în călcând spre
multe ori că în temeiul dreptului exemplu obligaţia unei transpuneri
comunitar, particularii îşi pot valorifica integrale şi efective a directivelor.
drepturile subiective în faţa instanţelor 2. Grave întârzieri în adaptarea dreptului
interne. intern la cel comunitar.
b) Conţinutul unor asemenea drepturi 3. Insuficineţa comunicărilor transmise
poate fi individualizat în temeiul dis- instituţiilor comunitare sau lipsa indi-
poziţiilor directivei. Nici aceasta con- cării procedurilor (măsurilor) naţio-
diţie nu surprinde, dat fiind că în nale de executare a actelor comunitare.
jurisprudenţa instanţei comunitare se 4. Violarea obligaţiilor de informare pre-
reclamă frecvent exigenţa valorificării, văzute de legislaţia comunitară;
în mod obiectiv, a scopului şi conţi- 5. Neîndeplinirea repetată chiar şi după o
nutului actului în cauză; hotărâre de condamnare.
c) există o legătură de cauzalitate între În acest caz Curtea a aplicat statului o
încălcarea obligaţiei aflate în sarcina sancţiune pecuniară consistentă.
statului şi prejudiciul suferit de către
subiecţii lezaţi. Aplicarea neconformă, insuficientă
Fiecare stat membru trebuie să de- ori eronată a dreptului comunitar al
semneze, în baza propriei legislaţii inter- mediului şi nerespectarea obligaţiei
ne, instanţa natională competentă să decidă de informare
modalitatea procedurală a căilor de atac Instanţa comunitară, în evaluarea trans-
jursdicţionale, destinate să garanteze drep- punerii şi aplicării normelor comunitare şi
turile individuale. implicit evaluarea conformităţii normelor
Condiţiile formale şi substanţiale sta- interne cu acestea, a considerat esenţial ca
bilite de legislativele naţionale în materie actele ce derivă din acestea să corespundă
de reparare a prejudiciilor nu trebuie sa fie în mod efectiv reglementărilor comunitare.
mai puţin favorabile decât cele ce privesc Implicit, o transpunere necorespunză-
cereri similare, de natură internă şi nu toare, consecinţă a omisiunii sau o trans-
trebuie să fie configurate de aşa natură punere insuficientă, este sancţionată cu totul
încât să facă imposibil sau excesiv de independent de forma pe care o îmbracă
dificilă obţinerea reparaţiei. norma internă de transpunere17.
În anumite cazuri, în funcţie de conţi-
eexecutarea obligaţiilor de către nutul normei comunitare, pentru îndeplini-
state şi efectivitatea implementării rea obligaţiei de transpunere este suficientă
legislaţiei comunitare de mediu garanţia efectivă oferită de către ordinea ju-
Curtea de Justiţie, în multe ocazii din ridică, fie ea şi prin conformitatea practicii18.
iniţiativa jurisdicţiilor naţionale, s-a con- Curtea de justiţie a respins în nume-
fruntat cu problema interpretării tratatului roase cazuri încercările statelor membre de
51
POLITICI EUROPENE
a transpune directivele de mediu în legisla- juridic necesar atribuirii măsurilor comu-

ţia internă prin intermediul unor instru- nitare unui efect direct faţă de terţi.
mente precum planuri multianuale, circu- Transpunerea unei directive privind
lare administrative şi alte acte similare. mediul ce conţine cerinţe obligatorii nu
Motivaţia acestui fapt este absenţa si- poate fi aşadar realizată prin adoptarea de
guranţei legale pentru persoane şi între- măsuri interne lipsite de caracterul obliga-
prinderi individuale ce se creeaza prin toriu, mai ales administrative, deoarece
asemenea transpuneri19. aceasta presupune că aceste măsuri ar
În decizia sa din 7 iunie 1999 CJCE a putea fi oricând modificate de către auto-
reţinut că Germania nu îşi îndeplnise obli- rităţi, egalitatea cetăţenilor cu privire la
gaţiile ce derivau din directivele comuni- drepturile sau obligaţiile conferite de către
tare (în speţă Directiva nr. 779/80 si 884/1982) directivă nefiind astfel asigurată.
întrucât „circulara tehnică” emanată de Printr-o altă hotărâre Curtea a reţinut
către guvernul german nu avea „caracterul că Italia nu a asigurat eficient eliminarea
obligatoriu necesar pentru ca subiecţii a uleiurilor uzate încălcând prin aceasta obli-
căror activitate prezintă riscul provocării gaţiile impuse de o directivă comunitară,
unor incidente de mediu să cunoască cu întrucât statul italian nu a reuşit să impună
exactitate obligaţiile ce le sunt impuse”. un control periodic al îndeplinirii condi-
Orientarea jurisprudenţială a fost confir- ţiilor de autorizare şi control a întreprin-
mată şi printr-o serie de sentinţe ulterioare, derilor însărcinate cu eliminarea uleiurilor
precum cele pronunţate în cauzele 64/90 uzate.
Comisia împotriva Franţei şi 58/89 Comi- Statelor le revine obligaţia de a asigura
sia împotriva Republicii Federale Germane20. aplicarea efectivă a dreptului comunitar al
Franţa a fost condamnată prin prima hotă- mediului, ceea ce constituie urmarea fi-
râre, pentru neîndeplinirea obligaţiei de rească a transpunerii ce este prin excelenţă
transpunere a mai multor norme comunitare21. un act formal.
Răspunderea statului pentru neînde- Aplicarea practică a legislaţiei de mediu
plinirea obligaţiei s-a datorat faptului că, este adevăratul examen al transpunerii. Nu
Guvernul francez nu a prescris norme im- este suficient ca legislaţia internă să preia
perative care să asigure respectarea valo- textual o directivă atâta timp cât aceasta
rilor limită prescrise şi a altor dispoziţii obli- rămâne valabilă doar la nivel declarativ,
gatorii pentru întregul teritoriu naţional, în nefiind aplicată în mod corespunzător.
termenele indicate de directive, limitându- În mod similar sunt întâlnite nume-
se la a emana o serie de acte denumite „cir- roase încălcări ale dreptului comunitar prin
culare ministeriale”. omisiunea îndeplinirii obligaţiei de rapor-
Prin cea de a doua hotărâre menţio- tare impusă statelor membre.
nată, Germania a fost condamnată pentru Statele membre au obligaţia de a rapor-
transpunerea insuficientă şi eronată, întru- ta, din trei în trei ani privitor la aplicarea
cât nu a adoptat dispoziţiile necesare trans- directivelor dintr-un anumit sector – apă,
punerii Directivei 75/440 privind calitatea aer, deşeuri, sol, etc.
apelor de suprafaţă, destinate obţinerii apei Pe baza acestor rapoarte naţionale Co-
potabile. Prin aceasta hotărâre, Curtea a con- misia are responsabilitatea de a întocmi
firmat că circularele şi instrucţiunile adop- rapoarte sintetizatoare.
tate nu întrunesc caracterele unei norme În numeroase cazuri autorităţile naţio-
obligatorii, neputând constitui fundamentul nale nu îşi îndeplinesc corect obligaţia de
furnizare a informărilor privind transpu-
52
POLITICI EUROPENE
nerea dreptului comunitar, ce trebuie tran- nale, atât timp cât măsurile de transpunere
smise către Comisie sub forma unor infor- acoperă întregul teritoriu.
mări şi comunicări periodice, după anumite Încercarea de a justifica neîndeplinirea
scheme prestabilite (chestionare specifice unei obligaţii in temeiul separaţiei consti-
cu o perioadă de raportare de trei ani). Curtea tuţionale a puterilor în stat a fost utilizată
a sancţionat în mod repetat trimiterea către fară succes în numeroase cazuri de către
Comisie a unor informări insuficiente sau guvernele naţionale. Acţiunea împotriva
fragmentare, fapt ce a atras răspunderea sta- Belgiei în cauzele soluţionate prin decizia
tului pentru încălcarea obligaţiei de raportare. din 2 februarie 198225 constituie un exem-
plu semnificativ.
Limitele derivate din intârzieri şi Instanţa comunitară a constatat prin
omisiuni ale statelor datorate carenţelor aceste hotărâri încălcarea obligaţiilor comu-
separaţiei interne a puterilor publice nitare din sarcina statului belgian datorită
sau descentralizării faptului că acesta nu adoptase în interiorul
Acţiunea prevăzută de art. 226 al Tra- termenelor prescrise măsurile necesare con-
tatului CE reprezintă cel mai important formării dreptului intern cu dispozitiile a
instrument pe care Comisia Europeană îl patru directive comunitare privind mediul.
poate utiliza pentru îndeplinirea rolului său Este vorba despre directivele 75/439 pri-
de „gardian” al aplicării dreptului comunitar. vind eliminarea uleiurilor reziduale, 75
Răspunderea statelor pentru neîndepli- /442 privitoare la deşeuri, 76/403 privind
nirea obligaţiilor în baza articolului 226 eliminarea policlorodifenililor şi policloro-
din Tratatul CE revine statului membru trifenililor şi 78/176 privind deşeurile pro-
culpabil odată cu demonstarea unei încăl- venite din industria bioxidului de titaniu.
cări imputabile vreunui organ (instituţie, În pledoaria sa, reprezentantul guver-
instanţă) intern al statului22. nului belgian a invocat faptul că sistemul
Curtea nu adimite sustragerea statelor constituţional intern nu conferă statului pu-
membre de la executarea obligaţiilor co- terea de a impune regiunilor transpunerea
munitare prin invocarea neîndeplinirii de directivelor comunitare şi nici pe aceea de
catre o instituţie independentă „căreia i-au a se substitui regiunilor pentru a proceda în
fost încredinţate competenţele în materie” mod direct la transpunere în cazul unor
a implementării normei comunitare23. Într- întârzieri din partea acestora. Curtea a
o asemenea situaţie de încredinţare a acestor respins această apărare reconfirmându-şi
atribuţii unor organisme independente, sta- orientarea jurisprudenţială.
tul are obligaţia de a prevede instrumente Privitor la această problemă s-a arătat
care să realizeze activarea unor puteri că fiecare stat mebru are libertatea de a
substitutente24. atribui competenţele interne aşa cum con-
Măsurile de transpunere trebuie să aco- sideră necesar şi poate transpune o direc-
pere întregul teritoriu al statelor membre. tivă inclusiv prin utilizarea unor proceduri
Este adevărat că în multe ţări respon- date în competenţa autorităţilor regionale
sabilitatea pentru problemele de mediu re- sau locale. Totuşi, această discreţie nu scu-
vine autorităţilor regionale, cum ar fi cazul teşte statul de obligaţia de a garanta co-
Austriei, Belgiei, Spaniei, Italiei, Germaniei. recta transpunere a legislaţiei comunitare şi
Din puctul de vedere al Comunităţii nu înlătură responsabilitatea în faţa Curţii26.
este irelevant dacă prevederile comunitare
sunt transpuse printr-un act la nivel naţio-
nal sau printr-o serie de prevederi regio-
53
POLITICI EUROPENE
13
ote A se vedea decizia Curţii din 28 februarie
1
Pentru aplicarea şi controlul aplicării dreptului 1991, cauza nr. 131/88.
14
comunitar al mediului vezi Documentul de Decizia CJCE din 30 mai 1991 pronunţată în
lucru al Comisiei din 13 iulie 2000 ce a analizat cauzele reunite no.361/88 şi 59/89 şi în cauza
perioada ianuarie 1998-decembrie 1999 SEC no. 13/90 pronunţată în 1 octombrie 1991.
15
(2000) pe 9 def. Decizia CJCE din 10 aprilie 1984 cauza
2
Pentru detalii a se vedea Mircea Duțu, Principii 222/84.
16
și instituții fundamentale de drept comunitar al Decizia CJCE din 19 iunie 1990, în cauza
mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, p. 231/1989.
17
99-140. Giovanni Cordini, op. cit, p. 300.
3 18
Pentru o analiză detaliată, a se vedea Augustin Este relevantă în acest sens decizia CJCE din
Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Ed. Universul 28 februarie 1991, pronunțată în cauza 131/88,
Juridic, Bucureşti, 2004, p.125 și urm. prin care s-a reținut îndeplinirea obligației
4
Giovanni Cordini, Diritto ambientale comparato, întrucât directiva în speță făcea obiectul unei
Ed.CEDAM, Padova, 2002, p. 287. aplicări “clare și precise”.
5 19
Decizia CJCE din 5 februarie 1963, cauza Mircea Duţu, op. cit., pg.110
20
26/1962. CJCE deciziile din 1 octombrie 1991 cauza
6
Decizia CJCE din 6 octombrie 1970, cauza 64/90 si din 17 octombrie 1991, cauza 58/89
21
9/1970, Grad., Decizia Sace din 17 decembrie Directiva 779/80 si Directiva 884/82, privind
1970, cauza 33/1970. valorile limita pentru anhidrida sulfuroasa
7
CJCE, decizia Sace din 17 decembrie 1970 respective plumbul in atmosfera.
22
cauza 33/1970. In acest sens pot fi observate hotărârile CJCE
8
F. Pocar, Diritto dell `unione e delle comunitá pronunțate în cauzele: 280/83 si 254/83
europee, Giuffré, ed. a VI-a, Milano, 2000, p. Comisia împotriva Italiei; 215/83 si 162/89
235 şi urm. Comisia împotriva Belgiei.
9 23
Pentru doctrină, a se vedea A. Tizzano, La Curtea a urmat o practica uniformă în
gerarchia delle norme comunitarie, în „Il hotărârile sale precum cele pronunțate în
diritto dell `Unione Europea, 1996, p. 57 şi cauzele 77/69 Comisia împotriva Belgiei și
urm. 199/85 Comisia împotriva Italiei
10 24
Giovanni Cordini, op. cit., p. 292. Giovanni Cordini, op. cit., p. 305
11 25
Decizia CJCE din 5 aprilie 1979, cauza Cauzele 68/81, 69/81, 70/81, 71/81
26
148/1978. Hotărârea CJCE din 14 ianuarie 1998,
12
A se vedea în acest sens decizia din 6 pronunțat în cauzele reunite 227 si 230 / 85
octombrie 1970, Grad. Comisia împotriva Belgiei.
54
P OLITICI E UROPENE
Modele europene de reprezentare a intereselor

socio-profesionale: sindicatele şi patronatele
Cezar AVRAM, Roxana RADU
Abstract: Pressure groups are a way in which certain groups of interests

try to influence state power without using force. Among these groups,
employees and employers' associations play a wider social role. They have
many other potential roles, not the least being to provide a sense of collective
identity, labor security and social peace, as well as economic and
professional class consciousness that can be translated into political
agendas.
Keywords: pressure groups, social movement, social interests, trade unions,
collective action.
Grupurile de interese Scopul constituirii grupurilor de pre-

siune este acela de a influenţa puterea, fără
G
rupurile de interese sau, după tra- a apela însă la constrângere. În primă in-
ducerea termenului american (pressure stanţă, influenţarea este o acţiune exerci-
groups), grupurile de presiune sunt tată de către o entitate socială (individ, grup,
considerate, uneori, eufemistic, alteori exa- organizaţie) orientată spre modificarea op-
gerat, ca fiind „cea de-a treia cameră” sau ţiunilor şi manifestărilor altei entităţi. În
„guvernul invizibil”, întrucât, deşi ele nu-şi general, influenţa socială/politică este aso-
propun să cucerească puterea, totuşi, o exer- ciată cu domeniul relaţiilor de putere şi de
cită în fapt, prin pressing-ul desfăşurat asu- control social, „de care se deosebeşte întru-
pra ei1. Grupurile de interese sunt, aşadar, cât nu apelează la constrângere”3. Influenţa
organisme care încearcă să apere interesele grupurilor de presiune este intenţionată (spre
membrilor lor, acţionând în acest scop asu- deosebire de rezultatul acţiunii explicite al
pra puterii politice şi statale. Din acest punct altor instanţe sociale formale sau informale,
de vedere, ele au fost definite ca fiind “orga- respectiv influenţă neintenţionată4). Instru-
nizaţii constituite în vederea influenţării pu- mentele prin care se realizează influenţa
terilor publice prin formalizarea unor inte- îmbracă forma persuasiunii, manipulării,
rese de grup, adoptarea unei strategii de îndoctrinării, inculcării. Plurivalenţa forme-
influenţare şi identificarea unor mijloace lor de influenţă (de la persuasiune până la
concrete de presiune asupra Puterii”2. manipulare) este valorificată cu intenţia de
a atinge obiective determinate, prestabilite:
55
POLITICI EUROPENE
Cezar Avram, Roxana Radu
armonizarea intereselor de grup, diverse, în principiu, sunt independente şi îşi

nu numai materiale, dar şi culturale, pro- partajează rolurile, sau se interpenetrează6.
fesionale etc. cu politica socială şi eco- Grupurile de presiune se pot constitui
nomică a statului. pe baza existenţei unei comunităţi de in-
Definitoriu pentru un grup de presiune terese de natură socială, economică şi pro-
este factorul organizaţional, însă “nu orice fesională. Astfel au luat naştere sindicatele
structură organizată ce exercită o presiune şi patronatele, grupuri deosebit de puter-
asupra deciziilor politice este cu necesitate nice atât în plan social, cât şi politic. Influ-
un grup de presiune”5. Este cazul admi- enţa lor nu este deloc de neglijat, ele repre-
nistraţiei publice sau unei instituţii publice zentând parteneri sociali ai guvernului în
care, deşi pot exercita o presiune remar- cadrul dialogului social constituit pe prin-
cabilă asupra factorului politic decizional, cipiile bipartitismului şi tripartitismului.
se deosebesc de grupurile de presiune pro- Organizaţiile sindicale şi patronale se consti-
priu-zise, care influenţează puterea publică tuie pe baza dreptului fundamental de aso-
din exterior, prin faptul că ele se găsesc ciere care asigură participarea tuturor indi-
situate în interiorul acesteia. De asemenea, vizilor la exerciţiul material al suveranităţii
şi partidele politice se disting de grupurile şi la activitatea de legiferare. În practică,
de presiune întrucât ele urmăresc partici- intervenţia partenerilor sociali la nivel ma-
parea la exercitarea puterii de stat (exer- croeconomic şi social se traduce prin obli-
ciţiul de drept al puterii statale), în timp ce garea consultării prealabile de către Guvern a
grupurile tind doar să manipuleze din ex- reprezentanţilor partenerilor sociali atunci
terior deciziile celor care exercită puterea când iniţiază proiectele unor acte nor-
statului (exerciţiul de fapt al puterii). Este mative ce privesc raporturile de muncă şi
adevărat că există şi partide politice care se prin crearea unor organisme speciale cu
situează în mod constant şi voluntar în rân- participarea reprezentanţilor salariaţilor şi
durile opoziţiei, acţiunea lor rezumându-se ai patronatului, de regulă, sub forma unor
doar la a presa asupra puterilor publice, comisii de tip consultativ. Atunci când con-
motiv pentru care îmbracă aspectul unor sideră că scopurile (interesele) pentru care
grupuri de presiune. Pe de altă parte, există au fost create nu pot fi atinse sau drepturi
grupuri de presiune care, în anumite cir- anterior obţinute de membrii lor sunt în pe-
cumstanţe, ajung să preia de drept puterea ricol de a fi pierdute, sindicatele şi patro-
statală, transformându-se astfel în partide natele au dreptul să se folosească mijloace
politice. specifice, cum sunt negocierile, procedu-
Grupurile de interese au constituit „marile de soluţionare a litigiilor prin mediere,
teria primă” a partidelor politice, fără însă arbitraj sau conciliere, petiţiile, protestele,
ca proliferarea lor continuă să fi încetat să mitingurile, demonstraţiile, greva sau lock-
se producă. Grupurile de interese sunt re- out-ul (greva patronală), în condiţiile pre-
lativ numeroase şi diverse. Ele sunt consi- văzute de lege.
derate organisme al căror obiectiv esenţial
îl constituie dobândirea de avantaje ma- Modelul sindical
teriale sau protecţia celor dobândite deja, Modelul sindical, care apărea în lumea
organisme „altruiste”, promovând exclusiv muncitoare a sec. al XIX-lea, în Anglia, a
interese morale etc. Raporturile grupurilor devenit astăzi, forma instituţională utilizată
de interese cu partidele sunt exprimate pe pentru toate profesiunile, pentru apărarea
faţă sau ocult, partidele fiind dependente intereselor lor colective. Deoarece reprezintă
de grupurile de interese, dar şi invers sau, salariaţi, funcţionari publici, agricultori, coo-
56
POLITICI EUROPENE
Modele europene de reprezentare a intereselor socio-profesionale: sindicatele şi patronatele
peratori sau antreprenori, sindicalismul nice (în cadrul unei rate de sindicalizare de
constituie modelul de referinţă, chiar dacă aproape 40%). De fapt, Trade Union
realitatea organizaţiilor arată că există o Congres (TUC) este un conglomerat com-
mare eterogenitate de situaţii. pozit, descentralizat şi străbătut de puter-
Sindicatele, în sens larg vorbind, pot fi nice tensiuni interne (între sindicatele munci-
considerate grupuri de interese. Totuşi, ele toreşti şi sindicatele de angajaţi, sindicatele
nu sunt simple asemenea grupuri. Chiar dacă sectoarelor în declin şi sindicatele sectoa-
activitatea lor are un caracter pronunţat pro- relor în expansiune), care se datorează şi
fesional, adeseori această activitate se înscrie conducătorilor naţionali dificili. Ajungerea
în coordonatele unor proiecte globale, vi- conservatorilor la putere, în anii 1970 şi
zând până şi structurile societăţii. Ele repre- mai ales în deceniul Thatcher a coincis cu
zintă o forţă socială reală şi considerabilă o inversiune de tendinţe după mai multe
în raporturile cu puterea, având la înde- decenii de creştere în efective şi influenţă
mână unul dintre cele mai eficiente mijloa- (TUC beneficiind de prezenţa la putere a
ce de acţiune: greva. Partidului Laburist între anii 1945-1970).
În anii ce au urmat celui de-al doilea TUC a suportat o serie de vicisitudini care
război mondial, sindicalismul salariaţilor a au coincis, la rândul lor, cu recesiunea eco-
atins apogeul său în Europa, obţinând o „rată” nomică. Şomajul, politica antisocială siste-
a sindicalizării superioare procentului de matică şi desindicalizarea au progresat în
50% în anumite state (Regatul Unit, Germania, egală măsură. Politica antisindicală a conser-
Benelux, Italia, Suedia), la începutul anilor vatorilor a luat forme directe (reducerea pu-
1970. Acest rezultat a determinat un progres terilor delegaţilor sindicali), repuse în cauză
cvasi-continuu începând cu sfârşitul secolului de „closed shop”, ceea ce înseamnă adezi-
al XIX-lea. Desindicalizarea (ca proces de unea automată la sindicat la un an după
redimensionare a sindicatelor) nu a repus angajare, interzicerea grevelor „politice” şi
în cauză rolul şi influenţa acestora, cu ex- a pichetelor de grevă etc., dar şi indirecte
cepţia statelor unde ele erau deja slăbite (diminuarea rolului sindicatelor în nume-
(Franţa, în particular). roase întreprinderi privatizate). Cu un recul
Mişcarea sindicală a salariaţilor este, de mai mult de 10 puncte în 10 ani, TUC a
de departe, o mişcare muncitorească, ea câş- pierdut o bună parte a reprezentativităţii la
tigând rapid o mare influenţă şi în sectorul momentul când puterea sa, în întreprin-
public, prin recunoaşterea dreptului de aso- derile de stat, s-a diminuat.
ciere sindicală şi funcţionarilor publici. În Germania, unde sindicalismul a stat
Datorită originilor sale muncitoreşti, va la originea iniţiativelor socialiste, marea
păstra stilul formelor de acţiune colective confederaţie DGB (Deutsche Gennerkschaft
şi mai ales de natură ideologică, care sunt Bund), moştenitoarea sindicatelor socialiste
cele ale „mişcării muncitoreşti” a secolului din secolul al XIX-lea, a menţinut legături
al XIX-lea. Constituirea sindicatelor şi strânse cu Partidul Social Democrat, totul
tipologia lor sunt, de altfel, strict paralele fiind în mod oficial independent de parti-
cu cele ale partidelor socialiste, bazându-se de. Majoritatea conducătorilor DGB sunt
pe muncitorime. membri ai PSD, chiar dacă DGB supra-
Un prim “model” sindical se eviden- veghează plasarea democrat-creştinilor în
ţiază prin poziţia dominantă pe care o deţin posturi importante ale grupărilor sale.
sindicatele în mediile pe care le reprezintă. DGB este în poziţie dominantă în sindica-
În Regatul Unit, „Trade Unions” repre- lismul german deoarece rivalii săi (sindi-
zintă aproape 90% dintre sindicatele brita- catul angajaţilor DAG, de origine social-
57
POLITICI EUROPENE
democratică, cu o jumătate de milion de canalizată pe direcţia confederaţiilor, condu-

aderenţi la Confederaţia sindicatelor creştine) cându-le către reînnoire şi conlucrare. Prăbu-
nu au influenţă semnificativă. El este pu- şirea partidelor tradiţionale s-a datorat mo-
ternic mai ales în industrie (de exemplu, dificării funcţionării sindicatelor, debara-
faimoasa IG Mettal, în metalurgie, care sate de „colateralismul” partizan.
reprezintă o treime din efectivele confe- Al treilea model de sindicalism este
deraţiei), dar a trebuit să administreze deli- caracterizat printr-o slabă influenţă sindi-
catele echilibre interne, mai ales după cală. Acestea sunt ţările Europei de Sud (excep-
reunificare, care îi conferă administraţiei tată fiind Italia), unde rata sindicalizării
interese contradictorii cu ale salariatului de este slabă. Cazul Franţei, una dintre ţările
stat (şomajul şi integrarea economică a unde se năştea sindicalismul şi ideologiile
pieţei)7. Sindicalismul german împarte tradi- sale (mai ales sindicalismul revoluţionar),
ţiile sale (legăturile cu social-democraţia, la este, în mod particular, simbolic. Sindicalis-
care contribuie cu cadre, militanţi şi finanţe), mul francez prezintă, de fapt, particulari-
şi forţa sa (monopolul reprezentării, sindi- tatea de a cumula toate problemele sindi-
calizare puternică) cu sindicalismul Europei calismului european şi de a fi influenţat
de Nord. mai mult de ideologie decât de factori
În cadrul celui de-al doilea model, economici, sociali sau profesionali8. Într-o
sindicatele, având o influenţă puternică în ţară unde sindicalizarea este în mod tra-
societate (sindicalizare importantă) şi în diţional slabă, efectivele au scăzut la jumă-
viaţa politică, sunt divizate în mai multe tate după 1970, cu o rată sindicală actuală
confederaţii. În Benelux, sindicatele socia- în jur de 10%. De altfel, mişcarea sindicală
liste şi sindicatele catolice coabitează şi dis- se caracterizează printr-o “fărâmiţare ne-
pun de o influenţă comparabilă. Practicând putincioasă”9. Ea cuprinde un sindicat con-
unitatea de acţiune, ele au fuzionat chiar, trolat de comunităţi, CGT, care rămâne pe
în anul 1978, în Olanda, pentru a constitui primul loc, dar nu obţine mai mult de 20%
CNV-ul (sindicat protestant, rămas singurul din voturi la alegeri; un sindicat creat în
independent). anul 1947 (mai puternic în perioada Răz-
În Italia, trei mari confederaţii, apărute boiului rece), cu o susţinere socialistă care
în anul 1972 din CGIL (ele sunt angajate, a evoluat către poziţii moderate şi care este
după 1972, într-un proces de federalizare), constituit din funcţionari, fiind numit
au separat reprezentarea lumii salariale (dacă „Forţa muncitoare”; un sindicat creştin
se ia in considerare micul sindicat neo-fascist). care este deconfesionalizat în 1964 (CIDT,
CGIL, controlat de ex-comunişti, este mai astăzi al doilea sindicat); un sindicat apărut
important; CISL, unde se regăsesc sindi- din CGT, împărţit în două sindicate rivale
catele catolice (care aveau legături strânse în anul 1992 – FEN şi FSU (alcătuit din
cu aripa stângă a democraţiei creştine) personalul din învăţământul sectorului pu-
dispune, în mod egal, de o influenţă public) şi un sindicat de încadrare CGC. Această
ternică pe când UIL, apropiat curentelor divizare sindicală, unică în Europa, a
laice şi socialist moderate, nu are, câtuşi de încheiat procesul de slăbire a sindicalismu-
puţin, „trupe” în afara sectorului public şi lui francez, cauzat de alterarea formelor
al funcţiei publice. După o lungă perioadă clasice de sociabilitate şi de restructurarea
de divizare sindicală, exacerbată pe timpul rolului statului10.
Războiului rece, anii de mobilizare munci- În Spania, două sindicate domină repre-
torească (1968-1972) au fost cei ai unei zentarea unei lumi salariate şi mai puţin
resindicalizări (consilii delegaţi) care a fost „sindicale”. Comisiile muncitoreşti, apropiate
58
POLITICI EUROPENE
Partidului Comunist şi Uniunea Generală a natele naţionale şi federaţiile din branşă sau
Muncitorilor (UGT, mai puţin influentă Masa Rotundă – clubul marilor multinaţio-
astăzi), ce era legată de Partidul Socialist nalităţi europene) se dezvoltă astăzi, lobby-
(legătură care a fost ruptă în 1988), şi care ul patronal cel mai autentic11.
a refuzat politica de austeritate a guver-
nului Gonzales. Situaţia este identică cu Sindicalismul agricol
cea a Portugaliei, unde sunt în concurenţă Cazul sindicalismului agricol ilustrează
două sindicate, unul apropiat PC (CGTP) perfect strategia grupurilor de interese,
şi celălalt PS şi social-democraţiei (liberalii întrucât influenţa sa, ca grup de presiune,
– UGT). este invers proporţională cu ponderea demo-
grafică în mediul pe care îl reprezintă. Cu
Modelul patronal o populaţie agricolă activă care atinge 5%
Constituirea organizaţiilor patronale în Europa Occidentală, lumea agricolă a
constituie un fenomen relativ recent (a reuşit, în numeroase state, să constituie un
apărut între cele două războaie mondiale), „lobby” eficace care regrupează interesele
mai mult impus de necesitatea de a con- tuturor categoriilor din lumea rurală în faţa
stitui un interlocutor între salariaţi şi pute- puterilor publice naţionale (şi în prezent
rile publice, ca o dorinţă de autoorgani- comunitare).
zare. Puternicele Camere de comerţ din În Germania, în Franţa şi în Italia, unde
Germania, Franţa sau Italia rămân grupuri acest lobby este cel mai bine organizat,
de interese influente. Asocierea patronală există o dublă reţea a Camerelor de agri-
este, deci, un fenomen indirect, care se cultură şi a sindicalismului corporativ care
ciocneşte, ca şi sindicalismul salariaţilor, efectuează acest „lobbying”. Federaţia naţio-
cu dificultăţi de reprezentare. nală a sindicatelor din exploatările agricole
Mai bine implementat în lumea indus- din Franţa, „Deutscher Bauerverband” în
triei decât în cea a serviciilor, mai repre- Germania, „Caldiretti” în Italia şi „National
zentative la nivelul federaţiilor industriale Farmers Union” în Marea Britanie au înche-
decât al confederaţiilor, fenomenul aso- iat legături strânse cu partidele conser-
cierii patronale suportă, după anii '80, efec- vatoare care preiau în mod sistematic reven-
tele crizei politicilor contractuale între parte- dicările lor pe lângă Bruxelles (sau GATT).
nerii sociali. Mediul rural a fost şi este un exemplu
În Franţa, CNPF este foarte contestat perfect al unui lobby eficient, iar reprezen-
şi, în plus, există şi concurenţa CGPME în tarea altor profesiuni independente este
întreprinderile mici şi mijlocii. În Germania, mai dificilă. Dacă profesiunile liberale
federaţia industriei germane (BDI) con- optează pentru „asociaţionalism” profesio-
tează mai mult decât confederaţia patronal, comercianţii nu ajung să găsească un
nală (BDA). spaţiu sindical autonom. Sindicatele de aici,
Se adaugă, în Italia, rivalitatea între atunci când s-au constituit, au reprezentat
patronatul public (grupată în Intersind) şi un cadru efemer al mişcărilor de acţiune
patronatul privat (Confindustria). Princi- directă. La fel, în sectorul transporturilor,
palele întreprinderi private sau publice, sindicatele rutiere (contrar lumii rurale), nu
apărându-şi interesele fără intermediere ajung să unească interesele contradictorii
atunci când este necesar, pot fi întrebate ale marilor întreprinderi (dominante în
despre forţa reală a lobby-ului. De ase- Europa de Nord) şi a micilor proprietari
menea, remarcabil este faptul că la nivel individuali (care domină în Europa de S)12.
european (cu UNICE care uneşte patro-
59
POLITICI EUROPENE
oile mişcări sociale nivel de profesie, negociere interpro-

Grupurile de interese unesc, în mod fesională, negociere locală sau regională,
tradiţional, categorii profesionale ce se gă- negociere la nivel de întreprindere.
sesc într-o permanentă căutare a denu- Datorită constituirii federaţiilor sindi-
mirilor comune şi a acţiunilor colective cale la nivel de ramură, negocierea colec-
(„platforme revendicative”). Ele au apărut tivă de ramură a devenit, în Europa, forma
în anii 1960 şi s-au dezvoltat începând cu principală a relaţiilor sindicate-patronat. Patro-
această perioadă. Ele sunt cele ale căror nii au răspuns acestui tip de sindicalism
platformă este unică şi care se pun în ser- creând propriile lor organizaţii sectoriale.
viciul unei „cauze” uşor de identificat. Negocierea la nivel de ramură preyintă
Apărute în cadrul mişcărilor studen- avantajul că pune întreprinderea la adăpost
ţeşti ale anilor '60, ele au luat mai multă de activismul sindical. Bineînţeles, conflic-
amploare în Germania, stând la originea tele ce se nasc în jurul negocierii de ra-
mişcărilor sociale, şi chiar a partidelor po- mură perturbă activitatea întreprinderilor,
litice (Verzii). Mişcările anti-nucleare şi dar ele nu sunt dirijate împotriva unei
mişcările pacifiste, mişcările de apărare a întreprinderi sau a unui patron anume, căci
mediului înconjurător sau de apărare a asociaţia angajatorilor este cea vizată. În
drepturilor omului, mişcările feministe şi consecinţă, “negocierea colectivă la nivel
cele apărând minorităţile constituie, de de ramură deplasează conflictul din atelier
asemenea, grupări adesea informale, descen- sau întreprindere către ramură şi nu afec-
tralizate, recrutând din clasele mijlocii şi tează puterea de decizie a angajatorului -
sensibile la valorile post-moderne. cel puţin în ceea ce priveşte nivelul sala-
Aceste mişcări, care au în mare parte riilor”13. Negocierea la nivel de ramură este
echivalentele lor în America de Nord, au avantajoasă nu numai pentru că diminu-
emigrat în toată Europa anilor 1970-1980 ează motivele de conflict la nivel de atelier
cu un succes variabil, corespunzător con- sau întreprindere, ci şi pentru că ea facili-
juncturii, dar ele au dat naştere unui tip tează desfăşurarea negocierii naţionale inter-
stabilizat de grupări de interese, unor mo- profesionale. În sprijinul negocierii interpro-
duri de acţiune de asemenea variate, ca şi fesionale s-au pronunţat, în primul rând,
acţiunile organizaţiilor tradiţionale. marile companii care acoperă domenii di-
ferite de activitate şi care continuau să se
egocierea colectivă confrunte cu multiple revendicări locale şi
Negocierea colectivă constituie unul activism sindical, chiar şi după ce nego-
dintre fundamentele relaţiilor profesionale, cierea de ramură a devenit act firesc în
întâlnită în cea mai mare parte a naţiunilor relaţiile profesionale. În cadrul unei nego-
europene, care are ca scop fixarea condi- cieri interprofesionale, sectoarele cele mai
ţiilor de muncă şi angajare, reglementarea dinamice trebuie să accepte o anumită mo-
relaţiilor între cei care angajează şi lucră- deraţie în nivelul salariilor, în timp ce sec-
tori, precum şi reglementarea relaţiilor între toarele mai slab dezvoltate beneficiază de
cei care angajează sau organizaţiile lor (pa- o creştere a nivelului remuneraţiilor.
tronate) şi cei angajaţi, organizaţi în una Italia are cea mai puternică tradiţie în
sau mai multe organizaţii ale lucrătorilor negocierea de ramură, dar cel mai adesea
(sindicate). În funcţie de sfera sa de cu- acordul încheiat la acest nivel serveşte doar
prindere, negocierea colectivă se poate ca punct de plecare pentru negocierile lo-
desfăşura la mai multe niveluri: la nivel cale şi cele de întreprindere, fără a le influ-
naţional, la nivel de ramură sau sector, la enţa prea mult. Spre deosebire de alte state
60
POLITICI EUROPENE
europene, negocierea colectivă la nivel de În Franţa, negocierea colectivă se poate

ramură este mai puţin dezvoltată în Re- desfăşura la nivel de ramură, de profesie
gatul Unit. În sistemul britanic, fiecare sin- sau la nivel interprofesional, iar câmpul de
dicat negociază, în numele membrilor săi, aplicare teritorial poate fi naţional, regional
cu angajatorul sau cu un grup de angajatori sau local15. Negocierea la nivel de între-
(negociere la nivel de întreprindere) aşa prindere poate avea ca obiect crearea unei
încât rezultatele negocierii nu se aplică norme convenţionale care să completeze dis-
ansamblului salariaţilor dintr-un sector. În poziţiile legale sau adaptarea şi comple-
consecinţă, diversitatea modalităţilor şi re- tarea unei convenţii sau a unui acord în-
zultatelor negocierii colective este mult cheiat la nivel superior16.
mai mare decât pe continent. În toate ţările germanice, negocierile
Negocierea interprofesională nu poate colective fac obiectul unei duble coor-
fi însă considerată o constantă a relaţiilor donări. Mai întâi, confederaţiile unifică reven-
profesionale în toate ţările europene. Numai dicările federale; apoi, ramurile conside-
în Peninsula Scandinavă a persistat o pe- rate a fi cele mai importante conduc nego-
rioadă mai lungă; în ţările Europei latine a cierile “de referinţă”. Principiul fundamen-
avut loc foarte rar. Asociaţiile angajatorilor tal al acestui sistem de negociere este acela
au devenit din ce în ce mai ostile acor- că rezultatele negocierii se impun atât an-
durilor naţionale interprofesionale privind gajatorilor, cât şi salariaţilor, membri ai
salariile, deoarece au constatat că acestea organizaţiilor care negociază. Ia naştere
nu conduc la o moderaţie salarială şi că nu astfel un ansamblu de acorduri de ramură
permit luarea în considerare a situaţiilor spe- căruia nici o întreprindere nu i se poate
ciale, particulare, ale întreprinderilor. Sindi- sustrage. În acelaşi timp, întreprinderile nu
catele, pe de altă parte, au început să se sunt obligate să negocieze, căci ele sunt
plângă de slăbirea poziţiei lor în faţa mem- acoperite de acordurile de ramură, spre de-
brilor deoarece, în schimbul moderaţiei sa- osebire de România, unde negocierea colec-
lariale acceptate, nu au obţinut alte avan- tivă (nu încheierea contractului colectiv de
taje compensatoare. muncă) este obligatorie la nivelul tuturor
În ţările Europei latine predomină ne- unităţilor ce au un efectiv mai mare de 21
gocierea locală sau regionalădin două motive: de salariaţi17. Prin urmare, negocierea colec-
în primul rând, asociaţiile angajatorilor au tivă în Europa germanică se caracterizează
structuri suple şi lasă multă libertate anga- prin faptul că protejează întreprinderea (sec-
jatorului individual; în al doilea rând, nego- ţia, atelierul etc.) de conflicte, aplicarea
cierea locală oferă angajatorilor posibili- acordurilor de ramură fiind obligatorie şi,
tatea de a fi direct implicaţi în pregătirea şi de asemenea, prin faptul că statul favori-
desfăşurarea negocierii. zează negocierea, deşi se implică puţin în
Negocierea la nivel de întreprindere derularea relaţiilor profesionale, iar rolul
este, de asemenea, relativ dezvoltată în Europa, lui este rareori obiectul unor contestaţii18.
dar ea se desfăşoară în cadrul politicilor de În modelul germanic, tradiţia negocierii
ramură. În Marea Britanie, negocierea la colective a dus la construirea unui raport
nivel de întreprindere este permanentă şi de încredere între partenerii sociali, de-a
se desfăşoară, adesea, într-o manieră in- lungul anilor, încredere care este reflectată
formală, nereglementată, între reprezen- şi de termenii prin care sunt desemnaţi
tanţii sindicatelor (shop stewards), care dis- aceştia (Tarifspartners în Germania, social
pun de o largă autonomie şi diferitele nive- partners în Belgia şi Ţările de Jos).
luri ale managementului14.
61
POLITICI EUROPENE
Acţiunea colectivă ţiale (mişcările feministe), acţiunea colec-

Acţiunea colectivă constituie arma tradi- tivă a început să cedeze la negocierea şi la
ţională a sindicatelor. Utilizarea sa se face „presiunea” instituţională19.
în funcţie de raporturile de forţă şi capa-
citatea de încadrare sindicală. În statele unde Presiunea instituţională
sindicalismul este influent, greva este utili- În ţările cu regim politic democratic,
zată, în mod esenţial, ca o ameninţare. În la acţiunea colectivă, majoritatea grupu-
ţările cu sindicalism slab, greva „scapă” ade- rilor de interese preferă logica de influenţă
sea controlului organizaţiilor. Există, deci, asupra puterilor publice. Dacă sistemul ame-
mişcări greviste derulate în Europa de Sud rican al lobby-ului instituţional nu există în
în perioada ultimei jumătăţi din secolul al Europa şi se găseşte chiar teoretic prohibit,
XX-lea (grevele din anii 1947, 1953, 1963 integrarea în circuitele publice de decizie
şi, mai ales, 1968, în Franţa, grevele din este un fapt obişnuit. Instituţii precum Con-
1968-1972 în Italia). siliul Economic şi Social în Franţa şi Ro-
În Europa de Nord, grevele au fost, în mânia, Consiliul Naţional de Economie şi
special, defensive, cele mai puternice deru- de Muncă în Italia, deşi consultative, orga-
lându-se în Regatul Unit, sub forma ofen- nizează, oficial vorbind, grupurile de inte-
sivei conservatoare (grevele din 1980-1984, rese, la fel ca şi comitetele de expansiune
mai ales în domeniul minier şi transporturi). la nivelul regiunilor franceze sau a Came-
În Europa de Sud, incapacitatea sindi- relor de muncitori în unele landuri ger-
catelor de a canaliza mişcările sociale se mane. Profesiunile liberale dispun frecvent,
caracterizează prin dezvoltarea crescândă a pentru organizarea lor corporativă, de un
mişcărilor „sălbatice” care au propriul lor statut de drept public (ordinile profesionale
sistem de reprezentare, cel mai adesea efe- în Franţa). Mai ales, „partenerii sociali”
mer. COBAS-urile italiene (comitete de sunt asociaţi, sub forme multiple, la deci-
bază) şi „coordinations-urile” franceze au zia publică în materie economică şi socială.
fost formele cele mai spectaculoase ale aces- Comitetele de experţi, consultate prin admi-
tor mişcări în anii 1980-1990. Se regăsesc nistraţii, şi organismele de reflexie asupra
acelaşi tip de mişcări „sălbatice” în profe- politicii economice (Comisiile de Plan în
siunile independente, cum ar fi cele ale Franţa, tentativele germanilor şi britani-
comercianţilor (mişcările Ponjade în 1955 cilor în anii 1960 la epoca guvernărilor
şi Nicoud în 1973) sau ale transportatorilor social-democrate şi muncitoreşti ale căror
rutieri (greva europeană din ianuarie 1984). rezultate nu sunt, câtuşi de puţin edifica-
Acţiunea colectivă – câteodată violentă toare) sunt asociaţii de acest tip.
– a fost arma frecvent utilizată în noile Înţelegerile de acest gen, care devin con-
mişcări sociale. Este cazul Germaniei, unde venabile în unele sectoare (cum ar fi agri-
manifestările anti-nucleare, cele ale ecolo- cultura în Franţa, administrată de puterile
giştilor sau ale pacifiştilor au luat adesea publice şi FNSEA), au fost adesea califica-
forma de înfruntare cu forţele de ordine. În te ca „neo-corporatiste”, fiind totuşi dificil de
Franţa, cazul anilor 1970 (mişcările anti- calificat noul fenomen cunoscut sub nume-
nucleare şi antimilitare, ca cele de cristali- le de criza economică a anilor 1975-1980.
zare în jurul câmpului militar – Lorzac din Noile grupări şi mişcări sociale nu sunt
1971-1976) este deja de referinţă. „economice” prin fenomenul de instituţio-
Odată cu instituţionalizarea acestor miş- nalizare care ia forme clasice (consultarea
cări (mai ales în partide ecologiste, în 1980) sistematică a asociaţiilor „reprezentative”)
sau cu obţinerea revendicărilor lor esen- sau moderne (grupul de interese transfor-
62
POLITICI EUROPENE
7
mându-se în „organizaţie guvernamentală” Jack Eaton, Comparative Employment Relations.
cu vocaţie ecologistă, umanitară etc., şi de- An Introduction, Polity Press, Cambridge, UK,
venind interlocutorul puterilor publice). Gru- 2001, p. 51.
8
purile de interes sunt adesea integrate de o Ibidem, p. 48.
9
Dominique Chagnollaud, Dicţionar al vieţii
serie de factori în organismele politice.
politice şi sociale, Editura All, Bucureşti, 1999,
Dincolo de legăturile mişcării sindicale cu p. 164.
partidele socialiste şi comuniste, dar şi cu 10
Ibidem, p. 164.
democrat-creştinii, mijloacele sunt direct 11
Hugues Portelli, Les Régimes politique occidentaux,
asociate partidelor, mai ales în lumea agri- (2-eme edition), Paris, Seuil, 1994, p. 141.
12
colă (legături în Franţa cu RPR, în Italia cu Ibidem, p. 182-183.
13
DC, în Germania cu CDU-CSU). La această Camelia Frăţilă, Reglementări europene privind
prezenţă militantă se adaugă lobby-ul dis- relaţiile profesionale, în “Raporturi de muncă”
cret, de pe lângă parlamentari sau membrii nr. 12/2001, p. 51-52.
14
guvernelor (în Franţa, „circulaţia” elitelor O. Kahn-Freund, The System of Labour Relations
in Great Britain, 1945, p. 45.
administrative între administraţie, politică 15
A se vedea Gerard Lyon-Caen, Jean Pellisier,
şi întreprinderi, facilitează această legătură, Alain Supiot, Droit du travail, Dalloz, Paris,
care poate, uneori, să ia forme directe, ca în 1994, p. 880-886.
cazul guvernului Silvio Berlusconi, direc- 16
Denis Gatumel, Le droit du travail en
tor de întreprindere şi şef politic în Italia – France, Éditions Francis Lefebvre, Paris, 2000,
1994). p. 342.
17
Această interacţiune, care ia forme iden- Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 130/1996,
tice la nivel regional şi local, este de fapt modificată prin Legea nr. 143/1997.
18
unul dintre elementele explicative ale feno- Camelia Frăţilă, op. cit., p. 51-52.
19
menelor de corupţie care s-au dezvoltat în Denis Gatumel, op. cit., p. 145.
Europa în ultimele două decenii şi care sunt,
în mare parte, legate de absenţa separării
reale între politic şi reprezentarea intereselor.
ote
1
Democraţia, ca expresie a voinţei generale, nu
este, prin aceasta, antinomică grupurilor de
presiune, dar nici nu le încurajează. Grupurile
de interese sunt tolerate, uneori chiar insti-
tuţionalizate, dacă prin natura lor, scopul
urmărit şi mijloacele folosite pentru atingerea
lui, nu contravin ordinii publice.
2
Dan Claudiu Dănişor, Drept constituţional şi
instituţii politice, Editura Universitaria, Craiova,
1999, p. 322-323.
3
Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coordonatori),
Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti,
1993, p. 299.
4
Ibidem.
5
Dan Claudiu Dănişor, op. cit., p. 323.
6
Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii
politice. Teoria generală, Bucureşti, 1991, p. 97.
63
P OLITICĂ R EGIONALĂ
TranziŃie şi consolidare democratică în Sud-Estul

Europei: strategii, modele, teorii şi concepte
Anca Parmena OLIMID
Abstract: This article presents the principal findings of the democratic

transition and democratic consolidation. It analysis and compares the
information providing new criteria alike to illustrate the relationship between
democracy and economic progress. The article also argues that our
representations on completed democratic transition reflect the distinctive
point of concern of the concept of democracy. A distinctive feature of the
article is that it employs definitions derived from the democracy game theory.
Keywords: transition, democratization, economic growth, consolidated democracy,
rule of law, civil society.
Tipologia tranziţiei şi dilemele şi strategiei actorilor politici în procesul de

democraţiei tranziţie2.
Cu toate acestea, tranziţiile postcomu-
n domeniul ştiinţelor politice, şi nu niste au dat naştere unui nou model de
Î numai în lexicul acestora, semnificaţiile

termenului de „tranziţie democratică” sunt
numeroase. O astfel de polivalenţă implică
abordare a discursului academic şi anume
abordarea „tranzitologistă”. Utilizarea ter-
menului „tranziţie” dobândeşte astfel un
necesitatea unei definiţii cât mai precise. În câmp de referinţă destul de vast. În acest
lucrarea pe care George Pridham şi Tatu sens, Domenico Fisichella remarca că, în
Vanhanen au consacrat-o procesului de de- contextul provocat de prăbuşirea regimului
mocratizare din Estul Europei Democratization comunist, „conceptul de tranziţie nu este
in Eastern Europe: Domestic and International altceva decât transpunerea vechii noţiuni
Perspectives (1994) autorii evidenţiează două de epocă critică”3. Deducem de aici că, într-o
abordări ale conceptului: orientarea funcţio- astfel de coexistenţă conflictuală între ve-
nalistă şi cea genetică, cunoscută şi sub de- chiul şi noul regim, sub aspect strict po-
numirea de orientarea micro- şi macro. Prima litic, tranziţia vizează situaţia particulară în
acordă atenţie realităţilor structurale şi con- care se contrapun două sau mai multe gru-
juncturale – în special, economice, sociale şi pări care nu sunt capabile într-o anumită
politice1. Dacă această orientare omolo- perioadă să se impună în mod hotărât şi
ghează prea multe realităţi, cea de-a doua deplin. În general, caracteristicile tranziţiei
orientare delimitează şi defineşte variabi- configurează antagonismul dintre regimul
lele conjuncturale, în special, parametrii precedent şi noul regim.
schimbărilor de regim, importanţa opţiunii
64
POLITICĂ REGIONALĂ
Tranziţie şi consolidare democratică în Sud-Estul Europei…
În acest context, potrivit analizei con- o tranziţie politică şi economică8. Să exa-

temporane, un punct de reper în literatura minăm în acest sens observaţia lui Winckler
de specialitate îl constituie cele două mo- ce remarcă lipsa unor studii comparative cu
dele de interpretare a termenului „tranziţie”. privire la analiza comparativă a tranziţiei est-
Într-o primă interpretare, termenul indică europene cu tranziţia Chinei sau a altor ţări
trecerea graduală de un set de circumstanţe din Asia. Cu titlu de ipoteză, autorul avan-
la un altul, o trecere non-specifică ce nu se sează ideea unui model inte-grat de analiză
suprapune în mod particular schimbărilor comparativă, pornind de la două variabile:
din Centrul şi Estul Europei4. Pe această o variabilă dependentă ce explică stadiul
bază, termenul a explicat totuşi căderea co- reformei politice, economice şi socio-cul-
munismului şi trecerea de la o societate lip- turale şi o variabilă independentă ce înre-
sită de democraţie la democraţie. Totodată, gistrează nemulţumirile şi riscurile ce com-
la nivel global, a devenit evident că nu este promit reforma. Fără a-i negată utilitatea, inter-
vorba doar de abandonarea „aşa-ziselor de- pretarea propusă de Winckler pare insuficientă
mocraţii populare”, ci şi de transformările în contextul explicării particularităţilor tran-
economice şi reconstrucţia ideologică5. Pe ziţiei răsăritene.
de altă parte, schimbările radicale din fostul
bloc comunist au condus inevitabil la apa- Tranziţia în perspectivă comparată
riţia unor noi argumente teoretice prin care Fără a respinge a priori nici una dintre
vidul de influenţă al Estului se cerea a fi cele două ipoteze de lucru, trebuie să ad-
umplut de Vest. De aici ipoteza de lucru a mitem că societatea post-comunistă în tran-
unor analişti potrivit căreia modulul de ziţie s-a caracterizat prin lipsa mecanism real
tranziţie propus Estului trebui integrat mode mobilizare a societăţii indiferent de mo-
dulului global de analiză a tranziţiei6. delul ales. Nu este cazul să insistăm asupra
Cea de-a doua direcţie, duplicitară, dar faptului că, sub aspectul dimensiunii funcţio-
pe fond, univocă, vizează modelele clasi- nale a fostului bloc comunist în tranziţie,
ce ale tranzitologiei delimitate pe baza va- cele mai multe analize remarcă inexistenţa
lului de democratizare din Europa de Sud unor decalaje semnificative: majoritatea ţări-
(Spania, Portugalia şi Grecia). Ar trebui să lor din Europa centrală şi de Est au devenit
adăugăm imediat că respectivele teorii şi- membre ale Alianţei Nord-Atlantice. De
au dovedit limitele atunci când au fost aici observaţiile unor analişti potrivit căro-
transpuse în Europa răsăriteană7. În apre- ra indiferent de modelul ales, măsurătorile
cierea lui De Waelle, diferenţele sunt foarte arată că rezultatele înregistrate de aceste
mari, cea mai importantă având în vedere ţări sunt aproximatix aceleaşi indiferent de
obiectul tranziţiei, şi anume că în aproape calea terapiei de şoc sau terapiei graduale
toate ţările din Europa centrală şi de est, sub pe care au urmat-o9.
aspect tipologic, se realizează concomitent
Tabel nr. 1
Corelaţia între creşterea economică reală în zona Euro şi ţările selectate
ŢARA 1991-1995 1996-2004 1999-2004

BULGARIA 0,10 -0,08
ROMÂNIA -0,5 -0,62
TURCIA -0,13 -0,13
REPUBLICA CEHĂ -0,28 0,21
65
Anca Parmena Olimid
ŢARA 1991-1995 1996-2004 1999-2004

ESTONIA -0,03 0,17
UNGARIA 0,71 0,95
LETONIA -0,22 -0,35
LITUANIA -0,53 -0,74
POLONIA 0,33 0,40
SLOVACIA -0,61 -0,75
SLOVENIA 0,75 0,86
GRECIA 0,99 0,03 -0,03
ITALIA 0,95 0,91 0,92
PORTUGALIA 0,84 0,71 0,76
SPANIA 0,97 0,91 0,92
BELGIA 0,80 0,88
DANEMARCA 0,84 0,98
GERMANIA 0,98 0,99
FRANŢA 0,95 0,99
IRLANDA 0,76 0,85
OLANDA 0,84 0,94
AUSTRIA 0,83 0,91
FINLANDA 0,67 0,81
SUEDIA 0,82 0,84
MAREA BRITANIE 0,87 0,91
Sursa: Marek Dąbrowski, Jacek Rostowski, The Eastern Enlargement of the Eurozone,
Birkhäuser, 2006, p. 47. Calculele autorilor se bazează pe baza de date AMECO (baza anuală
de date macro-economice a Directoratului General pentru Afaceri Economice şi Financiare al
Comisiei Europene).
Această observaţie nu clarifică însă ultimii doi ani. Datele ultimului Eurobarometru
prea multe aspecte în privinţa necesităţii indică că ponderea românilor care apreci-
de clarificare a direcţiei şi strategiei de ază peste 12 luni vor trăi mai bine este (în
schimbare a societăţii. În acest context sensul de „era la momentul EB69”) de
se înscrie problema raportului dintre stra- 44% (o pondere mai ridicată la nivel euro-
tegia tranziţiei, elementul-cheie al tutu- pean se înregistrează în cazul Suediei, cu
ror transformărilor care au urmat şi mo- pondere de 50%)11. Trebuie să mai evi-
delul de societate ce urma a fi construit10. denţiem încă un aspect esenţial: după ulti-
Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că, mul Eurobarometru, 55% dintre românii
în sfera politicii, raportul este cir-cumscris intervievaţi apreciează că „în genere lucru-
fondului ideologic tradiţional anticomu- rile se îndreaptă în direcţia corectă pentru
nist. Să facem unele precizări. Nu putem România”. Este o pondere mare dacă avem
ascunde faptul că, parcur-gând retrospectiv în vedere faptul că procentele noilor state
etapele tranziţiei post-comuniste, putem membre ale UE, valul NSM 10 este de
constata că starea de mulţumire a socială a 42%, şi de numai 29% în cazul vechilor
românilor a sporit considerabil, cu 10% în state membre (UE15)12. În acest context nu
66
trebuie să neglijăm câteva noţiuni, nu atât măsura în care nici un actor semni-
de necesare, dar suficiente pentru conştien- ficativ în plan naţional, social, econo-
tizarea provocărilor tranziţiei. mic, politic sau instituţional nu îşi fo-
loseşte resursele în încercarea de a-şi
Spre o teorie a democraţiei atinge scopurile prin crearea unui re-
consolidate… gim nedemocratic, apelul la violenţă ori
Este necesară în această ordine de prin secesiunea de statul din care face
idei remarca lui Fisichella care remarca parte urmare a unei intervenţii străine.
că momentul următor este luarea pu- 2. Din punct de vedere atitudinal, putem
terii13. În baza unei astfel de observaţii, vorbi de consolidarea democratică atunci
putem afima că investigaţiile autorului când marea parte a opiniei publice tre-
formulează o sugestie preluată apoi de buie să se fundamenteze pe proceduri
larg de literatura de specialitate prin dis- şi instituţii democratice ca argumente
tincţia consacrată conceptului de consolidated de garantare a vieţii colective şi când
democracy (democraţie consolidată) şi anu- susţinerea pentru alternative nondemo-
me combinarea argumentelor comporta- cratice este extrem de redusă sau izo-
mentale, atitudinale şi constituţionale. Ar lată de către forţele prodemocratice.
trebui să adăugăm faptul că în domeniul 3. Din punct de vedere constituţional, un
politic o asemenea alternativă este omolo- regim democratic este consolidat atunci
gată de literatura de specialitate prin ale- când forţele guvernamentale sau negu-
gerea expresiei: „democracy has become the vernamentale, prin intermediul terito-
only game in town”14. În baza unor astfel riului de stat, devin subiective şi obiş-
de premise, Juan Linz şi Alfred Stepan ope- nuite cu rezolvarea conflictului cu legi
rează cu trei argumente: specifice, proceduri şi instituţii sancţio-
1. Din punct de vedere comportamental, nate de către noul proces democratic15.
un regim democratic este consolidat în
Tabel nr. 2
Cele cinci „arene” ale democraţiei consolidate
Arena Condiţii
Organizarea grupurilor în mod autonom faţă de stat; articularea valorilor şi
Societatea civilă
avansarea intereselor individuale şi de grup
Legitimarea actului de contestare deasupra tuturor partidelor politice în

Societatea politică
alegeri
Regula legii Guvernarea constituţională garantată de o judecată imparţială
Eficienţa statului Incidenţa sistemului birocratic
Economia Un dispozitiv de norme ce reglementează relaţiile dintre stat şi piaţă
Sursa: Adaptare după Richard Sakwa, Russian Politics and Society, Londra, Routledge,
2008, p. 465; Juan José Linz, Alfred C. Stepan, op. cit., pp. 7-15.
67
Anca Parmena Olimid
Tranziţia democratică împlinită Burton apreciază că „un regim care

O a doua observaţie se referă la con- îndeplineşte toate criteriile procedu-
ceptul de completed democratic transition rale ale unei democraţii şi în care toate
(tranziţie democratică împlinită). Trebuie să grupările politice semnificative acceptă
precizăm că în literatura de specialitate a ulti- instituţiile politice stabilite aderă la
milor ani noţiunea de democraţie conso- regulile jocului democratic18.
lidată se conjugă cu conceptul de tranziţie 2. Oricât de controversate ar fi funda-
democratică împlinită. În acest sens, con- mentele teoretice ale democraţiei, obser-
tribuţia lui Linz şi Stepan a stimulat dezba- vaţiile lui Linz şi Stepan pot fi uşor
terile ulterioare cu privire la necesitatea sis- adaptate contextului est-european. Cu
temului politic de a fi depăşit etapa tranzi- toate acestea, merită atenţie şi alte ob-
ţiei democratice. Autorii avertizează că noţi- servaţii. De notat că Bretton adaugă un
unile de democraţie consolidată şi tranziţie atribut complementar democraţiei conso-
democratică împlinită trebuie privite sub as- lidate şi anume importanţa credibili-
pect interdependent: succesul unei demo- tăţii. Dacă încercăm să dezvoltăm în
craţii consolidate este garantat de o tranzi- continuare teza propusă de Bretton, ne
ţie democratică prealabilă16. În contextul pro- vom da seama, pe de o parte că de-
blematicii referitoare la distincţia dintre de- mocraţia consolidată integrează şi aso-
mocraţia împlinită şi democraţia consoli- ciază, iar pe de altă parte izolează şi
dată, trebuie să avem în vedere următoa- exclude. Cu alte cuvinte, oprindu-ne
rea observaţie: „o tranziţie democratică este asupra celei de-a doua observaţii, con-
considerată împlinită atunci când a atins un ceptul de democraţie consolidată accen-
suficient grad de consens asupra procedu- tuează regulile unui acord unanim prin
rilor politice necesare instaurării unei gu- care cetăţenii sunt dispuşi să sancţio-
vernări alese, când o astfel de guvernare ac- neze elitele ce politizează instituţiile şi
cede la putere ca rezultat al alegerilor li- procedurile democratice19.
bere şi transparente, când guvernarea aleasă O formulare ultimativă a acestor ob-
deţine de facto autoritatea asupra deciziilor servaţii în zilele noastre aparţine cercetă-
referitoare la politici noi şi când puterile torului Jonathan Schlefer care, mai întâi,
executivă, legislativă şi judiciară, aprobate subliniind importanţa implicării elitelor, ajun-
de noua democraţie, nu trebuie să împartă ge la concluzia că, sub aspect teoretic, inves-
de iure atribuţiile proprii cu alte instituţii”17. tigaţia asupra conceptului de democraţie
Pentru completarea paradigmei tran- consolidată trebuie să ţină cont de două
ziţiei şi consolidării democratice, prezintă criterii minimale: output-urile (dacă se
interes şi următoarele trei aspecte: accep-tăm ipoteza ce conferă democraţiei atri-
1. Necesitatea delimitării conceptuale între butul unei judecăţi externe)20 şi normati-
noţiunea de democraţie incipientă şi de- vitatea. În opinia lui Richard Sakwa, cel
mocraţie consolidată. În acest context, de-al doilea criteriu reflectă o ipoteză ce
faza incipientă a democraţiei reflectă tinde să acopere întrega istorie a procesului
aspectele procedurale pe care demo- de consolidare democratică: democraţia con-
craţia le presupune (alegeri regulate ba- solidată reprezintă un proces în care prac-
zate pe secretul votului şi legimitatea ticile guvernamentale sunt conforme pre-
aleşilor). Unii autori remarcă totuşi că, vederilor legal-normative ale cadrului consti-
dacă adoptăm noţiunea de democraţie tuţional21. În practică, cele două orientări sunt
incipientă, trebuie să vorbim şi despre dificil sau aproape imposibil de analizat. În
democraţie consolidată. În acest sens, consecinţă, observaţiile asupra conceptului
68
10
de democraţie consolidată trebuie analizate Cu privire la profilul strategiei tranziţiei şi
şi receptate în limitele distiincţiilor formu- starea de spirit a populaţiei ca sursă a strategiei
late mai sus. tranziţiei, vezi Cătălin Zamfir, O analiză critică
a tranziţiei, Iaşi, POLIROM, 2004, pp. 28-33.
11
Dumitru Sandu, Eurobarometru 69. Opinia
ote
1 publică în Uniunea Europeană. Primăvara 2008.
Geoffrey Pridham, Tatu Vanhanen, Democratization
Raport naţional pentru România, Comisia Euro-
in Eastern Europe: Domestic and International
peană, pp. 3-4. Raportul este disponibil pe site-
Perspectives, Londra, Routledge, 1994, p. 16.
2 ul http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/
Ibidem. Vezi, în acest sens, şi Paul Bokker,
eb/eb69/eb69_ro_nat.pdf.
Post-Communist Modernization, Transition Studies, 12
Ibidem.
and Diversity in Europe în „European Journal 13
Domenico Fisichella, op. cit., pp. 132-135.
of Social Theory”, Vol. 8, Nr. 4/2005, pp. 503- 14
Apud Juan José Linz, Alfred C. Stepan, Problems
525; Rachel A. Cichowski, Western Dreams,
of Democratic Transition and Consolidation:
Eastern Realities în „Comparative Political Studies”,
Southern Europe, South America, and Post-
Vol. 33, Nr. 10/2000, pp. 1243-1278; Paul G.
communist Europe, Baltimore, Johns Hopkins
Lewis, The ”Third Wave” of Democracy in
University Press, 1996, p. 5.
Eastern Europe în „Party Politics”, Vol. 7, Nr. 15
Ibidem, pp. 5-6.
5/2001, pp. 543-565. 16
3 Ibidem, pp. XIII-XIV. Vezi, în acest sens şi
Domenico Fisichella, Ştiinţa politică: probleme,
Larry Jay Diamond, Marc F. Plattner, The Global
concepte, teorii, Iaşi, POLIROM, 2007, pp.
Divergence of Democracies, Baltimore, JHU Press,
132-135.
4 2001, pp. 94-95; William Lockley Miller, Åse
Pentru mai multe detalii cu privire la dimen-
B. Grødeland, Tatyana Y. Koshechkina, A Culture
siunea legală a subiectului, vezi Catherine Dupré,
of Corruption?: Coping with Government in
Importing the Law in Post-communist Transitions:
Post-communist Europe, New York, Central
The Hungarian Constitutional Court and the
European University Press, 2001, pp. 4-5.
Right to Human Dignity, Oxford, Hart Publishing, 17
Juan José Linz, Alfred C. Stepan, op. cit., p. 3.
2003, p. 3. 18
5 Apud Barry R. Weingast, Democratic stability
Ibidem. Vezi şi Michel Dobry (coord.), Introduction:
as a self-enforcing equilibrium în Albert Breton,
When Transitology Meets Simultaneous Tran-
Gianluigi Galeotti, Pierre Salmon et al., Understanding
sitions în Michel Dobry, Democratic and
Democracy: Economic and Political Perspectives,
Capitalist Transitions in Eastern Europe:
Cambridge, Cambridge University Press, 1997,
Lessons for the Social Sciences, Dordrecht,
pp. 32-33.
Kluwer Academic Publishers, 2000, pp. 1-17; 19
Ibidem, p. 32.
Regina Cowen Karp, Central and Eastern 20
Jonathan Schlefer, Palace Politics: How the
Europe: The Challenge of Transition, Oxford,
Ruling Party Brought Crisis to Mexico, Austin,
Oxford University Press, 1993, pp. 3-16.
6 University of Texas Press, 2008, p. 225.
Edwin A. Winckler, Transition from 21
Richard Sakwa, op. cit., pp. 464-465.
Communism in China: Institutional and
Comparative Analyses, Boulder, Lynne
Rienner Publishers, 1999, pp. 231-258.
7
Jean-Michel De Waelle, Consolidare demo-
cratică, partide şi clivaje în Europa centrală şi
de est în Partide politice şi democraţie în
Europa centrală şi de est, Bucureşti, Humanitas,
2003, p. 177.
8
Ibidem.
9
Vezi Adrian Severin, Tranziţia democraţiei
către populism, http://www.fisd.ro/PDF/mater
_noi/ Tranzitia%20catre%20populism.pdf.
69
P OLITICĂ R EGIONALĂ
Două moduri de a fi populist: refuzul jocului

politic și jocul politic permanent
Mihai GHIŢULESCU
Abstract: Ion Iliescu and Traian Băsescu subscribe, in general lines, to the
general patterns of the Romanian post-communist populism. Their
stupendous success is explained, firstly, through the mastership with which
they know how to use certain themes and instruments which, otherwise, are
at the hands of all the other politicians. Both have succeeded in attracting a
large popular support, which they were able to use in order to dominate the
political game. Beyond this point, the two distinguish themselves precisely
through the manner in which they understand to participate in the political
life.
Keywords: populism, rhetoric, political game, political myth, political system,
political establishment.
P opulismul a fost o prezenţă constan-

tă în politica românească postcomu-
nistă, elementele sale putând fi iden-
tificate în manifestările tuturor grupărilor
politice. Mai mult, acestea au constat în
marginali pe eşichierul politic românesc, în
prezent, fiind foarte aproape de a fi com-
plet eliminaţi.
Ion Iliescu şi Traian Băsescu se în-
scriu, în linii mari, în tiparele generale. Suc-
specularea în mod diferit a aceloraşi teme cesul lor deosebit este explicabil, în primul
politice. În marea majoritate a cazurilor, rând, prin măiestria – în special retorică,
este vorba mai degrabă de „puseuri” popu- mai ales în cazul lui Băsescu – cu care
liste vizând atragerea rapidă a unor seg- aceştia ştiu să folosească nişte teme şi instru-
mente electorale, decât de curente închegate. mente, care, altfel, sunt la îndemâna tu-
De asemenea, cel mai adesea sunt mişcări turor celorlalţi politicieni şi pe care le şi
mai curând anti-establishment, nevizând folosesc. Cei doi au reuşit să fie asemenea
eventual decât schimbări parţiale de sis- celorlalţi şi, în acelaşi timp, fiecare în felul
tem, fără a afecta esenţa democraţiei repre- său, altfel.
zentative. În sfârşit, populismul şi-a făcut
simţită prezenţa mai ales în planul retoricii Refuzul jocului politic
politice şi prea puţin – de obicei, venind
din partea partidelor aflate la putere, în pe- Toată lumea, cu excepţia, evident, a sus-
rioadele pre-electorale. ţinătorilor săi, este de acord că Ion Iliescu
Practicanţii retoricii populiste radicale este un populist. Considerăm că aplicarea
au rămas, cu o excepţie, în anul 2000, acestei etichete nu necesită o încercare de
70
Două moduri de a fi populist…
argumentare riguroasă explicită – inevitabil Totuşi, miturile pot explica mult în

sortită eşecului atâta timp cât nu există o anumite etape şi în anumite circumstanţe.
definiţie general acceptată a conceptului de De asemenea nu trebuie să le căutăm în
populism. Precizăm doar că eticheta este starea lor ideal-tipică. Este mai degrabă
larg acceptată şi, în plus, va fi argumentată vorba de nişte „mituri derivate”, reducti-
implicit prin ipostazele în care Ion Iliescu bile, până la urmă, la cele primare. Inevitabil,
va fi prezentat în continuare. speculaţiile nu vor putea fi evitate.
Este greu de spus cât este strategie şi
cât este natură în stilul lui Ion Iliescu de a Jocul continuitate-ruptură
fi populist, dar, cu certitudine el a reuşit să În timpul evenimentelor din decembrie
le transmită românilor exact ceea ce ei au 1989, în mijlocul cărora a apărut nu mai
vrut să audă, atât cât să se menţină două contează cum, Ion Iliescu s-a folosit de
decenii în prim-planul scenei politice. două mituri tipic populiste care trebuie
Istoria nu se face cu „dacă”. Prin ur- discutate în primul rând, fiind total non-
mare, este greu de spus dacă el ar fi reuşit ideologice, pur instrumentale.
să ajungă în prim-plan, în condiţii politice Orice persoană care vrea să obţină, în
normale – cum ar fi, să zicem, cele de timpul unor evenimente tulburi, nu doar
astăzi. Iliescu a furat, într-un fel, startul puterea, ci şi susţinerea populară, va trebui
politic, beneficiind astfel de un avantaj şi să se erijeze în salvator, exploatând speranţa/
fiind altfel decât toţi ceilalţi politicieni cu nevoia colectivă de un conducător care să
care a intrat în competiţie. De aceea, eti- redreseze situaţia. Ion Iliescu a făcut-o. În
cheta frecventă de „(cel mai) mare poli- general, noua putere, în căutarea legitimăţii
tician”, trebuie primită critic, întrucât ea nu se opune simbolic celei vechi2. Cum însă
rezultă din criteriile (oricare ar fi ele) apli- această opoziţie este de regulă abstractă,
cabile celorlalţi. Pur şi simplu, Ion Iliescu mitul salvatorului are nevoie de un mit
nu a avut ocazia de a juca politic în ace- adjuvant, care este cel al complotului. Acest
leaşi condiţii şi trebuie să ne gândim bine are rostul de a stârni sentimentul/senzaţia
de fiecare dată când îl comparăm cu altcineva. de insecuritate directă, chiar fizică, punându-l
Marele merit, în ceea ce priveşte apa- într-o aură de erou pe cel care îl creează. În
riţia şi menţinerea sa politică, constă nu în cazul nostru, este vorba despre inducerea,
faptul că a reuşit să preia puterea, ci în acela sau măcar exploatarea, ideii complotului te-
că a ştiut cât şi cum să o preia, ce să folo- rorist împotriva oamenilor de rând3, cu un
sească şi ce să arunce din moştenirea co- adaos legat zvonurile privind originea etnică
munist-ceauşistă şi că a folosit totul în fa- a teroriştilor de vehicularea ideii unei inter-
voarea sa. venţii armate străine. Populismul capătă astfel,
Privit din perspectiva actuală, este greu ca de obicei, şi o tentă naţionalistă. Aşadar,
de explicat, dincolo de eventualul său appeal imaginea vechii puteri malefice, cea a inse-
natural – pe care îl vom lăsa deoparte –, curităţii personale şi cea a „patriei în pri-
cum s-a putut bucura Ion Iliescu de atâta mejdie” concură la crearea aurei salvatorului.
popularitate şi susţinere, la începutul anilor Nu are rost să disecăm aici mitul com-
’90. Încercarea de explicare prin apelul plotului, atâta vreme cât întreaga „afacere
miturile politice clasice (conspiraţia, salva- a terorismului” este (şi probabil va rămâne)
torul, vârsta de aur, unitatea1) luate per se învăluită într-o ceaţă deasă. Ne vom limita
nu va duce prea departe, întrucât nici unul la cel al salvatorului şi anume la modul în
din ele şi nici toate puse cap la cap nu-i care Ion Iliescu a înţeles să se opună vechii
poate explica pe deplin traseul politic. puteri.
71
Mihai Ghiţulescu
Cu siguranţă, încă de când a simţit că bolizeze pe Stalin, idealizând totodată par-

poate pune mâna pe putere, Ion Iliescu a tidul şi ideologia marxist-leninistă. Asemă-
dorit „mai binele” României şi al românilor. nător va juca şi Nicolae Ceauşescu în 1968,
Cum a imaginat el acest „mai bine” e o la condamnarea regimului Gheorghiu-Dej.
altă discuţie. Sintagma „socialism cu faţă Evident, date fiind circumstanţele com-
umană” nu s-a şters încă din memoria co- plet diferite, Ion Iliescu nu a putut aplica
lectivă, schimbarea ei rapidă spre „non- perfect modelele amintite. El a încercat to-
socialism” nereuşind să o neutralizeze. De tuşi să paseze, cel puţin la nivel discursiv –
aici, acuzaţia de „perestroikism”, de intro- nu dorim să abordăm aici dimensiunea fap-
ducere a „unor elemente de reformă în eco- tică a condamnării –, cât mai mult asupra
nomie” şi „o anumită transparenţă, deschi- lui Ceauşescu, „vinovatul principal”, „ires-
dere, dezbatere liberă, dar fără a elimina ponsabil”, „un om fără inimă, fără creier,
structurile politice fundamentale ale regimului”4. fără raţiune”7. Deşi „eliminarea structurilor
Cu siguranţă la asta s-a gândit când a rostit fundamentale” îi apărea, evident, inevita-
cuvintele mai sus amintite, dar probabil bilă, din mersul evenimentelor, a încercat
acuzaţia ar fi trecut rapid dacă nu ar fi să o nuanţeze/atenueze imediat în plan dis-
existat senzaţia că, deşi a acceptat elimi- cursiv şi, în timp, și în planul acțiunii. În
narea formală a „structurilor fundamen- comunicatul FSN din 22 decembrie, per-
tale”, Iliescu a încercat să păstreze, infor- soanele sunt situate mult înaintea institu-
mal, cât mai mult din ele. țiilor, iar acestea din urmă sunt, în fond, le-
Făcând acest lucru, le-a livrat românilor gate tot de persoane: „Cetăţeni şi cetăţene,
exact ceea ce voiau, creând un sistem pe care, Trăim un moment istoric. Clanul Ceauşescu,
totuşi, îl putea controla. Acuzaţiilor de pe- care a condus ţara la dezastru, a fost elimi-
restroikism, Iliescu le-a răspuns întotdeauna nat de la putere. [...] Din acest, moment, se
prin invocarea aspectelor formale: „Nici dizolvă toate structurile de putere ale
vorbă de asemenea formule în România de clanului Ceauşescu [s.n.]”8.
după 1989. La noi s-a produs o ruptură ra- Pendulând între continuitate şi ruptură,
dicală în decembrie 1989. Printre primele Ion Iliescu şi-a moderat populismul şi, în
legi adoptate de CFSN...”5 etc. etc. – când, acelaşi timp, l-a dus până la extrem. E o
de fapt, ele priveau mai ales, aspectele in- dovadă de moderaţie faptul că nu a pro-
formale. În acelaşi mod a răspuns şi între- movat ruptura radicală, nereuşind să obţină
bărilor legate de revoluţie, narând eveni- o susţinere generală – „consensul” de care
mente, chiar cu exces de amănunte, dar re- el a vorbit trimite cu gândul la un alt mit
ducând la minim explicaţiile6. politic clasic, cel al unităţii, pe care a încer-
Acest stil de dezicere parţială de pute- cat să îl utilizeze, fără a obţine însă rezul-
rea precedentă are rădăcini mult mai adânci tatele celorlalte – şi fiind contestat, chiar
decât s-ar părea în lumea comunistă. Perso- dacă nu foarte puternic, oricum, foarte zgo-
nalizarea acuzaţiilor, pasarea întregii respon- motos. Dacă totuşi nu şi-ar fi putut stăpâni
sabilităţi asupra indivizilor care au deţinut tentaţiile populiste şi ar fi încercat să câş-
puterea şi recuperarea „esenţei sistemului” tige întreaga populaţie, Ion Iliescu, ar fi avut,
au fost de mai multe ori practicate în regi- probabil, soarta celorlalţi lideri est-euro-
murile comuniste. La nivel discursiv, cazul peni postcomunişti (şi, în fond, şi a celor
cel mai relevant este cel al al „Raportului care are au promovat ruptura radicală şi au
secret”, prezentat de Nikita Hrusciov, în 1956, guvernat România în perioada 1996-2000),
la Congresul XX al PCUS, prin care, ope- adică ieşirea definitivă de pe scena politică.
rând cu dihotomii simple, a reuşit să îl dia-
72
Putem spune că Ion Iliescu a fost atât derului» acestuia, denumit «lider naţional»!”10.
de populist încât să îşi asigure nu doar pre- Nici urmă, aşadar, de a recunoaşte vreo pro-
zentul, ci şi viitorul politic. blemă „de sistem”, vreo problemă care ar
Revenim la acuzaţia de perestroikism. fi putut cumva să îl incrimineze. Este, în
S-a remarcat deja că, pe de o parte, venind fapt, în continuarea liniei hrusciovist-ceauşist-
după decembrie 1989, ea este un non-sens, iliesciene, de o acuzaţie de tentativă de insta-
iar pe de altă parte, ea ar fi avut un rol urare a unui nou „cult al personalităţii”.
protector, căci „acuzându-l cu obstinaţie că Şi linia aceasta poate fi urmărită până
e «perestroikist» şi contestându-l aproape în ziua de azi. La ultimul congres al PSD,
exclusiv în numele acestei himere, adver- Ion Iliescu a practicat aceeaşi retorică a re-
sarii lui politici l-au ferit chiar şi de simpla venirii la originile ideologice, separând par-
numire a erorilor, unele catastrofale, pe care tidul de unii dintre oamenii care l-au um-
le-a patronat, dacă nu şi inspirat direct”9. plut şi punând pe seama acestora – cu igno-
Totuşi, eticheta nu este întru totul nepotri- rarea ideilor şi a structurilor – problemele
vită; ar fi mai corect să vorbim de un survenite de-a lungul timpului: „...eu am
perestroikism pe invers, pentru că, dacă în rămas cu încrederea fermă în baza parti-
cazul sovietic s-a încercat schimbarea unor dului, în membrii săi cinstiţi, în cei care au
aspecte informale și menținerea formală a fondat partidul la începuturi, în cei care au
sistemului, în cel românesc, tendința a fost stat pe baricade în anii grei de confruntări
de schimbare formală și menținere informală. electorale – nu care au venit la plăcinte în
Pe lângă avantajul mai sus amintit, pe- partid, când partidul era la putere – și care
restroikismul îl prezintă și pe acela de a ştiu ce înseamnă duritatea luptei politice,
permite asocierea, flatantă în acele momente, care s-au format ca militanţi. De aceea, am
cu Mihail Gorbaciov, personalitate popu- decis să nu plec din partid, cu încrederea în
lară în România, ca reformator opus sim- cei care au format partidul, în militanţii săi
bolic neo-stalinistului Ceaușescu. Să amin- de bază, care vor şti să-l ducă înainte”. Şi
tim numai zvonurile privind prietenia Gorbaciov- într-un stil care nu mai necesită nici un co-
Iliescu (și presupusele afirmații favorabile mentariu: „Personal, folosesc acest prilej,
ale celui dintâi cu referire la noul lider român). al congresului, pentru a exprima public scu-
Dar jocul iliescian continuitate-schim- zele mele adresate cetăţenilor români pentru
bare continuă şi după primele momente (post) slăbiciunea de care am dat dovadă în com-
revoluţionare. El a speculat în permanenţă baterea acestor acte nedemne de oameni
nehotărârile publicului. Un prim episod no- politici responsabili. Cred că PSD, în an-
tabil este ruperea FSN din 1992. Atunci, samblu, trebuie să-şi asume aceeaşi răs-
Ion Iliescu s-a rupt formal de o structură, pundere”11.
invocând ca motiv schimbarea informală a
acesteia. Și de această dată, vina a fost pa- Populismul pur: „Sărac şi cinstit”
sată pe un singur om, cu deosebirea că de Această sintagmă a lui Ion Iliescu a
această dată era vorba de un alt lider caris- devenit rapid celebră şi, probabil, va intra
matic, de o concurență directă. Era vorba de în manualele de istorie. Un studiu recent o
Petre Roman, presupus a fi încercat „să atra- considera unul dintre cele trei brand-uri po-
gă întreaga organizaţie pe poziţii politice pulare (celelalte două fiind „ardeiul iute” –
diametral opuse programului său iniţial [...] tipul politicianului antisistem şi „tehnocratul”)
şi să impună un statut nedemocratic, care impuse de comunicarea politică româneas-
consacra rolul dominant, discreţionar, asu- că, care definesc modul în care electoratul
pra conducerii politice a partidului, al «li- se raportează la politică12.
73
Mihai Ghiţulescu
E greu de spus cât a fost intenție și cât Mitul „tătucului”

accident în lansarea acestei sintagme. Cert Mitul tătucului are o vechime consi-
este că ea a reușit să creeze efecte de mare derabilă, el existând chiar în perioada în
amploare. În primul rând, a satisfăcut nece- care cea mai mare parte a oamenilor erau
sitatea oricărui populist de a se arăta, cumva, lipsiţi de drepturi politice şi în care stra-
în anumite aspecte, asemenea electoratului tificarea economică şi socială era foarte ri-
căruia i se adresează. Or dată fiind starea gidă. În condiţiile unei societăţi puternic
materială a populației, în continuă degra- impregnate de dogmele religioase şi în care
dare la începutul anilor ’90 şi imaginea ne- raporturile predominante erau cele de depen-
gativă – nu discutăm aici suportul real al denţă, părea firesc ca oamenii de rând să
acesteia –, „sărac şi cinstit” era reţeta per- îşi pună speranţele în conducătorul politic
fectă. Ea a fost percepută, pe baza aştep- suprem, care era totodată considerat repre-
tărilor electoratului, ca „sărac şi cinstit ca zentantul lui Dumnezeu pe pământ. În ge-
noi”, ceea ce, evident, nu putea fi în con- neral, „mitul tătucului (protector)” s-a ate-
cordanţă cu realitatea. nuat mult prin laicizarea societăţii, dezindi-
Bătaia acestei sintagme este însă mai vidualizarea-instituţionalizarea puterii, in-
lungă pentru că, pornind de la premisa că troducerea democraţiei reprezentative şi a
sărăcia este întotdeauna asociată cu ones- mandatului limitat în timp. Cum însă România
titatea, „ea atrage şi alte conotaţii pozitive, a avut o evoluţie democratică mai înceată,
estompând sau chiar anulând alte carac- acest mit s-a menținut şi foarte adesea a fost
teristici ale aceleiaşi personalităţi, legate de chiar cultivat de unii conducători politici.
trecutul său comunist, mineriade, proteja- Apogeul a fost atins în timpul regimului
rea unor persoane dovedite corupte etc.”13. ceauşist, când „părintelele iubitor” a fost o
În plus, mergând pe raționamentul in- componentă esenţială a cultului persona-
vers, al onestității asociate întotdeauna cu lităţii. Evident, el s-a perpetuat, chiar dacă
sărăcia, se creează o imagine de necinste, ipo- într-o formă atenuată, în perioada postco-
crizie, lipsă de transparență14 – și, de aici, o munistă. De aceea, speranţele pe care oa-
serie de alte trăsături negative – a tuturor ce- menii şi le pun în şeful statului sunt dispro-
lor care au o stare materială bună și, mai ales, porţionate în raport cu prerogativele consti-
a celor care sunt și implicați în viața politică. tuţionale ale acestuia. Fostul preşedinte Emil
Șubrezimea logică a semnificațiilor sin- Constantinescu, încercând să explice de ce
tagmei a fost frecvent speculată de mass- „oamenii aşteaptă totul de la preşedinte”
media și a făcut obiectul a numeroase iro- aprecia că „este un mecanism normal, care
nii, unele foarte acide, motiv pentru care, Ion are rădăcini în trecut, în tradiţia româ-
Iliescu a încercat, de mai multe ori, să o nească. Oamenii au mutat peste secole mitul
nuanțeze. Nici criticile și nici pașii înapoi voievodului salvator, al regelui bun, asupra
nu și-au mai avut rostul atât timp cât efectul preşedintelui, şi acest lucru nu poate fi con-
se consumase prin însăși trecerea timpului. damnat, pentru că oamenii trebuie să-şi lege
În România actuală, „sărac şi cinstit” nu ar de cineva speranţele. Această situaţie a fost
mai putea fi folosit cu aceleaşi rezultate, el accentuată şi de alegerea prin vot direct a
având aerul unui populism naiv şi uzat. Ca preşedintelui.”15
etichetă aplicată lui Ion Iliescu, nu mai Ion Iliescu s-a folosit cel mai mult de
poate stârni decât nostalgie amară. acest mit, profitând în primul rând de fap-
tul că în zile revoluţiei din decembrie, per-
soana noului şef al statului (chiar dacă
oarecum informal) a fost percepută ca un
74
„succesor al conducătorului suprem”16, din contactul direct cu oamenii, din bătă-

transferându-se asupra sa valenţele poziti- liile electorale, din succese, dar mai ales
ve ale predecesorului. din eşecuri”17.
De-a lungul timpului, chiar dacă e mult Bătrâneţea şi înţelepciunea pot, fi în po-
spus că a cultivat, Ion Iliescu a făcut tot litică, atât o armă, cât şi un scut. În ultima
posibilul pentru a menţine în jurul său aura vreme, în disputele cu Traian Băsescu, Ion
de „conducător suprem”, bun şi situat Iliescu a apelat a adesea la criteriul vârstei
undeva deasupra – în alt plan – diverşilor pentru a condamna ofensele aduse de ac-
politicieni care s-au perindat prin funcţiile tualul preşedinte. Faptul că nu trebuie să te
de demnitate publică. arăţi nepoliticos faţă de o persoană mai în
vârstă ţine de bun simţ. Invocarea sa în
Mitul „bătrânului înţelept” politică, ţine de populism. Este vorba de o
Atunci când, din punct de vedere consti- ignorare fondului problemei care făcea obiec-
tuţional, i-a devenit imposibil să mai joace tul disputei în favoarea formei, a modului
rolul suprem şi s-a văzut obligat să intre în de exprimare. Astfel, se apelează la sensi-
categoria „politicienilor de rând”, Ion Iliescu bilitatea electoratului, lăsându-se de o parte
a încercat să rămână în prim-plan uzând tot logica şi interesele acestuia.
de un mit. El şi-a sublimat întreaga acti-
vitate politică postcomunistă pentru a-şi crea Anti-jocul
o aură de „bătrân înţelept”. Logica este simplă: Ion Iliescu a beneficiat de un statut
a ales să vină în întâmpinarea unui prin- aparte în politica românească postdecem-
cipiu adânc înrădăcinat în conştiinţa româ- bristă. Acest fapt este indiscutabil şi expli-
nilor, „cine n-are bătrâni, să-şi cumpere!”. cabil, în primul rând, prin modul în care el
În această nouă calitate, el şi-a perpe- a acces la putere. Aceasta nu poate însă ex-
tuat vechea abilitate de a pune etichete me- plica longevitatea sa politică.
morabile exprimându-se sentenţios cu privire A ştiut să îşi creeze şi să îşi perpetueze
la activitatea-stilul colegilor săi mai tineri o imagine de „excepţionalism politic”, pla-
(să amitim numai epitetele „îngâmfat” şi sându-se în acelaşi timp în interiorul siste-
„prostănac”). mului şi în afara lui. Toate manevrele sale
La ultimul Congres al PSD, la care i-a populiste au fost subordonate acestui scop.
fost confirmată calitatea de preşedinte de Ceea ce s-ar putea numi mitul „Ion Iliescu” –
onoare, principalele argumente aduse de asemănător, din punct de vedere funcţional
Ion Iliescu în favoarea menţinerii sale în cu cel al „tehnocratului” – a mizat pe deza-
prim-planul vieţii politice au fost expe- măgirea provocată în rândul electoratului
rienţa şi presupusa înţelepciune extrasă din de imperfecţiunile tinerei democraţii repre-
experienţă: „Vă vorbesc din experienţă şi zentative româneşti.
mă adresez tuturor, şi celor mai tineri, şi Ion Iliescu şi-a redus la minim impli-
celor cu mai multă experienţă [...] Cei care cările şi confruntările politice vizibile, „ames-
s-au iluzionat că partidul va fi mai perfor- tecându-se” la vedere cu ceilalţi politicieni
mant şi că va avea o imagine mai bună fără doar atât cât l-a obligat cadrul constitu-
mine şi fără alţi oameni cu experienţă, care ţional, al cărui artizan a fost, de altfel.
au contribuit la formarea şi la afirmarea sa, Singura perioadă în care Ion Iliescu a
s-au înşelat [...] Am o experienţă politică de trebuit să se comporte ca un politician a fost
durată, care poate fi de folos noilor generaţii cea în care s-a văzut plasat în postura de lider
de lideri social-democraţi. Politica nu se al opoziţiei (1996-2000). Deşi la finalul aces-
învaţă numai din cărţi, ci – sau mai ales – teia a reuşit să îşi recâştige funcţia de şef al
75
Mihai Ghiţulescu
statului şi să îşi readucă partidul la gu- poziţionarea – recunoscută sau nu, conştientă
vernare, suntem reținuți în evaluarea efici- sau nu – politico-ideologică a acestora. La
enţei sale ca lider politic în această pe- fel ca în cazul lui Ion Iliescu, nu vom
rioadă, date fiind circumstanţele cu totul încerca să aflăm cât este natural şi cât este
speciale (nemulţumirea crescândă a popu- strategie în atitudinea lui Traian Băsescu.
laţiei pe fondul schimbărilor în plan eco- Încă dinainte de a deveni președinte,
nomic, care a atras căderea dramatică a for- Traian Băsescu a reușit să își creeze ima-
ţelor politice aflate la guvernare şi o audi- ginea esențială pentru orice politician care
enţă uriaşă pentru cei care practicau popu- vrea să joace cu succes cartea populis-
lismul radical). Este greu de apreciat cât a mului: (1) întrucâtva diferit de ceilalți po-
lucrat Ion Iliescu pentru recâştigarea pu- liticieni, dar nu atât de diferit încât să in-
terii şi cât a lucrat soarta pentru Ion Iliescu. sufle pericolul unei posibile schimbări im-
previzibile/incontrolabile de sistem; (2) întru-
Jocul politic permanent câtva la fel ca oamenii de rând, dar nu atât
de la fel încât să se piardă printre ei și să
Un populist de tip clasic? nu poată acționa pentru ei. Imaginea sin-
Traian Băsescu este politicianul căruia tetică ar fi aceea de „om dintr-o bucată” care
i s-a pus cel mai frecvent în ultima vreme „spune lucrurilor pe nume”, rezultată în pri-
eticheta de „populist”. Deşi au existat nu- mul rând dintr-un stil de comunicare întot-
meroase dezbateri în această privinţă, eti- deauna personal, chiar şi atunci când se
cheta nu a putut fi pe deplin respinsă nici impune comunicarea instituţională. Este o
de susţinătorii preşedintelui. Singurul mod retorică menită să creeze impresia acţiunii.
în care acesta poate fi negat este prin res- „Traian Băsescu, cel care face” este, în cea
trângerea sferei noţiunii atât cât personajul mai mare parte, creaţia lui „Traian Băsescu,
vizat să rămână în afara ei18. Este evident cel care spune”. Mergând pe principiul „şi
că discursul său conţine elemente clasice vorbele înseamnă fapte”, preşedintele însuşi
de populism (apelul permanent şi direct la şi-a subliniat explicit abilităţile „de a spune”.
popor, atacurile la adresa partidelor şi a ve- În campania pentru referendumul de demi-
chilor politicieni, utilizarea excesivă a temei tere, unul dintre sloganurile sale a fost „Vreţi
corupţiei ş.a.)19, la care, dacă adăugăm stilul să tac? Ei asta vor!”, recunoscând că forţa sa
frust şi tentaţiile cezariste putem conchide rezidă în comunicare21. Paradoxal, imaginea
că avem de-a face cu un populist de tip de om care vorbeşte mult este asociată cu
clasic, în genul celor sud-americani. cea de om „care tace şi le face”.
Se pot găsi, evident, o multitudine de Vom cita in extenso o caracterizare a lui
nuanţe (realitatea problemelor discutate, po- Traian Băsescu, din vremea când era ministru
liticile promovate, electoratul atipic pentru al transporturilor, pe care o considerăm re-
un populist20) care să contrazică o astfel de levantă pentru percepţia publică pe care el
concluzie. Nu vom discuta aici cât de cla- şi-a construit ascensiunea politică. O listă
sic este populismul lui Traian Băsescu, ci calități, defecte și trăsături neutre combi-
pur şi simplu, în ce constă el. Considerăm nate inexplicabil într-un tot seducător pentru
că aplicarea prea fermă a etichetelor nu electorat. „În guvernul acesta de convor-
poate duce decât la blocarea analizei. În bitori care «nu comunică» există, evident,
plus trebuie să fim conştienţi de faptul că, şi excepţii. Prototipul lor mi se pare a fi
fiind încă în acţiune, fenomenul este greu Traian Băsescu. În mod limpede, el este un
de surprins şi că aserţiunile numeroşilor om de acţiune. Un «executiv» prin vocaţie.
analişti sunt în mod inevitabil marcate de Când are ceva de spus o spune. Abrupt,
76
uneori brutal, dar fără echivoc şi fără re- Este vorba, aşadar, de o atitudine clasică
torică. Nu are o ideologie. Are scopuri, stra- anti-establishment, uneori cu accente anti-
tegii imediate şi imaginaţie pragmatică. Când sistem (sintagma „sistem ticăloşit” este re-
spune că va face – face. De multe ori, face levantă în acest sens, ea conţinând o con-
înainte de a spune. Când a făcut ceea ce şi- damnare a establishment-ului, dar insinuând
a propus să facă, nu dă niciodată înapoi. Nu şi o pervertire a sistemului şi lăsând loc pentru
se lasă intimidat de greve, ameninţări, răz- o eventuală iniţiativă ulterioară de schim-
meriţe. Are soluţii şi îşi asumă riscul apli- bare). După cum constata un studiu a Insti-
cării lor. E tonic. Crede în fapta lui şi inspiră tutului PRO: „Din punct de vedere al ima-
încredere. E bine dispus. Iar când se înfurie ginarului colectiv, Traian Basescu este întru-
iese la bătaie fără precauţii preliminare, fără chiparea «haiducului». Vocaţia acestuia, prin
să-şi aleagă, abil, mijloacele. Capabil de definiţie, este de a se afla mereu in opoziţie
abuzuri temperamentale, e incapabil, după cu reprezentanţii Puterii. Băsescu a găsit
părerea mea, de alt gen de abuzuri. Vorbeşte întotdeauna resurse pentru a alimenta aceasta
prea răspicat şi acţionează prea tranşant ca imagine; în dorinţa sa de a se poziţiona ca
să fie suspect de calcul venal şi derapaj te- principală forţă a Opoziţiei a recurs la unul
nebros. Nu ştiu dacă ar fi un bun ministru dintre mijloacele clasice în confruntarea
în «vremuri normale»; nu e omul potrivit politică – atacul la lider”24.
să administreze calmul, linearitatea, gata- Această atitudine a fost sesizabilă atât
făcutul. [...] În plus, reuşeşte să fie simpatic, în perioada cât Traian Băsescu a deţinut
cu aerul lui nesofisticat, îndărătnic, puţin funcţia de ministru al transporturilor (când
şui, hâtru, direct. Când nu te aştepţi, are ac- s-a situat pe o poziţie adversă celei a guver-
cese de candidă timiditate. [...] E simplu, nului din care făcea parte), cât şi în cea în
camaraderesc, eficace. Fără pretenţii şi fără care a fost primar general al capitalei (când
complexe”22. a intrat în conflict cu cu Consiliul General
şi cu primarii de sector).
easumarea puterii. Mimarea opoziţiei Situaţia a devenit mult mai interesantă
Este un fapt unanim recunoscut: orice însă odată cu alegerea sa în funcţia de
retorică populistă de succes are o dimen- Preşedinte al României. Declarând, de la
siune contestară. Paradoxal însă, cu cât suc- bun început, că va fi “un preşedinte jucător”,
cesul (evaluat prin apropierea de putere) este el a încălcat ceea ce s-ar putea numi cutu-
mai mare, cu atât este mai dificil să susţii ma constituţională privind comportamentul
un discurs contestatar coerent şi credibil. preşedintelui, care, de altfel, coincide cu sti-
Pentru un populiştii radicali, lipsiţi de polul politic al lui Ion Iliescu. Astfel, încă din
tenţial de coaliţie, aflaţi în permanentă opo- primele zile el a reuşit să creeze impresia
ziţie, contestarea este mereu la îndemână. că operează o schimbare majoră de direc-
Pentru politicieni precum Ion Iliescu şi ţie, întărită, la scurt timp după, de exclu-
Traian Băsescu însă, este mult mai dificil. derea partidului cu cea mai bună reprezen-
Dacă Ion Iliescu, din cauza background- tare parlamentară din noua coaliţie de guvernare.
ului său politic, a trebuit să practice jocul Ruptura dintre preşedinte şi guvern
continuitate-ruptură, Traian Băsescu s-a axat este o o continuare a rupturii cu trecutul, ea
numai pe cea din urmă, declarându-se în- fiind rezultatul alegerii preşedintelui de a-
totdeauna în opoziţie cu reprezentanţii pu- şi exercita ultra-zelos atribuţiile, de multe
terii, chiar şi atunci când, formal, el era unul ori la limita constituţiei. Prin refuzul de a
dintre ei. Se poate spune că „Traian Băsescu se înscrie în linia generală a puterii el a re-
este un permanent agent al schimbării”23. uşit „să îşi întărească statutul de punct cen-
77
Mihai Ghiţulescu
tral al scenei politice, singularizându-se în cu precauţie ştiut fiind faptul că retorica

acest spaţiu”25. populistă este pasibilă de derapaje incon-
trolabile, făcând imposibile acţiunile coerente.
Justiţiarismul În aceeaşi utilizare a mitului „justiţia-
Mitul „justiţiarului” (în fond, o variantă rului” se înscrie şi condamnarea publică a
a „salvatorului”) este unul dintre cel mai frec- regimului comunist. Intenţia lui Traian Băsescu
vent utilizate de politicienii populişti. În pei- de a redescoperi clivajul central al politicii
sajul românesc, el a fost prea puţin folosit româneşti din anii ’90, a fost observabil încă
– timid şi oarecum defetist, vezi „sărac şi din campania electorală când, prin celebra
cinstit” şi „capitalismul de cumetrie” – de afirmaţie „Suntem doi comunişti, Adriane!”
Ion Iliescu, el rămânând strict în apanajul a lăsat singura sa mostră retorică de legă-
populiştilor radicali, gen Corneliu Vadim tură cu trecutul. Ulterior, vorbind frecvent
Tudor. despre dosarele fostei securităţi, sprijinind
Traian Băsescu a ales să folosească acest CNSAS şi culminând cu discursul în faţa
mit, şi a făcut-o cu succes în campania din Parlamentului, prilejuit de lansarea Rapor-
2004. Logica sa a fost cea clasică: a acuzat tului Comisiei Tismăneanu, el a speculat
de corupţie clasa politică, militând pentru politic obscuritatea trecutului recent al
măsuri de eradicare. În plan retoric, sunt nu- României şi ambiguitatea raporturilor cu
meroase cuvintele/sintagmele celebre în această regimul comunist. Intenţia sa a fost pro-
privință: „sistemul ticăloşit”, „oligarhii”, babil aceea de a se erija în „finalizator al
„tânăr mafiot obraznic” etc. tranziţiei şi recuperator al idealurilor nobile
În planul acţiunilor concrete, s-a apre- ale tranziţiei”29.
ciat că „preşedintele s-a preocupat intens
pentru a-şi îndeplini promisiunea la acest Atacul la instituţii
capitol”26, amintindu-se în acest sens spri- Ca orice populist, Traian Băsescu are
jinul acordat ministrului justiţiei, Monica o poziţie anti-establishment – evident, una
Macovei, procurorilor Daniel Morar şi Ilie cu totul specială pentru un regim demo-
Botoş etc. Nu vom încerca să evaluăm aici cratic, dată fiind plasarea sa chiar în vârful
atitudinile şi acţiunile preşedintelui împo- establishment-ului. Ceea ce ne interesează
triva corupţiei, limitându-ne la a nota utili- la acest punct sunt atitudinile sale împo-
zarea uneia din temele populiste clasice. triva sistemului.
În privinţa acestei teme, s-a apreciat că În permanenta sa tendinţă spre schim-
populismului retoric al lui Traian Băsescu bare, Traian Băsescu a urmărit nu doar în-
i-ar corespunde o „atitudine realistă în ceea locuirea persoanelor şi reglarea mecanis-
ce priveşte politicile”27. Astfel, dată fiind melor, ci şi schimbări instituţionale de an-
realitatea problemei corupţiei în societatea vergură. De multe ori, el a lăsat impresia
românească, soluţiile realiste propuse/ spri- că este jucătorul care încearcă regulile jo-
jinite de Traian Băsescu și respectarea de cului. „Revizionismul” său a constat, în prin-
către acesta a regulilor democratice, am putea cipal, în dorinţa de clarifica tipul regimului
presupune că suntem în prezența uneia din politic românesc, altfel spus, de a stabili clar
cele șapte posibile „virtuţi ale populismelor”, raporturile preşedinte-parlament30, fapt im-
identificate de Philippe C. Schmitter: „exer- posibil de realizat fără o modificare de sistem.
citarea «decizionismului», înlocuind ne- Întrebarea este: poate fi considerat Traian
putinţa politică şi mărind aria soluţiilor «po- Băsescu un populist anti-sistem? Tindem
sibile din punct de vedere politic»”28. Aceste să răspundem mai degrabă negativ, cu argu-
precizări „liniştitoare” trebuie însă primite mentul că criticile sale la adresa democra-
78
ției reprezentative vizează mai curând esta- Ieşirea la joc

blishment-ul decât sistemul (cei 322 de Diagnosticul pus de Andrei Pleşu lui
parlamentari și nu parlamentul ca insti- Traian Băsescu în urmă cu zece ani – „nu
tuție) și că toate schimbările instituționale e omul potrivit să administreze calmul, li-
se păstrează în paradigma democratică. nearitatea, gata-făcutul” – este cu siguranţă
corect. Dependent de jocul politic intens,
Apelul la popor. Tentaţiile plebiscitare Traian Băsescu este capabil să îl creeze.
Apelul permanent la popor este o con- Dacă, în general, populiştii au obiceiul de a
stantă a tuturor populismelor, mai ales dacă e creiona retoric crize şi pericole pentru a se
vorba de invocarea pur retorică. Traian Băsescu, erija retoric în „salvatori” sau „justiţiari”,
„ca jucător” a invocat în permanenţă în Traian Băsescu e dispus chiar să le tran-
lupta sa politică sprijinul popular de care spună în practică, rezovându-le însă tot retoric.
se bucura (confirmat de altfel de alegeri şi În general, analiştii sunt cvasi-unanimi
de sondaje). Până la acest punct, eticheta de în a aprecia că „din cauza pregnanţei ima-
populist nu s-ar justica, dat fiind faptul că gologice a discursurilor preşedintelui, acţi-
putem prescupune că orice alt politician, în unile sale strict instituţionale sunt efectiv
circumstanţe similare, ar fi făcut la fel. ocultate”32 și că “eticheta preşedintelui ju-
Problema vine odată cu tentaţiile ple- cător se regăseşte în mică măsură în com-
biscitare ale preşedintelui. Reprezintă o portamentul său instituţional”33.
ameninţare la adresa democraţiei tendinţa Traian Băsescu este încadrabil într-o
de a apela la votul popular pentru a eluda categorie mai largă de de populişti (alături,
voinţa reprezentanţilor poporului. Răspunsul de exemplu, de Nicolas Sarkozy, fraţii
analiştilor este în general pozitiv. Trebuie Kaczynski sau Silvio Berlusconi), a căror
însă introdusă o nuanţă legată de obiectivul ascensiune poate fi explicată prin „stabili-
apelului la popor, de faptul că acesta pre- zarea democraţiei şi nemulţumirea publi-
supune legitimarea unei schimbări în fa- cului faţă de partidele tradiţionale”34.
voarea sporirii pe viitor a reprezentativităţii.
În ciuda tuturor dezbaterilor pe această Concluzii
temă, considerăm că, deşi din întreaga ac- Ambele personaje au reuşit să atragă,
tivitate – şi mai ales din retorica – a lui Traian fiecare în felul său, un sprijin popular larg,
Băsescu se pot observa tentaţii specifice pe care l-au putut folosi pentru a domina
populiştilor de tip clasic, el nu a dat, cel jocul politic. Dincolo de acest punct, cei doi
puţin până în prezent, proba pericolului pe se despart, prin chiar modul în care înţeleg
care îl reprezintă pentru democraţie. să participe la viaţa politică. Dacă Ion Iliescu a
Într-o anumită optică, atâta timp cât dorit să se plaseze în afara sistemului, un-
este menţinut cadrul democratic, depen- deva mai sus, evitând contactele directe şi
denţa lui Traian Băsescu de popor poate fi dominând indirect sau direct, dar netran-
considerată una din „virtuţile” populismului sparent. La polul opus, Traian Băsescu şi-a
său pentru că având nevoie de o „perma- folosit autoritatea rezultată funcţia pe care
nentă revalidare populară”, el va fi în cele o exercită ca pe o armă de folosit în lupta
din urmă învins la vot, rezultatul fiind „un politică obişnuită.
sistem de partide revigorat” şi, prin ur- Un alt element de diferenţiere este ra-
mare, o democraţie revigorată31. portarea celor doi la trecutul recent şi la
establishment-ul actual. Dacă Ion Iliescu a
evitat orice radicalism, practicând foarte abil
79
Mihai Ghiţulescu
7
un joc-continuitate ruptură, Traian Băsescu Discursul lui Ion Iliescu din 22 decembrie 1989,
s-a arătat un adept al schimbării permanente. apud Cristina Maria Panţîru, op. cit., p. 44.
8
Şi unul şi celălalt au folosite mituri po- „Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului
litice clasice – e adevărat, în general în for- Salvării Naţionale din noaptea de 22 decembrie
1989”, în Marele şoc..., op. cit., p. 399.
me derivate, adaptate realităţilor româneşti. 9
Mircea Iorgulescu, „Ion Iliescu «perestroikist»?!
Ion Iliescu s-a dorit un „salvator” de tip (II)”, în Dilema, nr. 388, http://www.algoritma.
clasic, în perioada revoluţionară (cultivând ro/dilema//fw.htm?current=arhiva_dilema/sear
în acest sens şi un „mit al complotului), con- ch1.htm.
tinuat printr-un mit al „tătucului” şi al „bătrâ- 10
Ion Iliescu, Revoluţie şi reformă, op. cit., pp.
nului înţelept”. Traian Băsescu a mizat pe 168-169.
11
mitul „justiţiarismului” (în fond, reductibil „Discursul domnului Ion Iliescu la Congresul
tot la cel al „salvatorului”). În plus, prin sti- extraordinar al PSD (Bucureşti, Romexpo, 10
lul său de a invoca poporul drept argument decembrie 2006), în: http://www.senat.ro/pa
şi, chiar prin tentaţiile plebiscitare, este ade- gini/Membrii%20Senatului/prezenta%20mass
%20media/ion%20iliescu/discurs%20congres
sea etichetat drept un populist de tip clasic.
% 20psd.htm.
În analiza succesului fiecăruia dintre 12
România. 18 ani de comunicare politică, în:
cele două personaje trebuie ţinut cont de con- http://www.infopolitic.ro/imagini/documente/1
textul ascensiunii fiecăruia. Dacă Ion Iliescu a 147247821
câştigat şi a menţinut puterea într-o epocă _Comunicarea%20politica%2018%20ani.pdf.
13
în care democraţia românească era în curs Petru Cimpoeşu, „Claritate şi ambiguitate în
de consolidare, iar legăturile cu trecutul erau discursul politic” (Revista Timpul, Iaşi, 2003),
complet confuze. Traian Băsescu însă, a evo- în: http://www.cimpoesu.ro/pentru/tolba/publi
luat spectaculos pe fondul unei democraţii cisti că/despreambiguitate.
14
relativ stabilizate şi al unei nemulţumiri po- România. 18 ani..., în loc. cit.
15
Cotidianul Adevărul, 28 noiembrie 1997,
pulare faţă de establisment-ul existent, el
apud Valentin Naumescu, „Instituţii politice şi
înscriindu-se într-o tendinţă mai generală, mecanisme constituţionale în Europa”, în: http:
sesizabilă în mai multe ţări europene. //idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/Naumes
cu/Cap1.htm.
16
ote Ibidem.
1 17
Raoul Girardet, Mituri şi mitologii politice, „Discursul domnului Ion Iliescu…”, în loc. cit.
18
Institutul European, Iaşi, 1997, passim. Este cazul lui Vladimir Tismăneanu care, pos-
2
Cristina Maria Panţîru, „Miturile politice ale tulând că „sfidând construcţia raţională a spa-
Revoluţiei din 1989”, în Sfera politicii, nr. 91- ţiului politic, populismul propune strategia pro-
92/2001, p. 44. testului permanent, în care liderul răspunde în
3
Ibidem. faţa Istoriei, a «Neamului», deci nu în faţa ale-
4
Modul cum, corect, defineşte însuşi Ion Iliescu gătorilor”, altfel spus un „populism etnocen-
perestroika şi glasnost-ul în Marele şoc din tric”, trage concluzia justă că „în acest, a-l pre-
finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu zenta pe Traian Băsescu drept un conducător
Vladimir Tismăneanu, Editura Enciclopedică, de tip populist este o distorsiune aberantă”.
Bucureşti, 2004, pp. 221-222. (Vladimir Tismăneanu, „Populismul postcomunist”,
5
Ibidem, p. 222. în Evenimentul zilei, 19 martie 2008.
6 19
Se pot aminti, ca dovadă, pe lângă volumul Cristian Ghinea, „Cât de populist este
mai sus citat: Ion Iliescu, Revoluţie şi reformă, Băsescu şi cât rău ne poate face?”, în Dilema
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994; Ion Veche, nr 180, 23 iulie 2007, http://www.
Iliescu, Toamna diplomatică, Ed. Redacţiei pu- dilemaveche.ro/index.php?nr=180&cmd=artic
blicaţiilor pentru străinătate, Bucureşti, 1996; ol&id=6160.
20
Ion Iliescu, Revoluţia română, Ed. Presa Naţională, Ibidem.
Bucureşti, 2001.
80
21 25
Bogdan Teodorescu, „Omagiul ca formă a Leonard Sultănescu, „Sondaje de opinie în
comunicării: Traian Băsescu”, în: Bogdan Teodorescu, 2006”, în Bogdan Teodorescu, Dan Sultănescu
Dan Sultănescu (coordonatori), Epoca Băsescu. (coord.), op. cit., p. 154.
26
Integrarea şi dezintegrarea României, Editura Mihai Cocuţi et allii, op. cit., p. 98.
27
Proiect, Bucureşti, 2007, p. 22. Cristian Ghinea, op. cit.
22 28
Andrei Pleşu, „Băsescu”, în Dilema, nr. 252, Philippe C. Schmitter, „Un bilanţ al viciilor şi
http://algoritma.ro/dilema/fw.htm?current=arhi virtuţilor populismelor europene”, în Dilema
va_dilema/search1.htm. veche, nr. 180, 23 iulie 2007.
23 29
Mihai Cocuţi, Adrian Constantin, Dan Mihai Cocuţi et allii, op. cit., p. 99.
30
Sultănescu, „Dincolo de imagine, despre actele Ibidem, p. 100.
31
guvernării”, în: Bogdan Teodorescu, Dan Philippe C. Schmitter, op. cit.
32
Sultănescu (coord.), op. cit., p. 94. „28 luni de mandat”, în: http://www.infopoli tic. ro.
24 33
„Traian Băsescu”, în: http://www.zf.ro/de Mihai Cocuţi et allii, op. cit., p. 101.
34
talii/ traian_basescu.html. Cristian Ghinea, op. cit.
81
R EPERE P OLITICO- J URIDICE
Mecanismul de filtrare a recursurilor înaintea

CurŃii de CasaŃie Franceze
Gheorghe BUTA
Abstract: This article approaches the issue of the appeals filter mechanism
before the supreme courts of justice, especially referring to the peculiar case
of the French Court of Cassation, with its direct or indirect filtering
mechanisms. The conclusion is that the procedural changes operated in 2001
did not improve the system, the Court still settling a great number of files,
thus being hampered to fulfil its main role, that of harmonising the case law.
Keywords: filter mechanism, appeal, cassation, supreme court, case law.
P roblema mecanismului de filtrare a

recursurilor constituie o problemă ex-
trem de actuală şi preocupantă pentru
majoritatea curţilor supreme din ţările Europei
dar şi de pe alte continente. Aceasta întru-
drept ridicată de respectivul litigiu, fie un
sistem mixt care combină cele două criterii.
În mod evident această problemă a fost
şi încă este o problemă şi a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie din România „strivită”
cât amintitele instanţe sunt, de regulă, su- între obligaţia sa constituţională de a asi-
focate de numărul foarte mare de dosare gura „interpretarea şi aplicarea unitară a
de soluţionat – şi care, din acest motiv sunt legii de către celelalte instanţe judecăto-
soluţionate cu mari întârzieri – dar şi pentru reşti” (art.126 alin.3) şi competenţa de atri-
că aceste instanţe supreme doresc şi încear- buţiune sau materială extrem de largă con-
că să-şi limiteze şi să-şi depăşească rolul ferită de Codul de procedură civilă şi legile
de corector al greşelilor instanţelor infe- speciale, competenţă ce se reflectă într-un
rioare în cazuri individuale pentru a-şi afir- număr mult prea mare de cauze de solu-
ma tot mai mult funcţia normativă, res- ţionat care, în repetate rânduri au „blocat-
pectiv să creeze o jurisprudenţă unitară şi o”. De aceea examinarea modului de or-
să vegheze la coerenţa acesteia. Pentru a rea- ganizare şi funcţionare a mecanismului de
liza acest deziderat, multe dintre ele au re- filtrare a cauzelor de soluţionat instituit de
format accesul la instanţa supremă intro- alte instanţe supreme are o importanţă de
ducând şi perfecţionând diverse mecanis- necontestat pentru România.
me de filtrare a cauzelor pe care le exami- În continuare vom face o scurtă tre-
nează. Aceste mecanisme de limitare a ac- cere în revistă a situaţiei Curţii de Casaţie
cesului la instanţa supremă au la bază fie din Franţa.
criteriul cantitativ, raportat la valoarea liti- Originea Curţii de casaţie se găseşte
giului, fie cel calitativ privind problema de într-o lege din 27 noiembrie 1790 prin care
82
REPERE POLITICO-JURIDICE
Mecanismul de filtrare a recursurilor înaintea Curţii de Casaţie Franceze
s-a constituit un Tribunal de casaţie ca mani- poate consta într-o încălcare a unei pre-
festare a voinţei revoluţionarilor de a uni- vederi legale ori, în neaplicarea sau greşita
fica legislaţia de pe întreg teritoriul francez. interpretare a acesteia. Incompatibilitatea ca
Acest Tribunal a luat denumirea de Curte şi depăşirea atribuţiilor instanţei sunt de
printr-un decret imperial din 18 mai 1804. asemenea motive pentru un recurs în casa-
Curtea de casaţie nu constituie un al treilea ţie precum şi contrarietatea de hotărâri între
grad de jurisdicţie căci ea nu judecă în aceleaşi părţi.
fond cauzele aduse în faţa ei ci se limitează Un recurs în casaţie poate fi introdus,
la încălcarea regulilor de drept prin hotă- pentru lipsa motivelor hotărârii sau contra-
rârile atacate. rietatea acestora, pentru lipsa răspunsului
Până în 1947 exista în cadrul Curţii de instanţei la concluziile părţii, pentru lipsa
casaţie o secţie care avea rolul de a filtra temeiului legal al hotărârii sau pentru ne-
recursurile trimise în faţa acestei curţi. După stabilirea unei stări de fapt suficiente care
desfiinţarea ei sistemul francez nu a mai avut să justifice aplicarea unei anumite pre-
o procedură de filtrare a recursurilor. Aceasta vederi legale. Jurisprudenţa franceză admite
a fost reintrodusă abia la 1 ianuarie 2002 de asemenea, ca motiv de recurs în casaţie
prin noul articol 131-6 din Codul orga- şi aşa-zisa „denaturare”, adică necunoaş-
nizării judiciare. terea de către judecătorul fondului a sen-
Două sunt mijloacele de filtrare a recursului clar şi precis al unei norme legale.
surilor în faţa Curţii de casaţie: limitarea Reglementarea acestor cazuri pentru
cazurilor în care se poate formula recurs în care se poate formula recurs în casaţie ur-
casaţie (pourvoi en cassation) şi procedura măreşte să limiteze numărul acestor recur-
de filtraj (procédure de non-admission). suri, acţionând ca un mijloc preventiv de
Un recurs în casaţie poate fi introdus, filtraj. Din contră, procedura de filtraj pro-
pe de o parte, împotriva hotărârilor propriu-zisă (non-admission) se aplică recur-
nunţate de către curţile de apel, iar, pe de surilor cu care Curtea de casaţie a fost sesizată.
alta, împotriva hotărârilor pronunţate în Procedura filtrului este reglementată de
primă şi ultimă instanţă de instanţele de art.131 – 6 din Codul organizării judiciare,
fond (când valoarea obiectului litigiului este conform căruia, în cadrul fiecărei secţii a
inferior a 3.900 Euro) adică, în general, îm- Curţii de casaţie un complet de trei jude-
potriva hotărârilor pronunţate în ultimă instanţă. cători este însărcina să se pronunţe asupra
Legislaţia şi jurisprudenţa au stabilit o admisibilităţii în principiu (la recevabilité)
listă a cazurilor în care părţile au posibi- a recursului. Această pronunţare are loc
litatea să introducă un recurs în casaţie. după examinarea completă a recursului (in-
Numărul limitat al acestor cazuri consti- clusiv a concluziilor părţilor) iar decizia de
tuie, în mod evident, un mijloc eficient de respingere nu trebuie motivată.
a reduce numărul recursurilor chiar înainte Articolul 131-6 din Codul de organi-
de formularea lor. zare judiciară precizează că nu sunt admi-
În temeiul art. 604 din Noul Cod de sibile în principiu recursurile inadmisibile
procedură civilă recursul în casaţie urmă- şi cele prin care nu se invocă un motiv te-
reşte să sancţioneze necunoaşterea/ igno- meinic (sérieux) de casare.
rarea de către instanţe a unor reguli de drept. Recursurile sunt inadmisibile când sunt
Aceasta îmbracă două forme principale: eroa- formulate cu depăşirea termenului legal sau
rea de drept sau viciu în motivarea deciziei. nu respectă condiţiile minimale de formă
Eroarea de drept vizează aplicarea sau şi când sunt interzise de articolele 607 şi
interpretarea unei norme de drept. Aceasta 608 ale Noului Cod de procedură civilă.
83
Gheorghe Buta
Sunt considerate ca necuprinzând mo- ministrative şi ai camerelor regionale de

tive temeinice recursurile care, în mod evi- conturi, conferenţiarii universitari, avocaţii,
dent trebuie respinse întrucât nu privesc consilierii juridici şi notarii.
chestiuni de drept ci vizează, de exemplu, Pot deveni avocaţi pe lângă Curtea de
aspecte care ţin de aprecierea suverană a casaţie şi Consiliul de Stat fără nicio altă
judecătorului de fond. De asemenea sunt formalitate decât îndeplinirea condiţiei de
considerate netemeinice motivele care con- naţionalitate consilierii de la Consiliul de
testă o jurisprudenţă constantă a Curţii şi pe Stat, consilierii Curţii de casaţie şi cei ai
care aceasta nu consideră necesar să o modifice. Curţii de conturi şi profesorii universitari
În Franţa există, pe lângă mecanismul de drept.
de filtraj direct, deja examinat, şi un filtraj Mai multe obstacole de ordin financiar
indirect al recursurilor în faţa Curţii de case constituie în limitări indirecte ale posi-
saţie, realizat prin limitarea numărului de bilităţii de a formula un recurs în faţa Curţii
avocaţi care pot pleda în faţa Curţii şi prin de casaţie. Astfel, ajutorul jurisdicţional este
costul procedurii. refuzat recurenţilor al căror recurs invocă
Numărul de avocaţi care au dreptul să motive netemeinicie (non sérieux). Comisia
pledeze în faţa Curţii de casaţie (ca şi în însărcinată cu acordarea ajutorului judiciar
faţa Consiliului de Stat) este limitat iar ac- face o selecţie a recursurilor chiar înainte
cesul în această categorie este foarte strict ca acestea să fie înaintate Curţii de casaţie.
reglementat prin decretul din 28 octombrie În cazul în care partea care formulează
1991. Pentru a accede în această categorie recursul nu are dreptul la ajutor juris-
avocatul solicitant trebuie fie să succeadă dicţional cheltuielile cu avocatul (onorariul)
unui avocat care îi cedează biroul lui fie să sunt, în general, foarte ridicate. Părţile sunt
se asocieze într-o societate civilă de avo- totuşi dispensate de a apela la serviciile unui
caţi titulară a unui astfel de birou (această avocat „acreditat” pe lângă Curtea de casa-
societate neputând avea mai mult de trei ţie în cauzele penale, de expropriere pentru
asociaţi). Candidaţii trebuie să îndepli- cauză de utilitate publică, de supraînda-
nească o serie de condiţii de naţionalitate şi torare, reţinerea administrativă a străinilor
morală şi să deţină o diplomă în drept sau şi în conflicte de muncă (aproape jumătate
echivalentă precum şi un certificat de ap- din dosarele soluţionate de Curtea de casa-
titudini în profesia de avocat. Printre altele ţie sunt în aceste materii). În toate celelalte
el trebuie să fi fost înscris cel puţin un an dosare asistarea părţilor de către un avocat
pe lisata unui barou şi să fi participat la un care are dreptul să pledeze în faţa Curţii de
stagiu de formare pe lângă un avocat de la casaţie este obligatorie.
Curtea de casaţie sau Consiliul de Stat şi la Curtea Europeană pentru Drepturile
alte forme specifice de pregătire. După această Omului de la Strasbourg, prin decizia nr.
pregătire prealabilă candidaţii trebuie să pro- 38748/97 din 9 martie 1999, pronunţată în
moveze probele scrise şi orale ale exame- cauza SA Immeuble groupe Rosser c/a
nului de aptitudini în profesia de avocat la France, a statuat că procedura de filtraj a
Curtea de casaţie şi Consiliul de Stat. recursurilor cu care este sesizată Curtea de
Unele categorii profesionale sunt scu- casaţie franceză nu contravine articolului 6
tite de formele de pregătire, pentru a acce- din Convenţia europeană pentru apărarea
de la calitatea de avocat pe lângă Curtea de drepturilor omului şi libertăţilor fundamen-
casaţie şi Consiliul de Stat, cerându-li-se tale întrucât această procedură urmăreşte
doar promovarea examenului de aptitu- asigurarea unei bune administrări a justiţiei.
dini: magistraţii instanţelor judiciare şi ad-
84
Mecanismul de filtrare a recursurilor înaintea Curţii de Casaţie Franceze
În concluzie ar trebui spus că aplicarea Ca un argument pentru această con-

mecanismului de filtraj al recursurilor înaintea cluzie vine şi faptul că, în ciuda procedurii
Curţii de casaţie permite declararea ca inde filtraj, numărul dosarelor pe care Curtea
admisibile în principiu doar a cca. 30% din de casaţie le soluţionează rămâne consi-
recursurile primite. Dacă la acest aspect se derabil, ceea ce face ca o instanţă supremă
adaugă faptul că şi aceste recursuri sunt care emite peste 20.000 de decizii pe an, să
examinate, în cadrul procedurii de filtraj, la nu îşi poată îndeplini în mod corespun-
fel de atent şi aprofundat ca şi când ar fi zător principalul său rol, cel normativ, res-
admisibile şi într-un termen considerabil, pectiv de armonizare a jurisprudenţei.
se poate spune că procedura instituită în 2001
nu a ameliorat suficient sistemul anterior.
85
Scurte consideraŃii cu privire la crearea unui titlu

executoriu european pentru creanŃele necontestate
Mihaela TĂBÂRCĂ
Abstract: The creation of a European executory title for uncontested claims

has sought the elimination of the exequatur procedure in the executing
Member State so that it ensured, with the respect of minimum standards
imposed through regulation, the free movement of judicial sentences, of
judicial transactions and authentic documents in all Member States.
Keywords: European executory title, exequatur procedure, judicial transaction,
authentic act.
O
rdonanţa de urgenţă a Guvernului statul membru de origine este recunos-
nr. 119/2006 privind unele măsuri cută şi executată în celelalte state
necesare pentru aplicarea unor re- membre, fără a fi necesară încuviin-
gulamente comunitare de la data aderării ţarea executării şi fără a fi posibilă
României la Uniunea Europeană a fost apro- contestarea recunoaşterii sale (art. 5);
bată, cu completări, prin Legea nr. 191/2007. - o tranzacţie judiciară certificată ca titlu
Art. I1 din lege a stabilit o serie de re- executoriu european în statul membru
guli pentru aplicarea Regulamentului (CE) de origine se execută în toate celelalte
nr. 805/2004 al Parlamentului European şi state membre fără să fie necesară încu-
al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind viinţarea executării şi fără să fie posi-
crearea unui titlu executoriu european pentru bilă opoziţia la forţa sa executorie (art.
creanţele necontestate1. 24(2));
Prin crearea unui titlu executoriu euro- - un act autentic certificat ca titlu exe-
pean pentru creanţele necontestate s-a ur- cutoriu european în statul membru de
mărit eliminarea procedurii de exequatur origine se execută în celelalte state mem-
în statul membru de executare astfel încât bre fără să fie necesară încuviinţarea exe-
să se asigure, cu respectarea unor standarde cutării şi fără să fie posibilă opoziţia la
minime impuse prin regulament, libera cir- forţa sa executorie (art. 25(2)).
culaţie a hotărârilor judecătoreşti, a tran- Pe lângă eliminarea procedurii de
zacţiilor judiciare şi a actelor autentice în exequatur şi dobândirea forţei executorii, un
toate statele membre. alt efect al eliberării certificatului de titlu
Regulamentul nr. 805/2004 prevede că: executoriu european constă în recunoaş-
- o hotărâre judecătorească ce a fost cer- terea hotărârii judecătoreşti în toate statele
tificată ca titlu executoriu european în membre, astfel încât este înlăturată verifi-
86
Scurte consideraţii cu privire la crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate
carea motivelor de refuz ale recunoaşterii, gulamentul (CE) nr. 44/2001 (art. 27 din
inclusiv verificarea compatibilităţii titlului regulament).
cu ordinea de drept din statul membru de Conform art. 2, Regulamentul nr. 805/
executare. 2004 se aplică în materie civilă şi comer-
Din textele menţionate se poate ob- cială, oricare ar fi natura instanţei de jude-
serva că „recunoaşterea” este prevăzută numai cată, însă nu şi sumelor provenind din ve-
pentru hotărârile judecătoreşti, în timp ce nituri fiscale, taxe vamale sau administra-
pentru tranzacţiile judiciare şi actele auten- tive şi nici atunci când este vorba despre
tice se vorbeşte numai despre executarea răspunderea statului pentru acte sau omisi-
acestora. uni comise în exercitarea autorităţii publice
Procedura instituită prin regulament poate („acta jure imperii”).
fi folosită pentru a se obţine certificarea ca Regulamentul nu se aplică în ceea ce
titlu executoriu european a hotărârii jude- priveşte:
cătoreşti, tranzacţiei judiciare sau a unui a) starea şi capacitatea persoanelor fizice,
act autentic ce urmează să fie puse în exe- regimurile matrimoniale, testamentele
cutare în alt stat membru decât cel de ori- şi succesiunile;
gine. Pentru a fi dispensat de procedura b) falimentele, procedurile de dizolvare a
exequatur-ului în statul membru unde ur- societăţilor comerciale sau a altor per-
mează să se execute creanţa, creditorul soane juridice insolvabile, concorda-
poate obţine un certificat potrivit Regula- tele şi alte proceduri similare;
mentului nr. 805/2004. Însă, pentru titlurile c) securitatea socială;
executorii care urmează să fie puse în exe- d) arbitrajul.
cutare în statul membru de origine trebuie Art. 3(1) dispune că regulamentul se
să se recurgă la procedura instituită pentru aplică hotărârilor judecătoreşti, tranzacţi-
executare de legea forului. ilor judiciare şi actelor autentice privind cre-
Regulamentul nr. 805/2004 a fost adoptat anţe necontestate.
pentru a-i facilita creditorului executarea Regulamentul conţine şi definiţii ale
cât mai rapidă a creanţei sale, prin accele- termenilor folosiţi:
rarea şi simplificarea executării în alt stat - „hotărâre judecătorească” înseamnă
membru decât cel în care s-a pronunţat ho- orice hotărâre pronunţată de o instanţă
tărârea judecătorească, ca o consecinţă a eli- judecătorească dintr-un stat membru,
minării tuturor măsurilor intermediare care oricare ar fi denumirea care i se dă pre-
se iau înaintea executării în statul membru cum decizie, sentinţă, ordonanţă sau
în care se solicită aceasta. O hotărâre judecă- hotărâre executorie, precum şi stabi-
torească care a fost certificată ca titlu exe- lirea de către grefier a sumei repre-
cutoriu european de către instanţa judecă- zentând cheltuielile de judecată (art. 4.1.);
torească de origine ar trebui tratată, în sco- - „tranzacţia judiciară” privind o creanţă
pul executării, ca şi cum aceasta ar fi fost necontestată este cea aprobată de către
pronunţată în statul membru în care s-a o instanţă judecătorească sau încheiată
solicitat executarea (pct. 8 din expunerea în faţa unei instanţe în cursul unei pro-
de motive). Însă, chiar în condiţiile institu- ceduri judiciare şi executorii în statul
irii acestei proceduri, nimic nu-l împiedică membru în care a fost aprobată sau
pe creditor să solicite recunoaşterea şi exe- încheiată (art. 24 (1));
cutarea hotărârii judecătoreşti, a tranzacţiei - „act autentic” înseamnă: a) un act în-
judiciare sau a unui act autentic privind o tocmit sau înregistrat în mod formal ca
creanţă necontestată în conformitate cu Re- act autentic şi a cărui autenticitate: (i)
87
Mihaela Tăbârcă
se referă la semnătura şi conţinutul ac- a suspendat sau limitat caracterul său exe-
tului autentic şi (ii) a fost stabilită de cutoriu, se eliberează un certificat care pre-
către o autoritate publică sau orice au- cizează suspendarea sau limitarea forţei
toritate împuternicită în acest sens de executorii, pe bază de cerere adresată în orice
către statul membru de origine; sau b) moment instanţei de origine, utilizând for-
o convenţie în materie de obligaţii de mularul tip prevăzut în anexa IV (art. 6(2)
întreţinere încheiată cu autorităţile admi- din regulament).
nistrative sau autentificată de acestea Pentru ca o hotărâre judecătorească,
(art. 4.3.). tranzacţie judiciară sau act autentic să fie
Regulamentul se aplică, indiferent de na- certificate ca titluri executorii europene este
ţionalitatea sau domiciliul pârâtului, titlurilor necesar să cuprindă o creanţă necontestată.
emise în orice stat membru al Uniunii Euro- În sensul art. 4.2. din regulament,
pene, cu excepţia Danemarcei. „creanţă” înseamnă dreptul la o sumă de
Totuşi, în cazul în care debitorul este bani determinată care a devenit exigibilă
consumator şi a încheiat în această calitate sau a cărei dată scadentă a fost indicată în
contractul care constituie temeiul creanţei hotărâre, în tranzacţia judiciară sau în actul
necontestate – pentru o utilizare care nu autentic.
are legătură cu activitatea sa profesională – Aşadar, titlul executoriu european poate
hotărârea judecătorească poate fi certifi- viza doar creanţe băneşti.
cată ca titlu executoriu european numai dacă Creanţa bănească trebuie să fie necon-
a fost pronunţată în statul membru de ori- testată. Conform art. 3(1) din regulament,
gine în care debitorul îşi are domiciliul o creanţă se consideră necontestată:
(art. 6(1) lit. d) din regulament). a) în cazul în care debitorul a recunoscut-
Conform art. 3(2) din regulament, dis- o în mod expres acceptând-o sau re-
poziţiile sale sunt aplicabile şi hotărârilor curgând la o tranzacţie care a fost apro-
pronunţate ca urmare a acţiunilor introduse bată de o instanţă judecătorească sau
împotriva hotărârilor judecătoreşti, tran- încheiată în faţa unei instanţe judecă-
zacţiilor judiciare sau actelor autentice cer- toreşti în cursul unei proceduri judi-
tificate ca fiind titluri executorii europene. ciare; sau
Ca atare, prin respingerea căii de atac exer- b) în cazul în care debitorul nu i s-a opus
citate împotriva hotărârii prin care a fost niciodată, în conformitate cu normele
certificat titlul executoriu european, acesta de procedură ale statului membru de
din urmă este confirmat şi hotărârii date în origine, în cursul procedurii judiciare;
calea de atac îi vor fi aplicabile prevederile sau
regulamentului. c) în cazul în care debitorul nu s-a pre-
Desigur că, dacă până la finalizarea zentat sau nu a fost reprezentat în ca-
procedurii de certificare ca titlu executoriu drul unei şedinţe de judecată privind
european este exercitată calea de atac îm- această creanţă după ce a contestat-o
potriva actului a cărui certificare se urmă- iniţial în cursul procedurii judiciare, cu
reşte, nu se mai poate considera că acesta condiţia ca atitudinea sa să fie echi-
conţine o creanţă necontestată, astfel încât valentă unei recunoaşteri tacite a cre-
cererea de certificare trebuie respinsă. anţei sau a faptelor invocate de credi-
Totuşi, dacă hotărârea judecătorească tor în temeiul legislaţiei statului mem-
certificată ca titlu executoriu european a bru de origine; sau
încetat să fie executorie, ca efect al admi- d) în cazul în care debitorul a recunoscut-
terii căii de atac exercitate de debitor, ori s- o în mod expres într-un act autentic.
88
Certificarea unei hotărâri ca titlu exe- Dacă se cere certificarea ca titlu exe-
cutoriu european priveşte şi partea din dis- cutoriu european a unui act autentic, altul
pozitiv referitoare la cheltuielile de jude- decât o hotărâre judecătorească, regula-
cată (art. 4.1. din regulament). mentul a lăsat la latitudinea statelor membre
Conform art. 7 din regulament, în ca- desemnarea autorităţii competente. Conform
ul în care o hotărâre judecătorească cu- art. 2 alin. 2 din Legea nr. 191/2007, dacă
prinde o hotărâre executorie privind chel- titlul executoriu este un act autentic, cer-
tuielile de judecată, inclusiv dobânzile, aceasta tificarea este de competenţa judecătoriei în
se certifică, de asemenea, ca titlu execu- a cărei circumscripţie se află emitentul
toriu european în ceea ce priveşte cheltu- actului.
ielile cu excepţia cazului în care, în cursul Cererea de certificare poate fi adresată
procedurii în justiţie, debitorul s-a opus în în orice moment (art. 6(1) din regulament).
mod special obligaţiei sale de a-şi asuma Apreciem însă, că cererea de certificare nu
cheltuielile respective, în conformitate cu poate fi formulată odată cu introducerea
legislaţia statului membru de origine. acţiunii asupra fondului, înainte de a exista
În condiţiile art. 6(1) din regulament, o o hotărâre privitoare la o creanţă necon-
hotărâre judecătorească privind o creanţă testată, date fiind condiţiile de certificare
necontestată într-un stat membru este cer- impuse de art. 6(1) din regulament.
tificată de instanţa de origine. Art. 6(1) din regulament impune, pentru
Conform art. 4.6. din regulament, „instanţă ca o hotărâre judecătorească privind o cre-
judecătorească de origine” înseamnă instan-ţa anţă necontestată să poată fi certificată ca
judecătorească la care s-a introdus acţiunea titlu executoriu european, următoarele condiţii:
în momentul în care au fost îndeplinite a) hotărârea este executorie în statul mem-
condiţiile menţionate la art. 3(1) lit. a), b) bru de origine;
sau c). b) hotărârea nu este incompatibilă cu dis-
Art. 24(1) din regulament prevede că poziţiile în materie de competenţă pre-
cererea pentru certificarea ca titlu execu- văzute de Regulamentul (CE) nr. 44/
toriu european a tranzacţiei judiciare se adre- 2001 capitolul II secţiunile 3 şi 6;
sează instanţei care a aprobat-o sau în faţa c) procedura judiciară din statul membru
căreia a fost încheiată. Iar art. 25(1) dispu- de origine a îndeplinit cerinţele prevă-
ne că cererea de certificare a unui act au- zute de capitolul III în cazul unei cre-
tentic ca titlu executoriu european se adre- anţe necontestate în sensul art. 3(1) lit.
sează autorităţii desemnate de statul membru b) sau c); şi
de origine. d) hotărârea a fost pronunţată în statul
Aşadar, atunci când este vorba de o membru în care debitorul îşi are do-
hotărâre judecătorească, competenţa de cer- miciliul în sensul art. 59 din Regu-
tificare aparţine instanţei din statul membru lamentul (CE) nr. 44/20012, în cazul:
unde a fost pronunţată hotărârea judecăto- - în care este vorba de o creanţă ne-
rească respectivă. În aplicarea acestor pre- contestată în sensul art. 3(1) lit. b)
vederi reglementare, art. 2 alin. 1 din Legea sau c) din regulament; şi
nr. 191/2007 dispune că, în cazul în care - în care aceasta se raportează la un
titlul executoriu îl constituie o hotărâre ju- contract încheiat de o persoană, con-
decătorească, inclusiv cea care constată o sumatorul, pentru o utilizare care
tranzacţie judiciară sau o altă învoială a se poate considera ca fiind străină
părţilor în condiţiile legii, certificarea este de activitatea sa profesională; şi
de competenţa primei instanţe.
89
Mihaela Tăbârcă
- în care debitorul este consuma- ficarea sau comunicarea, specificând

torul. că debitorul a primit actul sau că a
Hotărârile pronunţate în condiţiile art. refuzat să-l primească fără niciun
3(1) lit. b) sau c) pot fi certificate ca titlu motiv legitim, precum şi data la care
executoriu european numai dacă procedura actul a fost notificat sau comunicat;
judiciară din statul membru de origine a c) notificare sau comunicare pe cale poş-
îndeplinit condiţiile de procedură înscrise tală, debitorul semnând şi trimiţând o
în capitolul III al regulamentului. Aceleaşi confirmare de primire cu data primirii;
condiţii se aplică şi eliberării certificatului d) notificare sau comunicare pe cale elec-
de titlu executoriu european sau certifi- tronică, precum faxul sau poşta elec-
catului de înlocuire în sensul art. 6(3), unei tronică, debitorul semnând şi trimiţând
hotărâri pronunţate ca urmare a exercitării o confirmare de primire cu data primirii.
unei căi de atac împotriva altei hotărâri în În condiţiile alin. 2, orice citaţie în ve-
cazul în care, la momentul pronunţării derea prezentării poate fi notificată sau
hotărârii în calea de atac, erau îndeplinite comunicată debitorului în conformitate cu
condiţiile menţionate la art. 3 (1) lit. b) sau alineatul anterior sau verbal în cursul unei
c) – art. 12 din regulament. şedinţe anterioare privind aceeaşi creanţă
Instanţa de certificare trebuie să constate şi consemnată în procesul verbal al res-
că au fost respectate norme minime proce- pectivei şedinţe.
durale care să garanteze dreptul de apărare Confirmarea de primire datată provine,
al debitorului, respectiv că acesta a fost în cazurile prevăzute la art. 13(1) lit. a), c)
informat, aşa cum impune regulamentul, în şi d), de la debitor sau reprezentantul său.
legătură cu acţiunea introdusă împotriva Această confirmare de primire este un ele-
lui şi cu posibilitatea pe care o are de a ment al standardelor minime în lipsa că-
contesta creanţa. ruia, chiar dacă notificarea sau comunica-
Normele minime cuprind reguli privind rea poate fi dovedită altfel, cererea de eli-
notificarea actului de sesizare a instanţei sau berare a certificatului privind titlul execu-
a unui act echivalent precum şi pentru noti- toriu european trebuie respinsă. Mai mult,
ficarea citaţiei (art. 13-15), reguli pentru infor- pentru a fi valabilă, confirmarea de primire
marea debitorului în legătură cu creanţa trebuie să fie semnată de debitor sau de
(art. 16), reguli cu privire la formalităţile reprezentantul acestuia.
procedurale care trebuie îndeplinite pentru Dacă actul de sesizare sau citaţia au
contestarea creanţei (art. 17). fost transmise în condiţiile lit. a) nu se cere
Art. 13 reglementează notificarea sau ca debitorul să restituie confirmarea de pri-
comunicarea însoţită de confirmarea de mire, aşa cum este impusă această cerinţă
primire de către debitor. pentru comunicările făcute pe cale poştală
Conform acestui text, actul de sesizare sau electronică, conform lit. c) şi d). Totuşi,
a instanţei sau un act echivalent poate fi având în vedere chiar titlul articolului 13,
notificat sau comunicat debitorului prin apreciem că şi pentru ipoteza înscrisă la lit.
una din următoarele căi: a), instanţei trebuie să-i fie restituită con-
a) notificare sau comunicare personală, firmarea de primire.
debitorul semnând o confirmare de În cazul prevăzut la lit. b), dovada de
primire cu data primirii; comunicare este semnată de persoana com-
b) notificare sau comunicare personală petentă care a efectuat notificarea sau comu-
utilizând un document semnat de per- nicarea, şi care va restitui instanţei această
soana competentă care a efectuat noti- dovadă.
90
Art. 14 reglementează notificarea sau Art. 14(2) prevede că notificarea sau

comunicarea neînsoţită de confirmarea pri- comunicarea în condiţiile alin. 1 nu se ad-
mirii de către debitor. Potrivit art. 14(1), actul mite în cazul în care adresa debitorului nu
de sesizare a instanţei sau un act echiva- este cunoscută cu certitudine.
lent, precum şi orice citaţie în vederea pre- Art. 14(3) arată şi modul în care poate
zentării poate fi notificat sau comunicat defi atestată notificarea sau comunicarea
bitorului, de asemenea, prin una din urmă- făcute în conformitate cu alin. 1 lit. a) – d):
toarele căi: a) printr-un act semnat de persoana com-
a) notificare sau comunicare personală, la petentă care a efectuat înştiinţarea sau
adresa personală a debitorului, către per- notificarea menţionând următoarele
soanele care locuiesc la aceeaşi adresă elemente:
cu acesta sau angajate la această adresă; (i) modul de notificare sau de comu-
b) în cazul în care debitorul este un lu- nicare utilizat;
crător care desfăşoară o activitate inde- (ii) data notificării sau comunicării şi
pendentă sau o persoană juridică, noti- (iii) în cazul în care actul a fost noti-
ficarea sau comunicarea personală, la ficat sau comunicat unei alte per-
incintele comerciale ale debitorului, către soane decât debitorul, numele acestei
persoanele angajate de către debitor; persoane şi legătura sa cu debitorul,
c) depunerea actului în cutia poştală a sau
debitorului; b) o confirmare de primire emanând de
d) depunerea actului la oficiul poştal sau la persoana care a primit notificarea sau
la o autoritate publică competentă şi comunicarea, pentru aplicarea alin. 1
comunicarea scrisă a acestei depuneri lit. a) şi b).
în cutia poştală a debitorului, cu con- Notificarea sau comunicarea conform
diţia ca respectiva comunicare scrisă art. 13 sau 14 poate fi făcută şi unui re-
să menţioneze clar natura juridică a prezentant al debitorului (art. 15 din regu-
actului sau faptul că valorează noti- lament). Acesta poate fi un reprezentant
ficare sau comunicare şi are ca efect legal – pentru minori sau persoane juridice
curgerea termenelor; – ori convenţional.
e) pe cale poştală, fără dovada prevăzută Regulile pentru informarea debitorului
în alin. 3, atunci când debitorul are o în legătură cu creanţa sunt înscrise în art.
adresă în statul membru de origine; 16 conform căruia, pentru a garanta că
f) prin mijloace electronice, cu confir- debitorul este informat în bună şi cuvenită
mare de primire automată, cu condiţia formă cu privire la creanţă, actul de sesi-
ca debitorul să fi acceptat în prealabil, zare a instanţei sau actul echivalent trebuie
în mod expres, acest mod de notificare să cuprindă următoarele informaţii:
sau comunicare. a) numele şi adresele părţilor;
În toate aceste situaţii, actul care tre- b) valoarea creanţei;
buie notificat a ajuns într-un loc din care c) în cazul în care se percep dobânzi, rata
debitorul trebuie să se asigure că îi parvine. dobânzii şi perioada pentru care se per-
Întrucât primirea actului de către debitor, cep aceste dobânzi, cu excepţia cazu-
prin aceste modalităţi, nu este la fel de si- lui în care dobânzile legale se adaugă
gură ca în cazurile reglementate de art. 13, automat sumei principale în temeiul
devine incident standardul minim prevăzut legislaţiei statului membru de origine;
de art. 19. d) o declaraţie cu privire la cauza cererii.
91
Mihaela Tăbârcă
Art. 17 stabileşte obligaţia de infor- privire la cerinţele procedurale privind

mare a debitorului asupra cerinţelor proce- calea de atac, inclusiv numele şi adre-
durale care trebuie îndeplinite pentru con- sa instituţiei la care trebuie introdusă
testarea creanţei (lit. a) şi asupra conse- calea de atac şi, după caz, termenele;
cinţelor necontestării (lit. b). şi
În condiţiile art. 17 lit. a), din actul de c) debitorul a omis să exercite calea de
sesizare a instanţei, din actul echivalent, din atac împotriva hotărârii în conformi-
orice citaţie în vederea prezentării sau din tate cu normele de procedură relevate.
documentele ce le însoţesc trebuie să re- Art. 18(1) are în vedere nerespectarea
iasă clar cerinţele procedurale care trebuie în procesul în care a fost pronunţată ho-
îndeplinite pentru contestarea creanţei, in- tărârea pentru care s-a solicitat certificarea
clusiv termenele prevăzute pentru contes- ca titlu executoriu european a tuturor stan-
tarea sa în scris sau, după caz, data şe- dardelor minime, atât a celor privitoare la
dinţei, numele şi adresa instituţiei căreia notificare sau comunicare, cât şi a celor pri-
trebuie adresat răspunsul sau, după caz, în vitoare la informarea debitorului în legă-
faţa căreia trebuie să se prezinte debitorul, tură cu cerinţele procedurale.
precum şi necesitatea de a fi reprezentat de Conform art. 18(2), în cazul în care
un avocat atunci când acest lucru este procedura din statul membru de origine nu
obligatoriu. îndeplineşte cerinţele menţionate la art. 13
Consecinţele necontestării creanţei sau sau 14, se remediază nerespectarea acestor
ale neprezentării sunt apreciate potrivit lex prevederi în cazul în care se dovedeşte,
fori. De aceea, la lit. b) art. 17 enumeră prin atitudinea debitorului în cursul proce-
exemplificativ – este folosită sintagma „în durii judiciare, că acesta a primit personal
special” – posibilitatea pronunţării unei hotă- actul care trebuia notificat sau comunicat,
râri împotriva debitorului precum şi posi- în timp util pentru a-şi putea pregăti apărarea.
bilitatea obligării acestuia la cheltuielile de În acest caz pot fi remediate, în funcţie
judecată. de o anumită atitudine a debitorului, numai
Regulamentul conţine şi moduri de viciile privitoare la notificare.
remediere a nerespectării standardelor minime. Un alt standard minim ce trebuie res-
Certificatul de titlu executoriu euro- pectat este acela ca, potrivit lex fori, de-
pean poate fi eliberat chiar şi atunci când bitorul să beneficieze de dreptul de a soli-
în procedura din statul membru de origine cita „revizuirea” hotărârii atunci când, po-
nu au fost respectate cerinţele prevăzute de trivit art. 19, sunt îndeplinite următoarele
art. 13 – 17, dacă sunt îndeplinite cumu- condiţii:
lativ anumite condiţii stabilite de art. 18(1) a) (i) actul de sesizare a instanţei sau un
din regulament, din care rezultă că debi- act echivalent sau, după caz, citaţia în
torul nu mai are nevoie să fie ocrotit, şi anume: vederea prezentării a fost notificată sau
a) hotărârea a fost notificată sau comu- comunicată prin una din modalităţile
nicată debitorului în conformitate cu prevăzute de art. 14; şi
art. 13 sau art. 14; (ii) notificarea sau comunicarea nu a
b) debitorul a avut posibilitatea să con- intervenit în timp util pentru a-i per-
teste hotărârea printr-o cale de atac mite să-şi pregătească apărarea, fără să
care să permită reexaminarea nelimi- aibă vreo vină în acest sens; sau
tată a acesteia, iar debitorul a fost b) debitorul a fost împiedicat să conteste
informat în mod corespunzător în ho- creanţa din motive de forţă majoră sau
tărâre sau în documentul însoţitor cu ca urmare a unor circumstanţe extra-
92
ordinare, fără să aibă vreo vină în acest

sens, cu condiţia ca în ambele cazuri
acesta să acţioneze imediat ce
respectivele cauze au încetat.
Dreptul debitorului de a solicita „revi-
zuirea” hotărârii trebuie înţeles în sensul
art. 18(1) lit. b), respectiv ca o posibilitate
a acestuia de a introduce o cale de atac care
să ofere posibilitatea reexaminării efec-
tive, nelimitate a hotărârii.
Respectarea acestui standard minim ote
1
suplimentar este necesară în două situaţii. Regulamentul nu se aplică decât hotă-râ-
Prima situaţie, reglementată la lit. a), rilor judecătoreşti pronunţate, tranzacţiilor
există atunci când notificarea actului de judiciare aprobate sau încheiate şi actelor
sesizare a instanţei/actul echivalent sau a autentice întocmite sau înregistrate ulterior
intrării sale în vigoare (art. 26 din regu-
citaţiei în vederea prezentării s-a făcut în
lament), care a avut loc la 21 ianuarie 2005
condiţiile art. 14, ceea ce face să existe nu- (art. 33 din regulament).
mai un grad foarte ridicat de probabilitate 2
Conform art. 59 din Regulamentul (CE) nr.
că actul notificat a ajuns la destinatar, iar 44/2001, pentru a determina dacă o parte are
nu o certitudine absolută, ca atunci când domiciliul pe teritoriul statului membru ale
notificarea sau comunicarea au fost făcute cărui instanţe sunt sesizate, acestea aplică le-
conform art. 13. În plus, primirea tardivă gislaţia internă. În cazul în care o parte nu are
trebuie să nu se datoreze vreunei culpe a domiciliul pe teritoriul statului membru ale
debitorului. cărui instanţe sunt sesizate, instanţa, pentru a
A doua situaţie, reglementată la lit. b), determina dacă partea are domiciliul pe te-
ritoriul unui alt stat membru, aplică legea sta-
are în vedere împiedicarea debitorului să
tului membru în cauză.
conteste creanţa din motive de forţă ma-
joră sau ca urmare a unor circumstanţe ex-
traordinare, fără să aibă vreo culpă în apa-
riţia împrejurărilor excepţionale. O con-
diţie suplimentară, pentru cazurile prevă-
zute la lit. b), este aceea ca debitorul să
exercite calea de atac rapid, nefiind nece-
sar să i se recunoască nelimitat în timp
posibilitatea de a acţiona.
93
Faptele de natură contravențională, posibilă

trambulină către marea criminalitate
(Comentariu privind eficienţa Legii 61/1991, privind ordinea publică)
Gheorghe COSTACHE
Abstract: The human rights are and will be an essential characteristic of

the democratic states that support the proper affirmation and development of
the human being. The first forms of human rights violation are the unlawful
deeds, that are apparently small infringements (trespassing) but which, in
case they are not properly punished, will lead, as practice showed, to
perpetration of penal offences. A more important and responsible approach
of the way this type of deeds are dealt with, together with the propositions of
lege ferenda can be a first step towards the breaking of law limitation.
Keywords: minor offence, crime, perpetrator, public order.
R espectarea drepturilor omului este

o sintagmă care a fost, este şi va fi
invocată în campanii electorale, la
reuniuni sau întâlniri publice, politice si de
propagandă, dar mai ales de nenumăratele
Evenimentele din decembrie 1989, au
făcut ca ţara noastră să intre în rândul sta-
telor democratice şi să statueze consacra-
rea principiilor statului de drept în toate
domeniile sociale, inclusiv în ceea ce pri-
organizaţii care se ocupă cu acestea şi ve- veşte sistemul legislativ, ca principală forţă
ghează neîncetat şi permanent la modul cum motrice în derularea întregii vieţi socio-eco-
sunt asigurate. nomice şi politice.
Se ştie prea bine că drepturile şi liber- În acest sens, Constituţia din 1991, a
tăţile unui om se întind până acolo unde statuat în Titlul II, Capitolul II, Drepturile
intră în conflict cu drepturile şi libertăţile si libertăţile fundamentale ale cetăţeanului,
unui semen al său, sau ale unei instituţii, acestea fiind reluate şi dezvoltate în Con-
limite stabilite prin sistemul legislativ. stituţia din 2003, prin aceasta asigurându-
Statul de drept îşi face un adevărat se un climat de viaţă sănătos şi armonios
stindard de luptă, din respectarea dreptu- pentru orice cetăţean din România.
rilor şi libertăţilor cetăţeanului, acest dezi- Odată stabilite liniile directoare ce gu-
derat constituind elementul central care se vernează respectarea drepturilor şi libertă-
are în vedere atunci când se pune în dis- ţilor cetăţeanului, întregul sistem legislativ
cuţie existenţa şi funcţionarea statului de- trebuia să corespundă acestor deziderate şi
mocratic. ca atare, legiuitorul, a căutat să adapteze
94
Faptele de natură contravențională, posibilă trambulină către marea criminalitate
sistemul legislativ privitor la drepturile omu- În cele ce urmează doresc să reţin

lui la standardele europene. atenţia cu câteva lucruri elementare dar
Acest lucru se impunea şi ca urmare a care sunt de natură a asigura liniştea cetă-
ratificării1 Convenţiei Europene pentru Apă- ţeanului protejat de lege dar care nu reu-
rarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fun- şeşte să aibă un trai liniştit, fiind perma-
damentale, fapt ce a condus la primirea nent în stres şi nelinişte.
României în calitate de membru cu drepturi Codul penal incriminează şi stabileşte
depline în Consiliul Europei. printre altele, faptele care constituie infrac-
Dobândirea acestei calităţi ca stat parte, ţiuni în legătură cu persoana, modul de
sau ca stat contractant, presupune ca statul constatare şi sancţionare a cestora, proce-
român să asigure: dură care este oarecum clară şi în cele mai
- armonizarea sistemului legislativ ro- multe cazuri produce efectele scontate.
mânesc cu sistemul juridic european Ordinea publică însă, este asigurată prin
în ceea ce priveşte drepturile omului; respectarea normelor prevăzute de Legea
- garantarea drepturilor omului prin me- 61/1991 cu modificările ulterioare2.
canismele complementare ale Convenţiei; Pentru a face o conexiune între ordi-
- dezvoltarea unei jurisprudenţe originea publică şi drepturile omului, trebuie
nale naţionale îmbinată cu cea reali- amintit numai faptul că orice atingere adusă
zată de organismele de la Strasbourg, etc. condiţiilor şi climatului social în care tră-
Aderarea Românei la Convenţia pentru ieşte şi se dezvoltă comunitatea umană, este
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertă- o atingere a ordinii publice şi afectează so-
ţilor Fundamentale, presupune implicit şi cietatea sau persoana, implicit dreptul aces-
adoptarea unor măsuri care să se regă- teia de a duce o viaţă liniştită şi fără griji
sească în normele de drept intern românesc (altele decât cele de ordin material şi al asigu-
şi ca atare acestea trebuie să-şi producă rării celor necesare traiului).
efectul în faţa instanţelor judiciare româneşti. Deci, un om care este într-o perma-
De asemenea, aderarea Românei la nentă stare de stress, de grija cu privire la
structurile Uniunii Europene, la 01.01.2007, s- siguranţa şi liniştea sa şi a familiei sale sau
a realizat după parcurgerea unui drum des- a bunurilor sale şi nu poate crea sau dez-
tul de greoi şi nu de puţine ori destul de volta idei, dorinţe, aspiraţii, năzuinţe, înseam-
anevoios, în cadrul căruia pe lângă aspec- nă că nu se poate bucura de drepturile sale
tele de ordin politic şi economic, un loc înscrise în Constituţie.
aparte l-a constituit şi asigurarea de către Pentru a putea asigura toate acestea, legiu-
statul român a respectării drepturilor şi li- itorul a incriminat prin Legea 61/1991,
bertăţilor fundamentale ale omului. toate faptele care ar putea să-l afecteze pe
Acest lucru a fost îndeplinit cel puţin cetăţean, modalitatea de constatare şi apli-
din punct de vedere al documentelor care care a sancţiunilor faţă de aceia care neso-
trebuiau realizate sau a legilor care trebu- cotesc drepturile semenilor lor.
iau adoptate sau armonizate, pentru realiza- Desigur, nu sancţiunea sau cuantumul
rea în totalitate a acquis-ului comunitar. acesteia este întotdeauna de natură a de-
În general, până în prezent, marea ma- termina pe cel care este certat cu normele
joritate a materialelor publicate au făcut de conduită şi de convieţuire, să aibă un com-
referiri la aspecte legate de nerespectarea portament corespunzător, dar nu de puţine
dreptului de proprietate, a aplicării abuzive ori şi acestea presupun pentru mulţi adop-
a legii sau de tergiversare a aplicării unor tarea unei atitudini de abţinere de la co-
hotărâri judecătoreşti ori alte asemenea. miterea unor astfel de fapte.
95
Gheorghe Costache
Avem în acest caz în vedere calitatea ţiune mai gravă, asta însemnând că este o
omului căruia i se aplică contravenţia, gradul incriminare contravenţională tocmai pentru a
lui de pregătire, nivelul de socializare şi nu preveni comiterea unor infracţiuni mai gra-
în ultimul rând indiferenţa faţă de comu- ve. Este însă surprinzător faptul că în bi-
nitate. Asta, în condiţiile în care de cele lanţul activităţii poliţiei române pe anul
mai multe ori comunitatea nu reacţionează 2006, nu am găsit menţiuni cu privire la
în nici un fel, de cele mai multe ori stând faptul de a se fi constatat vreo infracţiune
în expectativă sau limitându-se a face co- din cele menţionate mai sus, în condiţiile
mentarii individuale, răzleţe sau la „colţ de în care din ştirile apărute pe mass-media,
stradă”. zilnic sunt altercaţii între grupuri de per-
Influenţa comunităţii sau a opiniei pu- soane care folosesc astfel de arme.
blice la români, deocamdată este teoretică, Pe de altă parte, legiuitorul a stabilit prin
dar lipseşte cu desăvârşire în realitate. prevederile art.2 pct.1 din Legea 61/1991
Instituţiile guvernamentale sau negu- că: „săvârşirea în public de fapte, acte sau
vernamentale menite să contribuie la for- gesturi obscene, proferarea de injurii, ex-
marea unei opinii de respingere publică şi presii jignitoare sau vulgare, ameninţări
combatere a actelor de dezordine publică cu acte de violenţă împotriva persoanelor
sau de afectare a ordinii publice, sunt încă sau bunurilor acestora, de natură să tul-
timide iar acţiunile lor sunt lipsite de con- bure ordinea şi liniştea publică sau să pro-
sistenţă. voace indignarea cetăţenilor ori să lezeze
Mass-media nu promovează astfel de demnitatea şi onoarea acestora sau a
acţiuni sau le trec doar în revistă, populaţia instituţiilor publice”, se sancţionează con-
fiind „alimentată” mai curând cu materiale form art.3 lit.b din aceiaşi lege cu amendă
de senzaţie, de ştiri „bombă”, sau din lu- de la 2.000.000 la 10.000.000. lei (200 la
mea showbiz-ului. 1.000 lei RON).
Revenind la ordinea publică, în art.11 Aceasta este contravenţia cea mai des
pct.1 din Legea 61/1991, se menţionează constatată de organele abilitate şi tratată
că: „portul fără drept, în locurile şi împre- conform prevederilor legale, în mai mică
jurările în care s-ar putea primejdui viaţa măsură însă, fiind comise şi celelalte, pre-
sau integritatea corporală a persoanelor văzute în art. 2 din legea sus-menţionată.
ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea Marea majoritate a celor care comit
publică, a cuţitului, pumnalului, şişului, astfel de fapte provin din categorii sociale
boxului, castetului ori a altor asemenea cu posibilităţi materiale limitate. De puţine
obiecte fabricate sau confecţionate anume ori achită contravaloarea sancţiunii şi nici
pentru tăiere, împungere sau lovire, pre- nu pot fi executaţi silit din lipsa posibilită-
cum şi folosirea în asemenea locuri sau ţilor materiale3.
împrejurări a armelor cu aer comprimat Există însă şi reversul, când cei care le
sau cu gaze comprimate, a obiectelor pe comit profită de influenţa lor financiară sau
bază de amestecuri pirotehnice ori a dis- de altă natură şi sancţiunea este contestată
pozitivelor pentru şocuri electrice”, consti- în instanţă şi anulată4, ajungându-se la igno-
tuie infracţiune şi se pedepseşte cu închi- rarea legii.
soare de la 3 luni la 2 ani. Aceasta face ca aplicarea sancţiunilor
Trebuie remarcat faptul că legiuitorul contravenţionale prevăzute de Legea 61/1991
a avut în vedere când a incriminat fapta, în să nu producă efectul preventiv scontat,
principal, portul unor astfel de obiecte dar acela de a determina abţinerea celor pre-
şi folosirea lor, dacă nu constituie infrac- dispuşi, să mai comită astfel de fapte.
96
Faptele de natură contravențională, posibilă trambulină către marea criminalitate
Dacă din situaţiile statistice rezultă faptul - stabilirea contravenţiilor din Legea 61/1991,
că sancţiunile cu amendă contravenţională cărora să li se poată aplica sancţiunea cu
la încălcarea ordinii şi liniştii publice nu au muncă în folosul comunităţii;
nici un efect în stoparea fenomenului, pentru - monitorizarea prin sistemul cazierului ju-
că efectiv este un fenomen de încălcare a diciar, a celor care comit în mod repetat
drepturilor omului, se pune fireasca între- (3-5) contravenţii contra ordinii şi liniştii
bare: Ce este de făcut? Cum se implică publice (art.2), chiar dacă acestea au fost
statul în asigurarea drepturilor cetăţenilor plătite, iar pentru următoarea contraven-
săi consfinţite în Constituţie? ţie comisă să se aplice sancţiunea muncii
Prin Ordonanţa Guvernului privind re- în folosul comunităţii;
gimul juridic al contravenţiilor nr.2 din 12 - stabilirea pentru cei care nu pot achita
iulie 2001, la art.5, pct.2, lit.c, s-a stabilit cuantumul sancţiunii contravenţionale,
ca sancţiune contravenţională principală şi ca la o anumită sumă cumulată prin sanc-
„prestarea unei munci în folosul comunităţii”. ţiuni contravenţionale repetate într-un
În acelaşi act normativ la art.9, sunt interval de timp, acestea să se transfor-
stabilite şi condiţiile în care se poate aplica me în ore de muncă în folosul comunităţii;
această sancţiune. - darea în responsabilitatea verificării mo-
Legiuitorul, atunci când a incriminat fap- dului în care se face munca în folosul co-
tele din Legea 61/1991, a prevăzut iniţial ca munităţii unor instituţii cu impact puter-
sancţiune pentru anumite fapte şi închi- nic asupra cetăţeanului (poliţie, poliţie co-
soarea contravenţională. Ulterior printr-o munitară, jandarmerie), iar primăriile să
serie de modificări aduse legii respective fie numai organizatorul locurilor de muncă.
această sancţiune cu închisoarea contra- Consider că prin aceasta se pot realiza
venţională a fost eliminată. următoarele:
În modificările care au fost făcute ul- - s-ar reuşi să se dea un instrument de muncă
terior acestui act normativ, se impunea ca mai practic organelor de poliţie în men-
în locul sancţiunii cu închisoarea contraven- ţinerea ordinii şi liniştii publice în raza lor
ţională să fie prevăzută sancţiunea muncii de competenţă;
în folosul comunităţii, care să se aplice în - s-ar reuşi descurajarea celor predispuşi la
situaţii bine stabilite şi perfect conturate, comiterea de fapte antisociale, să se abţi-
lucru ce ar fi făcut ca cei predispuşi la co- nă de la comiterea unor astfel de contra-
miterea unor astfel de fapte, să se abţină. venţii;
Aceasta, deoarece supunerea unei per- - s-ar putea asigura garantarea pentru ma-
soane la muncă în folosul comunităţii, este rea majoritate a cetăţenilor, respectarea
de natură a aduce atingere „orgoliului” pur drepturilor omului în statul nostru de-
românesc al făptuitorului, de care nu du- mocratic.
cem lipsă nici în mediul infracţional. Supun atenţiei aceste aspecte, deoa-
Poate că aici s-ar impune şi un studiu rece, o contravenţie luată individual nu re-
făcut de specialişti, care să scoată mai bine prezintă un pericol social deosebit, iar
în evidenţă ce îi afectează mai tare pe ce- sancţiunea cu amendă este normală şi fi-
tăţenii predispuşi la comiterea de fapte anti- rească dând posibilitatea contravenientului
sociale, pentru că sancţiunea pecuniară nu să mediteze şi să îşi schimbe comporta-
mai are nici un efect. mentul.
În asemenea condiţii se impune de le- Dar, când comiterea unor astfel de con-
ge ferenda: travenţii devine pentru unii o obişnuinţă,
pentru că autorii mizează pe faptul că nu
97
Gheorghe Costache
pot fi traşi la răspundere din motivele ară- pătrunsese cu animalele pe cultura de porumb a
tate mai sus, atunci consider că aceasta autorului. Însă, victima era cunoscut în
reprezintă un pericol şi o ameninţare la drep- localitate ca fiind deosebit de agresiv, avea pe
turile stabilite în Constituţie pentru toţi cetă- rol peste 20 de procese generate de el, ameninţa
pe toţi cetăţenii începând de la primar, a lovit şi
ţenii, pe care statul trebuie să la asigure şi să
ameninţat deseori pe alţii, umbla permanent cu
le respecte. peste 20 de câini după el . Pe scurt, când trecea
La prima vedere, s-ar putea crede că am pe stradă se făcea linişte. Toţi oamenii intrau în
tratat un aspect minor legat de fapte contra- case şi aşteptau să treacă. Deşi a fost sancţionat
venţionale, însă la scară naţională, aspec- contravenţional la Legea 61/1991, acestea nu
tele sunt aşa cum le-am prezentat iar ele se au avut nici un efect, el continuând să încalce
regăsesc în situaţiile statistice şi în infor- grosolan drepturile tuturor concetăţenilor săi,
maţiile zilnice din mass-media. măsurile de sancţionare contravenţională ne-
Pentru evitarea unor stări conflictuale având nici un efect, până a căzut victimă, iar
şi asigurarea respectării drepturilor omului autorul a fost reţinut pe 29 de zile.
4
Exemplu: Un grup de cetăţeni de etnie rromă,
(a tuturor cetăţenilor), se impune o atentă
care se întorcea de la o nuntă, au oprit auto-
studiere a fenomenului care reprezintă o turismele lângă un echipaj de poliţie la intrare
trambulină către marea criminalitate. în Strehaia, fără să le fi fost făcut semnal şi
abordează un agent „domnule poliţist dă-ne şi
ote nouă câteva amenzi să nu zică şefii lu matale că
1
Convenţia Europeană pentru Apărarea Drep- stai degeaba în drum, că oricum nu le vom plăti
turilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale a până la urmă”.
fost ratificată de România prin Legea nr. 30/
1994 şi publicată în Monitorul Oficial nr.135
din 31 mai 1994
2
Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de
încălcare a unor norme de convieţuire socială, a
ordinii şi liniştii publice, a fost modificată prin
Legea 265 din 16 iunie 2004, publicată în
Monitorul oficial nr. 603 din 05 iulie 2004. În
text se va folosi în continuare numai noţiunea
de „ Legea 61/1991”
3
Pentru edificarea cititorului voi da câteva
exemple. Numitul I.V. din Craiova, a fost
sancţionat de 23 ori la Legea 61/1991 şi de 18
ori la Legea 105 în primele 7 luni ale anului
2007. Numitul S. N. din Craiova, a fost sancţionat
de peste 50 de ori la Legea 61/1991 în ultimele
12 luni. Numitul C.N. din Craiova, a fost
sancţionat de 18 ori la Legea 61/1991 în primele
7 luni ale anului 2007. Numitul P.V. minor, din
Craiova, a fost sancţionat de 14 ori în primele 7
luni ale anului 2007, pentru fapte de încălcare a
Legii 61 /1991, iar exemplele ar putea continua,
însă din lipsă de spaţiu, mă limitez numai la
acestea.
Un exemplu deosebit este cazul numitului
B.A. din localitatea Turcineşti, Jud.Gorj care la
data de 14.08.2007 a fost omorât de numitul
V.B. din aceeaşi localitate pentru că victima
98
Repere juridice ale dreptului

internațional umanitar
Radu RIZA, Cristina OTOVESCU-FRĂSIE
Abstract: The international humanitarian law is that part of the human

rights law regarding the international army conflicts and internal conflicts.
The object of the international humanitarian law is the human kind who is
affected by the army conflicts, theese acts being reglemented by the
international humanitarian law of the army conflicts. In this article, we
present the definition, the sources and the objects of the international
humanitarian law.
Keywords: human rights, international humanitarian law, convention, conflict.
Definiţie Izvoarele dreptului internaţional

umanitar
D reptul internaţional umanitar a

apărut ca necesitate a limitării efec-
telor distructive ale conflictelor ar-
mate, din raţiuni militare, cunoscându-se su-
ferinţele produse de război în cadrul popu-
În anul 1863 a fost înfiinţat Comitetul
Internaţional de Ajutorare a Răniţilor, vii-
torul Comitet Internaţional al Crucii Roşii,
care va avea un important rol în dezvol-
tarea dreptului internaţional umanitar.
laţiei, dar şi a pagubelor imense pe care le La Geneva, în anul 1864, a fost orga-
produce1. nizată o conferinţă internaţională la care au
Dreptul internaţional umanitar2 al con- participat 12 state, această conferinţă situ-
flictelor armate reprezintă ansamblul nor- ându-se la baza dreptului umanitar. În ace-
melor de drept internaţional, de sorginte cu- laşi an a fost adoptată şi semnată prima con-
tumiară sau convenţională, destinate a re- venţie de drept umanitar, adică Convenţia
glementa în mod special problemele surve- pentru ameliorarea soartei militarilor răniţi
nite în situaţii de conflict armat interna- din forţele armate în campanie.
ţional şi neinternaţional. În 1899, la prima conferinţă de pace
Dreptul internaţional umanitar mai poate de la Haga, principiile convenţiei din 1864
fi definit ca fiind componenta privind drep- au fost adaptate la războiul maritim, fiind
turile omului a dreptului războiului. Astfel, adoptată o a doua Convenţie de drept uma-
este acea ramură a dreptului privind drep- nitar pentru protejarea răniţilor, bolnavilor
turile omului care se aplică în conflictele şi naufragiaţilor din forţele armate pe mare.
armate internaţionale şi în conflictele armate Această Convenţie a fost reafirmată şi dez-
interne3. voltată în anul 19064. În cadrul acestei
99
Radu Riza, Cristina Otovescu-Frăsie
conferinţe au fost discutate mai multe su- - Convenţia referitoare la anumite restricţii
biecte (ca de exemplu: parlamentarii, capitu- privitoare la exercitarea dreptului de cap-
laţia, prizonierii de război, bolnavii şi răniţii, tură în războiul naval;
spionii etc) şi au fost adoptate următoarele - Convenţie privitoare la crearea unei Curţi
documente: internaţionale de prize maritime;
- Convenţia cu privire la respectarea le- - Convenţia cu privire la drepturile şi obli-
gilor şi obiceiurilor războiului terestru, gaţiile puterilor neutre în războiul maritim.
însoţită de un Regulament anexă5; La Conferinţa de la Geneva din anul
- Convenţia pentru adaptarea la războiul 1949 au fost prezente 63 de state ( inclusiv
maritim a principiilor Convenţiei de la România) şi au fost adoptate patru conven-
Geneva din 22 august 1864; ţii referitoare la protecţia victimelor de război:
- Declaraţia privind gazele asfixiante; 1. Convenţia pentru ameliorarea soartei
- Declaraţia cu privire la gloanţele dilata- militarilor răniţi în forţele armate în
toare; campanie9;
- Declaraţia relativă la interzicerea pe ter- 2. Convenţia pentru îmbunătăţirea soartei
men de 5 ani a lansării de proiectile şi răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor din
explozive din baloane şi alte noi mijloa- forţele armate pe mare;
ce de aceeaşi natură. 3. Convenţia de la Geneva privitoare la
Prin Decretul Adunării Naţionale Franceze tratamentul prizonierilor de război;
din 4 mai 1792 privitor la soarta prizo- 4. Convenţia privitoare la protecţia per-
nierilor de război6, aceştia se aflau sub pro- soanelor civile în timp de război.
tecţia naţiunii franceze şi se reprimau relele În cadrul Conferinţei diplomatice asu-
tratamente şi actele de cruzime comise îm- pra reafirmării şi dezvoltării dreptului inter-
potriva lor7. naţional umanitar, care şi-a desfăşurat activi-
Statele participante la Conferinţa de pace tatea în patru sesiuni în perioada 1974-1977,
de la Haga (15 iunie-18 octombrie 1907) au au fost adoptate:
adoptat 12 convenţii prin care este regle- - Protocolul adiţional I la Convenţiile de
mentat războiul. Acestea sunt: la Geneva din 1949 cu privire la pro-
- Convenţia relativă la începerea ostilităţilor8; tecţia victimelor de război din conflictele
- Convenţia referitoare la legile şi obice- armate internaţionale;
iurile războiului terestru; - Protocolul adiţional II la Convenţiile de
- Convenţia referitoare la drepturile şi înda- la Geneva din 1949 cu privire la conflic-
toririle statelor şi puterilor neutre în caz tele armate cu caracter intern.
de război;
- Convenţia referitoare la statutul navelor Obiectul dreptului internaţional
comerciale inamice la izbucnirea ostilităţilor; umanitar
- Convenţia referitoare la transformarea na- Obiectul dreptului internaţional umanitar
velor comerciale în nave de război; este, într-un prim sens, omenirea care su-
- Convenţia relativă la lansarea de mine feră de pe urma actelor de violenţă arma-
marine automatice de contact; tă, aceste acte fiind reglementate de dreptul
- Convenţie privitoare la bombardarea prin internaţional umanitar al conflictelor armate.
forţele navale în timp de război; Deci, se poate identifica obiectul drep-
- Convenţia relativă la adaptarea la răz- tului internaţional umanitar tocmai cu tota-
boiul maritim a principiilor Convenţiei litatea relaţiilor prin care se vizează atenu-
de la Geneva din 1884; area suferinţelor generate de conflictele armate10.
100
Repere juridice ale dreptului internațional umanitar
Obiectul dreptului internaţional uma- rect la luptă, respectiv membrii forţelor mi-
nitar este format de relaţiile dintre părţile la litare şi orice persoană care participă la osti-
un conflict armat internaţional referitoare lităţi cu condiţia să poarte armele la vedere.
la desfăşurarea operaţiunilor militare, la uti- Pentru a fi considerată combatant, per-
lizarea mijloacelor şi metodelor de război, la soana respectivă trebuie să îndeplinească
tratamentul victimelor de război şi al popu- cumulativ următoarele condiţii13:
laţiilor civile, relaţiile dintre părţile belige- - să activeze în cadrul colectivităţii;
rante şi cele care rămân în afara conflic- - colectivitatea în cadrul căreia acţionează
tului armat respectiv, precum şi cele dintre să fie organizată pe principii militare;
părţile la un conflict armat cu caracter ne- - să se afle în subordinea unui comandant
internaţional11. Deci putem identifica obiectul responsabil, care să exercite un control
dreptului internaţional umanitar tocmai cu efectiv asupra membrilor organizaţiei;
totalitatea relaţiilor prin care se urmăreşte - organizaţia să aparţină unei părţi de
atenuarea suferinţelor generate de conflic- conflict;
tele armate12. - să fie supusă unui regim de disciplină
internă.
Bunurile şi persoanele vizate de Conform Regulamentului anexă la Con-
dreptul internaţional umanitar venţia a IV-a de la Haga din 1907 aveau
Având la bază Convenţia adoptată la statut de combatant şi puteau fi trataţi ca
Geneva în anul 1864 şi, urmată de cele- prizonieri de război:
lalte instrumente, dreptul internaţional uma- - militarii din armatele regulate;
nitar se referă la mai multe categorii de per- - membrii miliţiilor şi corpurilor de volun-
soane şi bunuri, acestea fiind: tari care îndeplinesc următoarele condiţii:
- răniţii, bolnavii şi naufragiaţii; - să aibă un şef care să răspundă pentru
- personalul sanitar şi religios; subordonaţii săi;
- combatanţii-prizonieri de război; - să aibă un semn distinctiv care să fie
- mercenarii şi spionii; fix şi care să poată fi recunoscut de la
- populaţia civilă şi persoanele civile; distanţă;
- personalul societăţilor de ajutor voluntar; - să poarte armele la la vedere;
- dispăruţii şi decedaţii; - să respecte legile şi obiceiurile războ-
- bunurile cu caracter sanitar; iului;
- bunurile cu caracter civil. - populaţia civilă aflată pe un teritoriu
Potrivit Convenţiilor I (art. 13) şi II care nu a fost ocupat. (Pentru aceasta,
(art.13) din 1949, răniţii, bolnavii şi nau- ultimele condiţii de mai sus sunt su-
fragiaţii pentru a se bucura de protecţie ficiente dacă au luat armele în mod
trebuie să fie „membri ai forţelor armate spontan la apropierea inamicului, fără
ale unei părţi aflate în conflict” sau „mem- să fi avut timp să se organizeze).
bri miliţiilor şi corpurilor de voluntari care Protocolul adiţional I din 1977 defi-
fac parte din aceste forţe armate”. În art. 8 neşte în art.47 mercenarii ca fiind persoa-
lit. a) şi b) din Protocolul adiţional I din nele care întrunesc cumulativ următoarele
1977 este extinsă această categorie de vic- condiţii:
time, înţelegându-se prin răniţi, bolnavi şi - au fost recrutate special pentru a lupta
naufragiaţi atât persoanele militare, cât şi într-un conflict armat;
cele civile care s-ar găsi într-o asemenea situaţie. - participă la ostilităţi în mod direct;
Din categoria combatanţilor fac parte - motivul participării la ostilităţi este de na-
persoanele care au dreptul să participe di- tură materială, constând în sume mari de bani;
101
Radu Riza, Cristina Otovescu-Frăsie
- nu este cetăţean al niciuneia dintre aceste - utilizarea corectă, neregulamentară a unui

părţi care l-a angajat şi nu îşi are do- steag de armistiţiu, a steagului naţional
miciliul pe teritoriul controlat de aceasta; ori a unor însemne militare uniforme ale
- nu este membru al forţelor armate ale inamicului, ca şi a emblemelor distinc-
unei Părţi la conflict; tive ale Convenţiilor de la Geneva;
- nu a fost trimis de un stat, care nu este - constrângerea cetăţenilor părţii inamice
parte în conflict, într-o misiune ofi-cială, de a participa la operaţii de război în-
ca membru al forţei armate. dreptate împotriva lui.
Un mercenar nu are drept la statutul Prin Regulamentul legilor şi obiceiu-
de combatant sau prizonier de război (art. rilor războiului terestru, anexat la Conferinţa a
47, par.1, Protocolul adiţional I). IX-a de la Haga din 1907 se interzicea ata-
În art. 29 din Regulamentul de la Haga carea sau bombardarea prin orice fel de mi-
din 1907, spionii au fost definiţi ca fiind jloace oraşele, satele, locuinţele sau clădi-
acele persoane special instruite, care lucrând rile, care nu au fost apărate. Deci, potrivit
pe ascuns sau sub pretexte mincinoase, adu- legislaţiei internaţionale, părţile beligerante
nă sau încearcă să adune informaţii în zona au obligaţia de a nu ataca aceste localităţi.
de operaţii a unui beligerant, cu intenţia de În reglementările internaţionale privind
a le comunica părţii adverse. legile şi obiceiurile conflictelor armate au
Există două categorii de persoane care fost create o serie de reguli şi principii pri-
nu pot fi considerate spioni, şi anume: vind purtarea războiului. Astfel, a fost inter-
- militarii nedeghizaţi care au pătruns în zisă utilizarea unor categorii de arme, ca de
zona de operaţii a armatei inamice pentru exemplu: armele nucleare; armele bacterio-
a culege informaţii; logice sau biologice; armele chimice; armele
- militarii şi nemilitarii care îndeplinesc pe incendiare.
faţă misiunea, care au sarcina de a trans-
mite telegrame fie propriilor armate, fie ote
1
armatei adverse (art. 46). A se vedea S. Scăunaş, Drept internaţional public,
Ed. All Beck, Bucureşti, 2002, p. 242
2
Dreptul internaţional umanitar este o ramură a
Interdicţii privind utilizarea dreptului internaţional public
anumitor mijloace şi metode de 3
Th. Buergenhal, R. Weber, Dreptul internaţional al
război drepturilor omului, Ed. All, Bucureşti, p. 173.
4
Aceste interdicţii există în vederea pro- S. Scăunaş, op. cit., p.245
5
Convenţia a intrat în vigoare la 4 septembrie 1900
tejării persoanelor civile şi militare în tim- 6
Un prizonier de război este un soldat (infan-terist,
pul războiului. marinar, aviator sau din infanteria marină) care este
În Regulamentul de la Haga din 1907 închis de o putere inamică în timpul sau imediat după
sunt precizate metodele de luptă care sunt un conflict armat. Există legi internaţionale care
interzise, ca de exemplu: apără prizonierii de război de relele tratamente. (sursa:
http://ro.wikipedia.org)
- utilizarea de otrăvuri sau de arme otrăvite; 7
Ch. Rousseau, Le droit des conflits armes, Edition
- uciderea sau rănirea în mod perfid a unor A. Pedone, 1983, p. 20
8
indivizi, care aparţin naţiunii sau armatei Convenţia a intrat în vigoare la 26 ianuarie 1910
9
inamice; A intrat în vigoare la 21 octombrie 1950
10
S. Scăunaş, op. cit., p.247
- uciderea sau rănirea unui inamic, care s- 11
Pentru detalii I. Cloşcă, I. Suceavă, Dreptul
a predat depunând armele sau nemai- internaţional umanitar, Casa de Editură şi Presă
având mijloacele de a se apăra; “Şansa”, S.R.L., Bucureşti, 1992, p. 63.
12
- declaraţia că nimeni nu va fi cruţat; S. Scăunaş, op. cit., p.247
13
A se vedea I. Cloşcă, I. Suceavă, op. cit., p. 99.
102
Raportul dintre protecŃia mediului înconjurător

şi dreptul omului la un mediul sanătos
Adrian BOGDA
Abstract: Environment protection has deep roots, stretching till the

antiquity. In order to guarantee man’s right to a healthy environment, a
series of limitations must be imposed in the sphere of certain rights of the
individual. Consequently, the accent must be moved from the field of the
human rights protection to the field of the environment protection. The
exercise of man’s right to a healthy environment also has a correlative
obligation, such as man’s duty to protect the environment.
Keywords: environment, human rights, protection, responsibility.
Repere istorice privind evoluţia (Legea Braniştii), prin care se încerca pro-
protecţiei mediului înconjurător tejarea florei şi faunei sălbatice din anu-
mite locaţii.
P rotecţia mediului înconjurător are

rădacini adânci, care se întind până
în antichitate.
Înfiinţarea în India (242 î.e.n.), din or-
dinul împăratului Asoka a unor rezervaţii,
Braniştiile aveau, astfel, un statut ase-
mănător cu cel al rezervaţiilor naturale din
zilele noastre.
Ulterior, o serie de domnitori – Vlad Vintilă
(1533), Ştefan Tomşa (1621), Matei Basarab
care vizau ocrotirea pădurilor, peşterilor şi (1646) – au venit cu o serie de reglemen-
a animalelor sălbatice, constituie una dintre tări în acest domeniu.
cele mai vechi măsuri luate în vederea pro- O importanţă deosebită o are Actul de
tecţiei mediului înconjurător. la Focşani din 1706, prin care comisia mixtă
Hipocrates în lucrarea sa Tratatul despre formată din demnitari moldoveni şi mun-
aer, apă şi locuri menţiona legătura exis- teni stabilea interdicţii pentru munteni de a
tentă între bunăstarea individului şi mediul tăia păduri pe teritoriul Ţării Moldovei2.
înconjurător1. Convenţia de la Washington (12.10.
Mai târziu, în sec. al XIII-lea, au apă- 1940), constituie unul dintre primele docu-
rut instituţii specializate care aveau ca obiec- mente internaţionale, care făcea trimitere
tiv protecţia unor domenii ale mediului în- la protecţia florei şi faunei.
conjurător. Un exemplu în acest sens, îl Conform Declaraţiei mediului încon-
constituie crearea, în Franţa, a Adminis- jurător de la Stockholm din 1972 dezvol-
traţiei apelor şi pădurilor. tarea trebuie să fie realizată astfel încât
Pe teritoriul nostru, Ştefan cel Mare a generaţiile viitoare nu trebuie să sufere din
fost cel care a edictat un act normativ
103
Adrian Bogdan
această cauză, dar respectând condiţiile de între om şi natură realizând astfel o pro-
protecţie adecvată a mediului înconjurător3. tecţie indirectă a mediului înconjurător5.
Astfel, în 1972, la Stockholm, a fost Dreptul omului la un mediu sănătos a
adoptată Declaraţia Conferinţei Saţiunilor fost inserat într-o serie de documente inter-
Unite asupra mediului înconjurător care naţionale din domeniul drepturilor omului,
prevede un set de 26 de principii referi- printre care putem aminti: Carta africană a
toare la protecţia şi conservarea mediului drepturilor omului şi popoarelor6; Protocolul7
înconjurător. Convenţiei americane a drepturilor omului,
Conexiunea dintre mediul înconjură- Convenţia privind drepturile copilului etc.
tor şi drepturile omului a fost reliefată în
cadrul lucrărilor Convenţiei UNESCO din Simbioza dintre om şi mediul
23 noiembrie 1972 privind protecţia patri- înconjurător
moniului mondial, cultural şi natural. Pentru început, trebuie subliniat carac-
În 1983 a fost creată, de către ONU, terul bivalent al acestei situaţii, fapt ce in-
Comisia Mondială privind Mediul şi Dez- firmă teza potrivit căreia natura există pentru
voltarea care prin activitatea desfăşurată are a ne putea noi servi de ea. Consecinţa acestui
drept scop păstrarea echilibrului ecologic. fapt, ar fi aceea că, natura nu este decât un
Mai târziu, în 1992 a avut loc Con- simplu decor în cadrul căruia omul îşi des-
ferinţa asupra mediului şi dezvoltării, des- făşoară activitatea.
făşurată la Rio de Janeiro în Brazilia. Autorii acestei concepţii egocentriste
Lucrările conferinţei au evidenţiat fap- uită faptul că omul face parte integrantă din
tul că nu este posibilă o dezvoltare statală natură şi nu este un element independent.
economico-statală durabilă ca proces izolat. Această concepţie ignoră anumite as-
Declaraţia adoptată la Rio include princi- pecte şi anume:
piile fundamentale pe care statele trebuie - fiinţa umană face parte din viul planetar;
să-şi fundamenteze viitoarele decizii şi orien- - existenţa omului depinde esenţial de exis-
tări politice, luând în consideraţie implica- tenţa naturii;
ţiile pe care le are asupra mediului dezvol- - din punctul de vedere al vieţii fiinţele uma-
tarea economico-socială4. ne nu sunt superioare celorlalte specii.
Au mai fost luate o serie de măsuri pri- Au fost formulate o serie de reguli de
vind protecţia mediului la nivel internaţio- maximă generalitate având drept scop pro-
nal, acestea având la bază anumite surse ju- tecţia mediului înconjurător (în special a
ridice specifice precum: Agenda 21, Confe- florei şi faunei) şi anume: regula neinter-
rinţa cadru a Naţiunilor Unite privind schim- venţiei, regula tratamentului etic, regula
bările climatice, Convenţia privind diversi- restabilirii echilibrului etc.
tatea biologică, Convenţia asupra dreptului Profesorul Alexandre Kiss remarca, la
mării de la Montego Bay din 1982, Decla- începutul anilor ´90 dacă dreptul mediului
raţia de principii privind administrarea, decurge din interesul comun al umanităţii
conservarea şi dezvoltarea zonelor foresti- putem considera că acest interes se reflectă
ere esenţiale pentru dezvoltarea economică în drepturile recunoscute individului8.
şi menţinerea oricăror forme de viaţă etc. Obiectivul fundamental al protecţiei me-
Pe plan intern în conformitate cu spiri- diului constă în ocrotirea omului, iar înlătu-
tul Declaraţiei Universală a Drepturilor rarea influenţelor negative a activităţii oa-
Omului referitoare la mediul înconjurător, menilor asupra mediului înconjurător, repre-
Constituţia României în art. 35 intitulat zintă modatitatea prin care se realizează acest
dreptul la mediu sănătos consacră legătura lucru.
104
Raportul dintre protecția mediului înconjurător și dreptul omului la un mediu sănătos
Mediul înconjurător a fost declarat pa- domeniul drepturilor omului. Printre aceste
trimoniul comun al umanităţii, fapt ce a im- garanţii putem enumera:
pus luarea unor decizii la nivel internaţio- - dreptul la informaţie, materializat în ac-
nal pentru protejarea acestuia. cesul la informaţiile privind calitatea me-
Analiza relaţiei om-natură nu trebuie diului înconjurător;
realizată izolat de contextul relaţiilor sociale. - dreptul de asociere exercitat în vederea
În acest caz se are în vedere faptul că omul formării unor organizaţii de protecţie a
face parte integrantă din natură, aspect ce calităţii mediului;
impune concluzia că relaţiile sociale şi - dreptul la repararea pentru prejudiciului
toată activitatea omului nu trebuie să aducă suferit etc.
atingeri integrităţii naturii. Pe plan regional, după anul 1990, s-au
Cu toate acestea, protecţia naturii nu luat o serie de măsuri ce vizează dimi-
poate avea un caracter absolut întrucât ar nuarea influienţei negative a omului asupra
intra în contradicţie dezvoltarea societăţii mediului înconjurător.
umane, cu necesitatea asigurării traiului Este ştiut faptul că activitatea econo-
fiinţelor umane. mică este principala componentă din acest
Pe de altă parte, omul, prin activităţile program.
pe care le desfăşoară, nu trebuie să pertur- Astfel au fost înfiinţate o serie de fon-
be grav mediul înconjurător. duri extrabugetare care sunt folosite în ve-
În ultima perioadă conflictul dintre om derea protejării naturii, unul dintre acestea
şi natură s-a amplificat, fapt ce duce la o fiind Fondul pentru mediu.
intensificare a implicaţiilor ce derivă de aici. Un alt pas în direcţia protecţiei me-
Datorită faptului că activitatea umană diului înconjurător l-a constituit implemen-
produce consecinţe nu numai pe plan local tarea următoarelor principii: principiul polu-
ci şi la nivel planetar, orice exagerare are atorul plăteşte, principiul precauţiei în luarea
consecinţe universale, acestea concretizân- deciziei, principiul prevenirii riscurilor eco-
du-se în: distrugerea stratului de ozon, efectul logice şi a producerii daunelor, principiul
de seră, poluarea, ploile acide, inundaţiile etc. conservării biodiversității şi a ecosistemelor
De aici, putem desprinde concluzia că, specifice cadrului biogeografic natural9.
relaţia om natură nu are un singur sens, Uniunea Europeană, în domeniul pro-
acela de a folosi natura. Datorită exceselor tecţiei mediului înconjurător, a impus trei
se declanşează anumite mecanisme ale direcţii prioritare şi anume:
naturii care aduc atingere vieţii omeneşti. - protejarea, conservarea şi îmbunătăţirea
calităţii mediului înconjurător;
Protecţia mediului înconjurător - protejarea sănătăţii umane;
Protecţia mediului constituie o obli- - utilizarea raţională a resurselor naturale.
gaţie ce incumbă atât autorităţilor adminis- Noţiunea de protecţie a mediului poate
traţiei publice cât şi tuturor persoanelor fi- fi definită ca fiind o activitate umană con-
zice sau juridice. ştientă, ştiinţific fundamentată, îndreptată
În România, au fost edictate o serie de spre realizarea unui scop cunoscut, constând
legi în acest domeniu, cea mai importantă în prevenirea poluării, menţinerea şi îmbu-
fiind Legea nr. 137/1995 privind protecţia nătăţirea condiţiilor de viaţă de pe Pământ10.
mediului. În repetate cazuri ne întâlnim cu situ-
Astfel în art. 5 legea garantează drep- aţii de iresponsabilitate a omului faţă de
tul omului la un mediu sănătos instituind o natură.
serie de garanţii in acest sens, care ţin de
105
Adrian Bogdan
5
Orice acţiune umană provoacă unele Constituţia României în art. 35, alin. 1
schimbări în sistemul ecologic, care de multe stipulează că: Statul recunoaşte dreptul oricărei
ori îşi pierde calitatea de autoreglare. Un persoane la un mediu înconjurător sănătos şi
exemplu în acest sens l-ar putea constitui echilibrat ecologic.
6
Vezi în acest sens art. 24 al Cartei, care men-
defrişările masive de păduri care au avut
ţionează că toate popoarele au dreptul la un mediu
ca efect deşertificarea zonei respective. satisfăcător şi global, propice dezvoltării lor.
7
Protocolul adiţional al Convenției din
Concluzii 14.11.1988.
La prima vedere, se poate constata că, 8
P. Drăghici, Dreptul mediului, Editura
exercitarea principalelor drepturi ale omului, Themis, Craiova 2000, p. 141.
9
care constituie fundamentul evoluţiei ome- Legea nr.137/1995 privind protecţia mediului,
neşti, duc inexorabil la degradarea me- art. 3.
10
diului înconjurător. E. Lupan, Dreptul mediului.Parte generală,
Am ajuns astfel, la situaţia în care, pentru Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996, p. 40.
a garanta dreptul omului la un mediu sănă-
tos, se impun o serie de limitări în sfera
anumitor drepturi ale omului.
Astfel, centrul de greutate trebuie mutat
din sfera protecţiei drepturilor omului în
sfera protecţiei mediului înconjurător.
Se impun o acţiune fundamentată pe
principiul responsabilităţii, ceea ce reclamă
elaborarea unor planuri de acţiune structu-
rate pe perioade scurte, medii şi lungi, care
să realizeze o protecţie eficientă a mediului
înconjurător.
Exercitarea dreptului omului la un me-
diu sanătos are şi o obligaţie corelativă şi
anume, obligaţia omului de a proteja me-
diul înconjurător.
În acest sens se impune luarea unor
măsuri, care să vizeze crearea unei conştiinţe
ecologice a omului. Acest lucru se poate
realiza printr-o educare a omului în dome-
niul ecologic şi prin cointeresarea acestuia
în domeniul protecţiei mediului.
ote
1
M. Duțu, Dreptul mediului. Vol. I., Editura
Economica, Bucureşti, 1998, p. 21.
2
P. Zamfir, I. Trofimov, Dreptul mediului.
Partea Generală, Editura U.S.M., Chişinău:
1998, p. 17.
3
Vezi în acest sens Principiul 3 al Declaraţiei.
4
A. Bolintineanu A. Năstase B. Aurescu, Drept
internațional contemporan, Editura All Beck,
Bucureşti, 2000, p. 268.
106
P ROVOCĂRI E CONOMICE
Aspecte ale cooperării economice

internaționale actuale
Mihai Alexandru COSTESCU
Abstract: The economic evolution of each country is the result of the

aggregate action of two categories of factors: internal (the efforts of
economic growth) and external (the participation in the world circuit). At
present, the economies of different countries are more inter-connected than
any time in the past, this meaning that the negative international economic
evolution, in a greater or smaller extent, affects all the economies involved.
This article analyses the increasing importance of electronic international
trade within the new economic context, concluding that the dynamics of
commercial activities is shaped and fuelled by the growth and magnitude of
international fluxes.
Keywords: economic evolution, commercial activities, e-business, economic crisis.
n epoca noastră, nici o ţară, indiferent de naţională. Aceasta reprezintă o formă su-
Î mărimea sau resursele sale, nu-şi poate

asigura toate produsele de care are ne-
voie numai din producţia proprie. Ca ur-
perioară a legăturilor economice dintre state,
în care se împletesc elemente din domeniul
producţiei cu cele din sfera circulaţiei, cele
mare, fiecare ţară este nevoită să desfă- din economie cu cele din ştiinţă şi tehnică,
şoare o activitate de comerţ exterior. presupunând existenţa unei legături mai
Activitatea de comerţ exterior cuprinde: strânse şi pe perioade mai lungi între parte-
raporturile cu străinătatea privind vânzarea- neri. De asemenea, este foarte important de
cumpărarea sau schimburile de mărfuri, pres- remarcat influenţa comerţului exterior asupra
tările de servicii, transporturile şi expedi- creşterii economice.
ţiile internaţionale, proiectarea şi executa- Evoluţia economică a oricărei ţări este
rea de lucrări, asistenţă sau colaborare teh- rezultatul acţiuni conjugate a două categorii
nică, vânzarea sau cumpărarea de licenţe de factori: interni şi externi. Cei interni,
pentru folosirea brevetelor de invenţii sau legaţi de eforturile pe care le face fiecare
a procedeelor tehnologice, consignaţia sau popor pentru a-şi dezvolta economia, au un
depozitul, reprezentarea şi comisionul, ope- rol determinant. Cei externi, legaţi de parti-
raţiunile financiare, asigurările şi turismul ciparea ţărilor la circuitul economic mon-
şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ. dial influenţează evoluţia creşterea econo-
Alături de formele tradiţionale de co- mică în mod nemijlocit, prin intermediul
merţ exterior, o extindere din ce în ce mai factorilor interni multiplicându-le sau dimi-
mare cunoaşte cooperarea economică inter- nuându-le forţa.
107
PROVOCĂRI ECONOMICE
Mihai Alexandru Costescu
Comerţul internaţional clasic1 poate fi situaţie a burselor internaţionale. Marile com-

privit drept operaţiunea de marketing şi panii din ţările considerate a fi motorul eco-
schimb de bunuri şi servicii între vânzători nomiei mondiale participă activ pe piaţa bur-
şi cumpărători, separaţi de graniţe şi dis- sieră, astfel că evoluţia burselor sugerează,
tanţe, aspectul macroeconomic concen- într-un mod clar, evoluţia efectivă a econo-
trându-se asupra fluxului comercial dintre miei mondiale. Nu este deci de ignorat faptul
ţări, în timp ce aspectul microeconomic se că, de exemplu, acţiunile de pe bursele ame-
concentrează pe cei implicaţi în tranzacţiile ricane s-au depreciat semnificativ, în con-
de comerţ. textul în care investitorii au reacţionat mo-
În schimb, în noua structură a socie- derat în fata rezultatelor alegerilor americane
tăţii informaţiei şi comunicaţiilor activită- şi nu au pierdut din vedere problemele eco-
ţile comerciale se împletesc cu tehnologia, nomice mondiale.
iar structurile tradiţionale comerciale devin Astfel, Indicele Dow Jones a înregis-
mai puţin importante. Creşterea accelerată trat cel mai sever declin din ultimele două
a comerţului mondial şi obţinerea unor be- decenii după respingerea planului de sal-
neficii substanţiale e posibilă prin utiliza- vare a pieţelor financiare. Bursele ameri-
rea tehnologiei informaţiei şi comunica- cane au suferit cele mai importante pier-
ţiilor, care trebuie să conveargă cu reduce- deri din ultimii 20 de ani, astfel că indicele
rea constrângerilor de natură juridică, pro- Dow Jones, alcătuit din acţiunile principa-
cedurală, fizică, care pot să îngreuneze acest lelor companii industriale americane, a scă-
proces2. zut cu 778 de puncte, cea mai mare scă-
Comerţul internaţional reprezintă, alături dere din istoria sa.
de fluxurile financiare internaţionale şi mi- De asemenea, şi bursele din Europa au
graţia internaţională a forţei de muncă, unul înregistrat pierderi în deschiderea ședinţelor,
din cele mai importante şi mai dinamice pe fondul actual al neîncrederii în situaţia
segmente ale relaţiilor economice interna- economică mondială, în contextul în care
ţionale. La rândul ei, politica comercială temerile legate de starea economiei reale
este o componentă esenţială a politicii eco- au revenit în pieţe, în ciuda măsurilor de
nomice promovate de state, cu un puternic politică monetară luate în Europa.
impact asupra evoluţiilor economiilor naţio- Ca rezultat al acestei situaţii, asistăm
nale şi economiei mondiale luată în ansamblu. la o serie de măsuri pentru depăşirea crizei
Deşi entităţi distincte, prin intermediul co- economice, măsuri ce sunt luate în mod co-
merţului internaţional cu bunuri şi servicii ordonat de marile puteri ale lumii, conşti-
şi prin fluxurile internaţionale de factori ente de necesitatea unui efort susţinut pentru
(capital şi forţă de muncă), economiile di- ieşirea din actuala evoluţie negativă. Astfel,
feritelor ţări sunt, în prezent, mult mai mult statele membre UE au adoptat un plan de
legate între ele decât oricând în trecut. măsuri colective pentru salvarea băncilor,
Acest lucru nu se referă însă numai la iar Comisia Europeană doreşte creşterea
aspecte pozitive, ci, în mod automat, în- nivelului plafonului minim de garantare a
seamnă şi faptul că evoluţia economică ne- depozitelor persoanelor fizice in cazul fa-
gativă internaţională afectează, într-o măsură limentului unei bănci. Aceste măsuri sunt
mai mare sau mai mică, toate economiile însă menite să conducă în prezent la creş-
implicate. Acest lucru se poate observa chiar terea siguranţei şi încrederii investitorilor,
în prezent, pe fondul actualei crize econo- deoarece rezultatele efective, pozitive sau
mice, pornind de la caderea pieţei imo- negative, nu se vor putea observa decât
biliare din SUA şi continuând cu actuala după o perioadă lungă de timp.
108
Aspecte ale cooperării economice internaționale actuale
Deşi există multe ramuri ale econo- todele clasice de cumpărare3, aspect deo-
miei care sunt afectate de situaţia econo- sebit de important în contextul interna-
mică internaţională – imobiliare, construcții, ţional actual. Comerţul electronic facilitează
sistem bancar – un anumit domeniu pare a cooperarea între firme, reduce costurile de
înregistra o creştere susţinută, motivată de marketing şi de livrare, susţine strategia de
avantajele de necontestat pe care le oferă: marketing a firmei şi oferă acces pe noi
online-ul sau mediul de cumunicare internet. pieţe, astfel că impactul asupra competiti-
Atenţia tuturor asupra online-ului se evi- vităţii firmelor va fi unul deosebit de im-
denţiază acum, pentru că toţi managerii, portant în perioada următoare.
directorii de marketing, brand managerii, Cheia succesului, în orice arie sau seg-
agențiile de publicitate sau agențiile de PR, ment al economiei, poate fi considerată a fi
văd în online o alternativă de comunicare deţinerea şi utilizarea eficientă a informaţiei.
accesibilă, ce oferă un feedback în timp real, Până la urmă, dinamica activităţilor, şi mai
ușor de controlat şi care generează rezultate ales în comerţ, este conturată şi alimentată
în timp relativ scurt. de dezvoltarea şi amploarea fluxurilor infor-
Astfel, strategiile par să includă, din ce maţionale.
în ce mai mult, în mixul lor de comunicare Măsurile de atenuare a crizei econo-
şi online-ul. Lumea pare să devină din ce mice sunt extrem de importante în prezent,
în ce mai mult conştientă de „E-business” dar modalitatea în care ele vor fi puse în prac-
– dezvoltarea unei oportunităţi de afaceri tică, cum vor fi percepute de către partici-
cu ajutorul tehnologiei informaţiei, prin ma- panţii la viaţa economică, va avea influ-
nagementul eficient şi efectiv al sistemului enţa cea mai mare asupra reducerii efec-
de informaţii. Esenţa constă în posibilitatea telor negative. Până la implementarea efectivă
de a realiza schimb de date la toate nive- a acestor măsuri şi apariţia primelor rezul-
lurile unei organizaţii, fie că aceste infor- tate, companiile care îşi vor gestiona cel
maţii sunt strategice, comerciale sau finan- mai bine resurselor, interne și externe, şi
ciare. Succesul în afaceri este, într-o mare care vor ştii să beneficieze de infomaţiile
măsură, determinat de eficienţa şi acura- disponibile, vor avea şansele cele mai mari
teţea cu care se schimbă informaţii în inte- de a rămâne, poate nu la fel de puternice,
riorul unei organizaţii, iar datele complete dar cel puţin competitive şi cu posibilităţi
deplasate rapid reprezintă esenţa eficientei reale de a reveni pe direcţia de creştere.
financiare şi/sau comerciale.
Comerţul electronic (e-commerce) este ote
1
o parte a Electronic Business (e-business), “SIMPLIFICATION.COM – Electronic
iar internetul dovedeşte, încă o dată, că este business and the simplification of administration”
nu numai un mijloc de comunicare deo- editată sub egida Comisiei Economice Europene
sebit de eficient, ci şi un canal de distri- a Naţiunilor Unite, Geneva, May 2000, disponibil
la http://www.unece.org
buţie pentru bunuri şi servicii din ce în ce 2
http://tpb.traderom.ro/romana/e_commerce/
mai diverse. paralela.htm
E-commerce este, până la urmă, dome- 3
http://www.digital-romania.ro.
niul de vânzare a produselor şi serviciilor
de diferite tipuri prin intermediul internet-
ului, respectând întocmai etapele unei tran-
zacţii comerciale. Site-ul web reprezintă
spaţiul de expunere al produselor, redu-
când timpul şi costurile comparativ cu me-
109
Provocarea competitivităŃii pentru România-

evaluarea decalajelor de competitivitate
comparativ cu Uniunea Europeană
Gheorghe PÎRVU
Radu BUZIERESCU
Claudiu CRIG-FOAMETE
Abstract: The international competitiveness of a country is expressed in the

sector of the goods that can be commercialized on two parts: firstly, it is
translated in the capacity of the internal economy of producing goods that
are sold on the external market, they being preferred by the foreign
consumers in the competition with other foreign goods, by affecting the size
of the exports; secondly, the competitiveness of the autochthonous products
that can be commercialized is translated by being preferred by the internal
consumers in front of the imports, by diminishing the size of the total imports.
As a conclusion, the degree of international competitiveness can be found in
the net export or in the balance of the current account with which it is
directly proportional, and then, in the level of the internal production and in
the increasing rhythm of an economy, in the level of the internal production
and in the occupation degree of the work force.
Keywords: international competitiveness, national economy, increasing
rhythm, international market.
A
tunci când este vorba despre com- inovare etc.).
petitivitate la nivel microeconomic Accepţiunea de competitivitate la ni-
şi sectorial (mezzoeconomic), eva- velul unei ţări diferă însă substanţial de cea
luarea se face mai ales pe latura ofertei şi la nivel sectorial sau microeconomic. Din
se referă la competitivitate pe bază de preţ perspectiva Agendei Lisabona, competiti-
şi competitivitate prin calitate. Fiind deter- vitatea se referă la abilitatea unei ţări de a
minată de raportul dintre productivitatea şi menţine, cel puţin pe termen mediu, rate
costurile factorilor, competitivitatea pe bază mari atât pentru creşterea economică, cât şi
de preţ se obţine mai ales prin avantajele eco- de ocupare a forţei de muncă, ceea ce are
nomiilor de scară. Competitivitatea prin calitate ca rezultat pe termen lung creşterea bună-
se obţine mai ales prin nişe şi diferenţiere de stării cetăţenilor. Din această perspectivă,
produs. În general, studiile dedicate unui competitivitatea depinde în primul rând de
sector îmbină aspectele cantitative (preţuri, capacitatea instituţională şi economică a
volumul exportului, productivitatea, investi- unei ţări de a sprijini creşterea producti-
ţiile) cu cele calitative (management, brand, vităţii şi inovarea.
110
Provocarea competitivităţii pentru România...
Accepţiunea de competitivitate la cuprinşi în 9 grupe3. Deşi aceşti factori de

nivelul unei ţări diferă însă substanţial de competitivitate sunt comuni, se porneşte de
cea la nivel sectorial sau microeconomic. la ideea că importanţa lor nu este identică
Din perspectiva Agendei Lisabona, compe- în toate ţările, într-o anumită perioadă, ca
titivitatea se referă la abilitatea unei ţări de urmare a nivelului diferit de dezvoltare. Ca
a menţine, cel puţin pe termen mediu, rate urmare, ponderea factorilor în rezultatul
mari atât pentru creşterea economică, cât şi final, într-un anumit moment, este diferită
de ocupare a forţei de muncă, ceea ce are de la o ţară la alta, de la un grup de ţări la
ca rezultat pe termen lung creşterea bună- altul. În funcţie de contribuţia factorilor la
stării cetăţenilor. Din această perspectivă, productivitate, în Raportul WEF au fost
competitivitatea depinde în primul rând de identificate 3 stadii4 în care se află ţările, şi
capacitatea instituţională şi economică a unei anume:
ţări de a sprijini creşterea productivităţii şi Stadiul I: Competitivitatea determinată
inovarea. de factori de producţie – factor-driven
Competitivitatea la nivel macroeco- (forţă de muncă necalificată sau slab califi-
nomic este de obicei evaluată printr-un mix cată; resurse naturale). Economia este compe-
de indicatori. Unul dintre cele mai cunos- titivă în special datorită preţurilor mai mici,
cute, la ora actuală, instrumente de evalu- dar produsele sunt mai puţin complexe.
are/monitorizare a competitivităţii este cel Totodată, se presupune prezenţa unor con-
utilizat de Forumul Economic Mondial, diţii de bază, esenţiale (instituţii, infrastruc-
care este legat de teoria lui Porter. OCDE tură, macroeconomie, sănătate şi educaţie
propune alt set de indicatori de evaluare a primară).
competitivităţii internaţionale, elaborând şi Stadiul II: Competitivitatea determinată
un model special pentru acest subiect – de factori de eficienţă – efficiency-driven (pro-
INTERLINK1. Dată fiind complexitatea ducţie mai eficientă, produse de calitate mai
conceptului de competitivitate, nu se poate bună). Condiţiile competitivităţii ţin de edu-
vorbi, deci, despre o metodologie unitară caţie superioară şi pregătire continuă, pre-
de evaluare a competitivităţii. cum şi de capacitatea de a obţine beneficii
Până în anul 2005, competitivitatea din tehnologiile existente.
ţărilor a fost urmărită de către WEF (World Stadiul III: Competitivitatea bazată pe
Economic Forum) prin doi indici – GCI inovare – innovation-driven (produse noi, ob-
(Growth Competitiveness Index) şi M/BCI ţinute din inovare, procese de producţie
Micro/Business Competitiveness Index). complexe).
Deşi continuă să urmărească cei doi indici Importanţa fiecăruia dintre aceşti fac-
ai competitivităţii, Raportul 2006/2007 al tori, exprimată prin ponderea în totalul
WEF prezintă rezultate ale evaluărilor asupra contribuţiei celor trei ‘piloni’ ai competiti-
competitivităţii apelând la o nouă metodo- vităţii, depinde de stadiul în care se află ţara
logie2, care cuprinde complexitatea factorilor respectivă. Altfel spus, pentru a-şi spori
de care depinde competitivitatea în condi- competitivitatea, fiecare ţară îşi va stabili
ţiile actuale, respectiv productivitatea prin priorităţile în funcţie de ceea ce poate cel
care aceasta se exprimă. Este luat în consi- mai mult contribui la sporirea competi-
derare, în plus faţă de evaluările anterioare, tivităţii / a productivităţii în stadiul în care
factorul eficienţa muncii, flexibilitatea pieţei se află. A pune pe primul plan priorităţi
muncii, considerat, de altminteri, deosebit neconforme cu condiţiile economice ale
de important şi în Strategia Lisabona. ţării poate însemna o risipă de resurse.
Factorii competitivităţii globale sunt Există, evident, o logică a succesiunii acestor
111
Gheorghe Pîrvu, Radu Buziernescu, Claudiu Crîng-Foamete
stadii, precum şi o logică a legăturilor din- stabilităţii mediului macroeconomic, dacă

tre condiţiile competitivităţii. acestea nu sunt dublate de progresul teh-
Deşi România se află departe de ulti- nic, care amplifică valoarea capitalului şi a
mul stadiu al dezvoltării economice, şi anu- forţei de muncă.
me acela bazat pe inovaţie, totuşi nu este De aceea, schimbarea de la exploa-
lipsită de importanţă analiza germenilor unei tarea resurselor la exploatarea cunoaşterii
astfel de economii. Aceasta deoarece studiile reprezintă piatra de încercare a saltului de
efectuate confirmă importanţa superioară a la competitivitatea bazată pe cost la cea
activităţii de cercetare-dezvoltare care con- bazată pe valoarea finală. Stimularea ino-
duce la inovaţie, faţă de acumulările capita- vării, a activităţilor de cercetare-dezvol-
lului sau forţei de muncă. Ştiinţa econo- tare, reprezintă aşadar, un instrument al
mică arată că o creştere sustenabilă nu poate saltului către alte traiectorii de creştere ale
fi realizată doar prin investiţii şi asigurarea economiei româneşti.
Ţările Uniunii Europene după stadiul de dezvoltare
În tranziŃie de la stadiul II
Stadiul I Stadiul II Stadiul III
la stadiul III
- Bulgaria Cehia Austria
Lituania Estonia Belgia
Letonia Ungaria Cipru
Polonia Malta Danemarca
România Slovacia Finlanda
FranŃa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Luxemburg
Marea Britanie
Olanda
Portugalia
Slovenia
Spania
Suedia
Sursa: prelucrat de autori după date din World Economic Forum.
Macrostabilitatea este o precondiţie a rile aflate în stadiul III pot conta în mod
creşterii şi ea trebuie să fie prezentă în esenţial pe inovare şi pe sofisticare a mo-
toate cazurile şi în toate stadiile. Infras- dului în care se organizează afacerile ca
tructura nu poate lipsi, fiindcă face parte factori principali de competitivitate, deoa-
din activitatea economică, aşa precum un rece au epuizat deja beneficiul celorlalţi fac-
nivel primar al educaţiei şi o stare bună de tori. O asemenea abordare nu se interpre-
sănătate trebuie soluţionate înainte de a tează în sensul că sporirea competitivităţii
merge spre condiţii mai sofisti cate. În sfârşit, depinde de un singur factor sau că un anu-
deşi se avansează permanent ideea priori- mit factor este prezent doar într-un anumit
tăţii care trebuie acordate inovării, numai ţă- stadiu, ci în sensul modificării ponderii con-
112
tribuţiei factorilor în fiecare din cele trei Competitivitatea unei economii depinde
stadii5. deci de stadiul de dezvoltare a acesteia, fiind
Existenţa unor instituţii eficiente şi a evaluată în funcţie de sursele sale primare
unui mediu macroeconomic stabil reprezintă (instituţii, infrastructură, stabilitate macro-
condiţii ale unei creşteri economice suste- economică, sănătate şi educaţie primară),
nabile, deoarece contribuie la majorarea FBCF, de cele care permit creşterea eficienţei (edu-
a fluxului de ISD, precum şi la valorifica- caţia superioară, eficienţa pieţelor şi nivelul
rea transferurilor de tehnologie. Creşterea com- de tehnologie), precum şi de capacitatea sa
petitivităţii unei economii se bazează pe o de inovare.
corelaţie pozitivă între următoarele variabile: Analiza indicelui global al competiti-
- existenţa unui mediu macroeconomic stabil; vităţii economice arată decalaje semnifi-
- instituţii publice care asigură derularea le- cative între performanţele României şi cele
gală, corectă, predictibilă a afacerilor; ale ECE (în totalitate sau ca medie), res-
- încurajarea progresului tehnologic bazat pectiv ale UE-15.
pe inovare şi creativitate.
Convergenţa României în termeni de creştere a competitivităţii
cu ţările UE, 2007
Minim
România UE-27 Maxim UE-27
UE-27
IGC 3,97 4,89 Bulgaria Danemarca
3,93 5,55
Sursele de InstituŃii 3,44 4,59 Bulgaria 3,22 Finlanda 6,16
bază
Infrastructură 2,57 5,13 România Germania
2.57 6.65
Stabilitate 4,64 4,99 Ungaria Finlanda
macroeconomică 4,22 5,87
Sănătate şi educaŃie 5,62 5.38 Bulgaria Finlanda 6.58
primară 5,57
Sursele creşterii EducaŃie 4,14 Bulgaria 3,99 Finlanda
productivităŃii superioară 6,01
EficienŃa 4,04 4,90 Bulgaria 3,89 Danemarca
pieŃelor 5,43
Tehnologie 3,29 4,94 Bulgaria 3,11

Olanda
5,65
Capacitatea de 3,09 4,56 Bulgaria Finlanda
inovare 2,96 5,67
Sursa: calculat de autori pe baza datelor din World Economic Forum, Global Competitiveness
Index 2007-2008, p.8, 13-15.
Nivelul indicelui competitivităţii glo- tivităţii (locul 67 în anul 2005, locul 68

bale pentru România a crescut până la va- în 2006 şi locul 74 în 2007) este explicată
loarea de 3,85 în 2004, s-a redus în 2005 la în principal de calitatea precară a insti-
3,67, majorându-se în 2007 la 4,02. Poziţia tuţiilor (mediu de afaceri, percepţia asupra
României în acest clasament al competi- corupţiei), de accesul relativ redus la teh-
113
nologii şi de slaba capacitate de inovare a eco- sează o ţară în raport cu celelalte. Ori, din
nomiei. La nivel global, toate economiile din acest punct de vedere, îmbunătăţirea mai
Europa de Sud-Est (ESE), cu excepţia Croaţiei rapidă a competitivităţii celorlalţi poate duce
şi mai ales a Turciei, au devenit mai puţin la pierderea, pentru România, a încă unor
competitive comparativ cu anul 2006, anunţă locuri în ierarhie. Cele mai performante eco-
Raportul competitivităţii globale 2007-2008. nomii din UE-15 sunt ale ţărilor nordice,
Aceasta nu ne spune neapărat că în iar în ceea ce priveşte noile state membre,
termeni absoluţi s-a produs o înrăutăţire a ierarhia este dominată de Estonia (care are
competitivităţii, ci în mod relativ, în comun indice de 4,74 care o plasează inaintea
paraţie cu celelalte ţări; constatarea arată clar ţărilor sudice ale UE-15).
sensul evaluărilor privind evoluţia competi-
tivităţii – acela al locului pe care se pla-
Competitivitatea României comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene
6 5,55
4,89
5 3,93 3,97
4
Minim UE
3
Maxim UE
2 România
1 Media UE-27
0
Minim UE Maxim UE România Media UE-
27
Estimările unui studiu al Institutului Euro- industrială. Graficul de tip radar de mai jos
pean din România6 arată că există decalaje dă o imagine globală a situatiei compara-
importante între România şi grupul ţărilor tive a României cu UE-15 şi UE-25 în ceea
UE-15 şi UE-25 pentru o serie de teme ale ce priveşte factorii reprezentativi de influ-
competitivităţii: forţă de muncă, capital, CDI, enţă ai competitivităţii.
mediul de afaceri, infrastructura, structura
Factorii de influenţă ai competitivităţii

România
Forta de munca UE-15

0,05 UE-25
0,04
0,03
Structura Capital
0,02
0,01
0
Infrastructura CDI
Mediul de afaceri
114
Acest grafic reflectă totodată efectele ceilalţi trei indicatori compoziţi, discrepan-
rezultate din diferenţele de fond între pri- ţele se înscriu în intervalul 200-300%.
orităţile politice ale României şi UE. Putem La începutul lunii mai 2007, Comisia
afirma că în contextul problemelor econo- Europeană a dat publicităţii Raportul con-
mice şi sociale ale României în perioada de junctural de “primăvară” (“Economic Forecast
tranziţie, considerarea obiectivelor specifice Spring 2007”), care prezintă estimările pri-
promovate de Strategia de la Lisabona nu vind evoluţia principalilor indicatori econo-
s-a aflat între primele priorităţi. În timp ce mici în 2007 şi 2008 pe ansamblul UE,
politicile UE se concentrează în special pe Zona Euro şi ţările membre.
creşterea competitivităţii, prin măsuri de spri- În opinia experţilor Comisiei Europene,
jinire a inovării şi cercetării-dezvoltării, pe "motorul" creşterii economice relativ înalte
coeziunea socială şi crearea de locuri de între 2006-2008 îl constituie dinamismul
muncă, pe protecţia mediului, în România cererii interne şi, în special, ritmul susţinut
obiectivele prioritare au vizat restructurarea eco- al investiţiilor productive în majoritatea
nomică şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. ţărilor membre.
România prezintă cele mai mari deca- În Raport se precizează că, această pe-
laje pentru indicatorul CDI, 1:39 faţă de rioadă de creştere economică favorabilă va
media UE-15 şi 1:34 faţă de media UE- fi însoţită de presiuni inflaţioniste reduse,
25), indicatorul Structură (15-16 ori) şi rata inflaţiei, atât pe ansamblul UE, cât şi
indicatorul Capital 1:15 faţă de media UE- în Zona Euro menţinându-se în jurul
15 şi 1:10 faţă de media UE-25). Pentru nivelului de 2% în aceşti doi ani.
Uniunea Europeană - Evoluţia principalilor indicatori economici
în perioada 2002-2008
- modificări anuale, în % -
Ritm de InvestiŃii Consum Rata şomajului (în Rata inflaŃiei Deficitul Soldul balanŃei
creştere a productive privat % din populaŃia (măsurată prin bugetar (în % de plăŃi curente
PIB activă la sfârşitul indicele armonizat din PIB) (în % din PIB)
perioadei) al preŃurilor de
consum)
2002 1,2 -0,6 1,6 8,8 2,5 -2,4 0,4
2003 1,3 1,1 1,7 9,0 2,1 -3,1 0,1
2004 2,5 3,2 2,1 9,0 2,3 -2,7 0,2
2005 1,7 3,1 1,7 8,7 2,3 -2,4 -0,5
2006 3,0 5,6 2,2 7,9 2,3 -1,7 -0,7
Medie 1,9 2,4 1,8 8,7 2,3 -2,5 -0,1
2002-2006
Previziuni mai 2007
2007 2,9 5,2 2,5 7,2 2,2 -1,2 -0,7
2008 2,7 4,2 2,6 6,7 2,1 -1,0 -0,8
DiferenŃe faŃă de previziunile din noiembrie 2006 (puncte procentuale)
2007 0,5 1,5 0,5 -0,4 -0,1 0,4 -0,2
2008 0,3 0,8 0,3 -0,6 0,1 0,4 -0,3
Sursa: European Commission, "Economic Forecast Spring 2007", May 2007, Brussels.
Ritmul alert al activităţilor productive muncă, ce se va concretiza într-o reducere

şi investiţionale va avea influenţe deosebit semnificativă a ratei şomajului în ţările co-
de pozitive pe planul utilizării forţei de munitare. Astfel, experţii Comisiei, apreciază
115
că, dacă pe ansamblul UE în 2006 au fost xitate al afacerilor ; 9. Inovaţia, în WEF, Global
create cca. 2 milioane de noi locuri de muncă, Competitiveness Index, 2006
4
în 2007-2008 numărul acestora va însuma Porter M., The Competitive Advantage of Sations,
5,5 milioane. În aceste condiţii, rata şoma- The Mac Millan Press Ltd., London 1993.
5
V. Cojanu (coordonator), Competitivitatea
jului pe ansamblul UE-27 va scădea la 7,2%
economiei româneşti, ajustări necesare pentru
în 2007 şi la 6,7% în 2008, faţă de 8,2% în atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, Studiu
2006 şi 8,9% în 2005. IER, Bucureşti, 2006.
Climatul economic şi social favorabil 6
V. Cojanu (coordonator), Competitivitatea
din perioada 2007-2008 va conduce, în economiei româneşti, ajustări necesare pentru
opinia aceloraşi experţi, la o însănătoşire atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, Studiu
însemnată a finanţelor publice în ţările IER, Bucureşti, 2006, p. 36-37.
7
membre ale UE. Se estimează că deficitul Guvernul României, Strategia post-aderare a
bugetar pe ansamblul UE-27 se va reduce României, p. 37-38.
la 1,2% din P.I.B. în 2007 şi la 1% din
P.I.B. în 2008, faţă de 1,7% din P.I.B. în
2006 şi 2,4% din P.I.B. în 2005.
În ceea ce priveşte evoluţia situaţiei
balanţelor de plăţi externe ale ţărilor UE în
2007-2008, în Raportul menţionat se apre-
ciază că aceasta nu va fi tot atât de favo-
rabilă, reducerea prognozată a ritmului de
creştere a comerţului mondial, aprecierea
previzibilă a cursului de schimb al euro şi
menţinerea unui preţ ridicat al ţiţeiului pe
plan internaţional fiind factorii care vor in-
fluenţa negativ această evoluţie. Astfel, experţii
comunitari prognozează menţinerea şi în
2007-2008 a unui sold pasiv al balanţei de
plăţi curente pe ansamblul UE-27 de 0,7-
0,8% din P.I.B. (0,7% din P.I.B. în 2006 şi
0,5% din P.I.B. în 2005)7.
ote
1
M. Durand and Giorno, C. (1987) Indicators
of international competitiveness: Conceptual
aspects and evaluation. OECD Economic
Studies 9.
2
The World Economic Forum, Cpt. 1.1. The
Global Competitiveness Index: Identifying the
Key Elements of Sustainable Growth, în WEF,
Global Competitiveness Report 2006/2007.
3
Cei 9 piloni ai competitivităţii: 1.Instituţii; 2.
Infrastructura; 3. Macroeconomia; 4. Sănătatea
şi educaţia primară; 5. Educaţia superioară şi
calificările; 6. Efiucienţa pieţei; 7. Gradul de
pregătire tehnologică; 8. Nivelul de comple-
116
Great Expectations from Budgetary Structures within

Local Public Organizations
Cătălina Maria GEORGESCU
Abstract: The allocation of limited financial resources to satisfy endless

competing interests has turned into a political tool which measures local
governmental policy performance. The competition for resources translated
in the demand for a larger share of the budget sometimes materializes in a
political struggle among subjective interests neglecting the general welfare
of the community. Budget execution and monitoring measures management
performance while enhancing transparency and encourages local participation of
the stakeholders. This paper analyses the sources of financing the budgets of
local public organizations, as well as the rules and principles which subject
the budgeting process. Thus, budgeting constitutes a highly complex process
subjected to a binding set of rules and principles, which ensure the disciplines
of forecast, collection and use of public money.
Keywords: competition for resources, allocation efficiency, financing, revenues,
expenditure control, institutional arrangements, local and state budgets.
Why the necessity of a foray into execution in local public organizations for
budgetary structures? a variety of reasons.
Firstly, a discussion on local public
T he sources of financing Romanian

public organizations are diverse,
ranging from state budget, subsidies
especially granted from state budget and
local budgets to personal incomes, this aspect
budgetary structures is convenient because
of the need to raise awareness on the
importance of effective budgetary analysis
and feedback about budgetary problems
which finally reflect into the level of local
dwelling a series of budgetary implications public organizations’ management performance1
and bringing about a series of fiscal constraints and effectiveness in public services delivery.
upon local public organizations. The Secondly, because the financing of
allocation of limited financial resources to public organizations activity from state budget
satisfy endless competing interests is a and subsidies especially granted from state
crucial task for any manager of either a budget could raise the problem of limiting
public or a private organization. One may the independence of local public organi-
also feel the need of a foray into budget zations towards higher authorities, as well
117
Cătălina Maria Georgescu
as the ability of local public organizations insurance budget, special funds budget, as
of formulating critiques and resorting to the case may be; either from personal
innovation and change. incomes and subsidies granted from state
Thirdly, because of the competition for budget, local budgets, social state insurance
a share of the local budget which occurs budget, special funds budget, as the case
each year in the preparation of the budget may be; or entirely from the organizations’
and which becomes a political struggle personal incomes3. Local public organizations
that most often neglects the welfare of the which receive entire financing from state
community by prioritizing personal interests. budget, local budgets, social state insurance
Fourthly, because of the role of budget budget, special funds budget, as the case
execution and monitoring in ensuring may be, discharge their complete achieved
management performance while enhancing incomes into the budget from which they
transparency and encouraging local parti- are financed4.
cipation of the citizens2. Moreover, Romanian local public orga-
Moreover, because of the importance nizations can dispose of the material goods
of institutional arrangements within budgetary and financial funds they receive from
structures in disciplining decision making natural and legal persons under the form of
and struggling against corruption. donations and sponsorships and use them
in order to accomplish their activities in
Sources of financing local public compliance with the legal provisions5.
organizations The law stipulates that, as regards local
Ensuring the general welfare of the public organizations financed entirely from
community has been a formula so often state budget, the former have to discharge
called on in political discourses in order to the material goods and financial funds they
build a strong consensus around the idea of receive under the form of donations and
government performance. However, this sponsorships from natural or legal persons
desiderate implies an increase in the efficiency directly to the budget which ensures their
and effectiveness in public services delivery. financing. The sums fueling the respective
The majority of local public organizations budget as such increase its budgetary credits
accommodate a great deal of experience and are to be used according to the desti-
and practical knowledge put in the service nations stipulated by the donor. However,
of representing the stakeholders, able to as regards local public organizations financed
find rapid solutions and trying to fight resistance entirely or partially from personal incomes,
to change. However, the management of the the funds received from natural or legal persons
budget within public organizations may take under the form of donations and sponsorships
the shape of a conflict among subjective increase the respective organizations’ own
competing interests. For most of the times budgets. These institutions are subjected to
the allocation of financial resources in a the obligation of presenting, within the
public organization is a political issue, the annex to the count of annual and quarterly
interests of one department or office budgetary execution, the situation regarding
coming first in the organization. the sums received and used in these con-
According to Public Finance Law no. ditions and with which the budget was
500/2002, the financing of current and capital increased6. According to the same Article,
expenditure of local public organizations is the material goods received under the form
ensured in three manners: either entirely of donations and sponsorships by local
from state budget, local budgets, social state
118
Great Expectation from Budgetary Structures within Local Public Organizations
public organizations are registered into their The bank credits which may be con-
accounting. tracted by public authorities, local or national,
The public revenues of local public can be divided in several categories,
organizations are cashed, administered, used depending on the purpose for which they
and enter in their accounts. The local public are granted. Consequently, there are bank
organizations’ own revenues result from rents, credits incurred to finance the state budgetary
the organization of cultural and sports mani- deficit or local budgetary deficits, bank
festations, artistic contests, publishing, editorial credits for re-financing public debt, credits
work, studies, projects, capitalizing products for the financing of short-term necessities
resulting from personal activities or annexes, of state and local budgets, or bank credits
carrying out services and others7. contracted for the financing of some eco-
As regards the budgetary surpluses nomic activities. No matter the purpose for
resulting from the execution of the budgets which they are contracted, the bank credits
of local public organizations financed from can be further divided in internal and ex-
their own incomes and subsidies granted from ternal credits. In any case, the loans em-
state budget, local budgets, social state ployed by the state or by local public
insurance budget, special funds budget, they authorities are part of the public debt.
are regulated at the end of the year with the The reimbursement of the loans is
budget from which they are financed, within ensured from the following sources: from
the limits of the sums received from it. local budgets, from sources of the general
Annual budgetary surpluses resulting from account of the state treasury, from other
the execution of the budget of public orga- sources provided in loans contracts, like
nizations entirely financed from their own incomes and guarantees, which guaranteed
incomes are carried forward to the next year8. the contracted credits, or from state loans
Because of the bitter competition for for re-financing the public debt. As regards
resources, sometimes exceeding the real the loans contracted or guaranteed by the
possibilities to receive financing, an alter- state, in case the money is insufficient to
native means of financing the budget of cover the payments fallen due completely,
public organizations is that of financing all the responsibility assumed by the
through loans. One of the basic principles mandatary agents cease, the bonds being
had in view when preparing the budget is simultaneously taken over by the Public
the principle of equilibrium, principle that Finance Ministry.
constraints the propositions of local public As regards the temporary loans granted
expenditure to the ability to cover them for the creation of some public organi-
with financial resources, expressed in bud- zations or activities, the law provides as
getary incomes. However, the pressure over follows: when at the creation of public
the increase in local public expenditure, organizations or activities financed entirely
resulted, in most of the instances, from from their own incomes, subordinated to
collective real pressures, is so high that, some chief credit accountants, they do not
due to the fact that financial budgetary dispose of sufficient funds, grounded on
resources are limited, one must resort to thoroughly founded documentations, the
alternative means of financing. Thus the chief credit accountants may grant interest-
enormous competition for a larger share of free loans from their own budget, on a
the budget determines the public organizations convention basis. Loans granted by the
to call on to loans, either through bank chief credit accountant are completely
credits or through an issue of bonds.
119
reimbursed within six months from the date expenditure both reflect in gross proceeds
they were granted9. in the budget of the respective locality.
According to this principle, the budgetary
Budgeting principles incomes cannot be directly subjected to
The revenues and expenditure of local specific public expenditure, except for
public administration are provided in the donations and sponsorships which may
local budgets which are established and have intended destinations14.
approved for each budgetary exercise. As The principle of transparency and publi-
regards the judicial aspect, the budget of city stipulates the necessity that the bud-
public organizations represents a compulsory getary process be open and transparent15.
act through which one foresees and authorizes The means to achieve this principle are by
their annual revenues and expenditure. As publicly debating over the local budgetary
regards the economic aspect, the budget of project or by presenting the annual exe-
local public organizations represents a source cution account of the local budget in the
of microeconomic correlations as regards public meeting of the local or county
their economic performance and the level council on the date of its approval or by
of resource allocation. Consequently, one publishing the local budgetary project and
of the tasks of local public organizations is its annual execution account in the local
insuring a satisfactory level of resource media or in the Official Monitor, in com-
allocation efficiency10. pliance with the legal provisions16.
Budget building and execution constitute Another budgeting principle, placed
a highly complex process subjected to a at the foundation of local budgets, the
binding set of rules and principles, which principle of unity requires the integration
ensure the disciplines of forecast, collection of the foreseen incomes and public expen-
and use of public money. Furthermore, public diture to a single budget aiming at en-
organizations’ budgets are political tools suring the knowledge of all budgetary
which, by simultaneously reflecting the revenues revenues and demands of resource allo-
and public expenditure of a budgetary year, cation for public actions and services17.
translate local governmental policy perfor- Thus, the principle of unity stands at the
mance. Moreover, the budgetary exercise basis of disciplining decision-making in a
within local public organizations is sub- public organization through the subscrip-
jected to a series of formal or informal tion of the control and monitoring function
budgetary rules which have to discipline in the management of public money.
decision-making and managerial actions11. Moreover, it enhances the establishment of
In conclusion, allocation of resources is correlations between budgetary revenues
political12, local governments’ performan- and public spending and the prioritization
ces being also reflected in the manner in of public expenditure options.
which local budgets are built, approved The principle of the annual budget
and executed. These operations are sub- cycle fundaments the approval of revenues
jectted to the principles of universality, and public expenditure, in compliance with
transparency and publicity, unity, of the the legal provisions, on a one year-basis which
annual budget cycle13, budgetary specia- corresponds to the budgetary exercise.
lization and budgetary unity. Moreover, the cash-in and payment ope-
The principle of universality assumes rations made during a budgetary year in
that all the revenues resulting both from the account of the local public organi-
taxes and non-fiscal incomes and public zation’s budget belong to the correspond-
120
Great Expectation from Budgetary Structures within Local Public Organizations
ding execution exercise of the respective the respective budget. The budgets of some
budget18. Economic growth is also translated local public organizations whose own in-
in the data foreseen in the local budgets’ comes do not cover the necessary expen-
incomes and public expenditure category. diture benefit from sums deducted from
The law provides for the chief credit the income tax of the state budget, as well
accountants to draw up and present the as from transfers. On the basis of the
forecast of the annual project of the local equilibrium principle, the authorities of the
budget on the next three years, as well as local public administration use their own
the investment program detailed on ob- incomes together with the revenues received
jectives and execution years. through redistribution for the coverage of
The principle of budgetary speciali- the expenditure provided in the local public
zation provides that the registry of incomes organization budget during the budgetary
and expenditure in local budgets, the approval, year.
monitoring of execution, as well as their Another principle taken into account
reflection within local public organizations by the local authorities is the principle of
are made according to a compulsory grouping local financial autonomy which claims that
known as budgetary classification drawn the authorities of the local public admi-
up on the basis of pre-determined criteria19. nistration dispose of competences in the
On the basis of the classification of in- establishment of the levels of taxation, in
comes and expenditure from the local compliance with the law. Based on this
budgets in the accounting system, one principle, the allocation of financial resources
ensures the administration of local financial in order to balance local budgets must not
resources, the respect of financial discipline affect the application of budgetary policies
and the monitoring of the use of resources of the authorities of the local public
from the local budgets20. The budgetary administration in their field of competence.
classification of incomes and expenditure Also, according to the principle of con-
from local budgets and within local public sultation, the authorities of the local public
organizations reflects the source of the in- administration, through their associative
comes, the economic nature and the desti- structures, must be consulted on the
nation of the expenditure. The principle of process of allocation of financial resources
budgetary specialization ensures compliance from state budget to local budgets.
of the budget exercise with the planned Public spending is also subjected to a
budget by demanding knowledge of the series of formal rules. First of all, local
source of incomes of the local budgets and authorities are forbidden to make direct
of the main destinations of the expenditure payments from the revenues cashed, with
and permits the exercise of public expen- some exceptions provided by the law.
diture control21. The application of the ex- Secondly, budgetary expenditure has precise
penditure control system depends in a con- and limited destinations and is determined
siderable extent on the type of organiza- by the authorizations stipulated in the
tional culture and the degree of managerial special laws and in the annual budgetary
flexibility existing in the respective local laws. Thirdly, public expenditures cannot
public organization22. be registered, contracted and made in the
Budget building and execution are account of local budgets unless there is
subjected to the principle of the equili- legal basis for the respective expenditure.
brium arguing that all expenditure must be Fourthly, public expenditures from local
completely covered from the revenues of public funds cannot be contracted, ordered
121
10
and paid unless they are approved in World Bank, Public Expenditure
compliance with the legal provision and Management Handbook, 1998, pp. 2-5.
11
have budgetary provisions and financing Anwar Shah, op. cit., p.
12
sources23. World Bank, Public Expenditure
Management Handbook, p. 13.
13
Anwar Shah, op. cit., p. 274.
Conclusions 14
Public Finance Law no. 500/2002, Article 8.
Driven by the need to survive the 15
Anwar Shah, op. cit., pp. 26-27.
changes brought by liberalization, economic 16
growth and globalization, local public 17
Ibidem, Article 10.
18
organizations collect experience and Ibidem, Article 11.
19
practical knowledge put in the service of Ibidem, Article 12.
20
the public interest and try to develop a Anwar Shah, op. cit., pp. 277-278.
21
pattern to change that would not become Ibidem, pp. 285-286.
22
overflowing or confusing. The competition Ibidem, pp. 291-292.
23
for resources translated in the demand for
a larger share of the budget sometimes
materializes in a political struggle among
subjective interests. The protagonists of
this struggle seek every opportunity to use
their powers to influence the decision making
process. Consequently, the expected achie-
vement of limited resources allocation effi-
ciency requires fiscal discipline, effective
monitoring of budgetary exercise, quality
feedback, banning corruption and ensuring
a high level of public servants integrity. In
a nutshell, the highly praised community
welfare is expected to be determined by
budgetary effectiveness through a thorough
public expenditure control, by response-
veness to citizens, local participation, local
public organizations’ managerial flexibility and
efficient organizational communication.
otes:
1
Anwar Shah, Local Budgeting, World Bank
Publications, 2007, p. 251.
2
Ibidem, p. 15; 270.
3
Public Finance Law no. 500 of 11/07/2002,
published in the Official Monitor, Part I, no.
597 of 13/08/2002, Article 62, paragraph 1.
4
Ibidem, Article 62, paragraph 2.
5
6
7
Ibidem, Article 65, paragraphs 1, 2.
8
9
122
I STORIE P OLITICĂ
Geneza liberalismului din România
Cosmin Lucian GHERGHE
Abstract: The subsequent article syntetically presents the birth of a current

and movement within the Romanian space. The period had in view deals with
most of the 19th century. The conclusion is that Romanian liberalism
subscribes to the patterns of European liberalism, being the result of the
development of capitalism, of the birth of a new social class, the bourgeoisie,
and of its struggle for the democratization of the society.
Keywords: liberalism, capitalism, democracy, reform, constitution, unionism.
P rocesul formării partidelor politice

şi alcătuirea sistemelor politice au
fost condiţionate de modul în care
s-au format naţiunile şi statele burgheze.
Secolul al XIX-lea, denumit secolul
luptat pentru a-şi realiza liberi legislaţia
necesară modernizării societăţii, de a situa
cerinţele româneşti pe registrul superior al
stadiului de dezvoltare europeană.
Începuturile vieţii constituţionale româ-
naţionalităţilor a cuprins lupta popoarelor neşti pot fi găsite într-un proiect de con-
pentru afirmarea naţiunilor şi a statului na- stituţie aristodemocratică de la 1802, inspirat
ţional constituţional, precum şi a regimului de ideile revoluţiei franceze din 1789, în care
parlamentar. boierimea mică se pronunţa pentru o repu-
Referindu-se la importanţa pe care doc- blică aristocratică, unde să existe o con-
trina liberală a exercitat-o asupra luptei na- sultare şi colaborare a „norodului deplin”2.
ţionale Ştefan Zeletin aprecia „În orice colţ În perioada 1802-1822 aceste idei şi
al lumii, orice popor care a luptat sau luptă principii reformator constituţionale organi-
pentru neatârnarea naţională sau se află în zarea şi conducerea statului pe principii mo-
aşa zisa „eră de regenerare”, găseşte în ide- derne, înlăturarea fenomenelor de instabi-
ologia liberală un neistovit mijloc de îm- litate economică şi politică, asigurarea drep-
bărbătare. Astfel, liberalismul rămâne în turilor omului şi a libertăţilor politice, afir-
vârsta fiecărui popor ceea ce este tinereţea marea personalităţii umane încep să se con-
în vârsta unui individ: o eră de avânt, de en- tureze tot mai mult, pentru ca după re-
tuziasm, de încredere senină şi luptă vigu- voluţia lui Tudor Vladimirescu ele să fie
roasă împotriva oricărei împilări”1. înscrise în Constituţia Cărvunarilor, elabo-
Momentul naţional ocupă un loc im- rată de boierimea mică şi mijlocie din
portant în dezvoltarea social-politică a po- Moldova, în frunte cu Ionică Tăutu la 13
poarelor în istoria modernă şi contempo- septembrie 18223. A.D. Xenopol autorul
rană. Românii aflaţi la confluenţa celor trei descoperirii textului original al Constituţiei
imperii vecine (Rusia, Austria, Turcia) au a numit-o „cea dintâi manifestare politică a
123
ISTORIE POLITICĂ
Cosmin Lucian Gherghe
cugetării liberale” şi „cea dintâi întrupare a zintă sistemul vechi de ocârmuire şi alţii,
unei gândiri constituţionale în ţările române”4 oamenii progresului reprezentând idei de
iar D.V. Barnoschi a caracterizat-o ca „acea libertate şi demnitate”6.
origine a cugetării democratice” sau „cea Spiritul liberal, legat de ideea de refor-
dintâi încercare de a da consistenţa tendin- mă, de înlăturare a relaţiilor feudale, se afir-
ţelor liberale ale firei românilor şi princi- mă prin confruntarea cu spiritul conserva-
piilor democratice dominante în lumea tor mai ales după pacea de la Adrianopol
întreagă”5, influenţată de spiritul revoluţiei din 1829 care înlătura monopolul otoman
franceze. Constituţia Cărvunarilor cuprindea permiţând principatelor române să intre în
principiile de bază al doctrinei constituţio- circuitul relaţiilor internaţionale dominate
nale din Europa, aplicată la condiţiile con- de burghezie. Produsele manufacturate oc-
crete din Moldova. cidentale care au invadat piaţa românească,
Pentru prima oară erau inserate într-un fără a fi dezlănţuit „o revoluţie socială”, au
document toate elementele componente ale contribuit, în schimb, la consolidarea eco-
libertăţii politice; dreptul de a alege care era nomiei băneşti şi deci a spiritului liberal7.
acordat întregii naţiunii conştiente, după Desfiinţarea barierelor vamale dintre Moldova
cum rezultă din articolele 20, 48, 51 şi 60; şi Ţara Românească în preajma revoluţiei
dreptul de a ocupa funcţii publice era acorde la 1848 a dus la dezvoltarea pieţei interne,
dat tuturor cetăţenilor liberi, după meritul şi implicit la consolidarea ideologiei bur-
fiecăruia (art. 12, 37, 39, 46, 51, 72); Sfatul gheze şi inclusiv a liberalismului economic.
obştesc, reprezentanţa naţională suverană Circulaţia liberă a ideilor politice permitea
avea misiunea de a face legi, a controla gu- recrutarea de aderenţi şi partizani, în funcţie
vernul şi aşeza impozite (art. 20, 21, 38, 40, de măsura în care recunosc în ele propriile
45, 54); independenţa magistraturii; liber- lor aspiraţii şi interese. Oamenii politici se
tatea presei. Singurul element al libertăţii grupează în jurul unor principii, al unor ide-
politice care nu a fost menţionat în consti- aluri social-economice şi culturale, în vederea
tuţie a fost libertatea întrunirilor. elaborării de soluţii de adaptare a societăţii la
În această perioadă încep sa se facă noile necesităţi ale dezvoltării economice.
cunoscute, tot mai mult, ideile democratice Liberalizarea schimbului de mărfuri de
şi liberale, ele fiind vehiculate de diferite după 1829 a dus la creşterea forţei eco-
grupări boiereşti şi de burghezia în formare nomice a marilor proprietari, care îşi mani-
pentru crearea unor noi instituţii politice în festau tot mai mult dorinţa de a participa la
concordanţă cu cerinţele progresului istoric. conducerea statului. Astfel, prin Regula-
Cu privire la reorganizarea societăţii româ- mentele Organice de la 1831-1832, marea
neşti se conturează două curente: conserva- boierime preia iniţiativa reformatoare a micii
torismul, care era susţinut de marea boieri- boierimi, în scopul de a opri şi întârzia ac-
me şi care acţiona pentru păstrarea institu- cesul acesteia spre puterea politică. Creşterea
ţiilor şi a privilegiilor feudale şi instaurarea rolului boierimii mari în viaţa socială şi de
unui regim politic oligarhic şi liberalismul stat reflectate prin compunerea Adunării
susţinut de mica boierime şi de burghezia obşteşti numai din boieri, scutirea boierilor
în formare care milita pentru desfiinţarea şi a clerului de dări, asigurarea drepturilor
instituţiilor politice feudale moderne consti- boierilor asupra moşiilor şi în raporturile cu
tuind grupări corespunzătoare intereselor şi clăcaşii erau principii conservatoare care se
cauzei lor politice. „Sunt în ţara noastră două regăseau pregnant în schimbările instituţio-
tabere de oameni, scria „Curierul Princi- nale introduse prin Regulamentele Organice.
patelor Unite” – acei ai trecutului care repre-
124
ISTORIE POLITICĂ
Organizarea statului pe baza principiului contribuit la accentuarea spiritului critic, la

separării puterii publice, crearea unor insti- aprofundarea şi asimilarea ideilor moderne
tuţii politice pe baza unor norme şi prinde organizare a statului şi societăţii, la pro-
cipii moderne, îmbunătăţirea activităţii admi- pagarea ideilor naţionale şi liberale nu
nistrative, sociale şi judiciare, lărgirea pieţei numai în cercurile politice, ci şi în rândul
interne şi crearea premiselor pentru forma- unor categorii sociale legate de activitatea
rea unei pieţe naţionale, reorganizarea şco- productivă. În aceste asociaţii şi cercuri
lilor şi a instituţiilor sociale au contribuit la cultural-politice în unele cluburi care ajun-
cristalizarea şi dezvoltarea curentului libe- seseră să funcţioneze chiar public, au avut
ral în Principatele Române. loc dezbateri asupra celor mai arzătoare ches-
Un asemenea sistem parlamentar embri- tiuni naţionale s-au formulat proiecte-pro-
onar8 cele două Adunări Obşteşti de la Iaşi gram ca cele din 183910 şi 184011 care repre-
şi Bucureşti, limitat doar la categoria bo- zintă un moment de maturizare politică a
ierilor, permitea naşterea unei opoziţii orga- societăţii româneşti ceea a ce a dus la ne-
nizate în sânul unei instituţii legal consti- cesitatea concretizării acestor fruntaşi opozi-
tuită, fenomen cu totul nou şi concordant cu ţionişti într-o grupare politică. Nicolae Bălcescu
spiritul liberal, apărut în viaţa politică ro- considera că evenimentele de la 1840 au
mânească în epoca regulamentară şi cunos- fost pregătite de o partidă naţională care
cut sub numele de partida sau partidul naţional. era reprezentată de un grup de oameni care
Partida naţională a apărut într-o formă acţionau pentru soluţionarea unor obiec-
incipientă însă din anii redactării regula- tive politice de importanţă majoră.
mentelor organice, sub ocupaţie ţaristă, având Pentru cristalizarea dar mai ales popu-
în componenţa ei două tendinţe: una con- larizarea principiilor moderne de organizare
servatoare, iar alta liberală, care era nemul- a statului şi societăţii, o importanţă deose-
ţumită de consacrarea unui regim social po- bită a avut-o revoluţia de la 1848 care aduce
litic bazat pe privilegiu, amândouă în schimb la lumină, pe lângă prima întruchipare a ide-
preocupate de apărarea autonomiei statale9. ilor liberale şi egalitare, şi pe aceea ce părea a
Liberalismul se afirmă în societatea ro- fi indisolubil legată de ele, dar care rămă-
mânească cu o vigoare deosebită datorită sese de cele mai multe ori uitată, anume
unui grup de oameni politici ale căror con- îmbunătăţirea clasei ţăranilor, prin măsura
cepţii se bucurau de o puternică adeziune cea mai radicală a împroprietăririi.
populară, cei mai mulţi dintre ei recunos- Proclamaţia de la Izlaz din 9/21 iunie
cându-se printr-o intensă activitate în timpul 1848 prin conţinutul său social-politic atestă
revoluţiilor de la 1848. În perioada regula- intrarea ţărilor române în rândul naţiunilor
mentară au apărut şi s-au dezvoltat societăţi civilizate ale Europei12. Programul revolu-
politice secrete, grupuri conspirative, societăţi ţionar a reprezentat baza luptei pentru uni-
culturale („Societatea Filarmonică”, „Asociaţia tate naţională şi reorganizare social-politică,
literară a României”, „Societatea studen- principiile revoluţiei paşoptiste contribuind
ţilor români din Paris”, „Frăţia”) care au la formarea conştiinţei politice în rândul ma-
elaborat şi răspândit programe de luptă selor populare.
pentru emanciparea economică, politică şi Procesul constituirii grupurilor politice
culturală a ţărilor române, au dezvoltat o este legat de perioada formării statului na-
importantă activitate publicistică, punând ba- ţional român, de lupta nemijlocită pentru
zele presei politice şi culturale româneşti. Unire. Grupurile politice existente în întreaga
Aceste societăţi culturale, literare şi poli- perioadă a formării statului naţional au fost:
tice, care activau legal sau conspirativ, au conservatorii, conservatorii moderaţi şi libe-
125
ISTORIE POLITICĂ
ralii de diverse nuanţe (moderaţi, democraţi, ritului şi dreptăţii”14. Epoca lui Cuza se carac-
radicali). Forţele politice antrenate în miş- terizează astfel prin existenţa a numeroase
carea unionistă, liberalii şi parte dintre con- fracţiuni politice în sânul celor două mari
servatorii moderaţi se constituie în partida curente, liberal şi conservator. Se simţea tot
unionistă , organism social politic ce milita mai mult necesitatea construirii unui larg
pentru unire. Forţele reacţionare, potriv- front liberal, capabil să reunească toate nu-
nice unirii au format partida antiunionistă. anţele şi să se opună cu sorţi de izbândă con-
Partida unionistă cuprinzând în rândurile servatorilor. Lupta dintre liberalism şi con-
sale grupări democrat revoluţionare, burghezo- servatorism se baza pe interese sociale şi ideo-
liberale moderate şi radicale, reprezentanţi logice profund deosebite, uneori ireconciliabile.
ai micii boierimi liberale şi ai acelei părţi a Regimul politic de esenţă liberală insta-
marii boierimi care se pronunţa pentru unire urat prin Constituţia din 1866 a creat un
avea sprijinul entuziast al maselor populare, nou cadru pentru afirmarea ideilor şi pro-
care îşi legau de unire speranţele lor îndrep- gramelor de reforme prin confruntarea dintre
tate spre o viaţă mai bună şi mai dreaptă. liberalism şi conservatorism. Constituţia din
Emanoil Chinezu, contemporan cu eveni- 1866 prevedea şi garanta cele mai impor-
mentele, scria că „liberalii radicali şi demo- tante şi fundamentale libertăţi ale cetă-
craţi turburau societatea” apelând la „po- ţeanului. Astfel, în titlul II „Despre drep-
porul din clasele inferioare, tabaci şi alţi turilor românilor”, art. 5 prevedea: „Românii
meseriaşi din Bucureşti şi din ţară” pentru se bucură de libertatea conştiinţei, de liber-
realizarea visului de veacuri al poporului tatea învăţământului, de libertatea presei,
român, Unirea13. de libertatea întrunirilor, libertatea de aso-
Realizarea Unirii la 24 ianuarie 1859 a ciere” etc.15 Ea impunea astfel societăţii un
avut ca suport politic – ideologic libera- mecanism politic capabil de autoreglare, de
lismul, deşi acesta încă nu se cristalizase deschidere treptată spre masele populare
într-o doctrină de sine stătătoare şi mai ales susţinute de presă şi de reuniuni politice în
nu era grefată pe existenţa şi acţiunea unui raport cu gradul acestora de dezvoltare eco-
partid politic. O dată cu împlinirea acestui nomică şi maturizare politică şi intelectuală.
major act, înceta şi existenţa partidei na- Lupta pentru a ajunge la guvernare a
ţionale, grupările politice refăcându-se în determinat unificarea grupărilor politice li-
funcţie de doctrina şi interesele social-eco- berale şi conservatoare în partide moderne
nomice ale aderenţilor lor. Conturarea unor puternice care să poată să-şi pună în aplicare
forţe politice şi guvernarea în concordanţă programele.
cu opiniile acestora a fost una dintre cu-
ceririle importante ale noului regim instalat Crearea Partidului aţional Liberal
odată cu constituirea statului naţional. Din Constituirea unui partid politic din toate
acest moment se deschidea o nouă epocă fracţiunile liberale (radicali, moderaţi, cen-
în istoria politică a României, aceea a gu- trişti, fracţionişti) era rezultatul unui proces
vernării cu concursul partidelor politice. îndelungat de clarificare programatică, dar
În timpul domniei lui Al. I. Cuza în şi din necesitatea combaterii în comun a
structura politică au existat, pe de o parte adversarilor politici, pentru a ajunge la pu-
„vechiul partid conservator” moştenitor al tere. În perioada guvernării conservatoare
privilegiilor, al tradiţiilor regulamentare, iar din 1871 până în 1876 grupările liberale şi-
pe de altă parte „partidul cel nou liberal” au intensificat activitatea în direcţia consti-
care acţiona în numele naţiunii, cerea pentru tuirii de structuri organizatorice în cele mai
aceasta „egalitatea înaintea legilor, a me- importante oraşe ale ţării. Astfel, radicalii
126
ISTORIE POLITICĂ
înfiinţează la 25 sept. 1871, Clubul Uniu- ternic nucleu radical, pe organizaţiile şi struc-
nea liberală din Bucureşti. Cluburi similare turile formate anterior de C.A. Rosetti şi
au fost create ulterior şi în oraşele: Ploieşti, I.C. Brătianu20.
Craiova, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Brăila şi Înfiinţarea Partidului Naţional Liberal
Dorohoi, ceea ce permitea liberalilor radi- a constituit un moment important pentru
cali să propună la 29 aprilie 1872 unirea evoluţia pe linia democratică a vieţii po-
oamenilor politici de aceeaşi convingere litice româneşti, a doctrinei liberale. Întreaga
într-o Uniune liberală16. dezvoltare a societăţii româneşti până la
Alegerile parlamentare din 1875 au primul război mondial, dar şi după aceea s-
constituit un moment decisiv în cadru a aflat sub influenţa liberalismului.
acţiunii de unificare a grupărilor liberale, O dată constituit P.N.L. militează pentru
în vederea înlăturării guvernului conservator. aducerea la cârma ţării a unui guvern de
Nereuşind să-şi asigure o preponderenţă în orientare politică liberală pentru a putea
corpurile legiuitoare rămân în opoziţie con- transpune în viaţă programul de guvernare
centrându-se în vederea realizării unui par- care cuprindea: dreptul cetăţenilor şi al
tid politic puternic. La 24 mai 1875, frun- grupurilor sociale şi politice de a-şi exer-
taşi ai diferitelor formaţiuni politice – I.C. cita libertăţile fundamentale, afirmarea lega-
Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, lităţii, sprijinirea corpurilor legiuitoare, po-
G. Vernescu, A.G. Golescu, revenit şi el în litică externă paşnică bazată pe respectul
sânul curentului liberal, cărora li se adaugă tratatelor internaţionale, prin care să se asi-
şi conservatorul disident M.C. Epureanu – gure independenţa şi neutralitatea ţării, or-
făceau legământ să acţioneze laolaltă pentru dine în economie şi în finanţe, îmbunătă-
triumful principiilor liberale17. Ei fac şi pa- ţirea soartei ţăranilor, protejarea comerţului
sul decisiv pecetluind alianţa parlamen- şi industriei, apărarea bisericii şi consoli-
tară printr-o reuniune ţinută în casa din darea şcolii, întărirea justiţiei şi dezvoltarea
strada Ene, proprietatea maiorului englez prin intermediul ei a respectului faţă de
Lakeman, stabilit definitiv în România şi lege, eliminarea ingerinţei administrative şi
cunoscut sub numele de Mazar-paşa, hotă- introducerea unei ordini de moralitate şi
rând constituirea Partidului Naţional Liberal18. probitate, organizarea judiciară a forţelor
La 4 iunie 1875, ziarul „Alegătorul liber” militare menite a apăra hotarele şi neutra-
publica programul partidului care cuprin- litatea României21. Liberalii propunându-şi
dea o serie de principii social economice şi să lichideze stagnarea înregistrată în toate
politice19, iar o zi mai târziu, la 5 iunie 1875, ramurile economice urmărind în principal
„Românul” publica lista cu numele celor stimularea „forţelor naţionale interne” ale
25 de membri constituiţi în Comitetul co- naţiunii fiind promotorii „naţionalismului
ordonator care era organul conducător al economic” după conceptul „prin noi înşine”.
partidului: V. Avramescu, D. Berindei, Pană Deviza liberalilor „prin noi înşine”, simbo-
Buescu, I.C. Brătianu, D. Brătianu, dr. Nae liza programul unei burghezii în plin pro-
Calinderu, Dimitrie Cariagdi, I. Câmpineanu, gres de afirmare, conştientă că întărirea
M.C. Epureanu, N. Fleva, M. Kogălniceanu, forţei sale politice depindea de consoli-
Al. Lupescu, C. Noeu, Remus Opran, Pache darea întregii economii, obiectiv realizabil,
Protopopescu, C.A. Rosetii, E. Stătescu, D.A. în primul rând, prin eforturi proprii. Deviza
Sturdza, George Vernescu, M. Ferichide, „prin noi înşine” a fost exprimată înainte de
Ion Ghica, A.G. Golescu, D. Giani. Deşi 1877, iar după cucerirea independenţei de
cuprindea toate nuanţele, Partidul Naţional stat, ea a devenit leitmotivul doctrinei libe-
Liberal se baza în primul rând pe un pu- rale şi o armă politică împotriva conserva-
127
ISTORIE POLITICĂ
torilor. Îndreptându-şi atenţia spre ţărăni- Tot din P.N.L. s-a constituit şi Partidul
me, constatând starea materială şi morală Liberalilor Moderaţi în ianuarie 1878 dar
deplorabilă a acesteia, apreciau că dacă nu care nu a avut aderenţi şi s-a unit cu con-
vor fi luate măsuri economice energice în servatorii în 1884.
favoarea ei, România, care avusese de re- Ca şi în cazul societăţilor europene şi
zolvat „o chestiune rurală”, va fi în curând în cea românească, liberalismul a fost pro-
confruntată cu „o chestiune socială”22. dusul dezvoltării fireşti a capitalismului şi
Burghezia română, constituită din seg- a clasei sale-burghezia, a luptei antifeudale
mente sociale eterogene şi divizată sub as- iniţiate, organizate şi conduse de către aceasta.
pectul intereselor economice, a făcut ca
nici doctrina sa politică liberală să nu fie ote
1
Ştefan Zeletin „Seoliberalismul”, Bucureşti, 1927, p.
omogenă. Cele două nuanţe ale liberalis- 72.
2
mului apărute în 1848 şi exprimate prin Angela Banciu, Istoria vieţii constituţionale în
orientarea radical democrată şi cea mode- România (1866-1991), Bucureşti, 1996, p. 22.
3
Constituţia Cărvunarilor din 13 septembrie 1822,
rată se perpetuează şi vor fi transferate şi în Bucureşti 1898.
interiorul activităţii partidului. 4
A.D. Xenopol, Primul proiect de Constituţie a
În momentele grele pentru ţară liberalii Moldovei din 1822. Originile partidului con-servator şi a
celui liberal, Bucureşti 1898, p. 45.
au ştiut să treacă peste disensiuni dându-şi 5
D.V. Barnoschi, Originile democraţiei române,
mâna pentru rezolvarea problemelor. Rolul Cărvunarii. Constituţia Moldovei de la 1822, Iaşi, 1922,
decisiv al P.N.L. în obţinerea independen- p. 295
6
ţei ţării în 1877 a contribuit la întărirea po- „Curierul Principatelor Unite” din 28 mai 1889.
7
Ştefan Zeletin, op. cit., p. 75.
ziţiilor partidului, în rândurile sale înscriindu- 8
Istoria Parlamentului şi a vieţii parlamentare din
se numeroase elemente din toate straturile România până în 1918, Bucureşti, 1983, p. 26 şi urm.
9
societăţii, interesate în dezvoltarea economică Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în
România, Bucureşti, p. 47.
a României. Partidul Naţional Liberal a avut 10
A.D. Xenopol, Istoria partidelor politice în România.
cea mai bogată activitate politică şi legisla- De la origini până în 1866, vol. I, 1-2, Bucureşti, 1910,
tivă în comparaţie cu celelalte partide mo- p. 193.
11
derne din România, aflându-se, şi cel mai mult G. Jane, Mişcarea revoluţionară de la 1840 din Ţara
Românească, preludiu al revoluţiei de la 1848, în S.
la guvernare. Liberalismul s-a preocupat de Bălcescu, ed. II, Bucureşti, 1977, p. 139-219.
12
promovarea şi realizarea unor drepturi şi li- Apostol Stan, Revoluţia română de la 1848. Solida-
bertăţi democratice necesare atât afirmării ritate şi unitate naţională, Bucureşti, 1987, p. 342-345.
13
Emanoil Chinezu, Adevărul asupra căderei
propriei sale clase-burghezia, dar şi cerinţelor ministrului Brătianu sau liberalismul şi istoria lui în
impuse de noua dezvolatre socială a ţării23. România, Bucureşti, 1873, p. 313.
14
Din Partidul Naţional-Liberal s-a des- Apostol Stan, Grupări şi curente politice în România
între Unire şi Independenţă (1859-1877), Bucureşti,
prins în noiembrie 1885, Partidul Liberal 1979, p. 53.
Democrat, condus de Dumitru Brătianu, care 15
„Monitorul Oficial”, nr. 142 din 01 iulie 1866.
16
în perioada 1885-1888 a fost forţa politică 17
Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 166.
cea mai activă din opoziţie, contribuind cel „Românul” an XIX, 1975, p. 484, 487.
18
Apostol Stan, op. cit., p. 410-411, Apostol Stan,
mai mult la căderea guvernului I.C. Brătianu. Mircea Iosa, op. cit., p. 167.
S-a destrămat 1890 când s-a unit din nou 19
„Alegătorul liber”, an. I, nr. 49, 1875, p. 1.
20
cu P.N.L. Nemulţumit de conducerea lui Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 168.
21
Ibidem, p. 174.
I.C. Brătianu, George Vernescu înfiinţează 22
I.C. Brătianu, Discursuri, scrisori, acte şi docu-mente,
la 10 ianuarie 1880 Partidul Liberalilor Sinceri vol. II, partea a I-a, Bucureşti, 1912, p. 115.
23
care în 1884 s-a unit cu Partidul Conser- A. Piţurcă, Doctrine politice – Liberalismul şi
vator, formând Partidul Liberal-Conservator. conservatorismul, Craiova, 1997, p.132.
128
I STORIE P OLITICĂ
RelaŃiile politico-diplomatice româno-italiene în

perioada 1866-1880 în lumina documentelor
diplomatice
Ionuţ ŞERBA
Abstract: The article insists over the evolution of the political and
diplomatical relations between Romania and Italy during the period 1866-
1880, presenting some major events: the Romanian recognition of the
unification of Italy, the establishment of the Italian capital at Rome and the
diplomatic efforts of Italy for recognition of the Romanian independence.
Keywords: international relations, recognition, alliance, friendship, diplomacy.
L
a începutul celei de a II-a jumătăţi a tuie un regat al Italiei centrale, condus de
secolului al XIX-lea lupta italie- un suveran ce urma să fie desemnat; Italia
nilor pentru unitate şi eliberarea de meridională urma să-şi păstreze unitatea şi
sub dominaţia austriacă era încă în plină graniţele, dar schimbându-se dinastia domni-
desfăşurare. După Războiul Crimeei la care toare (Napoleon se gândea poate la fiul lui
Piemontul a participat cu o armată împo- Joachim Murat). Aceste trei state italiene
triva Rusiei pentru a câştiga simpatia Marii urmau să formeze, în sfârşit, o confederaţie
Britanii şi Franţei, fapt ce i-a adus şi un loc sub preşedenţia papei1.
la conferinţa de pace de la Paris din 1856, Tratatul secret din 29 ianuarie 1859 dintre
a urmat întâlnirea secretă de la Plombières Franţa şi Piemont, prevedea doar consti-
din 20-21 iulie 1858 dintre Împăratul francez tuirea regatului Italiei de Sus sub monarhia
Napoleon al III-lea şi primul ministru pie- de Savoia şi cedarea Nisei şi Savoiei către
montez Camillo Benso di Cavour. Principalul Franţa. Aceste acorduri au fost consfinţite
subiect al acestei întâlniri era sprijinirea prin căsătoria principesei Clotilda, fiica lui
Piemontului de către Franţa într-un război Victor Emanuel, cu prinţul Jérôme Bonaparte
ne-revoluţionar împotriva Austriei. la 30 ianuarie 18592.
La această întâlnire secretă au fost Napoleon insistase ca Austria să apară
puse bazele viitoarei alianţe franco-pie- ca agresor pentru a nu alarma celelalte mari
monteze şi ale oraganizării peninsulei în puteri şi pentru a o putea izola astfel încât
cazul victoriei. Piemontul urma să cedeze aceasta să fie singurul oponent al Franţei şi
Franţei Nisa şi Savoia şi să obţină întreaga Piemontului în acest război.
Italie de nord de dincoace de Apenini; teri- Dorinţa lui Napoleon şi a lui Cavour
toriile Italiei centrale, cu excepţia Romei şi se va materializa în 19 aprilie 1859 când,
a regiunii înconjurătoare, trebuiau să consti- Austria a dat un ultimatum cerând demobi-
129
ISTORIE POLITICĂ
Ionuț Șerban
lizarea unilaterală în Piemont. Austria, având de la Magenta a deschis porţile Milanului,

mobilizată o mare armată în nordul Italiei unde cei doi suverani şi-au făcut intrarea la
pentru care nu îşi putea permite cheltuieli 8 iunie, fiind primiţi cu urale de bucurie
de lungă durată, dar nici nu îşi putea per- din partea populaţiei, în timp ce trupele
mite demobilizarea ei în timp ce Piemontul austriece se retrăgeau în ordine în Quadri-
avea încă o armată gata de război, a decis lateral9 asigurate de ariergardă, aceasta din
trimiterea utimatumului3. Acest ultimatum urmă fiind la rândul său respinsă într-o con-
nu a avut însă rezultatul scontat, Cavour fruntare sângeroasă la Melegnano la 8 iunie
răspunzând că Piemontul nu se va supune 185910.
acestui ultimatum, în timp ce Victor Emanuel Între timp, Gribaldi acţionând în extre-
a dat o proclamaţie în care cerea poporului ma stângă a aliaţilor, l-a respins pe mare-
Italiei să lupte alături de Piemont pentru şalul Urban la Varese şi San Fermo la 26,
independenţa întregii naţiuni4. respectiv 27 mai 1859, ocupând Como, şi după
La 29 aprilie 1859 au început ostili- Magenta, Bergamo şi Brescia11.
tăţile, iar operaţiile militare au luat repede Războiul şi victoriile aliaţilor au avut
un curs favorabil pentru armata franco-pie- ca rezultat imediat căderea guvernelor din
monteză. Deşi începutul războiului a fost Toscana şi Emilia. În Toscana, o demons-
marcat de haos şi confuzie, lui Napoleon traţie patriotică ostilă îl face pe Marele
fiindu-i necesare mai multe zile pentru a Duce să părăsească fără rezistenţă Florenţa
declara război Austriei, abia pe 3 mai şi Marele Ducat la 27 aprilie 1859, fapt ce
Franţa declara război Austriei, iar apoi a a dus la constituirea unui guvern provi-
avut nevoie de timp pentru a-şi transporta zoriu sub protectoratul lui Victor Emanuel
armata în Italia, pe uscat şi pe mare5, al II-lea12.
aportul armatei franceze s-a dovedit totuşi După victoria de la Magenta, Francisc
hotărâtor în acest conflict de scurtă durată. al V-lea se refugiază la Mantova, iar un guvern
Austriecii, comandaţi de generalul Gyulai, provizoriu proclamă anexiunea Modenei la
au trecut Ticino, la 29 aprilie, pentru a zdrobi Piemont, anexiune încuviinţată de Victor
Piemontul înainte de sosirea trupelor fran- Emanuel al II-lea, fiind vorba de a alunga
ceze, însă acţiunile lor se dovedesc lente şi un suveran care trimisese trupele sale în aju-
lipsite de coordonare6. torul Austriei. La puţin timp, guvernator al
Sosirea a 100.000 de francezi, coman- Modenei a fost numit Luigi Carlo Farini13.
daţi de însuşi Napoleon al III-lea, a dus la Tot succesele aliaţilor au determinat şi
victoriile franco-sarde de la Montebello, la îndepărtarea Ducesei de Parma şi procla-
20 mai 1859, şi Palestro, la 30-31 mai marea anexiunii ducatului la Piemont. Aceeaşi
1859, opunându-se unei presupuse înain- soartă a avut-o şi Bologna, unde la 12 iunie
tări imnamice spre Piacenza, în timp ce o demonstraţie organizată de Societatea na-
grosul armatei aliate trecea în nord Ticino7. ţională l-a determinat pe cardinalul delegat
După ce şi-a dat seama de manevrele Milesi să abandoneze oraşul. Toate aceste
armatei franco-sarde, generalul Gyulai a evenimente au determinat părăsirea Piacenzei
încercat interceptarea acesteia. Întâlnirea şi a Romagnei de către austrieci.
celor două armate are loc la Magenta la 4 Soarta acestor mişcări revoluţionare
iunie 1859 unde se va desfăşura una dintre din Italia Centrală depindea acum de soarta
cele mai sângeroase bătălii din cadrul războiului. Armatele austriece regrupăndu-
acestui conflict. Victoria de partea aliaţilor se chiar sub comanda lui Franz Joseph şi
este decisă de sosirea mareşalului francez având ca şef de stat major pe generalul
Mac-Mahon8. Succesul armatei franceze Hess, au ocupat înălţimile de la Solferino
130
ISTORIE POLITICĂ
Relațiile politico-diplomatice româno-italiene în perioada 1866-1880...
şi San Martino. După o sângeroasă con- Romagna, Modena şi Parma în frunte cu

fruntare, la 24 iunie 1859, armatele fran- Manfredo Fanti secondat de Garibaldi21.
ceze au ocupat Solferino, care reprezenta La 10 noiembrie 1859 se încheia la
poziţia cheie a armatelor austriece, iar pie- Zürich, între Franţa, Austria şi Sardinia, pacea
montezii au capturat San Martino14. care confirma prevederile armistiţiului de
Insuccesul pe care acest război îl avea la Villafranca, problema Italiei centrale fiind
în rândul opiniei publice din Franţa15, dar lăsată deoparte, pentru a fi rezolvată de un
şi mobilizarea armatei de către Prusia care congres european care ulterior nu s-a mai
ar fi putut veni în ajutorul Austriei16, pre- desfăşurat.
cum şi numeroasele mişcări revoluţionare Totuşi, Napolon al III-lea, care la Villafranca
care luaseră amploare în Italia centrală l-au se opusese categoric ca suveranii înlăturaţi
determinat pe Napoleon al III-lea să în- să fie readuşi la tron printr-o intervenţie
cheie un armistiţiu cu Austria. austriacă, se afla acum într-o situaţie destul
Astfel, deşi Veneţia nu fusese ocupată de delicată riscând să-i nemulţumească pe
aşa cu se plănuise la Plombières, la 11 iulie toţi: pe austrieci, care doreau reîntoarcerea
1859 Napoleon se întâlnea cu tânărul îm- Italiei la statu-quo, pe italieni, care consi-
părat al Austriei, Franz Joseph, la Villafranca deraseră acordurile de la Villafranca ca pe
pentru a decide condiţiile unui armistiţiu, fără o trădare, şi, nu în ultimul rând, pe fran-
a consulta nici un reprezentant al Piemontului17. cezi, care trebuiseră să renunţe la dobân-
Conform prevederilor armistiţiului de la direa Nisei şi a Savoiei. Revenirea lui Cavour
Villafranca, Lombardia cu excepţia fortă- la putere ca prim-ministru la 20 ianuarie
reţei de la Mantova era cedată Franţei care 1860 a rezolvat această situaţie extrem de
la rândul său o dădea Regelui Sardiniei; complicată şi neplăcută, negociind anexa-
Veneţia, care rămânea Austriei, urma să facă rea Toscanei şi Emiliei la Piemont şi ane-
parte dintr-o confederaţie de state italiene sub xarea Nisei şi Savoiei la Franţa, ambele acte
preşedenţia papei, iar suveranii Toscanei, realizate prin organizarea de plebiscite în
Modenei şi Parmei trebuiau restauraţi în teritoriile vizate22.
ducatele lor, deşi nu se specificase moda- La 11 şi 12 martie 1860 în Toscana şi
litatea de aplicare a acestei ultime preve- în noul stat Emilia, format din ducatele
deri, care de fapt nici nu s-a mai aplicat18. Modenei şi Parmei împreună cu Romagna,
Deşi Victor Emanuel al II-lea a fost s-au ţinut plebiscite pentru a vedea dacă
convins să accepte condiţiile armistiţiului, populaţia aprobă unirea cu Piemontul. Re-
Cavour şi-a prezentat, furios şi plin de zultatele au fost cele anticipate după cam-
amărăciune, demisia, iar sarcina formării paniile de propagandă activă desfăşurate
unui nou guvern a fost încredinţată de rege de guvernele provizorii23, votul aprobând
lui La Marmora19. anexiunile cu o majoritate zdrobitoare.
Guvernele provizorii instalate de Piemont Acelaşi deznodământ l-au avut şi ple-
în timpul războiului începuseră pregătirile biscitele ţinute la 15 şi respectiv 22 aprilie
pentru alegerea adunărilor. În Toscana, Modena 1860 la Nisa şi Savoia, majoritatea votând
şi Romagna adunările au votat, în august şi anexarea celor două provincii la Franţa.
septembrie, în favoarea alipirii la Piemont. Într-o notă trimisă în primăvara anului
Deşi Victor Emanuel şi miniştrii săi au ho- 1860 de Agentul şi Consulul General al
tărât să nu pună imediat în aplicare deci- Sardiniei în Principatele Unite, Cavalerul
ziile de anexiune, guvernele provizorii Annibal Strambio, către Ministrul Afacerilor
fiind lăsate în continuare în funcţie20, a fost Străine ale Moldovei la Iaşi, acesta din
constituită o ligă militară formată din Toscana, urmă era anunţat de primirea unei depeşe24
131
ISTORIE POLITICĂ
Ionuț Șerban
din partea primului ministru piemontez, ocuparea Gaetei de către trupele regale la
Contele de Cavour, pe care anterior o lă- 13 februarie 1861.
sase în copie şi Ministrului Afacerilor Dacă în primăvara anului 1859, în
Străine al Valahiei şi o trimitea acum şi momentul în care trupele franco-piemon-
acestuia la Iaşi, prin care guvernul Majestăţii teze au trecut Ticino, cineva ar fi făcut un
Sale Regele Sardiniei anunţa guvernului Alteţei pronostic afirmând că peste ceva mai mult
Sale Prinţului Domnitor anexiunea Provin- de un an întreaga peninsulă, cu excepţia
ciilor Emilia şi Toscana la statele Majestăţii regiunilor Veneto şi Lazio, va fi unificată,
Sale Regele Victor Emanuel al II-lea25. foarte puţini i-ar fi dat crezare, poate nici
Răspunsul din partea Ministerului Cavour însuşi. Şi totuşi, marele eveniment
Afacerilor Străine a venit prompt, la 25 a avut loc la 4 martie 1861, când Parla-
mai/7iunie 1860, prin nota numărul 1737 mentul piemontez, întrunit după căderea
adresată Agentului şi Consulului General Gaetei, ultima fortăreaţă bourbonică, a pro-
al Sardiniei în Principatele Unite, telegramă clamat solemn unificarea Italiei29.
din care reieşea „profunda admiraţie pentru După reunirea noului Parlament la
politica atât de fermă şi atât de naţională”26 Torino la 18 februarie 1861, la 28 februarie a
a guvernului piemontez. fost aprobată de către Senat şi la 14 martie
Între timp, în sudul Italiei începea, în de către Cameră legea prin care: „Regele
mai 1860, „expediţia celor o mie” sub con- Victor Emanuel al II-lea ia pentru el şi pentru
ducerea lui Garibaldi, care la 11 mai de- succesorii săi titlul de Rege al Italiei”30.
barca la Marsala, iar la 15 mai obţinea o Această lege prin care Victor Emanuel al
primă vitorie la Calatafimi. La 30 mai 1860 II-lea devenea „rege al Italiei prin bună-
Gribaldi pune stăpânire pe Palermo, iar voinţa lui Dumnezeu şi prin voinţa naţiunii”31
prin victoria de la 20 iulie de la Milazzo a fost sancţionată de acesta la 17 martie 1861.
Sicilia era complet eliberată. La puţin timp după ce Victor Emanuel
La 7 septembrie 1860 Garibaldi îşi făcea al II-lea al Sardiniei devenea Victor Emanuel
intrarea triumfală în Neapole, iar la 11 sep- al II-lea al Italiei, Agentul şi Consulul Ge-
tembrie armatele piemonteze ocupară Marche neral al Italiei în Principatele Unite, Cavalerul
şi Umbria. La 14 septembrie 1860 era ocu- Strambio, trimitea o notă identică atât Mi-
pată Perugia, iar la 29 septembrie se pre- nistrului Afacerilor Străine al Moldovei Cezar
dase Ancona, după bombardamentele flotei Bolliac, cât şi celui al Valahiei C.C. Filipescu,
sarde27. prin care le aducea la cunoştiinţă faptul că
La 11 octombrie Cavour obţinea asen- la 17 martie 1861 a fost sancţionată şi pro-
timentul Parlamentului pentru organizarea mulgată legea în virtutea căreia majestatea
în Sicilia şi în sud plebiscite pentru ane- sa Regele Victor Emanuel al II-lea devenea
xiune asemănătoare cu cele din Emilia şi rege al Italiei32.
Toscana. Plebiscitele au avut loc pe 21 Răspunsurile celor doi miniştri din 27
octombrie şi s-au încheiat atât în sud, cât şi martie 1861 pentru Moldova şi 29 martie
în Sicilia cu o majoritate aproape absolută pentru Valahia, prin care prinţul Al. I. Cuza
în favoarea anexării28. Plebiscite asemănă- recunoştea actul de la 17 martie, conţineau
toare au avut loc şi pentru alipirea Umbriei cuvinte de laudă şi simpatie faţă de reali-
şi a ducatului Marche în noiembrie 1860 zările „unei naţiuni cu care România se gă-
cu rezultate aproape identice. seşte din ce în ce mai mândră de a avea o
După intrarea triumfală a lui Victor comunitate de origine şi o reciprocitate de
Emanuel al II-lea alături de Garibaldi la 7 simpatii”33 şi de care este „constant aso-
noiembrie în Napoli războiul lua sfârşit prin
132
ISTORIE POLITICĂ
ciată cu inima şi gândirea la fiecare succes Paris, care a fost scena unor îndelungate
obţinut”34. dezbateri cauzate, în principal de propu-
Ca urmare a notelor mai sus amintite, nerea de unire deplină a Principatelor sub
la 24 martie 1861 erau trimise note către un domn pământean. Această propunere a
titularii următoarelor ministere: de Interne, întâmpinat opoziţia înverşunata a Austriei
de Finanţe, Cultelor, de Justiţie şi de Război și Turciei. Anglia adopta în continuare linia
prin care aceştia erau înştiinţaţi în legătură conservării integrităţii Imperiului Otoman,
cu actul de la 17 martie35. conform compromisului de la Osborne, în
De asemenea la 16 august 1861 Con- timp ce Franţa, prin vocea contelui Walewski,
sulul General al Majestăţii Sale regele Olandei ministrul de externe, accepta unirea formală.
în Principatele Unite trimitea o notă Mi- Actul final al Conferinței a fost Convenția
nistrului Afacerilor Străine la Bucureşti prin din 7/19 august 1858, care a înlocuit
care îl anunţa că la 10 august regele Olandei Regulamentele Organice şi Convenția de
recunoscuse titlul de rege al Italiei lui Victor la Balta Liman. În privința instituțiilor interne,
Emanuel al II-lea36. Convenţia a prevăzut o unire parţială a Prin-
Recunoaşterea regelui Sardiniei Victor cipatelor sub denumirea de Principatele
Emanuel al II-lea ca rege al Italiei s-a reali- Unite ale Moldovei şi Valahiei, cu doi dom-
zat treptat, deşi, vestea unităţii italiene a nitori, două guverne şi două Adunări legi-
surprins poate pe unii, a nemulţumit poate slative, dar şi cu o serie de instituţii co-
pe alţii, însă pe cei mai mulţi i-a bucurat, mune în plan legislativ şi judecătoresc pre-
dându-le speranţa că într-o zi vestea inde- cum Comisia Centrală de la Focşani şi
pendenţei şi unităţii proprii va avea poate Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.
un ecou asemănător. Statutul internaţional al Principatelor era
Procesul de unificare al Italiei nu a luat definit de Tratatul de la Paris care stipula
sfârşit aici, însă pasul decisiv fusese făcut existența suzeranităţii Porţii. Aceasta dădea
în primăvara anului 1861 prin crearea unui investitura Domnilor și percepea un tribut
regat unit sub conducerea unui singur su- anual, fixat la 1.500.000 lei pentru Moldova
veran, Victor Emanuel al II-lea, care ală- şi 2.500.000 lei pentru Ţara Românească.
turi de marele om politic, Contele de Cavour În schimb, Poarta trebuia să respecte
a avut aportul decisiv în realizarea idea- deplina autonomie internă a Principatelor.
lului unei Italii unite Domnul era ales pe viaţă de Aduna-
Pentru Principatele Române, Moldova rea Electivă, din fiecare Principat. Condi-
şi Ţara Românească, aflate după tratatul de ţiile pentru candidatul la domnie erau:
la Paris din 1856 sub suzeranitate otomană vârsta minima de 35 de ani, să fie născut
şi sub garanţia colectivă a celor şapte pu- român (moldovean sau muntean), să aibă
teri europene, s-a luat decizia convocării un venit anual de 3000 de galbeni; să fi
unor Adunări Ad-hoc, care să organizeze ocupat funcţii publice timp de 10 ani sau
consultarea populaţiei în privinşa Unirii. să fi fost deputat.
Adunările ad-hoc au adoptat două rezoluţii Pe plan extern, Principatele intrau sub
identice în formă și conținut. Acestea au garanţia colectivă a Marilor Puteri, trata-
devenit obiectul dezbaterilor în cadrul Co- tele internaţionale ale Turciei cu alte puteri
misiei europene a Puterilor Garante, care, fiind aplicabile Principatelor atâta timp cât
la începutul anului 1858, a alcătuit un ra- “imunităţile lor” nu erau încălcate.
port de sinteză comunicat guvernelor acestora. Între 1859 şi 1866, Principatele Române
Principala consecință a fost convocarea în Moldova şi Ţara Românească au fost unite
lunile mai-august 1858 a Conferinţei de la sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ales
133
ISTORIE POLITICĂ
Ionuț Șerban
succesiv ca domnitor la 5 şi 24 ianuarie din punctul de vedere al relaţiilor Romei

1859. Factorii de decizie de la Iaşi şi cu Statul Italian42. Fiica lui Victor Emanuel
Bucureşti au decis să interpreteze Con- căsătorindu-se cu vărul lui Napoleon III,
venţia de la Paris, realizând o uniune „de Regele italian era tentat să intervină în
facto”, care, cel puţin pe timpul vieţii lui conflictul franco-prusian declanşat în 1870.
Cuza, a fost recunoscută începând cu 24 Deoarece guvernul italian nu i-a dat auto-
ianuarie 1862. rizaţia de a interveni, Regele a trebuit să
Domnitorul A.I. Cuza a întreprins nu- rămână neutru, însă, trebuia să profite de re-
meroase reforme, până la detronarea sa din tragerea trupelor franceze pentru a întregi
11 februarie 1866, când s-a decis aducerea apărarea franceză43.
unui principe străin, în persoana prinţului Înfrângerea lui Napoleon III la Sedan,
Carol de Hohenzollern, care a venit la la 1 septembrie 1870, a lăsat rezolvarea
Bucureşti la 10 mai 1866. „problemei romane” la discreţia italienilor.
Anul 1866 a reprezentat un an foarte La 8 septembrie 1870, Victor Emanuel îi
important pentru procesul de Unificare al solicita Papei rezolvarea pe cale amiabilă a
Italiei. Italia încheiase un acord secret cu „problemei romane” oferindu-i libertatea
Prusia prin care acesta îi oferea, în cazul religioasă în schimbul renunţării de către
unei victorii prusace, Veneţia în schimbul Papă la dreptul de patrimoniu. Refuzul
suportului militar italian37. Napoleon al III- Papei a atras riposta în forţă a italienilor,
lea urmărea acelaşi lucru în cazul unei care aveau pregătită să intervină o forţă de
victorii austiece. Franţa încheiase un acord 60000 de soldaţi. După ce au realizat o
secret cu Austria38, care îi permitea să ia breşă în zidul lui Aurelian care protejase
Veneţia pe care o putea ceda italienilor. În Roma timp de două milenii, trupele ita-
1854, Napoleon III a lăsat întredeschisă liene au pătruns în oraş la 20 septembrie
posibilitatea cedării Principatelor Române 1870. Unitatea italiei fiind desăvârşită, în
(Ţara Românească şi Moldova) către Austria39. octombrie 1870, un plebiscit a hotărât ca
Italia, a fost înfrântă la Custozza (bătălie Roma să devină oficial capitala Italiei,
terestră) şi Lisa (bătălie navală), dar prin reluarea raporturilor oficiale cu Papa
înfrângerea Austriei la Königgratz şi prin producându-se abia în 192944.
abilul joc politic al lui Napoleon III, Italia Etapele constituirii Italiei moderne au
a putut obţine Veneţia40. fost salutate cu simpatie de români după
Unificare Italiei era aproape completă, cum am văzut în capitolul de mai sus. La
numai Roma fiind acum în afara graniţelor 5/17 februarie 1871, Reprezentanţa naţională
Italiei. Roma era după 747, centrul Papa- română a votat o adresă de felicitare pentru
lităţii. După 1849 integritatea teritorială a Parlamentul Italiei cu ocazia deciziei de a
Statului Papal era asigurată de trupele transfera capitala de la Torino la Roma45.
franceze. Camillio Benso di Cavour în martie Prezentată Ministerului Afacerilor Străine
1861, cu puţin timp înainte de moartea sa al României la 26 februarie 187146 acesta a
neaşteptată a încercat să negocieze cu Papa dispus trimiterea adresei în Italia la 27
Pius al IX-lea dar după acea nimeni nu a februarie/11 martie 1871. Ea conţinea
mai reluat tratativele. La 3 noiembrie aprecieri deosebit de importante privitoare
1867, la Mentana, Giuseppe Garibaldi a la importanţa incontestabilă a relaţiilor româno-
încercat fără succes să cucerească Roma italiene: „Guvernul nostru este fericit să
întrucât trupele franceze au reusit să apere devină intermediarul unei colaborări de un
Cetatea Eternă41. După 1870, Regele Victor caracter atât de nobil şi se asociază votului
Emanuel a reluat negocierile cu Statul Papal Adunării Române mărturie incontestabilă
134
ISTORIE POLITICĂ
din care reiese profundul sentiment de pierea între cele două state latine53. Perioada
simpatie care uneşte cele două naţiuni cu care a urmat a dus la o răcire a relaţiilor
acelaşi nume”47. politico-diplomatice româno-italiene.
Răspunsul italienilor a sosit la 18/30 Deși anterior izbucnirii Crizei Orien-
mai 1871 mulţumind românilor pentru de- tale în 1875, Italia s-a arătat rezervată faţă
mersul lor care denota o mare simpatie48. de încercările României de a obţine inde-
Preşedinţia Consiliului de Miniştri Român pendenţa pe cale diplomatică deoarece gu-
a fost informată asupra trimiterii adresei de vernul italian era interesat în menţinerea
felicitare la 20 mai 1871. Astfel, Preşe- integrităţii Imperiului otoman, pentru a îm-
dintele a fost rugat să transmită Adunării piedica extinderea Austro-Ungariei în Balcani,
României răspunsul italienilor49. dar şi pentru că Italia nu își putea permite o
Preşedinţia Consiliului de Miniştri român poziție contrară marilor puteri din vestul
confirmă primirea şi trimiterea adresei de Europei dacă dorea să rămână „noua ga-
răspuns din partea Senatului şi Adunării ranţie de pace şi de linişte a Europei”,
Deputaţilor Italiei şi roagă Ministerul Afa- conform spuselor lui Depretis54, înaintea
cerilor Străine să răspundă reprezentantului Congresului de la Berlin şi în timpul des-
Guvernului Majestăţii Sale Regelui Italiei50. făşurării acestuia, Italia a pledat cauza
Oficial, Roma a devenit capitala Italiei României.
la 1 iulie 1871. Atitudinea românilor n-a Merită totuși menţionate, pentru această
rămas fără efect în Italia, deoarece la 21 perioadă, deschiderea Agenţiei diploma-
aprilie 1879 cu ocazia unui banchet „cu tice a Regatului Italiei la Bucureşti la 16/28
ceva mai multă pompă decât în trecut” martie 1873 și a Agenţiei diplomatice a
oferit de către Primarul capitalei, Prinţul României la Roma. Cei care au ocupat
Ruspoli, în timpul sărbătorilor oraşului (se postul de agent diplomatic ai României la
celebrau 2632 de ani de la fondarea Romei, Roma au fost Petre P. Carp până în octom-
la 21 aprilie 753 a. Chr. - n.n.), alături de brie 1873 urmat fiind de C. Esărescu şi
ambasadorii şi şefii de misiuni diplomatice Vasile Gheorghian55.
se găsea un singur însărcinat cu afaceri, cel Din activitatea Agenției Diplomatice a
al României. Primarul motiva această ex- României la Roma menționăm: raportul
cepţie prin următoarele cuvinte: „în ochii trimis de titularul postului V. Gheorghian
municipalităţii reprezentantul României este la 25 ian 1876 către Ministrul Afacerilor
mai puţin străin decât alţi reprezentanţi”51. Străine, N. Ionescu, în care se prezintă starea
Sfârşitul secolului al XIX-lea a adus o generală a guvernului şi se comentează
serie de schimbări importante pe plan in- legea împotriva abuzurilor clerului56.
ternaţional, atât în cea ce priveşte raportul La 1/12 martie 1876, Agenţia Diplo-
de forţe cât şi relaţiile interstatale. Congresul matică a României la Roma, trimitea ra-
de Pace de la Berlin, desfăşurat în perioada portul cu nr. 252, relativ la problema mi-
1/13 iunie-1/13 iulie 1878 a fost unul din nisterului Minghetti, legată de răscumpă-
evenimentele cu o deosebită influenţă asu- rarea căilor ferate de către stat57 urmat de
pra acestor schimbări. un alt raport din 10/22 martie 1876 care
Urmările acestui congres au dus la consemna faptul că până la urmă statul nu
strângerea relaţiilor româno-italiene, aşa va dori decât liniile din Italia de Nord, cu
cum, anterior, implicarea generaţiilor pa- importanţă strategică58.
şoptiste din cele două ţări52, după revoluţia La 23 martie 1876, agentul Romaniei
de la 1848, în crearea statului modern ro- la Roma, Esarcu, trimitea raportul cu nr.
mân şi în unificarea Italiei au dus la apro- 106, raport ce releva componenţa Guvernului
135
ISTORIE POLITICĂ
Ionuț Șerban
Italian care depusese jurământul, guvern în turor locuitorilor ţării ce nu erau supuşi străini
întregime de stânga: Preşedinte şi la Finanţe (art. 44)61 şi rezolvarea favorabilă capita-
– Depretis, Interne – Nicotera, Instrucţie – lului străin în ceea ce priveşte chestiunea
Colto Coppino; Război – Mezzacojo; căilor ferate române. Deşi această ultimă
Marină – Bri; Lucrări publice – Zanardelli; condiţie nu apărea în textul tratatului, încă
agricultură – Delimitti; industrie și comerţ din aprilei 1878, Bismarck evidenţiase – în
– Majorana. Raportul mai făcea referire și timpul vizitei lui Ion C. Brătianu la Berlin
la ce iși propunea noul guvern, și anume: – necesitatea stringentă a soluţionării pro-
politică centralizatoare, liber-schimbistă, pa- blemei răscumpărării căilor ferate de către
cifică, dar cu extinderea dreptului de vot, statul român62. Toate acestea arătau că
respectul legii garanţiilor pontificale dar România, o țară mică și izolată politic,
împotriva clerului, răscumpărarea drumurilor putea deveni oricând o monedă de schimb
de fier din nord, şi Roma. Chestiunea me- în mâna Marilor Puteri care nu erau preo-
ridională rezervată. Orice discuţie era amâ- cupate decât de propriul câștig obținut adesea
nată pentru luna noiembrie59. prin sacrificarea acestor state mici.
Din Roma, la 17/29 martie 1879, Esarcu Deși un susținător fervent al deciziilor
îi scria Ministrului Afacerilor Străine Bălăceanu Marilor Puteri la Berlin, Italia nu a reuşit
un amplu raport referitor la situaţia internă să-şi atingă obiectivele, mai mut decât atât,
din Italia. În prima parte detaliază pro- pierdea chiar și posibilitatea de a se ex-
gramul intern al cabinetului Depretis. tinde colonial în Tunisia, Franța obținând
Era citată o formulă enunţată de către acordul de a-și impune dominația în regiune63.
Depretis: “Europa a înţeles că Italia este o Rezultatul Congresului de la Berlin era
nouă garanţie de pace şi de linişte. Rela- mulţumitor doar pentru Marile Puteri dar nu
ţiunile nostre cu Guvernele exteriore ne și pentru Italia și România. Drept urmare
vom sili a le conduce nu cu mai puţină relaţiile Italiei cu Austro-Ungaria se răcesc
prudenţă de cât aceia ce fu întrebuinţată începând cu anul 1880 şi, astfel, Italia era
de către antecesorii noştri: nu vom voi complet izolată, deoarece Germania şi Austro-
însă, nici vom putea uita că Italia ca să Ungaria au semnat la 7 octombrie 1879
obţie înaltul loc la care are drept şi care tratatul de alianţă care va pune, mai târziu,
nu-i prea este totdauna bucuros acordat, bazele Triplei Alianţe, iar Rusia se înţe-
trebuie să caute în simpatia popoarelor ci- lesese cu Puterile centrale şi semnaseră la
vilizate confirmaţia acelor asigurări ce deja 18 iunie 1881 reînnoirea alianţei celor trei
a obţinut de la consentimentul şi interesul împăraţi din 187364.
guvernelor”60. În cea ce priveşte România, după
Congresul de la Berlin, urmat de ade- Congresul de la Berlin, guvernul de la
rarea Italiei şi României la Tripla Alianţă Bucureşti a făcut eforturi deosebite pentru
au contribuit la sfârşitul secolului al XIX-lea la recunoaşterea internaţională a independenţei.
apropierea treptată a celor două ţări latine. În acest sens, pentru a se asigura ţării ran-
În urma încheierii lucrărilor Congresului gul ce i se cuvenea în Europa, ministrul de
de la Berlin şi semnării, unui tratat de pace, Externe – printr-o notă circulară de la 1/13
care modifica simţitor prevederile stipulate iulie 1878 adresată reprezentanţilor noştri
la San Stefano, România obţinea Dobrogea, diplomatici de la Paris, Roma, Viena, Berlin,
dar pierdea cele trei judeţe din sudul Basarabiei St. Petersburg şi Belgrad – socotea că este
în favoarea Rusiei (art. 45). Recunoaşterea oportun, în conformitate cu noul statut al
independenţei mai era condiţionată de României şi pe baza principiului recipro-
acordarea de drepturi civile şi politice tu- cităţii, a solicita respectivelor Cabinete să
136
ISTORIE POLITICĂ
accepte transformarea agenţiilor diplomatice ministru plenipotenţiar în persoana Contelui

şi a consulatelor generale de la Bucureşti Tornielli (decembrie 1879)69. Însă, datorită
în legaţii. Astfel, titularii acestora urmau să condiţiilor complementare impuse de Bismarck
aibă calitatea de trimişi extraordinari şi pentru recunoaşterea independenţei sale, şi
miniştri plenipotenţiari65. anume răscumpărarea de către statul ro-
Demersurile guvernului de la Bucureşti mân a căilor ferate de la Societatea Acţio-
au fost receptate diferit de Cabinetele euro- narilor germani, acţiune în care reuşise atra-
pene. Dacă diplomaţia de la Viena îi recu- gerea de partea sa a Cabinetelor de la Paris
noştea, încă din septembrie 1878, calitatea şi Londra, obiectivul României va fi atins
de trimis extraordinar şi ministru plenipo- abia la 8 februarie 1880, după ce printr-o
tenţiar lui Ion Bălăceanu, contele Hoyos fiind notă identică în conţinut, Germania, Anglia
şi el numit în aceeaşi calitate la Bucureşti tot şi Franţa recunoşteau după îndelungi
în septembie acelaşi an66, St. Petersburg-ul aşteptări şi numeroase obstacole şi sacrificii
urmându-i exemplul în noiembrie 1878 iar independenţa României.
Imperiul Otoman în decembrie 1878, mai
puţin fructuoase se vor dovedi demersurile ote
1
româneşti pe lângă Cabinetele de la Berlin, Giuliano Procacci, Istoria italienilor, Bucureşti,
Paris, Londra şi Roma. Editura Politică, 1975, p.342.
2
Dacă Berlinul aştepta indeplinirea exactă Ibidem; Luigi Salvatorelli, Sommario della
a prevederilor, legate de independenţa Storia d’Italia dai tempi preistorici ai nostri
României, din Tratatul de la 1/13 iulie 1878, giorni, seconda edizione migliorata e accresciuta,
Torino, Giulio Einaudi Editore, 1939, p. 592.
Cabinetul francez era nemulţumit de rit- 3
Andrina Stiles, Unificarea Italiei 1815-1870,
mul în care autărităţile române înţelegeu să Bucureşti, Editura All, 1998, p.44.
transpună în practică art. 44 din Tratat, re- 4
Ibidem.
feritor la egalitatea în drepturi civile şi poli- 5
Ibidem, p.45.
tice a străinilor de alt rit decât cel creştin67. 6
Luigi Salvatorelli, op. cit.,p. 593.
7
Guvernul britanic, la insistenţele can- Ibidem.
8
celarului Bismarck, va întârzia înaintarea Ibidem.
9
scrisorilor de acreditare ale trimisului ex- Quadrilater[al]-ul Lombard – nume dat în sec.
traordinar şi ministru plenipotenţiar la Bucureşti, XIX celor patru fortăreţe austriece din Peschiera,
William A. White, până în februarie 1880. Verona, Mantova şi Legnano, în Lombardia.
10
Urmând atitudinea celorlalte trei mari pu- 11
Ibidem, p. 593-594.
teri, Italia va proceda la fel cu scrisorile de 12
Ibidem, p. 594.
acreditare ale lui Fava68. 13
Ibidem.
Drept urmare, recunoşterea indepen- 14
Ibidem, p. 595.
denţei României de către Cabinetele de la 15
Ibidem.
16
Berlin, Paris, Londra şi Roma era condi- Andrina Stiles, op. cit., p. 45.
17
ţionată de rezolvarea clauzei referitoare la Ibidem.
18
acordarea de drepturi civile şi politice Ibidem, p. 45-46.
19
indiferent de religie. După revizuirea art. 7 Giuliano Procacci, op. cit., p. 343.
20
din Constituţia României şi acordarea na- Andrina Stiles, op. cit., p. 46.
21
turalizării individuale alături de una în bloc 22
Giuliano Procacci, op. cit., p. 343.
a peste 1000 de evrei, majoritatea acestora 23
Andrina Stiles, op. cit., p. 47.
participaseră la campania militară din 24
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în
1877-1878, Italia va recunoaşte indepen- continuare Arh. M.A.E.), fond Arhiva Istorică,
denţa României, trimiţând la Bucureşti un vol.261, f. 52.
137
ISTORIE POLITICĂ
Ionuț Șerban
25
Ibidem, f. 51. Institutului de Istorie Naţională Cluj”, nr. 6,
26
Ibidem, f. 47. 1931-1935, p. 421-442; Bianca Valota-Cavallotti,
27
Luigi Salvatorelli, op. cit.,p. 599. Risorgimento. Italia e Romania.1859-1879, Bucureşti,
28
Giuliano Procacci, op. cit., p. 346. Editura Anima, 1992.
29 53
Ibidem, p. 351. Vezi Dan Berindei, L’ecco nella stampa
30
Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol.261, f. liberal-radicale di Bucarest degli avvenimenti
42, 48. italiani dell’estate 1866, Trieste, 1967; Idem,
31
Luigi Salvatorelli, op. cit.,p. 600. La liberation de Rome reflétée dans la presse
32
Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol.261, f. progressiste de Bucarest (1870), în “Revue
42, 48. Roumaine d’Histoire”, 11, nr. 3/1972, p.439-
33
Ibidem, f. 50. 446; Paolo Gianfelici, L’unione dei Principati e
34
Ibidem, f. 43. l’opinione pubblica italiana, în „Anuarul Institutului
35
Ibidem, f. 49. de Istorie şi Arheologie A.D.Xenopol din Iaşi”,
36
Ibidem, f. 55. XVI, 1979, p.154-166.
37 54
Italia trebuia să declare război Austriei (n.n.) Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol. 262,
38
Franţa rămâne neutră în conflictul austro- dosar nr. 21 Roma/1879, fila 11 Arh. M.A.E.,
prusian (n.n.) fond Arhiva Istorică, vol. 262, dosar nr. 21
39
Keith Hitchins, Romanii 1774-1866, Editura Roma/1879, fila 10..
55
Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 345; T. W. Vezi Reprezentanţele diplomatice ale României,
Riker, The making of Romania, London , 1931, vol.I, Bucureşti, Editura Politică, 1967, p.239 şi
p. 39-40. R.V. Bossy, Politica externă a României între anii
40
Andrina Stiles, op.cit., p. 80-81. 1873-1880 privită de la agenţia diplomatică din
41
Giuliano Proccaci, op.cit., p. 358. Roma, Bucureşti, Cultura Naţională, 1928, p.1.
42
Luigi Salvatoreli, op.cit., p. 608. 56
Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol. 262,
43
Lucy Riall, op.cit., p. 132. dosar nr. 21 Roma/1876, filele 25-37.
44
Luigi Salvatoreli, op.cit., p. 609. 57
Ibidem, filele 4-5.
45
Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol. 261, 58
Ibidem, filele 6-7.
dosar nr. 51 Roma/1871, f. 71. 59
Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol. 262,
46
Ibidem, f. 70. dosar nr. 21 Roma/1879, fila 10.
47
Ibidem, f. 71. 60
Ibidem, fila 11.
48
Ibidem, f. 72. 61
Tractatul de Berlin urmat de Protocoalele
49
Ibidem, f. 74. Congresului, traducţiunea Ministerului Afacerilor
50
Ibidem, f. 75. Străine, Bucureşti, Imprimeria Statului, 1878,
51
Arh. M.A.E., fond Arhiva Istorică, vol 262, pp. 70-72.
dosar nr. 21 Roma/1879, f. 124. 62
Sorin Liviu Damean, România şi Congresul
52
Vezi Dan Berindei, Garibaldi e i Romeni, în de Pace de la Berlin (1878), Bucureşti, Editura
Garibaldi generale della liberta, Roma 1984, Mica Valahie, 2005, p. 99.
p.313-330; Idem, Les Roumains et Giuseppe 63
Luigi Salvatorelli, op.cit., p. 620.
Mazzini, în “Revue Roumaine d’Histoire”, 24, 64
Ibidem.
nr.4/1985, p.313-323; R.V. Bossy, Primele 65
Sorin Liviu Damean, op. cit, p. 83-84.
legături diplomatice cu Piemontul, în “Convorbiri 66
Ibidem, p. 84; vezi şi Ion Bălăceanu, op. cit.,
Literare”, 58, nr. 10/1926, p.796-800; Ştefan p. 207.
Delureanu, I Romeni nel pensiero e nei programmi 67
Sorin Liviu Damean, op. cit, p. 85-86.
d’azione di Mazzini, în “Revue Roumaine 68
Ibidem, p. 86.
d’Histoire”, nr.24/1984, p.323-332; Idem, 69
Ibidem, p. 97.
Români alături de Garibaldi în marşul celor o
Mie, în „Revista de istorie”, 35, nr.10/1982, p.
1124-1138; Nicolae Iorga, Cavour et les Roumains,
în “Revue historique du Sud-Est européene”, 7,
nr.10-12/1930, p. 193-194; Alexandru Marcu,
O legiune italiană în Transilvania, în „Anuarul
138
I STORIE P OLITICĂ
Răspândirea creştinismului – între act politic şi

misiune sacră
Petre MOCAU
Abstract: The article presents the main historiographical theories over the
expansion of Christiansim in the Romanian space. The specialists could not
find a solution considering this action as a political act helped by a sacred
mission.
Keywords: Christianism, misionarism, martyrs, heresy.
R ăspândirea creştinismului în spaţiul

carpato-danubiano-pontic trebuie pusă
în legătură directă cu procesul de
romanizare. Pătruns în Dobrogea, conectată
de mai mult timp la circuitul cultural al An-
care se îndrepta spre stepele nord-pontice
împotriva sciţilor, “părintele istoriei” nota
că “geţii ştiu a se face nemuritori” graţie
învăţăturii zeului lor care se numea
Zalmoxis. Herodot sublinia că mai exista
tichităţii greco-romane, creştinismul s-a extins şi un alt zeu Gebeleizis, care stârnea fur-
graţie salbei de oraşe care au înflorit pe am- tuna, dacii onorându-l prin ţintirea norilor
bele maluri ale Dunării, pătrunzând până în cu săgeţi trase din arcurile războinicilor.
avanposturile din nordul Daciei Romane. Deşi, formal, Herodot, exprimând o părere
Istoricii au încercat să depisteze ele- personală, respingea ideea că Zalmoxis ar
mente care puteau permite rapid accep- fi fost discipol al lui Pytagoras, nu insista
tarea creştinismului încă din epoca inde- asupra originii lui Zalmoxis, şi, după ce a
pendenţei formaţiunilor politice geto-dace trecut în revistă baza ideologică a religiei
din primul secol al erei creştine. Astfel, ma- zalmoxiene (coborârea într-o peşteră subpă-
rele istoric Vasile Pârvan, în lucrarea sa mânteană şi revenirea în al treilea an), îşi
“Getica” nota: „spre deosebire de restul tra- continua cursul povestirii.
cilor, care erau politeişti „geţii se arată în Vasile Pârvan justifica henoteismul prin
credinţele lor henoteişti”1. faptul că Herodot, nu realizase că denu-
Această aserţiune se întemeia, în spe- mirile se refereau la acelaşi “Zeu suprem”:
cial, pe informaţiile provenite de la Herodot „Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume
(Istorii, III), care le preluase de la grecii propriu, ci doar de atribute explicative ale
din coloniile greceşti de pe ţărmul vestic al puterii sale, care era infinită şi ca atare şi
Mării Negre, pe care le vizitase cu ocazia atributele ar fi putut să fie oricât de un-
călătoriei sale în regiunea Pontului Euxin. meroase. Zamolxis e aproape exclusiv
Discutând “nesăbuirea” geţilor, care în 514 întrebuinţat, în vreme ce Gebeleizis e cu
a.Chr. i se opuseseră regelui persan Darius, totul excepţional aici ca apelativ al Zeului
139
ISTORIE POLITICĂ
Petre Mocanu
suprem“. Împotriva tezei henoteismului mâne titlul de Biserică Apostolică. Prezenţa

promovată de Vasile Pârvan s-au pro- Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea este
nunţat Constantin Daicoviciu, I.I. Russu, atestată de Sfântul Ipolit (170-236), epis-
Lucian Blaga, Silviu Sanie. Caracterul po- copul Eusebiu din Cezareea (265-339/340),
liteist al religiei geto-dace a fost susţinut de de călugărul Epifanie (sec. al VIII-lea), de
istoricul Silviu Sanie, care, vorbind despre Sinaxarul Bisericii constantinopolitane, de
religia getică menţionează: „cu toată diver- istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. XIV),
sitatea ei de elemmente, reprezintă o for- iar la români, pe lângă menţionarea nu-
mă unitară şi închegată. Geto-dacii aveau melui său în colinde şi creaţii folclorice,
o divinitate supremă, fie că o numeau primul care consemnează această tradiţie
Zamolxis sau Gebeleizis, în care credeau, este mitropolitul Dosoftei (în Vieţile Sfinţilor).
cu toată dificultatea de a o înţelege la Scriitorii creştini ai primelor veacuri
nivelul scriitorilor antici grecii, de pildă de creştinism mărturisesc că religia lui Iisus a
sau romanii“2. pătruns la geto-daco-romani de la nordul,
Niceta de Remesiana, episcop dac, scria cât şi la cei din sudul Dunării. Astfel, Sfântul
în textul „De symbolo“ că atunci când în- Iustin aminteşte în lucrarea sa, Dialog cu
cerca să explice daco-romanilor rolul lui iudeul Trifan (165), de sciţii care aduc „ru-
Dumnezeu-Tatăl din Crez întâmpina gre- găciuni şi euharistii în numele lui Iisus cel
utăţi, deoarece în mitologia păgână, zeii, Răstignit, Părintele şi Creatorul tuturor”5.
fără deosebire, aveau atributul de tată, în În Comentariul la Evanghelia după Matei,
sensul de “patron”, “protector”. Astfel, Nicetas, scriitorul alexandrin Origenes îi menţio-
într-o primă fază, folosea monoteismul ca nează pe dacii şi sciţii care, „au auzit cu-
bază de combatere a politeismului păgân, vântul Evangheliei” încă din secolul al II-
pentru a propovădui învăţătura creştină. lea. În Hristos – scrie scriitorul latin african
De asemenea, Niceta de Remasiana Tertulian, în lucrarea Adversus Judaeos –
apropia modul de adorare a zeului prin au crezut şi locuitorii din „ţinuturile sar-
sanctuare solare de cultul creştin, pentru a- maţilor, dacilor, germanilor şi sciţilor”6.
i familiariza pe autohtoni cu creştinismul3. Hipolit Romanul (175-250), mort în tim-
O primă teză promovată de specialişti, pul persecuţiilor împăratului Decius, scriitor
a fost originea apostolică a creştinismului. african fecund, a scris: "Andrei a vestit (cu-
Potrivit acestora, la Cincizecime, adică la vântul Evangheliei) sciţilor şi tracilor. El a
zece zile după “Înălţarea Domnului” Sfinţii fost răstignit în Patras din Ahaia (fiind legat
Apostoli, primind binecuvântarea Sfântului în picioare de un măslin) şi este înmor-
Duh sub forma “limbilor de foc”, au pornit mântat acolo"7.
în lumea greco-romană pentru a propovă- Tertulian, avocat, încreştinat, preot spre
dui Evanghelia lui Iisus. În acest sens, o sfârşitul vieţii, eretic devenit montanist, este
sursă importantă este Sfântul Origenes: „Toma primul scriitor latin creştin. Ne dă informaţii
a mers să predice Parţilor, Matei a mers despre daci şi sciţi, la care s-a răspândit creş-
în Etiopia, Bartolomeu în vestul Indiei, tinismul, în lucrarea "Contra Iudeos" (Contra
Ioan în Asia, Andrei în Scythia, Petru în iudeilor) cap. 7 (P-1 II col. 611): "Căci în cine
Pont, Galatia, Bithynia şi Capodokia, Paul au crezut toate neamurile, decât în Cristos
a mers din Ierusalim până în Illyria”4. care a venit? Parţii, mezii, neamurile Galiei,
În Schytia Minor, cuvântul Evangheliei britanii, sarmaţii, dacii, germanii, sciţii... În
a fost propovăduit de Sfântul Apostol Andrei, toate aceste locuri stăpâneşte numele lui
ucenic al Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, Cristos care a venit..."8.
ceea ce a conferit Bisericii Ortodoxe Ro- Origene (185-225), în cartea a II-a,
140
ISTORIE POLITICĂ
Răspândirea creștinismului – între act politic și misiune sacră
"Comentarii la Geneză", spune: "Când Sfinţii crat „prin harul curat“ primit de la Iisus
Apostoli şi ucenici ai Mântuitorului nostru Hristos „a învăţat mulţimile barbare din
s-au răspândit în toată lumea, Toma, după Scythia dogmele sfinte, ca să creadă în
cum spune tradiţia, a primit (prin tragere la Hristos Mântuitorul lumii“.
sorţi), Parţia, iar Andrei, Scythia" (Dobrogea În Peninsula Balcanică, răspândirea
de azi şi sudul Basarabiei, după mulţi isto- creştinismului se datorează Sfântului Apostol
rici, inclusiv)9. Pavel şi ucenicilor săi, fapt atestat de epis-
Eusebiu din Cezareea (260-340), epis- tolele sale. În “Epistola către Romani”, din
cop în Cezareea Palestinei, a luptat pentru anul 58, scrie că „a împlinit propovăduirea
unitatea Bisericii şi n-a aprobat condam- Evangheliei lui Hristos până în Illyria”
narea lui Arie, aici fiind în gravă greşeală, (Rom.XV,19). Într-o altă epistolă, preciza că
căci orice erezie strică unitatea Bisericii. a petrecut iarna anilor 65-66 la Nicopolis,
Cronica lui a fost tradusă din greacă în unde îl cheama pe ucenicul său Tit, epis-
latină de Sfântul Ieronim, sub titlul "Istoria copul Cretei (Tit III, 12). Pe un alt ucenic,
bisericească", scrisă în 325, în care scrie: "Când Timotei, episcopul Efesului, îl informa că
sfinţii apostoli şi ucenici ai Mântuitorului Tit propovăduia în Dalmaţia, în toamna anului
nostru s-au răspândit în toată lumea, lui 66 (II Tim. IV, 10), iar în “Epistola către
Toma i-a căzut la sorţi, cum spune tradiţia, Romani” (Rom. XVI, 5), erau amintiţi Epenet
Parţia, iar lui Andrei Scythia". Sigur că Sfântul şi Andronic, care au întemeiat Biserica din
Andrei n-a predicat Evanghelia în dizi- Syrmium.
denţă cu Sfântul Petru, ci în unitate doc- Unul dintre cei mai importanţi adepţi
trinară şi canonică. Cele trei secole de perse- ai tezei creştinismului apostolic este P.S.
cuţii asupra creştinismului a împiedicat mult Epifanie Norocel care sintetizează, într-un
răspândirea lui în Daia10. amplu studiu, menţiunile autorilor biseri-
Aurelius Augustinus (354-430), în "De ceşti asupra predicii Sf.Andrei în părţile
civitate Dei", XVIII, 52, scrie: "Sumai dacă noastre, chiar prin epistola către Colosseni
nu ar trebui socotită prigoana (aceea) când a Sf. Pavel (III, 11), care spune că „nu mai
regele goţilor chiar în Goţia pe creştini există iudeu nici elin, tăiere împrejur şi ne-
(350 p. Chr.) cu o cruzime uimitoare i-a tăiere împrejur, barbar, scit, rob sau liber,
prigonit, deşi acolo nu erau decât catolici ci toate şi întru toţi Hristos”.
(recunoşteau doctrina oficială a Bisericii, Mitropolitul Olteniei, I.P.S. Nestor
nu erau arieni), dintre care mulţi au fost Vornicescu, citându-l pe Eusebiu de Cezareea,
încoronaţi ca martiri, ştiri auzite de la un nota că Sf. Apostol Andrei a predicat în
frate care a trăit acestea acolo"11. Dumitru Macedonia, Thracia şi ţinuturile de la
Tudor în articolul Philippopolis din Enci- Dunăre, fapt ce a determinat ca „în primele
clopedia civilizaţiei romane a comentat pre- secole ale erei creştine, cetăţile, centrele
dica Sfântului Apostol Pavel la Philippopolis, urbane construite pe malurile Dunării,
ţinut getic, precizând că “aici s-a realizat” apoi vestitele drumuri comerciale din Dacia
ceea ce Bartolomeu Anania numea în „Soul Pontică, din Dacia Malvensis, să înles-
Testament“ p. 338-339: nucleul uman şi nească legături multiple cu Imperiul roman,
liturgic al creştinismului european“12. mai ales după ocuparea Daciei de către
Walfridus Strabo de Reichenau 808/ romani (106), facilitând pătrunderea creşti-
809-849 în „Poemata“ a introdus o compu- nismului la noi din Peninsula Balcanică şi
nere dedicată Sfântului Apostol Filip în din Asia Mică”13.
Item de Sancto Apostolo Philipo Christi în De asemenea, I.P.S. Nestor Vornicescu
care afirma că “Sfântul Apostol care a lu- a stabilit cronologic pătimirea pe pământul
141
ISTORIE POLITICĂ
Petre Mocanu
stră-român a sfinţilor: Pasincrates şi Valentinianus, narea daco-geţilor, din lucrarea Formarea

martirizaţi la Durostorum, în secolul III; mar- poporului român, în care nota: „Este sigur
tirizarea ostaşului Iulius Veteranul, în ace- că au existat creştini în Dacia şi înainte de
laşi timp şi în aceeaşi cetate, unde au su- părăsirea ei. Creştinismul avea, în mo-
ferit moarte martirică sfinţii Nicandru şi mentul când s-au retras legiunile pe malul
Marcian (298), precum şi sfântul Isihic. În drept al Dunării, o vechime de aproape
304 este înregistrată martirizarea preotului două secole şi jumătate; el pătrunsese în
dac Montanus şi a soţiei sale Maxima, la toate centrele mai importante ale Impe-
Singidunum (Belgrad). În acea epocă a arhi- riului roman, între altele şi în Peninsula
păstorit şi a pătimit la Syrmium (Mitrovica) Balcanică. Aşadar nu este deloc exclus ca
Sfântul Episcop Irineu, iar în Axiopolis printre coloniştii aduşi de Traian să fi fost
(Cernavodă), sfântul Dasius. Viaţa spirituală şi creştini. De asemenea, ei puteau fi şi în
şi monahală a epocii s-a îmbogăţit cu păti- rândurile trupelor care stătuseră mai înainte
mirile sfinţilor Epictet – care se crede că a fost în răsărit şi care-şi aveau acum garni-
ieromonah-şi Astion monahul, pe la 290 în zoana în Dacia”14.
cetatea Halmyris. De asemenea, Nestor A. von Harnack a postulat teroria răs-
Vornicescu a stabilit importanţa vechiului pândirii creştinsimului prin misionarism15.
episcopat de la Recidiva unde în 328 era Acesta putea fi de două tipuri: individual-
episcopul Ştefan şi de episcopatul Tomisului spontan sau dirijat politic. Istoricul Nicolae
din a doua jumătate a secolului al IV-lea, Gudea, în lucrarea Din istoria creştinis-
condus de episcopul Vretanion. Un alt epis- mului la români. Mărturii arheologice, de-
cop al Tomisului, Teotim a arhipăstorit între fineşte tipul individual: „Misionarii au adus
anii 390 şi 407. S-a acreditat ideea potrivit aici numai fermentul creştin, căci societa-
căreia, Episcopia Tomisului a fost ridicată tea daco-romană la care venea acest
la rangul de mitropolie de împăratul Anastasios ferment, ca şi cea din restul Imperiului era
I (491-518) şi avea sub jurisdicţie 14 epis- deja aptă pentru a prelua acest ferment şi
copii: Anaxiopolis (Cernavodă), Capidava, pregătită pentru a-l dezvolta“16.
Bifainos, Caupros; Nicomidia; Dessu, Salsovia, Al doilea tip, misionarismul dirijat politic
Halmyris, Tropaeum Traiani, Zeldipa, s-a bazat pe cooperarea instituţională din-
Dionysopolis, Callatis, Histria, Constantiniana tre Biserică şi Imperiu, în special în secolul
Daphne, reşedinţe episcopale sunt citate în al IV-lea, când Biserica creştină a devenit
lucrarea Synekdemos a lui Hieracles. În stân- aliata statului şi mai ales când s-a impus
ga Dunării, în părţile Buzăului de astăzi în necesitatea creştinării populaţiilor migratoare,
anul 372 a pătimit şi suferit moarte mar- pentru a le intergra în structura politică a
tirică Sfântul Sava numit şi Gotul. La Niculiţei Imperiului. În acest cadru se înscrie activi-
în secolul IV au suferit martiriul sfinţii: tatea sfinţilor Ioan Cassian, Dionisie cel Mic,
Zoticos, Atthalos, Kamasis şi Filippos. Au Vasile cel Mare, Ulfila, în Moesia II sau
mai suferit martiriul Sfântul Emilian la Scythia şi Niceta din Remesiana în Dacia
Durostorum, diaconul Donat la Singidunum Mediterranea.
iar fratele său geamăn Venust, la Syrmium. Răspândirea şi evoluţia creştinismului
Unii istorici specializaţi în studiul evo- în cele trei provincii dacice după retragerea
luţiei creştinismului, pe baza unor date is- romană, până la căderea frontierei bizan-
torice au avansat ideea potrivit căreia în tine la Dunărea de Jos reprezintă princi-
Dobrogea au existat creştini chiar din pri- palul proces istoric, a cărui complexitate se
mele secole ale erei noastre. Istoricul Constantin desprinde din sursele arheologice, epigra-
C. Giurescu, a dedicat un capitol Creşti- fice, teologice, istorice şi literare.
142
ISTORIE POLITICĂ
După oficializarea creştinismului de către constituind o etapă de trecere de la anti-

Constantin cel Mare (306-337), născut în chitatea păgână la era creştină. Principala
Naissus (Niş, Serbia) şi după primul Sinod calitate a „actelor martirice“ este autenti-
Ecumenic de la Niceea din Asia Mică (325), citatea. Deosebit de numeroase până în
când s-au pus bazele dogmatice şi cano- sec.IV-lea datorită repetării violenţelor de
nice ale ortodoxismului, iar creştinismul a prigonire, se pare că nu s-au mai compus
devenit religie de stat, viaţa creştină n-a ur- după 313 datorită libertăţii religioase mani-
mat un drum liniar. Clerul şi credincioşii din festată de Împăratul Constantin I cel Mare
spaţiul romanităţii sud-dunărene au avut parte (306-337) la edictul de la Mediolanum
de unele frământări datorate unor erezii, pre- (Milano), devenind modelulm clasic al
cum arianismul, care a cuprins doar o parte cunoscutelor „vieţi ale Sfinţilor“18.
neînsemnată de aderenţi. Viaţa creştină a Istoricul Epiphanios Pentaglotos de
fost mai intensă aici decât în nordul Dunării, Salamina (c.315-403) în opera sa Panarion
în special după Edictul de la Mediolanum (Contra tuturor ereziilor, LXX, 14-15)
(313)17. sublinia că Audius originar din Mesopo-
În Illyricum s-au înfiinţat scaune episco- tamia a întemeiat în stânga Dunării de Jos
pale în Mursa (azi Osiek), Sirmium (Mitroviţa), mânăstiri ca urmare a existenţei unor co-
Cibalae (Vinkovce sau Vinkovaţ), Bossinae munităţi creştine bine organizate. Şcoala
(Petrovăţ), Singidunum (Belgrad), Viminacium literară de la Tomis, Scoala de la Dunărea
(Kostolaţ), Horeum Margi (Ciupria), Margum de Jos prin scrieri religioase fie în latină,
(Dobroviţa), Aquae (Negotin), Naisus (Niş), fie în greacă, traduceri, sunt ca o cunună a
Remesiana (Bela Polanca). Prin mijlocirea întregii culturi dacice înalţată prin Te Deum
acestor scaune episcopale, misionarismul Laudamus de episcopul dac Niceta de
creştin a pătruns din sud în nordul Dunării Remesiana.
prin instituirea unor slujitori ai dreptei cre- Din „Actul martiric al Sfântului Sava“,
dinţe: episcopi de ţară („horepiscopi“), care zis Gotul, rezultă că Biserica creştină din
să activeze în comunităţile rurale şi „perio- Gothia (Muntenia), era organizată admi-
deuţi” sau „periodevti (îngrijitori de suflete), nistrativ, fiind condusă de un episcop, iar
numiţi şi exarhi, misionarism favorizat şi în lipsa acestuia de un „presbyterium”. Această
de faptul că, sub Constantin cel Mare, s-a biserică, a cărei reşedinţă este încă necuno-
construit un pod peste Dunăre între Sucidava scută, întreţinea relaţii strânse cu Biserica
şi Oescus, iar o parte din Câmpia olteană şi din Romania (Imperiul Roman) şi „îndeo-
munteană a intrat sub stăpânirea Impe- sebi cu Biserica din Scythya Minor şi
riului roman de răsărit. Moesia Secunda, provincii situate imediat
Mihail Diaconescu, în Istoria literaturii în dreapta Dunării de Jos”19.
daco-romane îl citează pe Ado(Adonis) de In secolul al V-lea, Biserica din pro-
Vienne care a copiat textul„ Martyrologi- vinciile romane din sudul Dunării a cunos-
cum Adonis“ notând despre Apostolul Filip: cut alte frământări, datorate unor reforme
„care după ce a convertit Scythia la cre- administrative, unor populaţii migratoare,
dinţa în Hristos şi a aşezat acolo diaconi, dar şi altor erezii (nestorianismul şi mono-
preoţi şi episcopi”, ca dovadă a vechimii fizismul). La acestea, s-a adăugat dorinţa
creştinismului la Dunărea de Jos. unor episcopi ai Romei de a se amesteca, ne-
Inscripţiile de pe pietrele tombale ne canonic, în treburile bisericilor din Illyricum.
indică numeroşii martiri ce au căzut pentru Din această perioadă, încep să apară anu-
creştinătate. Acest fapt istoric a dus la cre- mite deosebiri între cele două mari biserici,
area unei specii literare „actele martirice“ dispute hristologice sau eclesiale, care vor
143
ISTORIE POLITICĂ
Petre Mocanu
duce la marea schismă din 16 iulie 1054. obiectelor descoperite în urma investiga-
Mircea Eliade remarcă, în cadrul acestor ţiilor arheologice. Promotorul cercetărilor
dispute, avântul teologiei bizantine, „avântul arheologice a fost istoricul Vasile Pârvan,
de neegalat al liturghiei bizantine, fastul ei prin studiul: Contribuţii epigrafice la Istoria
hieratic, splendoarea sa rituală şi artis- Creştinismului Daco-Roman, care consi-
tică. Liturghia se desfăşoară ca un «mister» dera apariţia creştinismului în primele se-
rezervat iniţiaţilor“, iar „doctrina centrală cole ale erie creştine ca fiind o necesitate
a teologiei orientale, în special ideea în- logică: „Că în Dacia traiană trebuie să fi
dumnezeirii (theosis) omului, este de o fost creştini şi înainte de anul 270 e.n. e o
mare originalitate, deşi se sprijină pe necesitate logic istorică: toate credinţele
Sfântul Pavel, pe Evanghelia după Ioan şi atunci existente în Imperiu se întâlnesc şi
alte texte biblice”20. în Dacia şi mai ales cele orientale, dintre
Continuând examinarea critică a doc- care vreo câteva apar chiar numai aici,
trinei Bisericii orientale, istoricul credin- iar pentru mulţi orientali romanizaţi veniţi
ţelor şi ideilor religioase, Mircea Eliade, în Dacia spre a o coloniza, un mare număr
constată două tendinţe complementare, era din vechile provincii creştine, misio-
opuse în aparenţă: „Pe de o parte, rolul şi nate de înşişi apostolii Domnului: Syria,
valoarea eclesială a comunităţii credin- Galatia, provincia Asia etc.“21.
cioşilor, pe de alta, autoritatea prestigi- Vasile Pârvan îl evocă pe istoricul creş-
oasă a călugărilor asceţi şi dăruiţi con- tin Tertullian care menţiona printre neamu-
templaţiei. Pe când în Occident ierarhia rile „unde a ajuns numele lui Christus şi
va arăta o anume rezervă faţă de con- credinţă în el“ şi pe daco-romani. Dând exem-
templativi şi de mistici, aceştia din urmă se plu unei neconcordanţe între textul lui
vor bucura în Răsărit de mare respect din Tertullian şi Origenes, Vasile Pârvan nota:
partea credincioşilor şi a slujitorilor Bisericii”. „prin urmare izvoarele literare nu dau nimic
Studiul construcţiilor paleocreştine şi sigur asupra Creştinismului din stânga
al complexelor martirice din spaţiul carpato- Dunării înainte de anul 250. Dimpotrivă
dunăreano-pontic reprezintă o încercare de un izvor de o altă natură ne documentează
sistematizare, pornind de la descoperirile în chip definitiv existenţa Creştinismului în
arheologice. Dacă primele două secole ale Dacia traiană încă dinainte de anul 270“.
erei creştine sunt relativ sărace în materiale Marele istoric oferă exemple de inscripţii,
arheologice, secolele III-VI se prezintă ca precum cea de la Napoca, având dedicaţia
fiind perioada în care avem dovezi solide D(is) M(anibus), dar care se termina cu
privind organizarea bisericii creştine, le- monogramul sacru. Inscripţia a fost săpată
găturile comunităţilor creştine daco-romane pe un sarcofag de piatră descoperit pe la
cu întregul Imperiu în condiţiile istorice de 1500 şi datele despre inscripţie se cunosc
la Dunărea de Jos, când Imperiul a pierdut din manuscrisele umanistului Mezerius (c.a
provincii în Balcani, în faţa migratorilor, 1516)22. Sunt prezentate şi alte inscripţii de
fapt care nu a împiedicat evoluţia comu- la Calatis, Tomis, Tropaeum Traiani şi
nităţilor creştine, care au supravieţuit ţi Axiopolis.
după dispariţia frontierei de la Dunărea de Vasile Pârvan a deschis prima treaptă
Jos a Imperiului, păstrându-şi nealterată a cercetării, între anii 1911 şi 1936, fiind
identitatea lor etnico-lingvistico-religioasă. urmat de Constantin Daicoviciu care adu-
În secolul XX, au apărut cele mai cea noi dovezi arheologice datate în se-
multe studii asupra apariţiei creştinismului colul al IV-lea, când creştinismul s-a răspân-
la Dunărea de Jos, consacrate analizării dit pe cale misionară, după edictul de la
144
ISTORIE POLITICĂ
Mediolanum. cerirea Daciei de către Traian, printre co-

Între 1936 şi 1958, I.I. Russu a întoc- loniştii romani, aduşi aici "ex toto orbe
mit primul catalog sistematic al creştinis- Romano" (din toate părţile Imperiului Roman),
mului timpuriu în special pentru Transilvania. mulţi au fost creştini şi astfel ei au fost pri-
Kurt Horedt, Mihail Macrea, Dumitru Protase mii misionari populari ai Bisericii creştine
au întocmit vaste liste bibliografice care sis- în Dacia. Unirea primelor comunităţi creş-
tematizează şi valorifică decoperirile im- tine în Dacia s-a făcut treptat, prin inter-
portante făcute între 1946 şi 1982. În 1977 mediul acestor colonişti romani creştini, în
şi 1979 de Ion Barnea, care a publicat două perioada Daciei provinciale (106-271 p.
albume care prezintă ampla evoluţie a comu- Chr.), în forma şi în limba latină. De altfel,
nităţilor creştine în spaţiul daco-roman. de la începutul secolului al III-lea, latina a
În baza izvoarelor istorice şi arheolo- devenit limba Bisericii din întregul Impe-
gice, învăţaţii au stabilit adevărul că po- riu Roman, înlocuind greaca de până atunci,
porul român s-a născut şi s-a format ca îndeosebi în provinciile orientale. Aşa se
popor creştin de factură daco-romană în explică faptul că vocabularul fundamental
Dacia Traiană şi Scythia Minor (Dobrogea). creştin al poporului român este latin: christianus
"Acest creştinism, chiar când se întâmpla - creştin; Dominus Deus - Dumnezeu; crux,
să fie episcopul grec sau crescut greceşte, e crucis - cruce; baptizare - a se boteza; angelus
latin cum cere şi cum ştie poporul care l-a - înger; rogatione - rugăciune; caseum ligare
creat şi-l vrea"23. "Noi suntem români fiindcă - câşlegi; lex, legis - lege; presbyter - preot;
suntem creştini, şi creştini fiindcă suntem paganus - păgân; privilegium - priveghi;
români", căci romanizarea şi creştinarea sunt pecatus - păcat; basilica - biserică; sanctus -
două procese paralele în formarea popo- sfânt; Pasqua - Paşte; Rosallia - Rusalii;
rului român. Majoritatea istoricilor afirmă Floralia - Florii etc.
că Sf. Andrei şi Sf. Filip, Apostolii Limba latină vorbită în Dacia era "lingua
Mântuitorului, au predicat în Scythia Minor franca", adică limba latină comună, limba
(Dobrogea) şi ca atare poporul român are administraţiei şi a armatei, conform celor
un creştinism apostolic de o vârstă cu cel peste 3.000 de inscripţii găsite pe teritoriul
predicat de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Daciei, datând din secolul III şi până în se-
în Roma (anii 44-67 d. Cr.). Sunt şi istorici colul al XIII-lea. Ca atare, creştinismul s-a
care stabilesc predicarea Sfântului Apostol propagat în Dacia şi în provinciile dună-
Andrei în Scythia din nordul Mării Negre rene în formă latină, nu în greacă, ceea ce a
(azi Crimeea) şi în partea nordică a Asiei înlesnit legăturile cu restul domeniului de
Mici24. Întrucât în anul 168 a. Chr. Tracia a limbă latină, ca limbă oficială până în
devenit provincie romană cu vorbitori de veacul al VII-lea26. Este greu de spus când
limbă getică, latină şi greacă, cuprinzând şi se sfârşeşte latina şi când încep limbile ro-
Dacia Pontică (Dobrogea), Sf. Andrei foarte manice, dar anul 600, pentru toate provin-
probabil că a predicat şi în Dobrogea ciile romanice, pare a fi sfârşitul latinei şi
noastră, problemă amplu dezbătută25. începutul limbilor romane, inclusiv româna.
Există însă un număr considerabil de O contribuţie însemnată în propagarea
mărturii ale unor istorici antici care afirmă creştinismului în Dacia în perioada post-
şi confirmă atât predicarea Sfântului Apostol aureliană, a avut-o episcopul Ulfila (Wulfilas)
Andrei în Scythia, cât şi că strămoşii noştri şi ucenicii săi27, care a păstorit şapte ani în
daci şi sciţi (bessi şi geţi) au primit creş- nordul Dunării, predicând până la anul 355
tinismul încă în a doua jumătate a veacului în limba gotică, latină şi greacă populaţiei
I p. Chr. Totuşi, este sigur că, odată cu cu- romanice băştinaşe şi goţilor încreştinaţi,
145
ISTORIE POLITICĂ
Petre Mocanu
pentru care a tradus Biblia şi a inventat alfa- către Biserica din Capadocia" şi epistola
betul gotic, punând bazele primelor monu- personală a Sfântului Episcop al Tomisului, la
mente ale limbii germane scrise. care Sfântul Vasile le răspunde prin două
Silit să se refugieze sub împăratul scrisori, confirmând primirea moaştelor29.
Constanţiu (arian), Ulfila, episcop al vizi- Tot Sfântul Vasile cel Mare, în scri-
goţilor (baltici) presaţi de ostrogoţii de ste- soarea CLXIV către Ascholios, Episcopul
pă sub Hermanaric, a trecut în sudul Du- de Tesalonic (devenit sub Papa Damasus
nării până la Constantinopol, unde a murit vicar apostolic al Romei), îi arăta că a pri-
în anul 383. Despre el a scris fostul său ucenic, mit scrisori din mijlocul barbarilor de peste
Auxenţiu din Durostor, ajuns episcop în Istru (Dunăre), care "dovedesc străşnicia în
380 în Scrisoare despre credinţa, viaţa şi credinţă a strămoşilor noştri daco-romani"30.
moartea lui Ulfila: "Şi era Ulfila un epis- Iezuitul Bollandus, în "Acta Sanctorum",
cop cu viaţă şi o vorbă foarte aleasă, drept Anterpiae, 1643, VII, Kal(endis) April (ibus),
şi credincios lui Cristos, dascăl întru sfin- ne prezintă numele şi, rezumativ, viaţa
ţenie şi propovăduitor al adevărului... celor 69 de mucenici şi mucenice înscrişi
Săvârşind acestea şi altele asemenea şi în Sinaxarele romane, şi încă 38 ale căror
strălucind cu glorie timp de 40 de ani în nume îl omite, la care adăuga şi patru sfinţi
episcopat, propovăduind prin harul apos- ai Bisericii universale, recunoscuţi în tra-
tolic, fără întrerupere în limba greacă, tatele de Patrologie, care au trăit în Do-
latină şi gotică, în una singură biserică a brogea, majoritatea având nume latine ori
lui Cristos. Era episcopul goţilor încreş- latinizate, morţi înainte de Edictul din Milano,
tinaţi în Dacia "28. Sigur că episcopul Ulfila a din 313, ceea ce arată un creştinism înflo-
predicat în latină băştinaşilor dacoromani, ritor în această parte a României în anti-
iar traducerea Bibliei a făcut-o după un exem- chitatea creştină.
plar latin, fiindcă în cea gotică găsim un nu- Primul episcop al Tomisului, Evanghelicus,
măr considerabil de cuvinte latine germa- martirizat sub Diocleţian, a fost urmat de
nizate şi exprimări într-o topică latină. Philus sau Titus, sub Licinius, şi apoi de
Despre o generalizare a creştinismului Sfântul Bretanion (Vetranion, Veteranus),
în Dacia în secolul al IV-lea, ne vorbeşte care a strălucit prin credinţă, înfruntându-l
Sfântul Vasile cel Mare (329-379), născut pe împăratul Valens, arian, şi refuzând să
în Cezareea Capadociei, unde a şi ajuns arhi- servească cu preoţii acestuia, părăsind Bi-
episcop, coleg de studii în Constantinopol serica cu poporul. A fost iertat, fiindcă epis-
cu împăratul Iulian Apostatul şi Sfântul copii erau atunci nu numai conducători
Grigore de Nazians. În scrisoarea CLV către religioşi, ci şi organizatori populari, paz-
Soranus, comandantul militar al Scythiei nici ai cetăţilor şi ţinuturilor învecinate în
Minor (Dobrogea), pe care-l lăuda că-i apă- mijlocul cărora păstoreau.
ră pe creştini şi-l roagă să-i trimită moaş- Sfântul Augustin, în opera sa "De civitate
tele martirilor, Sfântul Vasile ne dă preţio- Dei", ne vorbeşte despre prigonirea (354-430)
ase date privitoare la viaţa creştină în Dacia crudă a creştinilor din Dacia, care erau ca-
Traiană. Guvernatorul Iunius Soranus i-a tolici, recunoscând doctrina oficială a Bise-
trimis moaştele Sfântului Sava Gotul, înecat ricii. Prigonitorul acestor creştini daco-ro-
în apa Buzăului, sub persecuţia regelui got mani era regele Athanaric gotul.
Athanaric, în 372. Moaştele au fost stră- Sub Diocleţian creştinismul era deja
mutate în Tomis (Constanţa de azi) şi, de puternic răspândit, având martiri (Chiril, Chindeas
aici, transportate în anul 373-374 în Capadocia, şi Tasius pomeniţi şi în Martyrologium
însoţite de "Scrisoarea Bisericii din Goţia Hieronyamus). Sub Licinius era deja epis-
146
ISTORIE POLITICĂ
copat la Tomis şi Durostorum, iar din se- însuşi aşa de „monotheist“, în urma syncre-
colul al VI-lea şi la Callatis (Mangalia), a tismului consequent al diferitelor culte,
căror operă misionară se extindea şi în solare (ca metafizică) şi salvatoare (ca
Muntenia şi în Moldova. theologie) încât păgânismul daco-roman
Despre existenţa unor călugări şi mă- va fi fost-ca şi aiurea-mai mult un fel de
năstiri în "Goţia" (Dacia nord-dunăreană) γνωσις, decât o adevărată idolatrie“33.
ştim de la Sfântul Epifaniu (310-403), Aşadar, creştinismul românesc s-a răs-
episcopul Salaminei, în opera sa "Împotri- pândit graţie activităţii misionare a primi-
va celor optzeci de erezii" (374 p. Chr.), în lor ierarhi creştini, influenţaţi de exemplul
care vorbeşte şi de erezia ariană a Audi- martirilor. Este cert că moştenirea fondu-
enilor, fondată de Audianus, cu călugări şi lui reliogios dacic a avut rolul său în această
mănăstiri şi reguli ascetice aspre, instruind privinţă, dar trebuie să o privim cu rezervă,
pe goţi în credinţă31. deoarece cultul zalmoxian, prin excelenţă
Audius n-a primit data Paştilor fixată un cult al elitei politice aproape că a dispă-
de Sinodul ecumenic din Niceea, (325), rut în condiţiile cuceririi romane (elita dacică
fiind exilat trăind apoi şi în "Goţia", Dacia a fost „decapitată”, sanctuarele fiind distru-
noastră, creştinând mulţi goţi şi băştinaşi. se), supravieţuind doar prin feno-menul de
După moartea lui, deşi unii episcopi i-au „interpretatio romana”, prin asociere cu zeii
îmbrăţişat schisma, partizanii lui au fost panteonului greco-roman.
alungaţi de goţii păgâni, duşmanii roma-
nilor şi ai împăraţilor creştini. "Şi cu toate ote
1
că se părea c-au fost alungaţi de acolo V. Pârvan, Getica, o protoistorie a Daciei,
(din Dacia) toţi creştinii, au rămas totuşi Bucureşti 1926, p.156.
2
unii oameni credincioşi. Căci nu poate seca S. Sanie, Civilizaţia romană la est de Carpaţi
izvorul credinţei", scria Sfântul Epifaniu. şi romanitatea pe teritoriul Moldovei, Editura
În volumul Histria XIII, dedicat Histriei Junimea, Iaşi 1981, p.212.
3
Ioan G. Coman, Sciţii Ioan Cassian şi
creştine, reputatul istoric Alexandru Suceveanu
Dionisie cel Mic, în “Studii teologice”, Seria a
demonstreză faptul că Sfântul Apostol Andrei II-a, XXVII, 1975, nr. 3-4, 1975, p.116.
nu se putea adresa decât elitei evreilor sta- 4
V. Iliescu, V.C. Popescu, Gh. Ştefan, Izvoare
biliţi în zona Pontului, primii care puteau privind istoria României, Bucureşti, Editura
asimila noua învăţătură, deoarece erau pro- Academiei, 1964, p.689.
fund influenţaţi de cultura greco-romană32. 5
Ibidem, 1964, p.690.
6
La rândul său, Vasile Pârvan nota: „Cauza Ibidem, p.698.
7
creştinismului daco-roman constatat pe mo- Ibidem, p. 712.
8
numente publice cu mult înainte de a a- Ibidem.
9
pare măcar prin martyrologii în alte pro- Ibidem, p. 717.
10
Haralambie Mihăiescu, Izvoare privind istoria
vincii ale Illyricului, cred că trebuie că-
românilor, II, Bucureşti, Editura Academiei. 1979,
utată numai în aducerea lui directă din p. 15.
Răsărit – coloniştii lui Traian au venit în 11
Ibidem, p. 215.
mare parte din Orientul creştin – şi, ca 12
Biblia sau Sfânta Scriptură (ediţie redactată şi
urmare, în vechea vatră a comunităţii creş- adnotată de Bartolomeu Anania), Editura
tine din Dacia, care va fi dat membrilor ei Institutului Biblic şi Misiune al Bisericii Orto-
o oarecare încredere în puterea lor de re- doxe Române, Bucureşti, 2001, p. 338-339.
13
zistenţă chiar la ocazia unei lupte publice IPS Nestor Vornicescu, Primele scrieri
cu păgânismul predomnitor în provincie. patristice în literatura noastră, sec. IV-XVI,
Ce-i drept, păgânismul acesta devenise el Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova 1984, p.33.
147
ISTORIE POLITICĂ
Petre Mocanu
14 22
C.C. Giurescu, Formarea poporului român. Ibidem, p.62-67.
23
Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1973, p.116. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, Bucureşti
15
Elena Călugăru Baciu, Începuturile creşti- 1936, p. 89.
24
nismului în Dacia şi provincia romană Dacia în Eusebiu Popovici, Istoria bisericească uni-
secolele I-IV d.H., în “Daco-Romanica”, versală şi statistică bisericească,Cartea I,
Bucureşti, 2001, p.13-20. Ediţia a II-a, Bucureşti 1925, p. 174.
16 25
N. Gudea, Din istoria creştinismului la r- M. Diaconescu, Istoria literaturii daco-
omâni. Mărturii arheologice, Editura Dacia, romane, Edimpex, Bucureşti, 1999, p. 21.
26
Cluj-Npoca, 1979, p.109. Haralambie Mihăescu, Limba latină în pro-
17
Diana Nedelcea, Începuturile creştinis- vinciile dunărene ale Imperiului roman, Bucureşti,
mului “scitic”, în “Daco-Romania”, Bucureşti, 1960, p. 278.
27
2005, p.12-15. V. Pârvan, Contribuţii…, p. 68.
18 28
Ibidem, p.15-18. Vladimir Iliescu, op.cit. 1979, p. 112.
19 29
Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe IPS N. Vornicescu, op.cit., p. 40.
30
Române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Insti- V. Iliescu, op.cit., p.89.
31
tutului Biblic şi Misiune al Bisericii Ortodoxe V. Iliescu, op.cit., p.174.
32
Române, Bucureşti, 1991, p.23. Al. Suceveanu, Histria XIII, 2007, p.24-25.
20 33
Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor Maxim Nicolae, Religia vechilor popoare
religioase, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclo- carpato-danubiene în opera lui Vasile Pârvan, în
pedică, Bucureşti, 1986, p. 172. “Studii Teologice”, 5-6, anul XVIII, 1966, p.332.
21
Vasile Pârvan, Contribuţii epigrafice la
istoria creştinismului daco-roman, Bucureşti,
1911, p.201.
148
C ERCETĂRI E MPIRICE
Un proiect de cercetare: obiectivele şi coordonatele

teoretico-metodologice ale investigaŃiei privind
cunoştinŃele, atitudinile şi practicile referitoare la
consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite în rândurile
elevilor
Miron ROMA
Abstract: The present article is the first in a series of articles which will be
published in the future numbers of the journal, all of them centered on the
conclusions resulting after carrying out a research on the knowledge, attitudes
and practices referring to the use of tobacco, alcohol and drugs among pupils
from the pre-university education system in Oltenia area. The research was
carried out under the coordination of the Dolj Anti-drug Department and
accomplished in collaboration with the Faculty of History, Philosophy,
Geography (through the Departments of Political Sciences and Sociology)
within the University of Craiova, with the school inspectorates of Dolj, Valcea
and Olt counties and with the Design and Automatization Institute of Craiova.
The subsequent article presents the research objectives and the theoretical
coordinates (epistemological and etiological) of the research.
Keywords: tobacco, alcohol, drugs, teenagers, attitude, behavior, research,
theoretical coordinates, methodological coordinates.
L a începutul anului 2008 Agenţia

Naţională Antidrog a avut iniţiativa
promovării unui proiect ce a inclus
şi un studiu asupra cunoştinţelor, atitu-
dinilor şi practicilor referitoare la consu-
din Craiova (care a asigurat sponsorizarea
şi locaţia desfăşurării cercetării).
1. Obiectivele cercetării
Proiectul a fost impus spre realizare
mul de tutun, alcool şi droguri ilicite în mai puţin din raţiuni teoretice şi mai mult
rândurile elevilor. din raţiuni practice. Informaţiile prealabile
În zona Oltenia cercetarea a fost des- obţinute de A.N.A. şi serviciile sale regio-
făşurată sub coordonarea Serviciului Re- nale evidenţiau componente diagnostice în-
gional Antidrog Dolj – prin intermediul grijorătoare sau cu tendinţe îngrijorătoare:
centrelor de Prevenire, Evaluare şi Con- • creşterea constantă – pentru anumite zone
siliere Antidrog din judeţele Dolj, Vâlcea şi şi categorii structurale de tinerim chiar alar-
Olt – şi realizată în colaborare cu Facultatea mantă – a consumului de tutun şi, mai
de Istorie, Filozofie, Geografie (prin cate- grav, de alcool şi droguri;
drele de Ştiinţe Politice şi Sociologie) din • scăderea spre limita inferioară a adoles-
cadrul Universităţii din Craiova, cu inspec- cenţei a vârstei de debut, iniţiere şi ex-
toratele şcolare ale judeţelor menţionate şi perienţă consumatoriste;
cu Institutul de Proiectări şi Automatizări
149
CERCETĂRI EMPIRICE
Miron Roman
• conturarea tot mai evidentă a unui raport lizate până în prezent în cadrul politicilor
de convergenţă, de susţinere reciprocă a sociale articulate pe domeniu, în scopul prag-
consumurilor de tutun, alcool şi droguri, matic al eficientizării acestora.
care par a se coagula, la vârsta superioa- Proiectarea cercetării a fost realizată în
ră a adolescenţei, într-o triadă relativ unitară; baza angajării unor cadre şi exigenţe teo-
• tendinţa de atenuare a discontinuităţilor retico-metodologice.
în ceea ce priveşte distribuţia elevilor con-
sumatori, prin raportare la criteriile vârstă, 2. Coordonate teoretice ale cercetării
sex şi mediu rezidenţial; În cazul elevilor, consumul de tutun,
• organizarea – într-o perioadă relativ scurtă alcool şi droguri se încadrează sferei delin-
şi cu acţiune pe arii extinse – a unor reţele cvenţei juvenile. Este vorba de persoane
performante de distribuţie a drogurilor adolescente integrate unei structuri institu-
(inclusiv specializate în tehnici eficiente de ţionale (şcoala) a cărei axionormativitate
atragere a elevilor); stipulează inclusiv consumul de tutun şi
• eficienţa relativ redusă a controlului alcool drept act deviant.
exercitat asupra elevilor din partea părin- a) Sub aspect epistemologic au fost
ţilor şi a şcolii; avute în vedere următoarele exigenţe:
• impactul stimulativ exercitat asupra ado- • fenomenul studiat, dincolo de cazuistica
lescenţilor predispuşi la un comporta- empirică individuală, este un fenomen
ment mimetic, impact realizat prin pre- social;
zentarea în general neutrală – dacă nu • are un caracter complex şi pluridimen-
chiar conotant pozitivă –, de către mass sional;
media, a unor informaţii din universul • fenomenul este racordat raporturilor dintre
modelator al VIP-urilor şi care vizează o multitudine de variabile binomice con-
inclusiv practicarea de către acestea a conceptuale şi structurale, precum: persoană/
sumului de alcool şi droguri. structuri sociale, determinism normativ/
În baza respectivelor semnale se im- libertate, valoare proprie/normă socială,
punea o cercetare de tip diagnostic – mai scop/mijloc, raţional/extraraţional (determi-
complexă, mai riguroasă sub aspect teoretico- nism al dependenţei sau hedonism), con-
metodologic şi mai coerentă – asupra ansam- formism/nonconformism, profit scontat/
blului tematic şi problematic circumscris risc asumat prin încălcarea normei etc;
fenomenului invocat. • etiologia complexă a fenomenului este
Finalitatea strategică a cercetării – evidenţiată nu doar prin multitudinea
care a orientat elaborarea tematicii, culege- factorilor coparticipanţi la producerea sa,
rea, prelucrarea şi interpretarea informa- ci, mai ales, prin faptul că respectivii
ţiilor obţinute – este circumscrisă evaluării factori se combină şi se îmbină în dozaje
eficacităţii activităţilor profilactice şi terapeu- variabile şi în sensuri vectoriale diferite
tice promovate de factorii instituţionali şi prin raportare la diversitatea structurală a
noninstituţionali responsabili în ceea ce consumatorilor;
priveşte ţinerea sub control şi resorbţia con- • deşi la nivel strict empiric fenomenul se
sumului de tutun, alcool şi droguri în rân- manifestă în distribuţiile cazuisticii indi-
durile elevilor. Pe acest suport informaţio- viduale, etiologia acestuia este eviden-
nal pot fi supuse unor (re)evaluări inclusiv ţiabilă prin depăşirea respectivului nivel,
potenţele funcţionale ale structurilor orga- adică prin saltul epistemic la nivelul gru-
nizaţionale de control social, relaţiile dintre părilor structurale ale colecţiile de cazuri
acestea, precum şi strategiile terapeutice uti- (deci la nivelul diferitelor ansambluri sta-
150
CERCETĂRI EMPIRICE
Un proiect de cercetare...
tistice mai mult sau mai puţin coerente, de sine. Dincolo de această relativitate, sur-
reprezentate – în cazul de faţă – de dife- prinderea cantităţii şi calităţii informaţiilor
rite categorii de elevi). Respectivul fapt deţinute de elevi în legătură cu diferitele
epistemic a impus ca, sub aspect meto- categorii de droguri şi cu diferitele con-
dologic, cercetarea să fie axată prioritar secinţe ale consumului de tutun, alcool şi
pe exigenţele legii numerelor mari, deci droguri a reprezentat un obiectiv al cer-
pe investigaţia cantitativă. cetării care nu putea fi ignorat.
b) Rolul informaţiilor deţinute de c) Etiologia fenomenului. Obiectivul
elevi despre consecinţele consumului de practic al cercetării a fost reprezentat de efi-
tutun, alcool şi droguri. Practicarea sau cientizarea activităţilor profilactice şi tera-
nonpracticarea consumului – ca orice acţiuni/ peutice întreprinse de componentele siste-
nonacţiuni decise prin opţiuni cvasiconşti- mului organizaţional-funcţional cu aseme-
ente – implică introducerea în studiu a nea funcţionalitate în domeniu. Or, înde-
raportului dintre informaţie, pe de o parte, plinirea obiectivului respectiv incumbă, ca
şi atitudinea, decizia şi comportamentul instrument teoretic, nu doar diagnosticarea
rezultate din temeiul acesteia, pe de altă parte. caracteristicilor calitative şi cantitative ale
În cazul unei opţiuni (subînţeles, con- fenomenului, ci şi surprinderea factorilor şi
ştiente) referenţializate la consumul/non- mecanismelor prin intermediul cărora aceştia
consumul de tutun, alcool şi droguri, prin- îl favorizează sau chiar îl determină.
cipial, elevii operează în limitele următoa- În cazul temei propuse pentru respec-
rei alternative: tiva cercetare se aplică paradigmele pro-
• informaţia corectă (care asigură calitatea movate de teoriile etiologiste care vizează
decidentului de a fi „în cunoştinţă de fenomenele devianţei, în general, şi delin-
cauză”) oferă suport pentru o valorizare cvenţei juvenile, în particular, cu adecvă-
corectă, fapt ce întemeiază, principial, rile necesare la specificităţile acesteia.
atitudini corecte faţă de referenţialul ac- Principalele surse etiologice copartici-
ţiunii/nonacţiunii şi, pe această bază, de- pante la promovarea comportamentului
termină decizii şi comportamente adecvate consumatorist al elevilor, referenţializat la
responsabilităţii subiectului faţă de sine; tutun, alcool şi droguri, sunt:
• informaţia incorectă („a fi în necunoş- 1 – structurile proximităţii primare;
tinţă reală de cauză”) oferă suport unei 2 – structurile proximităţii secundare;
valorizări defectuoase, fapt ce înteme- 3 – structurile proximităţii terţiare;
iază atitudini faţă de referenţialul consum/ 4 – agentul consumator însuşi.
nonconsum care determină decizii gene-
1 – Structurile proximităţii sociale
ratoare de comportamente ce lezează
primare (microproximitatea)
responsabilitatea subiectului faţă de sine.
Sunt structuri cu acţiunea etiologică
Cele două modele care angajează de-
consumatorist/nonconsumatoristă cea mai
terminismul în sfera opţiunilor având drept
evidentă, întrucât acţionează nemijlocit, pu-
factor prim calitatea informaţiei despre re-
ternic şi constant asupra persoanelor. În
ferenţialul „consumul de tutun, alcool şi
cazul de faţă avem în vedere, în principal,
droguri şi consecinţele sale” nu sunt, însă,
familia şi anturajul (microorganizări so-
categorice. De exemplu, poţi deţine infor-
ciale de proximitate imediată al căror rol
maţii corecte, dar care să fie ignorate de
major în orientarea şi potenţarea compor-
raţiunea practică a valorizării, astfel încât
tamentelor este evidenţiat de sociologia
atitudinile concrete faţă de referenţial să fie
devianţei juvenile).
neadecvate responsabilităţii subiectului faţă
151
CERCETĂRI EMPIRICE
Miron Roman
Concret, s-a avut în vedere obţinerea natură iniţiatică, socializantă, informativ-

de informaţii privind: formativă; este instituţia care beneficiază de
• tipul familiei de apartenenţă a elevilor instrumentaţie eficientă în vederea înde-
(tradiţională, dominant patriarhală, orga- plinirii obiectivelor sale strategice: infor-
nizată ierarhic, cu un control normativ ri- maţii, valori, modele atitudinale şi compor-
guros asupra membrilor şi, mai ales, asupra tamentale, control social adecvat exercitat în
copiilor, sau familie dominant „modernă”, mod profesionist, nemijlocit şi extins într-o
„democrată”, cu o normativitate lejeră şi perioadă mare de acţiune, care cuplează sti-
un control scăzut asupra membrilor săi); mulul coercitiv cu cel al recompensei.
• caracteristicile relaţiilor dintre membrii Pe de altă parte, însă, tot şcoala re-
familiei, în general, şi dintre subiecţii res- prezintă şi principalul mediu social care
pondenţi şi ceilalţi membri, în special; oferă elevilor posibilitatea selectării şi orga-
• atitudinile şi comportamentele tuturor nizării membrilor anturajelor, ca structuri
membrilor familiei raportate la consu- subculturale cu funcţionalităţi pozitive (socia-
mul de tutun, alcool şi droguri; lizant-integratoare în axionormativitatea
• structura anturajului (ca grup subcultu- conformităţii sociale) sau negative (subcul-
ral cu funcţionalitate de loisir); caracteristici, turi deviante).
atitudini şi comportamente ale mem- În baza acestor premise, în cercetare a
brilor acestuia din perspectiva relaţiilor fost abordată şi relaţia elev-şcoală din
cu familiile de apartenenţă, cu şcoala, cu perspectivele următorilor indicatori:
instituţiile ale căror atribuţii funcţionale • tipuri de unităţi de învăţământ (liceu şi
vizează respectarea ordinii sociale şi din şcoală de arte şi meserii);
perspectiva referenţializării lor la consu- • nivel de şcolarizare (clasele IX-XIII);
mul de tutun, alcool şi droguri; structura • evaluarea cunoştinţelor subiecţilor;
activităţilor de loisir ale respondenţilor • absenteism şi abandon şcolar;
şi membrilor anturajelor acestora. • tipuri şi calitatea relaţiilor cu profesorii
În cazul acestor structuri etiologice s-a şi colegii;
ivit, însă, o dificultate de natură epistemo- • anturajul şi situaţia şcolară a membrilor
logică: departajarea influenţelor – în ceea acestuia.
ce priveşte potenţarea sau blocarea respec-
tivelor forme de devianţă – exercitate ex-
terţiare (macroproximitatea)
clusiv din partea lor de cele induse în ele
Sunt structuri, fenomene şi procese
de structurile mezo- şi macrosociale, în
sociale macrosistemice care exercită influ-
raport cu care acţionează ca relee de transmi-
enţe asupra mezo- şi microstructurilor so-
tere mediată a fluxurilor deterministe fo-
ciale, asupra fenomenelor şi proceselor aso-
calizate asupra tinerilor.
ciate acestora şi, prin intermediul lor, asu-
pra valorilor, atitudinilor şi comportamen-
telor diferitelor categorii de populaţie. În
secundare (mezoproximitatea)
cazul lor, termenul de „proximitate” este
Este vorba de un spectru larg de orga-
utilizate oarecum forţat.
nizaţii şi instituţii, în cadrul căruia şcoala
În cadrul cercetării, respectivii factori
ocupă locul central.
etiologici nu au fost abordaţi în mod ex-
Principial, dar şi practic, şcoala este o
pres întrucât, aparţinând nivelului macroso-
instituţie care beneficiază de o organizare
cialităţii, sunt dominant abstracţi şi acţio-
adecvată obţinerii unor performanţe în exer-
nează difuz, astfel încât nu puteau constitui
citarea funcţionalităţii sale constitutive, de
152
CERCETĂRI EMPIRICE
Un proiect de cercetare...
un referenţial informaţional uşor abordabil calitative, verbale şi de analiză informaţio-

din partea elevilor. Totuşi, influenţele aces- nal-documentară.
tora pot fi deduse din caracteristicile celor- • Paradigma structural-funcţională. Toate
lalţi factori etiologici: scăderea eficacităţii organizările sociale cuplate etiologic presi-
funcţionalităţilor formative şi de control ale unilor deterministe vizând consumul/
familiei, şi, adesea, chiar ale şcolii; veni- nonconsumul de tutun, alcool şi droguri
turile părinţilor; criza sistemelor de valori; în rândurile elevilor – familie, şcoală,
tendinţa de extensie a violenţei într-un spec- anturaj – au fost concepute din perspec-
tru larg de expresii etc. tiva unor ansambluri structurale adecvate
exercitării unor funcţionalităţi focalizate
4 – Agentul consumator
– constitutiv sau lateral, direct sau indirect
În fond, decizia privind consumul/
– spre modelarea atitudinilor şi com-
nonconsumul aparţine acestuia. În plus,
portamentelor tinerilor.
dincolo de presiunea deterministă exer-
• Analiza cauzală. Este indispensabilă –
citată asupra deciziei sale de structurile so-
în exprimările distribuţiilor statistice –
cialului, este vorba şi de presiunea exercitată
surprinderii etiologiei comportamentelor
de propriile-i structuri de persoană biolo-
de conformare/nonconformare la axionor-
gică, psihică şi socioculturală.
mativitatea ordinii sociale. Evident nu poate
Totuşi, deşi – sau întrucât – investiga-
fi vorba de promovarea unui model al
ţia empirică se adresează unor persoane
determinismului cauzal riguros, ci al unuia
concrete, este imposibil a departaja riguros
lax, statistic, specific universului sociouman
între etiologia racordată caracteristicilor de
şi evidenţiabil numai prin aplicarea exi-
identitate strictă a acestora de cea indusă,
genţelor legii numerelor mari (deci nu la
la nivelul lor, din partea structurilor sociale
nivelul unei cazuistici empirice restrânse).
de proximitate variabilă. Este motivul
• Metoda comprehensivă. Este o metodă
pentru care etiologiile biologistă şi psiho-
mult mai adecvată analizei deciziilor, com-
logistă nu pot satisface exigenţele expli-
portamentelor şi acţiunilor persoanelor
cative ale rigorii ştiinţifice.
concrete, întemeiate de subiectivitatea axi-
Practic, în cadrul cercetării, persoana
ologică a raţiunilor practice şi care urmă-
în sine – ca factor etiologic al propriei de-
resc obiective concrete în circumstanţe
vianţe – a fost desemnată structural prin
empirice variabile concrete. Este vorba
mai multe variabile independente în raport
despre un demers metodologic tipic cali-
cu variabilele dependente „consum/non-
tativ, care cuplează analiza cauzală evi-
consum” de tutun, alcool şi droguri: sex,
denţiabilă la nivelul colecţiilor generale
vârstă şi, mai difuz, indicatori implicaţi în
de cazuri la variabilitatea cazuisticilor
unele teste de cunoştinţe sau în unele
strict particulare.
contururi biografice ale acesteia.
• Metoda comparativă. Nici un fapt concret
3. Coordonate metodologice ale şi nici o caracteristică generală sau parti-
cercetării culară nu pot fi determinate în iden-
Operaţionalizarea în cercetare a tema- tităţile lor în afara raporturilor compa-
ticii a ridicat problema metodologiei utili- rative. În fond, nimic nu există în sine;
zate. Au fost avute în vedere – în depen- orice atribut derivă din relaţii şi se evi-
denţă de obiectivele cercetării şi de adec- denţiază (se determină) prin intermediul
varea acesteia la contextualităţi empirice – relaţiilor. Comparaţia este chiar expresia,
metode generale şi particulare, cantitative şi în plan epistemologico-metodologic, a
relaţiilor şi a atributelor relaţiilor mani-
153
CERCETĂRI EMPIRICE
Miron Roman
festate în plan ontologic. În plus, compa- - numărul de elevi şcolarizaţi de fiecare

raţia este metoda care racordează feno- unitate.
menul studiat la contextualităţile circum- În al doilea caz, au fost elaborate
scrise coordonatei concret-istoricului. eşantioane care au îmbinat virtuţile dirijării
Acesta este argumentul principal în vir- prin promovarea unor criterii de stratificare
tutea căruia prelucrările statistice ale răs- (structura elevilor pe ani de şcolarizare şi
punsurilor la întrebările din chestionarul sex, de exemplu) cu virtuţile introducerii
aplicat, de exemplu, au impus realizarea a aleatorii a respondenţilor concreţi în ca-
numeroase corelaţii ale distribuţiilor acestora, drele respectivelor structuri predetermi-
ca tehnici de cuplare a variabilelor depen- nate. Eşantionul judeţului Dolj a cuprins
dente (consumul/nonconsumul de tutun, 1032 de elevi, iar cele ale judeţelor Vâlcea
alcool şi droguri) la cele independente (sex, şi Olt, 1015 elevi.
vârstă, tip de unitate de învăţământ, mediu Prin această tehnică de elaborare a
rezidenţial, tip de familie de apartenenţă etc.). eşantioanelor reprezentative la nivelul fie-
• Ancheta sociologică. Este o metodă ver- căruia din cele trei judeţe s-a putut obţine o
bală (bazată pe aplicarea unor chestio- eroare standard foarte mică (sub 1%).
nare standardizate), cantitativă, extensivă, Culegerea, descărcarea şi prelucrarea
inductivă, aptă pentru generalizarea infor- informaţiilor primare au fost realizate de
maţiilor obţinute prin prelucrarea statis- trei echipe care au lucrat în baza aceleiaşi
tică atunci când eşantionul întruneşte con- metodologii.
diţiile reprezentativităţii. Întrucât echipa care a acţionat în jude-
Chestionarul sociologic aplicat în opera- ţul Dolj a beneficiat de activitatea a 45 de
ţionalizarea acestei metode a fost conceput studenţi de la specializările de Sociologie
ca instrument acoperitor a unei tematici şi Ştiinţe politice, prelucrarea primară a
ample, astfel încât a reprezentat principala informaţiilor a putut fi continuată cu ela-
sursă informaţională primară utilizată în borarea unor corelaţii între răspunsurile la
cercetare. diferite întrebări, răspunsuri statuate în cali-
• Problema tehnică principală în ceea ce tate de variabile independente şi, respec-
priveşte corectitudinea informaţiilor obţi- tiv, dependente. În acest fel, fondul analitic
nute prin intermediul anchetei pe baza a devenit mult mai bogat şi mult mai re-
de chestionar a fost reprezentată de ela- levant sub aspect semnificativ în raport cu
borarea eşantioanelor de elevi cooptaţi tematica avută în vedere şi cu încadrarea ei
ca surse informaţionale. în demersurile teoretice promovate în lite-
Pentru fiecare judeţ au fost elaborate ratura de specialitate privind devianţa şi
două eşantioane: delincvenţa juvenilă în general şi privind
1 – unul, al unităţilor de învăţământ din forma concretă a acesteia, reprezentată de con-
care au fost recrutaţi elevii respondenţi; sumul de tutun, alcool şi droguri, în special.
2 – altul, al elevilor respondenţi.
*
În primul caz, au fost introduse urmă-
* *
toarele criterii:
În numerele viitoare ale revistei vom
- distribuţiile elevilor după tipurile de lo-
expune principalele concluzii ale cerce-
calităţi (urban mare, urban mic şi rural);
tării, conturând şi unele coordonate de acti-
- tipuri de unităţi de învăţământ (şcoală de
vare a politicilor sociale în domeniu.
artă şi meserii şi liceu);
- dispersia teritorială a unităţilor de învă-
ţământ;
154
C ERCETĂRI E MPIRICE
Identificarea datelor afectate de erori aberante.

Program aplicativ
Mihai-Radu COSTESCU
Abstract: The statistical poll has become a very powerful tool of reality
knowledge, interpretation and anticipation. Still, even with the accepted
degree of error, poll results could be distorted. This is due, mostly, to the
quality of data from the sample. In the present article we refer to two test to
discover and eliminate the abherant values, and at the end, we present a
program to apply these tests.
Keywords: Chauvenet, Young, systematic error, tests, program.
C
alitatea datelor de sondaj poate fi complex şi variat. Expunem în continuare
influenţată de două tipuri de erori: testul lui Young, test care nu oferă posibi-
erori sistematice, cu acţiune unila- litatea eliminării erorilor sistematice, ci doar
terală şi erori aleatoare, cu acţiune în am- pe aceea a aprecierii influenţei cauzelor
bele sensuri, datorate unei multitudini de sistematice asupra datelor de sondaj.
factori a căror influenţă individuală este Pentru cele două probeleme abordate
neglijabilă. a fost realizat un program aplicativ, pre-
Atât erorile sistematice, cât şi valorile zentat în finalul articolului.
afectate de erori grosolane trebuie depis-
tate şi eliminate ele influenţând nefavorabil Testul Chauvenet
rezultatele sondajului. Fiind dat un şir de valori experimen-
În cazul depistării valorilor afectate de tale x1 , x 2 ,..., x n , se consideră că valoarea
erori grosolane, deci al omogenizării datelor, xi este afectată de erori aberante dacă este
posibilităţile „standard” de eliminare a acestor verificată condiţia (criteriul Chauvenet):
valori sunt numeroase. Prezentăm testul lui
Chauvenet, care, spre deosebire de alte teste
(Grubbs-Smirnov, Irwin) nu presupune cu- xi − x > z ⋅ σ
noaşterea unor parametri ai populaţiei din
care provine eşantionul. unde x şi σ reprezintă media aritmetică,
Depistarea şi eliminarea erorilor siste- respectiv abaterea standard a şirului de va-
matice se dovedeşte practic mai dificilă ori experimentale, iar mărimea z se alege
datorită multitudinii de factori care se inter- din tabelul 1 în funcţie de numărul n de
condiţionează şi de aceea metodica elimi- valori din şir.
nării acestor erori are un caracter foarte Din motive evidente, este suficient ca
155
CERCETĂRI EMPIRICE
Mihai-Radu Costescu
verificarea relaţiei de mai sus să fie efec- terminată şi cu ajutorul relaţiei:

tuată doar pentru valorile extreme (minimă
şi maximă) din cadrul eşantionului. 0,435 − 0,862 ⋅ a
Valoarea abaterii standard a şirului de z=
1 − 3,604 ⋅ a + 3,213 ⋅ a 2
valori experimentale este determinată în
acest caz cu expresia:
unde:
σ=
1 n
∑
n − 1 i =1
( )
2
xi − x . a=
2 ⋅ n −1
.
4⋅n
Valoarea z din tabelul 1 poate fi de-
Tabelul 1 Valorile z pentru testul Chauvenet

n z n z n z
5 1,64 14 2,10 27 – 29 2,37
6 1,73 15 2,12 30 – 33 2,41
7 1,80 16 2,14 34 – 38 2,46
8 1,87 17 2,17 39 – 45 2,51
9 1,91 18 2,20 46 – 55 2,58
10 1,96 19 2,23 56 – 71 2,65
11 2,00 20 – 21 2,26 72 – 100 2,75
12 2,04 22 – 23 2,29 101 – 166 2,88
13 2,07 24 - 26 2,33 167 - 500 3,09
Dacă, în urma aplicării testului, rezultă 1 n −1

că una dintre valorile testate este afectată δ2 = ∑ (xi +1 − xi )2
n − 1 i =1
de erori aberante, valoarea respectivă este
eliminată din cadrul eşantionului, se recal- şi mărimea
culează valorile mediei şi abaterii standard δ2
M= .
pentru valorile rămase şi se reia verificarea σ2
condiţiei iniţiale, algoritmul aplicându-se Mărimea M astfel determinată cu va-
până când condiţia respectivă nu mai este lorile VCI (valoare critică inferioară) şi
verificată pentru nici una dintre cele două VCS (valoare critică superioară), alese din
valori extreme ale eşantionului. tabelul 2, şi se consideră că şirul de valori
experimentale are un caracter aleator, cu pro-
Testul Young babilitatea α, dacă este îndeplinită condiţia:
Dat fiind dat un şirul de valori expe-
rimentale x1 , x 2 ,..., x n , se calculează VCI < M < VCS
mărimea
156
CERCETĂRI EMPIRICE
Identificarea datelor afectate de valori aberante. Program aplicativ
Tabelul 2 Valorile VCI şi VCS pentru testul Young

VCI VCS
n
α = 0,95 α = 0,99 α = 0,95 α = 0,99
4 0,78 0,53 3,22 3,47
5 0,82 0,54 3,18 3,46
6 0,89 0,56 3,11 3,44
7 0,94 0,61 3,06 3,39
8 0,98 0,66 3,02 3,34
9 1,02 0,71 2,98 3,29
10 1,06 0,75 2,94 3,25
11 1,10 0,79 2,90 3,21
12 1,13 0,83 2,87 3,17
15 1,21 0,92 2,79 3,08
20 1,30 1,04 2,70 2,96
25 1,37 1,13 2,63 2,87
Se poate observa că testul nu poate fi Dacă volumul eşantionului se află între

aplicat decât pentru eşantioane conţinând cel două valori din tabelul 3, este indicat să se
mult 25 de valori experimentale. Parametrul aleagă valoarea α corespunzătoare unui vo-
α din tabelul 2 are semnificaţia unui coefi- lum mai mic al eşantionului.
cient de încredere şi poate fi ales orientativ, în
funcţie de volumul eşantionului, din tabelul 3.
Tabelul 3
n 5 6 7 8 9 10 12 14
α 0,960 0,970 0,976 0,980 0,983 0,985 0,988 0,990
n 16 18 20 25 30 50 100 150
α 0,991 0,992 0,993 0,994 0,995 0,996 0,997 0,9973
Alegerea coeficientului de încredere Alegerea valorilor VCI şi VCS din ta-

din tabelul 3 poate fi înlocuită de deter- belul 2 poate fi înlocuită cu determinarea
minarea acestuia cu ajutorul relaţiei: acestora cu ajutorul relaţiilor:
0,491 + 0,081 ⋅ n − 0,003 ⋅ n 2
1,5057 + 0,9968 ⋅ n1,7404 
pentru α = 0,95
α= VCI = 192,883 + 1,269 ⋅ n 2,336
pentru α = 0,99
2,1803 + n1,7404 
 411,427 + n
2,336
Dacă valoarea aleasă sau calculată a

3,317 − 1,057 ⋅ e −8,919⋅n −0 , 941
pentru α = 0,95
coeficientului de încredere se află între VCI =  −1, 399
valorile disponibile în tabelul 2, este indi- 3,484 − 0,882 ⋅ e −33,574⋅n pentru α = 0,99
cat să se aleagă valoarea disponibilă inferioară.
157
CERCETĂRI EMPIRICE
Mihai-Radu Costescu
Programul, realizat în limbajul Borland Pascal, este prezentat în continuare.
program eliminare_valori_chauvenet_young;
{Autor: Mihai Radu Costescu
Programul verifica:
- existenta valorilor aberante pe baza testului Chauvenet
- existenta erorilor sistematice pe baza testului Young;
Semnificatia parametrilor:
n = dimensiunea sirului de valori
x = vectorul valorilor
z = nivelul de incredere (z=0.95 sau z=0.99)}
type vector=array[1..500] of real;
var n,i,flag:integer;
x:vector;
a,z,vci,vcs,alfa,media,sigma,delta,xmax,xmin:real;
function med(n:integer;x:vector):real;
var sum:real;
begin
sum:=0;
for i:=1 to n do
sum:=sum+x[i];
med:=sum/n;
end;
function sig(n:integer;media:real;x:vector):real;
var sp:real;
begin
sp:=0;
for i:=1 to n do
sp:=sp+sqr(x[i]-media);
sig:=sqrt(sp/(n-1));
end;
function deltap(n:integer;x:vector):real;
var delt:real;
begin
delt:=0;
for i:=1 to n-1 do
delt:=delt+sqr(x[i+1]-x[i]);
deltap:=delt/(n-1);
end;
procedure max_min(n:integer;x:vector;var xmax,xmin:real);

begin
xmax:=x[1];
xmin:=x[1];
for i:=2 to n do
begin
if x[i]<xmin then xmin:=x[i]
158
CERCETĂRI EMPIRICE
Identificarea datelor afectate de valori aberante. Program aplicativ
else if x[i]>xmax then xmax:=x[i];

end;
end;
begin {program principal}

repeat
writeln('Introduceti dimensiunea sirului intre 5 si 500');
write('n='); readln(n);
until (n>=5) and (n<=500);
repeat
writeln('Introduceti nivelul de incredere alfa=0.95 sau alfa=0.99');
write('alfa='); readln(alfa);
until (alfa=0.95) or (alfa=0.99);
for i:=1 to n do
begin
write('x(',i,') = ');
readln(x[i]);
end;
flag:=0;
a:=(2*n-1)/(4*n);
z:=(0.435-0.862*a)/(1-3.604*a+3.213*a*a);
if alfa=0.95 then
begin
vci:=0.491+0.081*n-0.003*n*n;
vcs:=3.317-1.057*exp(-8.919*exp(-0.941*ln(n)))
end
else
begin
vci:=(192.883+1.269*exp(2.336*ln(n)))/(411.427+exp(2.336*ln(n)));
vcs:=3.484-0.882*exp(-33.574*exp(-1.399*ln(n)))
end;
media:=med(n,x);
sigma:=sig(n,media,x);
delta:=deltap(n,x);
max_min(n,x,xmax,xmin);
if abs(xmin-media)>z*sigma
then begin
flag:=1;
writeln('Valoare eliminata:',xmin:10:3);
end;
if abs(xmax-media)>z*sigma
then begin
flag:=1;
writeln('Valoare eliminata:',xmax:10:3)
end;
if flag=0 then writeln('Nu au fost valori aberante');
if (delta/sqr(sigma)>vci) and (delta/sqr(sigma)<vcs)
then writeln('Nu au existat cauze sistematice')
else writeln('Au existat cauze sistematice');
end.
159
CERCETĂRI EMPIRICE
Mihai-Radu Costescu
Bibliografie
1. Statistică şi elemente de teoria sondajului (ediţie revăzută şi îmbunătăţită) – Ed.
Universitaria, Craiova, 2001 (M. Costescu, N. Vasilescu, C. Ionaşcu).
2. Statistică, Ed. Universitaria, Craiova, 2003 (N.Vasilescu, M.R. Costescu, C.
Ionaşcu, G. Babucea, V. Tomiţă, D. Stuparu).
3. Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Casa de Presă şi Editură
„Libertatea”, Panciova, Panciova – Serbia, 2007 (M.R.Costescu).
160

Revista de Stiinte Politice nr18 19 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Stiinte Politice nr18 19 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

r.

GHEORGHE VLĂDU łESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian

© 2008- Editura Universitaria

AUREL PIŢURCĂ, Vulnerabilitatea şi riscul în politicile de securitate 7

BIANCA MARIA CARMEN PREDESCU, La natura dell’Unione Europea 21

ANCA PARMENA OLIMID, Tranziţie şi consolidare democratică în Sud-Estul

GHEORGHE BUTA, Mecanismul de filtrare a recursurilor în faţa Curţii de

RADU RIZA, CRISTINA OTOVESCU- FRĂSIE, Repere juridice ale dreptului

MIHAI ALEXANDRU COSTESCU, Aspecte ale cooperării economice

GHEORGHE PÎRVU, RADU BUZIERNESCU, CLAUDIU CRÎNG-FOAMETE,

COSMIN LUCIAN GHERGHE, Geneza liberalismului din România 123

MIRON ROMAN, Un proiect de cercetare: obiectivele și coordonatele

Vulnerabilitatea şi riscul în politicile de securitate

Abstract: Vulnerability and risk represent key concepts of security studies

E laborarea unei politici şi strategii de

Russian Imperialism – It’s Back

W hile it is still not clear whether

SchiŃă de portret: S.U.A. şi politica energetică

Abstract: The major American interests do not aim only at political

n tendinţa lor de a-şi prezerva rolul de propria politică intervenţionistă în întreaga

Î cel mai important furnizor de securitate

Documentul elaborat de CFR subliniază Irak, companiile respective ar fi avut

L’image de la diversité culturelle et des migrants

Analyse d’une source des journalistes

faites en Italie. L’analyse de l’information considèrent comme une ressource ou comme

mente ou diminue proportionnellement au accueilli ou de participer au dialogue inter-

autrefois, en amont, c’est-à-dire dans la plus en plus important d’immigrés de la

La natura dell’Unione Europea*

Bianca Maria Carmen PREDESCU

I l pensiero del modello complesso dell’

ha fatto necessario la dimostrazione di non tocca l’identità degli Stati membri e

della vita sociale, economica e politica. La tesi della struttura federalista è

importanti della vita interna, gli Stati La concezione della cooperazione

Diversitatea sistemelor de securitate socială ale

Roxana RADU, Cezar AVRAM

biserica, sunt incapabile să le asigure), permite să primească aceste prestaţii.

Sistemul continental (Germania, Austria, Conceptul de “stat al bunăstării” are o

nelor de îmbătrânire a populaţiei şi de scă- primeşte şi o prestaţie non-contributivă,

pensii încurajează prelungirea perioadei de cuantum creşte progresiv începând cu al

ConsideraŃii privind transpunerea legislaŃiei

Elena Alexandra ILICA

Abstract: Implementation of european environmental norms by the member

D eclaraţia privind aplicarea dreptului

tatele o atribuie sursei ce o constituie re- comportă, deplina aplicare a directivei, în

directive, în lumina textului şi finalităţilor În consecinţă, CJCE a afirmat exi-

Violarea de către statele membre a şi a legislaţiei comunitare de mediu şi a

a transpune directivele de mediu în legisla- juridic necesar atribuirii măsurilor comu-

Modele europene de reprezentare a intereselor

Cezar AVRAM, Roxana RADU

Abstract: Pressure groups are a way in which certain groups of interests

Grupurile de interese Scopul constituirii grupurilor de pre-

armonizarea intereselor de grup, diverse, în principiu, sunt independente şi îşi

democratică, cu o jumătate de milion de canalizată pe direcţia confederaţiilor, condu-

oile mişcări sociale nivel de profesie, negociere interpro-

europene, negocierea colectivă la nivel de În Franţa, negocierea colectivă se poate

Acţiunea colectivă ţiale (mişcările feministe), acţiunea colec-

TranziŃie şi consolidare democratică în Sud-Estul

Anca Parmena OLIMID

Abstract: This article presents the principal findings of the democratic

Tipologia tranziţiei şi dilemele şi strategiei actorilor politici în procesul de

Î numai în lexicul acestora, semnificaţiile

În acest context, potrivit analizei con- o tranziţie politică şi economică8. Să exa-

ŢARA 1991-1995 1996-2004 1999-2004