Sunteți pe pagina 1din 17

Istoricul Companiei

In aprilie 1892 Primaria Brasov avizeaza proiectul de executie al alimentarii cu apa, proiect
intocmit de ing. Cristian KERTSCH avand ca obiective: captarea izvoarelor din Valea
Racadaului, aductiune pana la rezervorul de 2000 mc Tampa, captarea izvoarelor din Valea
Solomon (Schei), conducta de aductiune si rezervor de 600 mc amplasat in zona, conducte de
distributie pe strazi si caminele de vizitare si racordarea imobilelor orasului cu bransamente
executate din tevi de plumb. In urma licitatiei desfasurate, lucrarea este contractata de firma
Pumpel si Nicolas, valoarea ei ridicandu-se la suma de 400 mii florini, iar lucrarile incep in 5
aprilie 1893. Betonarea rezervorului Tampa a fost inceputa in 12 septembrie 1893, in 27
noiembrie 1893 se incheie lucrarile de captare a izvorului din Schei, iar in 11 decembrie 1893
este racordata prima cladire din Brasov la noua retea de apa, aceasta fiind: „Casa de pensii”
actuala cladire a Universitatii Transilvania. Lucrarile la rezervoarele din Schei si Tampa au fost
incheiate in luna ianuarie 1894.

In perioada 1928-1937 s-au executat lucrari de captare a izvoarelor de la poalele masivului


Ciucas si s-au realizat aductiuni din tuburi de fonta. Valoarea lucrarii s-a ridicat la 25,1 milioane
lei. Reteaua de canalizare executata concomitent a insemnat cheltuirea sumei de 23,3 milioane
lei. Pentru captarea de noi izvoare, construirea unor noi apeducte si montarea unor cismele
stradale se cheltuie 5,3 milioane lei.

In 1956 intreprinderea comunala preia sursa Tarlung in vederea dezvoltarii (dublarea


desnisipatorului existent, construirea a doua decantoare orizontale, construirea a 4 filtre din
beton).
O noua dezvoltare in perioada 1961–1965 duce la marirea capacitatii Uzinei de Apa prin
construirea unor noi obiective (hala, doua decantoare orizontale, statia de clorinare, statia de
sulfatare, laborator analize fizico-chimice).

Perioada 1968-1974 aduce extinderea arterelor de apa din oras si realizarea Acumularii Tarlung -
Sacele.
In 1980-1982 se mareste volumul acumularilor cu 2,5 mil. mc, se trece la alimentarea Uzinei de
Apa din acumularea nou construita, se realizeaza alimentarea cu apa industriala din sursa Olt
zona Prejmer.

In 1985 se trece la exploatarea surselor subterane. Aferent acestui sistem nou de alimentare cu
apa se construiesc 2 statii de pompare si 8 rezervoare. Se imbunatateste alimentarea cu apa in
zona Schei prin construirea unei statii de pompare in Poiana lui Lupan.

Reutilarea frontului de captare Harman-Prejmer cu pompe de mare randament s-a realizat in


perioada 1993-1996 aducandu-se prin aceasta un aport de debit. Adiacent acestei reutilari s-au
realizat doua noi statii de pompare la Harman si in zona Zizin-Brasov, asigurandu-se alimentarea
zonelor Noua si Astra. De asemenea s-au demarat lucrarile la suprainaltarea barajului Tarlung
Sacele, suprainaltare care a dus la marirea capacitatii cu inca 10 milioane mc, asigurand
alimentarea cu apa a localitatilor Sacele si Brasov. In august 1995 Compania isi extinde
activitatea preluand retelele de alimentare cu apa din localitatile: Ghimbav, Sanpetru, Harman,
Halchiu, Poiana Brasov.

In 1997 au inceput lucrarile la rezervoarele: Warthe, Palatul Scolarilor, Pajistei, Dealul Melcilor.
Tot in acea perioada se aflau in constructie statia de pompare Lupan, statia de pompare Tampa si
se reabilita statia de pompare Dealul Melcilor.
In cursul anului 1998 s-au demarat lucrarile de modernizare si retehnologizare a Statiei de
Epurare si Uzinei de apa, lucrari care s-au finalizat la sfarsitul anului 1999.

In 1999 au inceput lucrarile de dezvoltare si reabilitate a sistemului de canalizare, lucrari


realizate in cadrul programului PHARE - „Facilitati pe scara larga pentru infrastructura”, ceea ce
a dus la rezolvarea problemei apelor uzate din localitatile Harman si Sanpetru.

Din 2002 Compania Apa Brasov beneficiaza de programele ISPA. Unul dintre aceste programe
implementate se numeste „Tratarea apei potabile si a apelor uzate in municipiul Brasov si
localitatile invecinate” si urmareste tratarea si distibutia apei potabile, precum si colectarea
apelor uzate.
Operator regional
Localitatile deservite de catre Compania Apa Brasov
S.A.:

Proiecte din fonduri europene


MUDP

MUDP – Program de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale – Municipal Utilites Development


Programme

Proiectul de reabilitare MUDP I, în valoare de 18,5 milioane USD, a fost finantat de BERD si
Guvernul României si a fost implementat în perioada 1995 – 2000. Principalele obiective ale
proiectului în sectorul alimentarii cu apa au fost: reabilitarea retelelor de distributie (inclusiv
instalarea de apometre la consumatori), refacerea unor aductiuni, reabilitarea unor puturi si a
unor izvoare, constructia de rezervoare, refacerea unei hale de filtre din Uzina de Apa si
introducerea unui sistem de monitorizare a debitelor si presiunilor în sistem. În sectorul apei
uzate s-a reabilitat Statia de Epurare Brasov si colectorul „J” de canalizare.

Principalul obiectiv al Companiei Apa Brasov este asigurarea alimentarii cu apa de calitate.
Pentru imbunatatirea acestor servicii, alaturi de autoritatile locale, partenerii nostri in Programul
de Dezvoltare al Utilitatilor Municipale, reprezentantii Companiei Apa au reusit sa obtina un
imprumut de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu garantie
guvernamentala.

Aprilie 1995 – semnarea Acordului de proiect APA + Consiliul Judetean + BERD


Septembrie 1995 – semnarea Acordului de Imprumut intre Guvernul Romaniei si BERD
1996 – finalizarea documentatiilor de licitatie, derulare contracte “mici” (achizitii)
Programul de investitii s-a ridicat la o valoare totala de 23,6 milioane de USD.

Finantarea proiectului:

 9,2 milioane USD sunt din credit rambursabil BERD,


 Guvernul Romaniei 13,3 milioane echivalent USD,
 Bugetul local Brasov 1,1 milion in echivalent USD, aprilie 1997 - inceperea “Reabilitarii retelei”

Realizarea proiectului:

 Project Implementation Unit (PIU): Compania APA Brasov

Lucrarile au fost finalizate pe 31.12.2001. Au fost realizati 82,9 km de retea si 46,9 km de


bransamente. Aceste au fost puse in functiune integral, asigurand alimentarea cu apa in retea
noua pe un numar de 161 strazi in urmatoarele zone:

 cartierul Noua (integral)


 cartierul Schei (intreaga zona de la Piata Unirii pana la strada Podul Cretului, precum si zona
cuprinsa intre str. Brancoveanu si Calea Poienii)
 zona Warthe (intre Sirul Livezii si str. Stejeris)
 Centrul istoric (intre strazile Castelului, Muresenilor si B-dul Eroilor)
 zona strazilor Horea, Closca, Crisan, Soimului, Caprioarei, 8 Martie
 zona cuprinsa intre strazile D. Gherea si Moghioros
 zona dintre b-dul 15 Noiembrie si str. Nicolae Titulescu
 str Grivitei – Mircea cel Batran
 zona delimitata de str. Al. Ioan Cuza si str Maior Cranta
 cartierul Astra (intre strazile Saturn, Uranus, Zorilor si Paraului)

Pentru realizarea lucrarilor s-au folosit conducte din polietilena (marea majoritate), fonta ductila
si din poliester armat cu fibra de sticla. Pe langa tehnologiile clasice, au fost utilizate si cele “fara
sant” prin utilizarea unor instalatii de foraj orizontal.

Tot in cadrul lucrarii de “Reabilitarea retelei de apa” a fost realizata modernizarea unei hale de
filtrare a apei Tarlung, precum si cresterea capacitatii de tratare de la 370 l/sec. la 600 l/s.

Regia a pus in functiune in cursul anului 2000 4 rezervoare noi:

 Warthe – 5.000.000 litri


 Palatul Scolarilor - 5.000.000 litri
 Dealul Melcilor - 5.000.000 litri
 Pajistei – 2.500.555 litri La acestea se adauga modernizarea statiilor de pompare Dealul
Melcilor, Tampa si Poiana lui Lupan, care alimenteaza cu apa rezervoarele mentionate.

Modernizarea a constat in utilizarea unor pompe eficiente cat si in conducerea procesului de


catre calculator.

Totodata, au fost contorizate peste 6500 de imobile precum si principalele surse de apa. Pentru
asigurarea cu apa a municipiului, inclusiv in perioadele secetoase a fost realizata dublarea
capacitatii frontului de captare subteran prin inlocuirea celor 30 de pompe.

Capacitatea noului sistem se ridica la 900 l/sec. cu un consum de energie mai mic decat anterior.
Pentru protectia mediului inconjurator, in special a raurilor Ghimbasel, Barsa si Olt, Compania a
modernizat statia de epurare a apelor uzate a municipiunlui Brasov. Capacitatea de tratare este de
1620 l/sec. In plus, a fost schimbata tehnologia de tratare biologica prin utilizarea unui sistem
nou de aerare.

De asemenea, a fost realizata prima groapa ecologica din judet. Aici se va depozita namolul
rezultat din statia de epurare in conditii de protejare maxima a mediului. Lucrarile si
performantele regiei au fost monitorizate si apreciate de consultanta straina a BERD si de catre
delegatia directorilor pentru Europa Centrala si de Est.

Iunie 1998 - inceperea lucrarilor la statia de epurare.

Proiectul de reabilitare si retehnologizare a statiei de epurare a fost parte integranta a


Programului de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale initiat de Guvernul României împreuna cu
Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.

Programul de investitii s-a ridicat la o valoare totala de 8,4 milioane de USD.

Realizarea proiectului:
 Finantarea proiectului:
o BERD
o Guvernul Romaniei
o Consiliul Judetean Brasov
o Compania APA Brasov
 Elaborarea proiectului:
o Project Implementation Unit (PIU) - Compania APA Brasov
 Lucrarile realizate:
o retehnologizarea gratare si desnisipatoare
o retehnologizare separator de grasimi
o retehnologizare decantoare primare si camera de distributie aferenta
o retehnologizare statie pompare namol primar
o retehnologizare camera manevra metantancuri
o schimbarea tehnologie aerare
o statie suflante
o sistem de aerare cu bule fine
o bazin aerare
o retehnologizare decantoare secundare I, II, III si extindere cu doua decantoare IV si V
o retehnologizare statie pompare namol reciclat
o modernizare centrala termica si dotare cu grupuri conversie biogaz in energie electrica
Utilitatea lucrarilor
o cresterea semnificativa a debitului de apa epurata (de la 1620 l/s la 2200 l/s)
o inbunatatirea parametrilor calitativi ai debitului prelucrat
o scaderea efectelor negative asupra factorilor de mediu incojurator
o prin retehnologizarea statiei de epurare s-a realizat un pas important in sincronizarea
cotelor parametrilor ecologici cu standardele impuse de Uniunea Europeana.

Tratarea si Depozitarea Namolului

O alta problema care trebuia solutionata a fost cea a namolului rezultat din procesul de epurare,
acesta fiind depozitat în spatiile amenajate de pe malul pârâului Bârsa.

Namolul, datorita continutului sau, este toxic si totodata poluant pentru mediul înconjurator.

Pentru solutionarea acestei probleme, în 1999, împreuna cu Agentia Daneza de Protectie a


Mediului a fost demarat proiectul cu titlul „Statia de Epurare Brasov – Tratarea si Depozitarea
Namolului” în cadrul Programului de cooperare româno-daneza pentru mediu.

Astfel, s-a construit o statie de deshidratare a namolului si un depozit ecologic pentru namolul
deshidratat, solutionându-se problemele de pâna acum si diminuând considerabil pericolul
poluarii mediului înconjurator.

Echipamentele din statia de deshidratare au fost donate din partea Agentiei Daneze de Protectie a
Mediului care a pus la dispozitie un fond nerambursabil pentru procurarea acestora, asigurând
gratuit consultanta si asistenta tehnica pentru punerea în functiune.

Realizarea proiectului:
 Finantarea proiectului:
o MinisterulMediului din Danemarca 1,0 milion USD
o Compania APA Brasov care a asigurat fondul pentru proiectare si constructii montaj ~
1.0 milion USD
 Elaborarea proiectului:
o Project Implementation Unit (PIU) - Compania APA Brasov

Aceste investitii se aliniaza la politica Uniunii Europene de protectie a mediului si contribuie la


procesul de adoptare a Uniunii Europene cu privire la tratarea apei uzate si protejarii surselor de
apa.

În viitor, standardele de calitate a apei si pentru parametri de deversare trebuie aplicate în cadrul
unui sistem de management coerent pe fiecare bazin hidrografic în parte, asa cum se practica
deja în tarile membre ale UE si cum s-a început si în statele care se afla în procesul de aderare a
UE.

Pâna la sfârsitul anului 2010, este foarte important sa se actioneze astfel încât pretul epurarii apei
uzate sa reflecte costurile reale implicate în acest proces.

LSIF

Unul dintre instrumentele de pre-aderare a tarilor candidate la Uniunea Europeana este


programul PHARE. În cadrul acestui program se afla si Programul LSIF – Facilitati pe scara
larga pentru infrastructura al carui Memorandum s-a semnat în anul 1999 între Comisia
Europeana si Guvernul României. Acest program a fost în valoare de 14,3 mil. EURO si s-a
desfasurat în 4 orase din tara.

La Brasov, numele programului a fost LSIF 99.09.01 - Proiect de apa uzata Brasov, în valoare de
3,54 mil. EURO si s-a desfasurat pe o perioada de 2 ani.

Obiectivul programului a fost sa asigure asistenta municipalitatii orasului Brasov prin


intermediul Companiei APA Brasov, în dezvoltarea si reabilitarea sistemului de canalizare.
Proiectul a solutionat problema apelor uzate din localitatile Harman (cu o populatie de cca. 4600
locuitori) si Sânpetru (cu o populatie de cca. 3500 locuitori) care nu dispuneau de servicii de
canalizare. Tratarea apelor uzate provenite din aceste localitati se va realiza în Statia de epurare
Brasov, care are capacitatea necesara de tratare a apei uzate inclusiv din aceasta zona.

Lucrarile realizate sunt:

1. Harman:
o 21,6 km de retea din PVC cu diametre cuprinse între 200 si 315 mm
o o statie de pompe automatizata cu capacitatea de 35l/s
o conducta de refulare din HDPE în lungime de 5.5 km având diametru de 250mm.
2. Sanpetru:
o 17 km retea din PVC cu diametre cuprinse între 200 si 315 mm
o statie de pompe automatizata cu capacitatea de 62 l/s
o conducta de refulare din HDPE în lungime de 6 km având diametru de 400 mm.

În cadrul aceluiasi program s-a realizat inclusiv montarea de camine din plastic ecologice pentru
fiecare consumator si s-au achizitionat doua utilaje: o vidanja si o autoutilitara dotata cu
echipament video de urmarire a retelei de canalizare.

ISPA

DESCRIERE PROGRAM ISPA 2000 RO/16/P/PE/007

Uniunea Europeană a acordat României expertiză şi sprijin financiar în


vederea pregătirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa şi Sapard. Sectoarele
beneficiare variază de la dezvoltare regională şi sprijin pentru IMM-uri, pană la investiţii în
infrastructura de mediu şi transport şi dezvoltare rurală. Gestionarea acestor fonduri a fost
realizată de autoritaţile române de resort, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice şi
Ministerului Mediului şi Dezvoltării.

ISPA (Instrument pentru Politicile Structurale de Pre-aderare) a fost un instrument special de


pre-aderare lansat în anul 2000, având ca scop co-finanţarea proiectelor pentru infrastructura de
mari dimensiuni din domeniul transporturilor şi mediului.

În Braşov, în perioada 2002 - 2010, s-a desfăşurat programul ISPA 2000 RO 16/P/PE/007
"Tratarea apei potabile si a apelor uzate in municipiul Brasov si localităţile învecinate", un
program de mediu de mare anvergură în valoare totală de 52,8 milioane EURO. Beneficiarul
final a fost Compania Apa Braşov S.A. Acest program urmăreşte tratarea şi distribuţia apei
potabile, precum şi colectarea, apelor uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate, fiind
împărţit în 4 pachete/contracte de lucrări şi 2 pachete/contracte de servicii.

Programul a fost finanţat astfel:

 Fond nerabursabil prin Măsura ISPA, a reperezentat 71% din valoarea totală, adică 37.514.811
Euro şi din acesta au fost finanţate pachetele de lucrări I şi II, precum şi contractul de servicii.
 Imprumut BERD - 24,66% din valoarea totală, adică 13.031.362 EURO. Pachetele finanţate de
BERD, prin credit rambursabil, sunt: pachetul III şi IV. Împrumutul de la BERD este de maxim
15.000.000 EURO, pe o perioadă de 15 ani.
 Buget local: 4,34% din valoarea totală, adică 2.291.589 EURO.

CONTRACTELE DE LUCRĂRI DIN PROGRAMUL ISPA AU FOST:


I. Retehnologizarea Staţiei de Tratare a apei potabile Tărlung

II. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare

III. Distribuţia eficientă a debitului suplimentar tratat în Uzina de Apă Tărlung şi reabilitarea
reţelelor de apă din cartierul Timiş - Triaj

IV. Reabilitarea şi extinderea Colectorului "I"

ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI SUPERVIZARE

Detalii şi informaţii suplimentare referitoare la Programul ISPA Braşov şi derularea acestuia,


puteţi obţine de la biroul PIU, str. Vlad Ţepeş nr. 13, e-mail: alina.balatescu@apabrasov.ro,
persoana de contact - Alina Balatescu - Ofiţer de presă, Tel. +40 268 408606, Fax: +40 268
408613.

"Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi
pentru informaţii detaliate privind aderarea României la Uniunea Europeană, vă invităm să
vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene în România."

"Acest website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga
răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine proprietarului site-
ului".

POS MEDIU

Descrierea proiectului POS-MEDIU

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) a reprezentat unul din cele 7
programe operaţionale aprobate pentru România, finanţat de Uniunea Europeană în perioada
2007-2013, în cadrul obiectivului Convergenţă. A fost cel mai important program de asistenţă
financiară în domeniul protecţiei mediului şi a continuat programele de dezvoltare a
infrastructurii de mediu la nivel naţional care au fost iniţiate în cadrul asistenţei de pre-aderare,
respectiv Phare, LSIF şi ISPA.

Principalele obiective ale POS Mediu au fost reprezentate de protecţia şi îmbunătăţirea calităţii
mediului şi a standardelor de viaţă în România şi au constat în reducerea decalajului existent
între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de
vedere cantitativ cât şi calitativ.

Gestionarea programului s-a aflat în responsabilitatea Autorităţii de Management pentru POS


Mediu şi a celor 8 Organisme Intermediare înfiinţate la nivelul fiecărei Regiuni de Dezvoltare
din România.

Investiţiile eligibile pentru această Axă au vizat extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi


canalizare, construirea/modernizarea de staţii de epurare, creşterea calităţii serviciilor publice de
apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţia beneficiară.

Pentru dezvoltarea acestui tip de proiecte a fost necesară cooperarea între autorităţile locale
implicate în proiect, în vederea stabilirii strategiei de dezvoltare a infrastructurii la nivel
judeţean/regional.

Astfel, Compania Apa Braşov S.A. a devenit operator regional, iar localităţile în care au fost
implementate aceste proiecte au format o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul
Apei (ADI). Toate institutiile implicate au fost responsabile pentru realizarea investiţiilor şi
gestionarea serviciilor de apă/apă uzată.

Mai multe informaţii despre POS Mediu găsiţi pe site-ul dedicat acestui
program: http://www.posmediu.ro/home

POS Mediu Brasov

CONTRACTE DE LUCRARI:

CL1 - Reabilitarea staţiei de epurare Braşov

CL2 - Staţie de epurare nouă la Feldioara

CL3 - Reabilitarea staţiilor de tratare apă potabilă din Codlea, Moieciu şi Bogata-Rupea

CL4B - Staţie de epurare nouă în Hoghiz

CL5 - Extinderea staţiei de epurare Lunca Câlnicului (linia 2) pentru aglomerarea Prejmer
şi o noua staţie de epurare în Moieciu
CL7 - Extinderea şi reabilitarea conductei de alimentare cu apă potabilă Braşov-Săcele

CL8A, lot 2 - Colectoare noi Ghimbav - Staţia de epurare Braşov – Staţia de epurare
Feldioara, Codlea – Staţia de epurare Feldioara şi conductă nouă de aducţiune Stupini –
Feldioara

CL9 - Extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare în Braşov, Sânpetru şi


Hărman

CL10 - Extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare în Codlea şi Moieciu

CL11 - Extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare în aglomerările Rupea şi


Prejmer

CONTRACTE DE SERVICII:

CS1 - Asistenţă Tehnică pentru managementul proiectului/implementare

CS2 - Asistenţă Tehnică pentru supervizarea lucrărilor

Auditul proiectului

Promovarea proiectului

INDICATORI FIZICI AI PROIECTULUI

Detalii şi informaţii suplimentare referitoare la Proiectul "Reabilitarea şi extinderea sistemelor de


apă şi canalizare în judeţul Braşov" şi derularea acestuia, puteţi obţine de la U.I.P., str. Vlad
Ţepeş, nr. 13, Braşov.

E-mail: alina.balatescu@apabrasov.ro
Persoană de contact - Alina Bălătescu - Ofiţer de presă,
Tel. +40 268 408606, Fax: +40 268 408613.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe co-finanţate de Uniunea Europeană, vă


invităm să vizitaţi http://www.fonduri-ue.ro/

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene
sau a Guvernului României.
POIM

Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM)

POIM 2014-2020 a fost elaborat plecând de la nevoile de dezvoltare ale României identificate
prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de
Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.

Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul
Naţional de Reformă şi cu recomandările specifice de ţară.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al


Acordului de Parteneriat de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre
România şi Statele Membre ale UE, prin abordarea a două dintre cele cinci provocări de
dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele. Având în vedere gradul
ridicat de corelare şi complementaritate a tipurilor de investiţii în infrastructură, corelat cu
experienţa perioadei de programare 2007-2013, promovarea investiţiilor care adresează nevoile
în domeniul infrastructurii şi resurselor au fost propuse spre finanţare în cadrul unui singur
program operaţional, având ca obiectiv global:

Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde


europene, în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de
protecţie şi utilizare eficientă a resurselor naturale.

MASTER PLANUL judetean pentru sectorul de apă si apă uzată

actualizat – revizia 1 (versiunea martie 2015)

1. CADRUL GENERAL

Proiectul “Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare în judetul


Brasov”, finantat prin POS Mediu 2007-2013 din Fondul de Coeziune reprezintă o etapă
semnificativă în cadrul reabilitării generale si extinderii infrastructurii de alimentare cu apă si
canalizare din judetul Brasov, continuând procesul investitional derulat prin programul ISPA de
creare a sistemelor regionale în sectorul apei.

O activitate importantă în cadrul acestui Proiect este reprezentată de activitatea de actualizare a


Master Planului existent pentru sectorul de apă si apă uzată la nivelul localitătilor din judetul
Brasov.

Master Planul actualizat este elaborat ca parte a contractului de servicii Asistentă Tehnică
pentru Managementul Proiectului “Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă si
de canalizare în judetul Brasov”.

Principalul scop al acestui document este identificarea si stabilirea prioritătilor de investitii


necesare pentru respectarea directivelor UE din sectoarele de apă si apă uzată, în perioada 2013 –
2042 (Planul de Investitii pe Termen Lung).

Astfel, s-a pregătit un program investitional pe termen mediu si lung, luând in calcul aspectele
legate de capacitatea de suportabilitate a consumatorilor din zona de proiect. Master Planul este
necesar ca un prim pas spre elaborarea documentatiei necesare pentru cererile de finantare din
Fonduri de Coeziune si include de obicei următoarele informatii:

 Descrierea si inventarierea sistemelor existente de apă si apă uzată din zona de proiect;
 Previziunile evolutiei populatiei, previziunile zonei deservite, utilizarea terenurilor în prezent si
planificarea utilizării viitoare, previziunile cerintei de apă si calitatea apei la consumatori în
perioada următoare;
 Justificarea selectării unei anumite optiuni de modernizare si extindere a sistemului de
alimentare cu apă si canalizare, bazată pe nevoi, rentabilitate, fiabilitate, exploatare si
întretinere;
 Hărti care să prezinte investitiile propuse pentru modernizarea si extinderea sistemelor de apă si
apă uzată pentru zonele deservite;
 Documentatia si descrierea costurilor investitiilor pentru modernizarea si extinderea sistemelor
de apă si apă uzată din judetul Brasov.

Comisia Europeana (CE) a aprobat asistenta financiară prin Fondul de Coeziune, cu următoarele
obiective principale:

 Îmbunătătirea calitătii mediului si a conditiilor de viată ale populatiei prin reabilitarea


infrastructurii neadecvate si perimate din sectorul de apă, în vederea respectării standardelor
Uniunii Europene (UE) si românesti;
 Îmbunătătirea situatiei actuale a statiilor de epurare a apei uzate;
 Eliminarea deversării în râuri a apelor uzate menajere si industriale, insuficient tratate sau
complet netratate;
 Îmbuntătirea administrării bunurilor si functionării sistemelor;
 Optimizarea distributiei de apă prin stabilirea programului de reducere a pierderilor si
asigurarea colectării apei uzate prin reteaua de canalizare;
 Reducerea costurilor operationale generale.

Referitor la cadrul legal, în Capitolul 2.6.2 din Master Plan sunt mentionate prevederile legale
referitoare la protectia mediului, care includ compararea Directivelor CE cu legislatia natională,
si au în vedere:

 Legislatia europeană de mediu;


 Reglementările europene din sectorul de apă si apă uzată;
 Legislatia europeană legată de finantare;
 Reglementările generale de administrare, inclusiv achizitiile publice;
 Reglementările legate de administrarea bunurilor;
 Lucrările de constructii;
 Reglementările specifice legate de serviciile de apă/apă uzată;
 Legislatia de mediu legată de apă/apă uzată;
 Normele specifice.

2. PROGRAMUL OPERATIONAL DE INFRASTRUCTURĂ MARE (POIM) si LISTA


DE INVESTITII PRIORITARE (LIP)

In urma analizării investitiilor pe termen lung prevăzute in Master Plan au fost prioritizate
investitiile pe termen scurt în sectorul de apă si apă uzată, care sunt propuse spre finantare in
perioada de programare 2014 – 2020, în cadrul Programului Operational de Infrastructură Mare
(POIM), din Fondul de Coeziune.

POIM 2014-2020 a fost elaborat plecând de la nevoile de dezvoltare ale României identificate
prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de
Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.

Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul
Naţional de Reformă şi cu recomandările specifice de ţară.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al


Acordului de Parteneriat de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre
România şi Statele Membre ale UE, prin abordarea a două dintre cele cinci provocări de
dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele. Având în vedere gradul
ridicat de corelare şi complementaritate a tipurilor de investiţii în infrastructură, corelat cu
experienţa perioadei de programare 2007-2013, promovarea investiţiilor care adresează nevoile
în domeniul infrastructurii şi resurselor au fost propuse spre finanţare în cadrul unui singur
program operaţional, având ca obiectiv global:

Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde


europene, în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de
protecţie şi utilizare eficientă a resurselor naturale.

Lista măsurilor de investitie prioritare s-a efectuat în scopul îndeplinirii obligatiilor de mediu,
precum si respectării legislatiei europene si românesti în vigoare (DE 98/83/CE, DE
91/271/EEC, NTPA 011/2002,etc).

În scopul identificării lucrărilor de investitii prioritare s-au avut în vedere următoarele:

- Încadrarea indicatorilor de calitate ai apei în concordantă cu normele românesti – Legea


Calitătii Apei nr. 458/2002, completată de Legea nr. 311/2004 si conform Directivei Consiliului
98/83/CE;

- Termenele asumate pentru colectarea si epurarea apelor uzate, termene care se referă atât la
realizarea retelelor pentru colectarea apelor menajere, cât si la epurarea acestora înainte de a fi
evacuate în emisar;

- Articolul 2(4) din Directiva 91/271/CEE defineste termenul de aglomerare ca fiind “o zonă
în care populatia si/sau activitătile sunt suficient de concentrate pentru ca apa uzată să fie
colectată si transportată către o statie de epurare urbană sau către un punct final de descărcare”;

- Notiunea de aglomerare, conform Directivei 91/271/CEE nu se suprapune peste entităti


administrative. Limitele unei aglomerări pot sau nu să corespundă cu limitele administrative.

Investitiile propuse au ca scop îmbunătătirea indicatorilor de performantă (operationali,


manageriali, financiari), a nivelului si a eficientei serviciilor de apă corespunzătoare ariei
proiectului, astfel:
 Cresterea gradului de acoperire al retelelor de alimentare cu apă/canalizare, prin extinderea
retelelor de distributie si cresterea procentului de conectare al populatiei;
 Reducerea pierderilor de apă, implicit al volumului de apă non profit până la o valoare admisibilă
de functionare a sistemului, măsură materializată prin reabilitări ale conductelor de aductiune si
distributie, cu implicatii majore în reducerea volumului de apă rezultat din pierderi care se
infiltrează în reteaua de canalizare, în functionarea eficientă a statiilor de epurare, în reducerea
consumului energetic, în îmbunătătirea exploatării surselor de apă;
o Îmbunătătirea managementului energetic, prin reabilitarea retelelor de apă, a statiilor
de pompare, etc.

Eforturile sunt focalizate pe următoarele componente:

- extinderea surselor subterane existente;

- extinderea si reabilitarea aductiunilor;

- executia statiilor de tratare si de dezinfectare a apei;

- executia/reabilitarea statiilor de pompare apă potabilă;

- extinderea si reabilitarea retelelor de distributie, inclusiv controlul automatizat SCADA;


contorii vor fi prevăzuti cu dispozitive de telecitire la distantă;

- statii de epurare noi;

- extinderea si reabilitarea colectoarelor de canalizare/conducte de refulare;

- executia/reabilitarea statiilor de pompare apă uzată, inclusiv control automatizat SCADA;

- extinderea si reabilitarea retelelor de canalizare.

Lista de investitii prioritare va fi redefinita si rafinata la faza de Studiu de Fezabilitate, în functie


de rezultatele studiilor suplimentare care trebuie realizate, datele actualizate legate de
dezvoltarea localitătilor si de capacitatea de co-finantare a Operatorului Regional/Autoritătilor
Locale. De asemenea, se va avea în vedere situatia reală existentă la data demarării activitătii de
pregătire a Studiului de Fezabilitate si Aplicatiei de Finantare.
Sursa: https://www.apabrasov.ro/ro/companie/proiecte-din-fonduri-europene/#poim