Sunteți pe pagina 1din 29

Microclimatul posturilor de lucru

1. CONDIŢII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA


Mediul de munca este reprezentat de ambientul in care executantul isi
desfasoara activitatea la locul de munca. Mediul de munca cuprinde pe de o
parte mediul fizic ambiant {spatiul de lucru, conditii de iluminat,
microclimat (temperatură, umiditate, curenti de aer), zgomot, vibratiile,
radiatiile, puritatea aerului}, iar pe de alta parte mediul social.
Microclimatul la locul de munca: Componenta a mediului fizic de munca
formata din ansamblul conditiilor de temperatura, umiditate, viteza
curentilor de aer si intensitatea radiatiilor calorice care caracterizeaza starea
aerului din interiorul unui spatiu de lucru inchis sau din vecinatatea unor
sisteme tehnice adapostite de acest spatiu.
Microclimatul la locul de munca:

a. influenţează securitatea, sănătatea şi capacitatea de muncă a


executanţilor în situaţia în care parametrii sai nu se încadrează în
anumite limite de confort conform reglementarilor in vigoare.
b. este determinat de: temperatura si umiditatea aerului, de viteza
curenţilor de aer, de temperatura suprafeţelor si de radiaţiile calorice
emise în zona de lucru.

Microclimatul la locul de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului


termic al lucratorilor corespunzator cu cantitatea de caldura degajata de
organism in functie de efortul determinat de activitatea desfasurata. In
mecanismul de termoreglare actioneaza simultan si se conditioneaza
reciproc, in functie de efortul fizic depus, toti parametrii de microclimat.
Astfel, microclimatul la locul de munca trebuie considerat în raport cu:

 limitele de adaptabilitate a organismului uman;


 efortul fizic determinat de activitate (cheltuieli de căldură metabolică);
 îmbrăcămintea executantului;
 caracteristicile procesului tehnologic respectiv.

2. CONTROLUL AMBIANŢEI TERMICE


Realizarea confortului termic intr-o incinta presupune atingerea si
mentinerea la valori prestabilite a temperaturii, umiditatii, vitezei curentilor
de aer, continutului de noxe. Aceasta cerinta se realizeaza printr-o anumita
rata de renoire a aerului, care este variabila functie de destinatia incintei.
2.1.Confortul termic umaneste definit ca totalitatea condiţiilor pentru care o
persoanã nu ar prefera un mediu diferit. Este un concept complex deoarece
depinde de o serie de parametrii fizici, organici şi externi. Parametrii care
influenţeazã confortul termic pot fi grupaţi în trei categorii.

1. Parametrii fizicicare includ: temperatura aerului, temperatura medie,


radiantã a pereţilor incintei, umiditatea relativã a aerului, viteza relativã
a aerului în interiorul incintei, presiunea atmosfericã, intensitatea
luminii, nivelul zgomotului;
2. Parametrii organicicare includ: vârsta, sexul;
3. Parametrii externicare includ: nivelul activitãţii umane, tipul
îmbrãcãmintei, condiţiile sociale.

Dintre aceştia, cea mai mare influenţã asupra confortului termic o au


parametrii fizici.
Confortul termic poate fi atins prin diferite combinaţii ale acestor parametrii.
Efectul pozitiv sau negativ al unui parametru poate fi îmbunãtãţit sau
contrabalansat de un alt parametru. Este însã de preferat ca atingerea
confortului termic sã se facã cu consum minim de energie.Imbrãcãmintea
este parametrul cel mai uşor de modificat pentru menţinerea confortului
termic. Mişcarea aerului în jurul corpului poate, de asemenea, influenţa
confortul pentru cã determinã schimbul convectiv de cãldurã al corpului şi
influenţeazã capacitatea de evaporare a apei în aer.Vitezele mari de mişcare
a aerului determinã creşterea vitezei de evaporare a transpiraţiei consecutiv,
apariţia senzaţiei de rece şi, în plus, reduce efectul negativ al umiditãţii
ridicate.
2.2. Bilantul termic
In fiecare corp uman au loc procese biochimice. Productia de energie este un
rezultat al acestor procese. O parte a energiei corpului uman se transmite
mediului, sub forma de caldura, si o alta parte este folosita in scopul
efectuarii de lucru mecanic. Pentru procesele biochimice este necesar
oxigen. Cantitatea de oxigen consumat depinde de intensitatea activitatii
realizate (tabelul nr.1)
O privire de ansamblu asupra modalitãţilor prin care se poate atinge
confortul termic uman este datã de echilibrul termic al corpului uman care
reprezintã bilanţul între cãldura produsã ca rezultat al metabolismului şi
cãldura pierdutã prin convecţie, conducţie, radiaţie şi evaporare.
Ecuaţia de bilanţ termic poate fi exprimatã sub forma:
QM -Qdif -Qevap -QL = Qr +Qc
(1)
QM: cãldura produsã prin metabolism
Qdif: cãldura pierdutã prin difuzia vaporilor de apã prin piele
Qevap: cãldura pierdutã prin evaporarea transpiraţiei
QL: cãldura latentã de evaporare a transpiraţiei
Qr: pierderea radiativã de cãldurã de la suprafaţa exterioarã a îmbrãcãmintei
Qc: cãldura cedatã mediului ambiant prin transfer convectiv de unde rezultã
cã evaporarea transpiraţiei este mecanismul principal de ajustare termicã a
corpului uman.
2.2.1.Clasificarea activitatilor fizice:
Tabel nr.1. Activitatilor umane uzuale si caldura produsa de organism/tip
de activitate
Conditia pentru a se asigura confortul termic uman intr-o incapere data este
de a asigura echilibrul termic al organismului uman in vederea pastrarii
temperaturii acestuia.
Transferul de caldura intre om si mediul inconjurator se realizeaza prin:

a. Conventie si conductie (42-44%)


b. Radiatie (32-35%)
c. Evaporare (21-26%)

Alte premize ale unui confort termic sunt : suprafata corpului uman sa fie
uscata si sa se elimine posibilitatile de creare a disconfortului termic local,
datorat :

a. Radiatiei termice asimetrice


b. Gradientului de temperatura a aerului pe verticala
c. Miscarii aerului
d. Umiditatii aerului

Radiatiile termice asimetrice in spatiu sunt cauzate de temperaturi ale


suprafetei net mai scazuta ale unor elemente de constructii (geamuri, pereti
exteriori), pozitionarea sistemelor de incalzire si tehnologice. Valorile
recomandate pentru radiatiile termice asimetrice, in timpul activitatilor
usoare, conform cu ISO 7730/2006, sunt urmatoarele:
Temperatura radiatiilor asimetrice cauzata de structurile verticale < 10 ºC.
Temperatura radiatiilor asimetrice ale tavanelor calde <5ºC.
2.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu
Schimbul de caldura intre corpul uman si mediul ambiant se face prin
convectie, conductie, radiatie, evaporare (transpiratie) si respiratie.
Convectia:pierderea de caldura a corpului in fluidele ambiante. Pierderea
căldurii prin convecţie se produce datorită stratului de aer care se găseşte în
contact cu suprafaţa corpului. Incalzirea aerului in contact cu tegumentul si
miscarile active ale corpului genereaza curenti de aer in jurul corpului, care
aduc noi straturi de aer rece pe suprafata cutanata. Curentii de convectie sunt
produsi chiar de imobilitate a corpului; aerul incalzit la suprafata pielei se
ridica, noi paturi de aer rece luandu-i locul. Curentii de convectie sunt
precedati deci de o etapa prealabila de contact a aerului cu pielea, in care
caldura este transferata prin conductia aerului; urmeaza apoi convectia
propriu-zisa, care indeparteaza caldura condusa. Aproximativ 12% din
caldura corporala se pierde prin convectie. Pierderile cresc foarte mult in
cazul expunerii organismului la curenti de aer rece. Prin convectie se pierde
caldura si pe suprafata cailor respiratorii, in aerul expirat.
Conductia: fenomen de transmitere a caldurii prin masa unui corp.Are loc
atunci cand doua sisteme cu temperaturi diferite, indiferent de starea lor de
agregare sunt puse in contact direct, intensitatea transferului depinde de
diferenta de temperatura si de natura celor doua sisteme.Poate reprezenta
sursa generatoare a unor factori de risc proprii mediului de munca.
Deci,reprezinta pierderea directa a caldurii din tegument, prin contact direct
al acestuia cu un corp solid, acesta avand temperatura inferioara ( scaun, pat,
etc.). Imbracarea constituie pentru om un bun isolator termic, care reduce
conductibilitatea calorica tegument-corpuri solide inconjuratoare.
Radiaţia: Cedarea căldurii prin radiaţie este cu atât mai mare, cu cât este
mai joasă temperatura mediului înconjurător. Obiectele cu temperaturi
diferite fac schimb de căldură, chiar dacă se află la distanţă. Astfel, prin
radiaţie, se transferă căldura între două obiecte, între care nu există un
contact direct. Natural, această corelaţie este valabilă şi pentru corpul uman
în raport cu orice alt corp.
Evaporarea apei: In conditii normale de existenta un om, pierde in 24 de ore
circa 500 ml apa, prin evaporare la suprafata tegumentului, chiar in lipsa
secretiei sudorale si circa 500 ml prin vaporii care satureaza aerul expirat,
folosindu-se la suprafata mucoasei respiratorii, rezulta o deperditie totala de
aproximativ 600 kcal in 24 ore, prin evaporarea apei.
Cantitatea de apa ce se evapora la suprafata corpului depinde de suprafata la
care se face vaporizarea, de temperature pielii, de tensiunea de vapori a
aerului si de miscarile acestuia. Umiditatea relativa de 40%-60% a aerului
asigura sub acest raport confortul optim. Intr-un aer incalzit si saturat cu
vapori de apa, evaporarea nu se produce si eliminarea este oprita.
Senzatia de confort termic este subiectiva, ea variind de la om la om, in
functie de varsta, sex, imbracaminte, anotimp, obisnuinta.
Sursa producerii căldurii în organism o reprezintă metabolismul energetic
(M), respectiv procesele chimice care dezvoltă energia necesară pentru
menţinerea funcţiilor fiziologice de bază şi pentru desfăşurarea activităţii
omului.
Valorile metabolismului in functie de activitate sunt date in tabelul nr.1.Deci,
intensificarea activitatii metabolice creste în funcţie de intensitatea efortului
muscular.
3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI
Microclimatul interior depinde de cerintele tehnologice de productie sau de
conditiile de confort necesare. Senzatia de confort este determinata de
schimbul de caldura dintre corpul uman si mediul ambiant. In functie de
raportul care exista intre caldura degajata si caldura cedata ambiantei avem
urmatoarele tipuri de senzatii:

a. senzatia de frig;
b. senzatia de cald;
c. senzatia de confort termic.

3.1.Temperatura aerului reprezintă cel mai important factor climatic cu


acţiune patogenă deoarece valoarea şi variabilitatea sa determină reacţii
fiziologice care stimulează sau, dimpotrivă, limitează capacitatea de efort a
organismului uman şi, în plus, oferă condiţii propice pentru dezvoltarea
agenţilor patogeni.
Temperatura este un factor al ambianţei, cu efecte asupra stării de sănătate,
efortului şi rezultatelor muncii executanţilor. Devenim conştienţi de
temperatura mediului în momentul când avem senzaţia de frig sau cald, care
se declanşează datorită dezechilibrului dintre condiţiile termice ale mediului
şi cele ale corpului nostru.
In funcţie de temperatura ambientală omul, prin intermediul analizatorului
cutanat, dezvoltă senzaţia de cald (provocată de acţiunea obiectelor cu o
temperatură mai ridicată decât temperatura pielii: 32-330C - valoarea zero
fiziologic) sau senzaţia de rece (cauzată de acţiunea asupra receptorilor din
piele a obiectelor cu o temperatură mai scăzută decât temperatura pielii).
Căldura din organism este produsă de transformările chimice ce au loc în
interiorul ficatului şi prin transformarea energiei mecanice a muşchilor.
Repartizarea acestei călduri (proprii) nu este uniformă, dar ea rămâne
constantă (cca. 370C) în interiorul creierului, în inimă şi în organele din
abdomen, constanţa temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiţie a
desfăşurării proceselor vitale.
Realizarea unei ambianţe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice
a organismului (temperatura subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil
între temperatura şi umiditatea mediului. Astfel:
a)dacă temperatura scade, organismul reacţionează atât prin
vasoconstricţie periferică cu reducerea pierderii de căldură, cât şi prin
intensificarea termogenezei.

 metabolismul creşte de câteva ori peste valoarea normală;


 mărirea tonusului muscular - “tremurat de frig”;

b)dacă temperatura creşte peste limita superioară a zonei de neutralitate


termică (320C), aceasta determină o reacţie adaptativă care constă în:

 creşterea debitului sudoral până la 1,3 kg/h. Dacă lichidul respectiv nu


este înlocuit, se poate ajunge la o stare de deficit hidric (în timpul orelor
de program până la 6% din masa corporală). Odată cu transpiraţia, se
pierd şi alţi constituenţi (sodiu, vitamine, etc.);
 activarea circulaţiei cu creşterea debitului circulator;
 mărirea frecvenţei respiratorii.

Temperatura mediului de lucru influenţează sănătatea şi performanţele


angajaţilor prin:

 combinaţia temperaturii cu umiditatea;


 durata de expunere la condiţii termice din afara zonei de confort, caz
în care este necesară aclimatizarea;
 temperatura obiectelor şi uneltelor cu care se lucrează. Diferenţe mari
(temperatura obiectului de peste 43 oC sau sub 0 oC) între temperatura
corpului şi cea a sculelor pot produce senzaţia de durere sau chiar
distruge ţesuturi.

La temperaturi ambientale mai ridicate, corpul uman pierzand mai putina


caldura prin radiatie si convectie decat la temperaturi joase, pentru a-si
restabili echilibrul, compenseaza printr-o evaporare (transpiratie) mai mare.
Cum evaporarea este favorizata de un continut de umiditate cat mai scazut,
vom avea aceeasi senzatie de confort intr-o atmosfera calda dar uscata ca si
intr-o atmosfera rece, dar mai umeda.
Mecanismul termoreglării umane funcţionează deci, pe principiul
termostatului, controlând permanent abaterile temperaturii corporale interne
faţă de pragul fiziologic de referinţă: 370 C în zona centrală şi 350 C în zona
periferică cutanată.

Atenţie ! Confortul termic se obtine pentru valori ale temperaturii


termometrului uscat cuprinse intre 19-22 °C.
3.2. Umiditatea relativa: Corpul uman este sensibil la variatia umiditatii
relative, valori ale acesteia mai mari de 70% si mai mici de 30% sunt
considerate in afara zonei de confort termic pentru majoritatea ocupantilor
unei incinte.
Limita inferioara de 30%, situatie in care omul incepe sa resimtasenzatia de
uscaciune. Sub 25% apar repercusiuni negative asupra structurilor şi
funcţiilor mucoasei respiratorii care asigură eliminarea impurităţilor
(inclusiv a germenilor) din aerul inspirat.
Limita superioara este conditionata de aparitia senzatiei de zapuseala. Peste
75% în condiţiile prestării unei munci grele, acţionează negativ asupra
procesului de termoliză (până la şoc caloric).
3.3.Viteza de mişcare a aerului exercită o influenţă mare asupra schimbului
de căldură al organismului, asupra proceselor de respiraţie, consumului de
energie, stării neuropsihice. Influenţa mişcării aerului asupra metabolismului
termic manifestă prin mărirea pierderilor de căldură, mai întâi toate pe
seama convecţiei, deoarece aerul care se mişcă îndepărtează de corp cele
mai apropiate straturi încălzite, iar locul lor îl ocupă aerul rece.
Viteza maxima admisa a aerului dintr-o incinta se ia in functie de
temperatura aerului determinata de schimbul de caldura prin convectie intre
om si mediul ambiant. In functie de aceasta viteza a aerului, in zona de lucru
apare senzatia de curent de aer. Senzatia de curent este subiectiva, la unele
persoane ea aparand la viteze foarte mici ale aerului; din acest motiv, ca si
pentru faptul ca unele parti ale corpului uman, cum ar fi ceafa sunt mai
sensibile decat altele, se evita in general sa se admita viteze ale aerului din
incapere peste 0,3m/s.
4. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform
reglementarilor in vigoare
4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN
27243
Analiza detaliata a influentei mediului asupra stresului termic necesita
cunoasterea urmatoarelor patru marimi principale: temperatura aerului,
temperatura medie de radiatie, viteza aerului, umiditatea absoluta.
Identificarea clasei de metabolism in functie de tipul de activitate
desfasurata – conform tabelului 2
Tabel 2 – Clasificarea nivelurilor de metabolism

Domeniul de valori aleValoarea de


Exemple activitati
Clasa metabolismului M retinut pentru
calculul
metabolismului
mediu

Raportate Pentru oW/m2 W


la unitateasuprafata
de cutanata
suprafata medie de
cutanata 1,8m2
W/m2
0 M≤65 M≤117 65 117 Repaus
Repaus

1 65<M≤130 117<M≤234 100 180 Asezat comod: munca


Metabolism manuala usoara
redus (scris, dactilografiat,
desenat, cusut,
calculat); activitate cu
mainile si bratele (cu
unelte mici,
verificare, ambalare
sau triere de materiale
usoare); activitate cu
bratele si picioarele
(conducerea
vehiculului in conditii
normale, manevrarea
unui intrerupator de
picior sau a unei
pedale)
Ortostatism: gaurire
(piese mici); frezare
(piese mici);
bobinare; insurubare
de armaturi mici,
prelucrare cu unelte
de putere mica; mers
ocazional (viteza
pana la 3,5Km/h).

2 130<M≤200 234<M≤360 165 297 Activitate sustinuta a


Metabolism mainilor si bratelor
mediu (fixare in cuie, pilire);
activitate a bratelor si
a gambelor
(manevrarea
camioanelor,
tractoarelor pe
santiere); activitate a
bratelor si trunchiului
(lucru cu ciocanul
pneumatic, cuplarea
vehiculelor, lucrari in
ipsos, manipularea
intermitenta a
materialelor potrivit
de grele, pilire,
prasire, cules de
fructe sau legume);
inmpingere sau
tragerea carucioarelor
usoare sau a roabelor;
mers cu viteza de 3,5
Km/h pana la
5,5Km/h; forjare.

3 200<M≤260 360<M≤468 230 414 Activitate intensa a


Metabolism bratelor si a
intens trunchiului: transport
de materiale grele;
lopatare; lucru cu
ciocanul; taiere;
rindeluire sau
fasonare lemn dur;
cosit manual, sapat;
mers cu viteza de
5,5Km/h pana la
7Km/h.
Impingerea sau
tragere cu bratele a
carucioarelor sau a
roabelor foarte
incarcate; curatirea
aschiilor la piesele
turnate; asezarea
blocurilor de beton.

4 M>260 M>468 290 522 Activitate foarte


Metabolism intensa in ritm rapid,
foarte aproape maxim: lucru
intens cu toporul; actiunea
de lopatat sau de
sapat intens; urcat
trepte, o rampa sau o
scara; mers rapid cu
pasi mici; alergare;
mers cu o viteza mai
mare de 7Km/h.

4.2. Temperatura operativa temperatura distribuita uniform pe suprafata


unei anvelope negre imaginare cu care o persoanaschimba aceeasi cantitate
de caldura prin radiatie si convectie ca cea din mediul considerat.
Temperatura operativa este calculata utilizand formula:
___
t0=A ta+(1-A)
tr,
(2)
unde:
ta- este temperatura uscata a aerului, 0C
tr- este temperatura medie de radiatie, 0C
v- viteza curentilor de aer, m/s
Temperatura medie radianta: temperatura distribuita uniform pe suprafata
unei anvelope negre imaginare cu care o persoana schimba aceeasi cantitate
de caldura prin radiatie ca cea din mediul considerat. Se masoara direct cu
globtermometru.
Tabel 3 - Incadrarea valorilor A in functie de viteza curentilor de aer
var < 0,2 m/s 0,2-0,6m/s 0,7-1m/s

A 0,5 0,6 0,7

In cazul in care diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura


aerului este mai mica de 40C, temperatura operativa poate fi calculata ca
medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie.

Tabel 4 - Parametrii microclimat pentru locurile de munca prevăzute cu


duşuri de aer

Metabolismu Valori minime Valori maxime


Nivelul l energetic
radiatiilor (M) Temperatur Viteza Temperatur Viteza
calorice a aeruluicurenţilo a aeruluicurenţilor
(W)
(cal/cm2/min (0C) r de aer(0C) de aer
) (m/s) (m/s)

M£117 25,0 0,5 30 1,0


117<M£234 23,0 0,5 28 1,0
1
234<M£360 21,5 1,0 27 1,3
M>360 20,0 1,3 26 1,5

M£117 22,0 0,5 28 1,0


117<M£234 20,0 1,0 26 1,5
2
234<M£360 18,5 1,5 25 2,0
M>360 17,0 2,0 24 2,5

M£117 20,0 1,0 25 1,5


117<M£234 18,0 1,5 24 2,0
≥3
234<M£360 16,5 2,0 23 2,5
M>360 15,0 2,5 22 3,0

NOTĂ:
a)Umiditatea relativă a aerului nu va depăşi 60%.
b)Valorile temperaturilor şi vitezelor curenţilor de aer reprezintă valori
medii în secţiunea transversală a fluxului de aer la nivelul jumătăţii
superioare a corpului.
Tabel nr.5 - Temperatura suprafeţelor de intrare in contact:
Material constitutiv al
Temperatura suprafeţei (0C )pentru
suprafeţei durate de contact de:
1 min 10 min ³ 8 ore

Metal neacoperit 51 48 43

Metal acoperit 51 48 43

Ceramică, sticlă şi piatră 56 48 43

Material plastic 60 48 43

Lemn 60 48 43

NOTĂ:

a. Valoarea de 510C pentru o durată de contact de 1 minut se aplică şi


la alte materiale cu conductivitate termică ridicată, nemenţionate în
tabel.
b. Valoarea de 430C specificată la toate materialele pentru o durată de
contact de 8 ore şi mai mult, nu se aplică decât dacă suprafaţa
fierbinte este atinsă doar de o mică parte a corpului uman (mai puţin
de 10% din suprafaţa totală a pielii corpului) sau de o mică zonă a
capului (mai puţin de 10% din suprafaţa pielii capului). Dacă zona de
contact nu este doar locală sau dacă suprafaţa fierbinte este atinsă de
zone vitale ale feţei (căile respiratorii, de exemplu) pot apărea leziuni
grave, chiar dacă temperatura suprafeţei nu depăşeşte 430C.

4.3. Masurarea umiditatii relative a aerului: Umiditatea aerului poate fi


masurata intr-un singur loc din interiorul incintei pentru ca presiunea
vaporilor de apa poate fi considerata uniforma in toata incinta.
Umiditatea relativa: cantitatea de vapori de apă din atmosferă (picături de
apă sau cristale de gheaţă), exprimată procentual prin raportul între
cantitatea de vapori în aer la un moment dat şi maximum posibil (când aerul
este complet saturat). Altfel spus reprezinta raportul intre presiunea partiala a
vaporilor de apa si presiunea de saturatie la o anumita temperatura si
presiune.
Valori ale umiditatii relative mai mari de 70% si mai mici de 30% sunt
considerate in afara zonei de confort termic pentru majoritatea ocupantilor
unei incinte

Atenţie ! Umiditatea relativa are un domeniu de variatie mai larg.


Intervalul 30%-70% este considerat acceptabil din punct de vedere
fiziologic, de preferat sunt valori ale umiditatii relative cuprinse intre 50%-
60%.
4.4.Masurarea/calcularea indicelui WBGT (Wet Bulb Globe
Temperature) metoda recomandata de SR EN 27243/1996
Indicele WBGT poate fi masurat direct cu monitoare de stres termic
exp.Monitor de stres termic-Microtherm Casella sau calculat utilizand
formulele (4) sau (5)
Indicele WBGT combina masurarea a doua marimi derivate, temperatura
umeda naturala (tnw) si temperatura de globtermometru (tg) si in anumite
situatii, masurare unei marimi principale, temperatura aerului (ta)
-temperatura uscata.
Specificatii de masurare: cand anumite marimi nu au valoare constanta in
spatiul care inconjoara muncitorul WBGT se determina in trei puncte ce
corespund inaltimii la care se afla capul, abdomenul si glesnele in raport cu
solul. In cazul in care muncitorul este in ortostatism, masurarile se realizeaza
la 0,1 m; 1,1m si 1,7m de la sol; atunci cand muncitorul este asezat la 0,1m;
0,6m si 1,1 m de la sol.Masurarile care servesc la determinarea indicilor
trebuie sa fie efectuate simultan.
Valoarea medie a indicelui WBGT se obtine pe baza celor trei indici
ponderati aplicand formula:
WBGTcap + (2 x WBGTabdomen) + WBGTglezne
WBGT =
----------------------------------------------------------------- (3)
4
In cazul in care analizele anterioare ale sresului termic la posturile de munca
studiate sau la posturi de munca de tip asemanator au aratat ca ambianta este
sensibil omogena (eterogenitate ≤ 5%), poate fi realizata o singura
determinare a indicelui WBGT si anume la nivelul abdomenului.
Pentru o determinare rapida a indicelui WBGT, poate fi realizata o singura
masurare efectuata la inaltimea la care stresul termic este maxim. Utilizarea
acestei proceduri conduce la o supraestimare a stresului termic ceea ce
mareste gradul de securitate.
Tabel nr.6 - Formule de calcul pentru indicele WBGT :

- In interiorul cladirilor si-In exteriorul cladirilor cuIn relatiile (4)


in exteriorul cladirilor faraexpunere solara si (5):
expunere solara tnw- temperat
WBGT=0,7tnw+0,3tg (4) WBGT=0,7tnw+0,2tg+0,1ta (5 ura umeda
) naturala
tg-
temperatura
de
globtermomet
ru
ta-
temperatura
aerului

Atenţie !
Condiţii de măsurare: in perioade care corespund stresului termic maxim
(vara, la mijlocul zilei sau atunci cand se desfasoara un proces care degaja
caldura)
4.5. Aclimatizarea este starea care rezulta dintr-un proces fiziologic de
adaptare, care mareste toleranta unui subiect atunci cand el este expus pe o
durata de timp suficienta la o ambianta termica data.
Ciclurile de activitate/repaus, pentru persoane aclimatizate sau
neaclimatizate, sunt determinate pe baza estimarii indicelui WBGT si
valorile de referinta indicate in tabelul 3.
4.5.1.Metoda de aclimatizare la caldura
Aclimatizarea este starea care rezulta dintr-un proces fiziologic de adaptare,
care mareste toleranta unui subiect atunci cand el este expus pe o durata de
timp suficienta la o ambianta termica data. Un subiect aclimatizat prezinta o
solicitare fiziologica mai putin importanta in raport cu un subiect
neaclimatizat, pentru acelasi stres termic. Ciclurile de activitate/repaus,
pentru persoane aclimatizate si neaclimatizate, sunt determinate pe baza
estimarii indicelui WBGT in conformitate cu valorile de referinta
recomandate de SR EN 27243- tabelul nr.2.
Tabel nr.7 - Valorile de referinta ale indicelui de stres termic WBGT
recomandate de SR EN 27243/1996

Metabolism Valoarea de referinta a indicelui WBGT


Clasa deM
metabolis
m Raport laTotal Persoana aclimatizataPersoana
unitatea de(pentru ola calduraneaclimatizata la
suprafata suprafata 0C caldura
cutanata cutanata 0C
medie de
W/m2
1,8m2)
W

0 (repaus) M≤65 M≤117 33 32

1 65<M≤130 117<M≤23 30 29
4

2 130<M≤20 234<M≤36 28 26
0 0

3 200<M≤26 360<M≤46 Fara Cu Fara Cu


0 8 miscare miscare miscare miscare
perceptibil Perceptibil perceptibil perceptibil
a a aeruluia a aeruluia a aeruluia a aerului
25 26 22 23

4 M>260 M>468 23 25 18 20

Atenţie ! Determinarea indicelui WBGT in conformitate cu SREN


27243 permite doar estimarea stressului termic suportat de un muncitor in
momentul in care se efectueaza masurarile.
5. INTERPRETAREA VALORII PARAMETRILOR MASURATI
Valorile măsurate se interpretează în raport cu limitele termice minime şi
maxime recomandate de standardele in vigoare SR EN 27243/1996
„Ambianţe calde. Estimarea stresului termic al omului in munca pe baza
indicelui WBGT (temperatura umedă şi de globtermometru)”, SR EN ISO
7730 „Ambiante termice moderate. Determinarea analitica si interpretarea
confortului termic prin calculul indicilor PMV si PPD si specificarea
criteriilor de confort termic local”,*STAS 13040/1991”Masini si utilaje
pentru constructii.Microclimatul cabinei.Metode de determinare”, ”SR EN
12831/2004 Sisteme de incalzire a cladirilor.Metoda de determinare a
necesarului de caldura ”.
Gradientul de temperatura a aerului pe verticala: in general temperatura
aerului interior in spatiile incalzite nu este constanta pe verticala de la
pardoseala pana la limita de sus, valoarea creste cu inaltimea SR EN ISO
7730/2006 recomanda un gradient termic < 3K pentru o activitate usoara
intre (1,1-0,1)m de la pardoseala.
Miscarea excesiva a aerului interior poate cauza disconfort termic local
SR EN 7730/2006 recomanda urmatoarele viteze ale curentilor de aer:

a. Pentru: activitate usoara in sezonul care necesita incalzire iar


temperatura interioara este de 20-240C este standardul recomanda
v<0,15m/s
b. Pentru: activitate usoara in sezonul de vara iar temperatura interioara
este de 23-260C standardul recomanda v<0,25m/s.
Determinarea parametrilor termici interior conform recomandarilor SR EN
7730/2006, se bazeaza pe metode care exprima calitatea climatului interior
prin variatia valorilor PMV si PPD.Aceste valori fac posibil sa se defineasca
in general cerintele climatului termic interior daca cunoastem concret
parametrii care contribuie la realizarea schimbului de caldura dintre om si
mediul inconjurator.
Factorul PPD ( predicted percentage of dissatisfied): procent previzibil de
nemultumiti exprimat in%, exprima o valoare admisa de nemultumiti de o
stare a parametrilor termici interiori.
Factorul PPD: estimeaza procentul de persone susceptibile de a avea
senzatia de prea cald sau prea rece intr-o ambianta data.
Factorul PMV ( predicted mean vote): vot mediu previzibil, exprima
senzatiile termice asteptate privind mediul interior.Calitatea confortului
termic, functie de valoarea PMV si PPD, se apreciaza in functie de cele trei
categorii de cerinte termice de confort (A,B,C) de cerinte interioare.
Factorul PMV: indice care reprezinta opinia medie a unui grup important de
personae ce isi exprima votul privind sezatia termica in raport cu o scara cu
7 nivele: +7,+2, +1, 0, -1, -2, -3.
Tabel nr.8 - Conditii recomandate de standard SR EN 7730/2006pentru
parametrii de microclimat:

Activitate Categorie Temperatura operativa 0C Viteza curentilor de


Tip de camera W/m2 aer *
m/s

Vara Iarna Vara Iarna


(sezon cald) (sezon rece) (sezon (sezon
cald) rece)

Birou 24,5±1,0 22,0±1,0 0,12 0,10


Birou de primire A
Sala de conferinte70 24,5±1,5 22,0±2,0 0,19 0,16
Sala spectacole B
Cofetarie/restaurant
24,5±2,5 22,0±3,0 0,24 0,21
Sali de clasa

Gradinita de copii 81 A 23,5±1,0 20,0±1,0 0,11 0,10**

B 23,5±2,0 22,0±2,5 0,18 0,15**

C 23,5±2,5 22,0±3,5 0,23 0,19**

Depozit 93 A 23,0±1,0 19,0±1,5 0,16 0,13**

B 23,0±2,0 19,0±3,0 0,20 0,15**

C 23,0±3,0 19,0±4,0 0,23 0,18**

* pentru umiditatea relativa a aerului 60% vara si 40% iarna


** pentru valori ≥ 200C
Tabel nr.9 - Rata metabolica /diferite tipuri de activitati conform SR EN
ISO 7730/2006

Rata metabolica
Activitate
W/m2 Met

Recreiere 46 0,8

Stand jos, relaxat 58 1,0

Activitate sedentara (birou, locuinta, scoala,70 1,2


laborator)

Stand in picioare, activitate usoara93 1,6


(cumparaturi, lucrul in laborator, industrie
usoara)
Stand in picioare, activitate medie (vanzator,116 2,0
lucrul in gospodarie, lucrul la masina)

Mersul pe jos:
2Km/h
110 1,9

3Km/h 140 2,4

4Km/h 165 2,8

5Km/h 200 3,4

NOTA: Determinarea ratei de caldura metabolica in perioade diferite a


procesului de munca precum si izolarea termica a unor ansamble
vestimentare se realizeaza conform recomandarilor din SR EN ISO
8996/2005 ”Ergonomia ambiantelor termice.Determinarea ratei de caldura
metabolica” respectiv SR EN ISO 9920 ”Ergonomia ambiantelor
termice.Determinarea izolarii termice si a rezistentei la evaporare a unui
ansamblu vestimentar”.
Conditii recomandate de standardul SR EN 12831/2004 ”Sisteme de
incalzire a cladirilor.Metoda de determinare a necesarului de caldura de
calcul.” pentru parametrii de microclimat.
Pentru un spatiu interior se definesc temperatura interioara operativa ca o
medie aritmetica intre temperatura aerului interior, temperatura medie de
radiatie si temperatura interioara de calcul care este temperatura
rezultanta in mijlocul unei incaperi incalzite (la o inaltime de 0,6-1,6 m),
fiind folosita cu scopul de a calcula pierderile de caldura la proiectare.
Pentru un spatiu interior se definesc:
- temperatura interioara operativa ca o medie aritmetica intre temperatura
aerului interior si temperatura medie de radiatie;
- temperatura interioara de calcul care este temperatura rezultanta in
mijlocul unei incaperi incalzite (la o inaltime de 0,6-1,6 m), fiind folosita cu
scopul de a calcula pierderile de caldura la proiectare.
Tabel nr.10. -Temperaturile interioare operative si temperaturile
interioare de calcul pentru asigurarea confortului termic conform
recomandarilor SR EN 12831/2004:

Imbracamint Metabolis Categori Temperatur Temperatur


Tip dee m i dea operativaa interioara
cladire mediu iarna 0C de calcul
/spatiu
intern iarna 0C

Locuinte, 1,0 1,2 A 21,0-23,0 20,0


Oficii,
Sali pentru B 20,0-24,0
intruniri C 19,0-25,0

Restaurante, 1,0 1,2 A 21,0-23,0 20,0


Bufete,
Teatre, B 20,0-24,0
cinematografe C 19,0-25,0

Muzee, 1,0 1,6 A 17,5-20,5 18,0


Galerii,
Supermarketu B 16,0-22,0
ri C 15,0-23,0

Biserici 1,5 1,3 A 16,5-19,5 15,0

B 15,0-21,0

C 14,0-22,0

Sali de clase,1,0 1,2 A 21,0-23,0 20,0


Gradinite ,
Sali B 20,0-24,0

C 19,0-25,0

1 clo = 0,155m2 * 0C/W


1 met = 58 W/m2
Tabel nr 11. - Rata minima de aer proaspat n min necesare asigurarii
confortului conform recomandarilor SR EN 12831/2004:

n min - numarul minim de schimburi de aer pentru incapere (l/h)


Tabel.nr.12 - Valorile parametrilor de microclimat in cabinele masinilor
si utilajelor pentru constructii conform recomandarilor STAS 13040/1991*

Parametrii microclimatului
Perioada
Exteriori cabinei Interiori cabinei

Temperatura Viteza Temperatura Viteza Umiditate Numar de


medie vant medie vant relativa schimburi
0C V max0C Va % orar de aer
m/s m/s maxim

rece -(20±1) 5 +15 0,1-0,5 30-80 20

calda +(35±2) 3 +24 0,1-0,5 30-80 20

*STAS 13040/1991”Masini si utilaje pentru constructii.Microclimatul


cabinei.Metode de determinare”
NOTA:
Perioada rece se caracterizeaza prin temperatura medie sub +120C, intr-un
interval de 24 ore.
Perioada calda se caracterizeaza prin temperatura medie peste +120C,
intr-un interval de 24 ore.
Masurarea parametrilor de microclimat ai cabinei trebuie facuta pentru
urmatoarele situatii:
- la mersul in gol al motorului;
- la functionarea motorului in regim nominal (fara deplasare);
- in conditii de exploatare.
6. REGLEMENTARI REFERITOARE LA MICROCLIMATUL
LOCULUI DE MUNCA

 ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 99/29 iunie 2000 se aplica in


perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate
în muncă

Temperaturi extreme: temperaturile exterioare (monitorizate si cerificate


de INMH) ale aerului, care:
>+ 370C sau corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalente cu
acest nivel;
<- 200C sau corelate cu conditii de vânt intens pot fi echivalente cu acest
nivel.
Obligaţia angajatorilor: măsuri pentru asigurarea microclimatului la locul de
muncă:

 Pentru ameliorarea Pentru mentinerea starii de


conditiilor de munca: sanatate a angajatilor:

-reducerea intensitatii si ritmului-asigurarea apei minerale adecvate 2-


activitatilor fizice;4l/persoana/schimb;
-asigurarea ventilatiei la locurile de-asigurarea echipamentului individual
munca; de protectie;
-alternarea efortului dinamic cu cel-asigurarea de dusuri.
static
-alternarea perioadelor de lucru cu
perioadele de repaus in locuri
umbrite, cu curenti de aer

 H.G.nr.1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate


pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă.
Atenţie ! Angajatorul areobligaţia de a asigura protecţia angajaţilor
prin măsuri tehnico-organizatorice şi medicale atunci când nu se pot
respecta limitele termice maxime/minime admise. Astfel, personalul care
lucrează în microclimat cald (peste 300C) sau rece (sub 50C) va beneficia
de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare şi apă carbogazoasă
salină (1g NaCl/litru), în cantitate de 2-4 litri/persoană/schimb sau ceai
fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoană/schimb.
7. Masuri de prevenire si protectie
Dupa gradul lor de asigurare a securitatii si sanatatii lucratorilor, masurile de
prevenire/protectie aplica urmatoarele masuri:
A.Masuri tehnice:

 Masurile de prevenire intrinseca;
 Masurile de protectie colectiva;
 Masurile de protectie individuala.

B. Masuri organizatorice: masurile de organizare a muncii; masurile pentru


informarea/formarea personalului
Aceste informatii nu trebuie sa se substituie aplicarii corecte a masurilor de
prevenire intrinseca, a masurilor de protectie colectiva sau individuala,
precum si a masurilor de prevenire complementara.
Ele sunt masuri de prevenire ce constau in mesaje (teste, cuvinte, semne,
semnale, simboluri, diagrame etc) ce se pot folosi separat sau asociate intre
ele, pentru a transmite informatiile dorite/necesare pentru utilizatori.
Obiectivele masurilor de prevenire/ protectie sunt:

 Eliminarea riscurilor;
 Reducerea riscurilor.

Se considera ca procesul de evaluare a riscurilor s-a incheiat atunci cand


fenomenele periculoase au fost ELIMINATE sau REDUSE IN
INTENSITATE.
Eficacitatea masurilor: combaterea riscurilor la sursa

EFICACITATEA DACA NU........


DACA ESTE POSIBIL......
Suprimarea fenomenuluixxxx Reducerea gravitatii
periculos sau a pericolului vatamarii posibile legate
de aceste fenomene
periculoase

Suprimarea situatiilorxxx Reducerea frecventei si


periculoase rezultate din duratei de expunere
expunerea la fenomene
periculoase sau pericol

Suprimarea evenimentelorxx Reducerea probabilitatii


periculoase de aparitie a
evenimentelor
periculoase posibile

Punerea in aplicare ax Punerea in aplicare a


mijloacelor ce permit mijloacelor ce permit
evitarea pericolului evitarea pericolului

Situatie periculoasa: reprezintă o situaţie de muncă, identificată anterior


producerii unor efecte dăunătoare omului / unităţii de lucru.
Identificarea situaţiilor periculoase constă în depistarea riscurilor prezente în
fiecare fază a unui proces de muncă.
Dereglari ale elementelor implicate in procesul de munca (sarcina de
munca, executant, mijloace de productie, mediul de munca) si /sau ale
relatiilor dintre ele provoaca accidente de munca sau imbolnaviri
profesionale.
Temperatura ridicata/coborata a obiectelor sau suprafetelor face parte din
mijloacele de productie in timp ce parametrii de microclimat caracterizeaza
mediul de munca alaturi de alti factori de risc.
Variaţiile sunt mişcările ce se abat de la mersul normal, respectiv
disfuncţiile bruşte ale elementelor implicate în realizarea procesului de
muncă. Prin definiţie, ele sunt specifice accidentelor de muncă. Variaţiile
sunt proprii tuturor elementelor sistemului de muncă: se rostogolesc obiecte,
o maşină porneşte necomandată sau nu răspunde la comanda de oprire,
executantul se împiedică şi cade, jeturi de fluide, balans, recul rezultatul
fiind aparitia accidentelor.
Stările sunt însuşiri, proprietăţi, deficienţe umane, defecte ale mijloacelor de
producţie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai
ales în etiologia bolilor profesionale.
Producerea accidentelor presupune si interacţiunea variaţiilor cu stările.
Fără cel puţin o variaţie, care să confere caracterul brusc, imprevizibil,
interacţiunea stărilor nu poate conduce la accidentare.
În anumite cazuri, stările se pot transforma în variaţii; prin creşterea bruscă a
intensităţii, stările pot deveni variaţii accidentogene. În ultimă instanţă, însă,
această transformare este ea însăşi o variaţie.
Parametrii de microclimat intra in componenta mediului de munca.Un mediu cald, umed
sau rece duce la aparitia imbolnavirii profesionale.

Exp: Variatii Exp: Stari

Mediu cald, umed, rece

Zgomotul unei explozii Zgomotul unui ciocan de forja

Proiectarea unei roti Angrenaj in miscare

Gaze toxice, radiatii nivel multGaze toxice, radiatii nivel


peste LMA apropiat LMA

LMA- limita maxima admisibila conform legislatiei in vigoare


8. Masuri de reducere a riscului
Pentru reducerea riscului sunt necesare acţiuni în ponderi diferite asupra
tuturor parametrilor ce caracterizează o situaţie de muncă din punct de
vedere termic.
8.1.1. Acţiuni cu caracter tehnic
 Controlul sursei de căldură
a. reducerea temperaturii aburului şi apei fierbinţi în conducte şi
instalaţii
b. izolarea suprafeţelor fierbinţi pentru reducerea temperaturii
suprafeţelor
c. reducerea emisivităţii surselor de căldură
--> suprafeţele strălucitoare şi netede au emisivitate mai mică de ex:
blindare cu aluminiu a suprafeţelor de cărămidă, fier etc.

 Ventilarea şi condiţionarea aerului


a. îndepărtarea saudiluţia aerului cald/umed şi înlocuirea cu aer
rece/uscat;
b. necesită proiectare adecvată care să evite curenţii de aer
supărători (mai ales prin limitarea vitezei în gurile de refulare a
aerului);
c. ventilaţia este foarte importantă în spaţii închise, unde
evacuarea aerului cald poate fi dificilă;
d. aspirare locală la nivelul maşinilor pentru evacuarea gazelor
calde;
e. ameliorările rezultate din combinarea aspiraţiei locale cu
ventilarea generală reduc stresul termic

 Răcirea evaporativă
a. reducerea temperaturii aerului prin pulverizarea apei în curentul
de aer sau trecerea aerului peste un element umed
 Ecrane pentru reducerea efectului radiaţiei termice
a. amplasate între sursă şi persoana expusă
b. rol de reflectare a căldurii şi mai puţin de disipare a acesteia
(suprafeţe cu emisivitate scăzută)
c. nu evită aportul de căldură în incintă ci blochează influenţa
directă a căldurii radiante asupra persoanei expuse

8.1.2.Reducerea metabolismului (a efortului în muncă)

a. mecanizare/automatizare a unor operaţii


b. amenajări ergonomice vizând reducerea efortului fizic în activitate
(ameliorarea poziţiilor de lucru, a deplasărilor, a manipulării maselor
etc.)

8.1.3. Adaptarea îmbrăcămintei, inclusiv a celei de protecţie


8.1.4.Adaptarea organizării muncii

a. planificarea activităţilor în raport cu variaţiile diurne şi sezoniere ale


parametrilor de microclimat
b. reducerea duratei de expunere
c. supravegherea proceselor de aclimatizare la căldură
d. instalarea de puncte de aprovizionare cu băuturi adecvate
e. amenajarea zonelor de repaus din punct de vedere termic
f. informarea şi formarea lucrătorilor privind riscurile şi prevenirea lor
(inclusiv primul ajutor)

8.1.5.Supraveghere medicală

a. pentru situaţii severe de stres termic


b. la purtarea unor echipamente de protecţie speciale