Sunteți pe pagina 1din 2

Ecologie Umană

Ecologia este ramura biologiei care studiază interacțiunile dintre componentele abiotice și
biotice ale ecosistemelor. Ecologia umană studiază interacțiunile dintre populațiile umane și
mediul înconjurător.

Biotopul reunește factorii abiotici: factorii geologici, geografici, mecanici, fizici și chimici.
Acești factori sunt specifici regiunilor globului și determină existența unei anumite biocenoze.

Biocenoza este compusă din populații de specii diferite între care s-au stabilit relații de
interdepenență, ca efect al adaptării lor reciproce și la un mediu
cu aceleași caracteristici.

În fiecare ecosistem se desfășoară două procese fundamentale:


circuitul materiei și fluxul de energie. Ambele procese se
realizează în cadrul relațiilor trofice dintre producători,
consumatori și descompunători. Relațiile trofice duc la formarea
lanțurilor trofice. Intersecția lanțurilor trofice din biocenoze
formează rețelele trofice mult mai complexe. Existența celor trei
categorii depopulații trofice asigură reciclarea permanentă a
materiei care în acest fel se transformă continuu, dar nu se pierde.
Fluxul de energie se derulează prin relațiile trofice.
Ecosistemele se clasifică după mai multe criterii, unul fiind după intervenția omului. După
acest criteriu distingem ecosistemele naturale compuse din biocenoză și biotop, și ecosisteme
antropizate. Ecosistemele antopizate sunt terenurile agricole, platformele industriale, așezările
rurale sau urbane și căile de legătură dintre acestea.

În ecosisteme, relațiile interspecifice sunt de două tipuri:

a) Probiotice (de stimulare)


b) Anitbiotice (de inhibare)

Aceste relații pot fi bilaterale (simbioza sau concurența dintre specii) și unilaterale
(parazitismul sau comensalismul).

În cadrul ecosistemelor antropizate nici unul din factorii abiotici si biotici nu rămâne
nemodificat. Aceste modificări rezultă din extinderea așezărilor umane, extinderea terenurilor
agricole, defrișările, creșterea excesivă a unor rase de animale, tratarea excesivă cu
îngrășăminte a terenurilor agricole, dezvoltarea platformelor industriale. Autoreglajele
naturale din ecosisteme nu se pot realiza datorită intervenției omului, care fie elimină membrii
biocenozei, fie introduce noi populații ce perturbă echilibrele.

Bibliografie

Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București.

S-ar putea să vă placă și