Sunteți pe pagina 1din 3

Mitomania- forma patologică a comunicării

Practic, mitomania se manifesta prin denaturarea adevarului sau prin nascocirea unor intamplari
extraordinare de catre o persoana, cu scopul de a atrage atentia celor din jur asupra sa, de a iesi in
evidenta si a obtine admiratia si simpatia anturajului.

Minciuna este o afirmație care este contrazisă de către experiență, observație sau bun simț, care
este oferită de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parțială a
faptelor și a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor.

De ce si cum minte un mitoman?


Mitomanul minte pentru a se simti bine, pentru a se simti securizat. El nu poateface fata realitatii.
In acest mod el reuseste sa isi gaseasca o satisfactie afectiva pe care realitatea concreta nu i-o
poate oferi. Tocmai de aceea, de regula eroul acestor povestiri imaginare este tocmai autorul lor.
In ceea ce priveste scopul acestor minciuni mitomanul nu urmareste prin ticluirile sale atingerea
vreunui scop utilitar, ci insusi faptul minciunii, aceasta reprezentand una dintre deosebirile
fundamentale dintre minciuna patologica si cea "normala".

Exista mai multe feluri de mitomanie?


Mincinosii patologici: Oameni care mint constant, fara un motiv intemeiat sunt cunoscuti ca
mincinosi patologici. Ei au o nevoie intensa ca oamenii sa ii placa, dar minciuna lor ii tine pe
oameni la distanta. In acest sens ei sunt auto-distructivi, in sensul ca altii decid ca mincinosul
este mai stresant decat merita. Unii mincinosi patologici merg si mai departe si chiar traiesc o
minciuna, uneori chiar adopta o identitate complet diferita si o traiesc ca si cum ar fi adevarata.
Au de obicei o inteligenta medie si au abilitati verbale peste medie.

Dintre mincinosii non-patologici fac parte:


-Mincinosii ocazionali- din care facem parte toti. Chiar nu le place sa minta, dar o vor face din
cand in cand pentru a evita situatii neplacute sau pentru ca nu vor sa admita ca au facut ceva
gresit sau jenant. Pentru ca se simt inconfortabil mintind, se vor trada cand mint prin
expresivitate si limbajul trupului sau voce.

-Mincinosii frecvenți- stiu ca minciuna este gresita, dar asta nu ii face sa se simta prost. Din acest
motiv este posibil ca ei sa minta regulat si e putin probabil sa se dea de gol.Totusi pentru ca se
simt bine mintind, nu acorda asa de multa atentie consecintelor si logicii declaratiilor lor.

-Mincinosii din obisnuinta- sunt iesiti din comun. Ei au dificultati in a separa realitatea de
fictiune si spun tot ce le trece prin minte indiferent de cat de exagerat, ridicol, ilogic sau fals ar
fi. Ei mint atat de frecvent incat nu isi arata disconfortul psihic, dar sunt atat deneglijenti cu
continutul incat sunt usor de prins.

-Mincinosii profesionisti- sunt cei mai greu de identificat. Ei nu mint fara discriminare ca
mincinosii din obisnuinta. Ei mint cu un scop. Mincinosii profesionisti isi duc minciunile pana la
capat si stiu exact ce au de spus si cand.

"Calitatile obligatorii" ale mincinosului


 memorie buna
 atentie distributiva foarte bine dezvoltata
 un bun control al limbajului non verbal.

Cum depistam ca suntem mintiti?

Se spune ca o minciuna, pentru a fi si a ramane credibila, trebuie sa fie sustinuta de alte sapte
minciuni. Deci, atentie maxima- efortul si energia puse in slujba minciunii pot fi mult mai
devastatoare decat recunoasterea adevarului. Putem depista o minciuna,adresand intrebari de
control persoanei pe care o suspectam ca minte; vom observa ca minciunile incep sa nu mai
coincida, circumstantele la care a facut apel pentru a minti nu au ramas in memoria sa pe termen
lung si, evident, tehnica intrebarilor de control aruncate cand se asteapta mai putin il va face
irascibil, se va simti frustrat si, incet-incet, se va auto-demasca.

In depistarea minciunii, trebuie sa descifram „microindicii” carora, de obicei, nu le acordam


atentie:
- intensitatea privirii
- frecventa cu care clipesc interlocutorii
- tonul vocii
-cuvintele folosite pentru a descrie o situatie.

Povestile spuse de cei care sunt obisnuiti sa minta sunt prea bune pentru a fi adevarate; ei chiar
se pot simti vinovati sau, din contra, incantati ca reusesc sa pacaleasca. Totusi, nu toti cei care
afiseaza semnalele sus-mentionate pot fi mincinosi. Acestea pot fi comportamente naturale, nu
semne de minciuna, si constituie doar indicatori statistici in studiul minciunii. De exemplu,
contrar parerii generale, mincinosul abil are un ton al vocii mai coborat, face pauze lungi intre o
fraza si cealalta, il priveste fix pe interlocutor si nu se contrazice niciodata. Exact contrariul
stereotipului care exista asupra mincinosului
-evita privirea, maini nervoase si voce stridenta.
De ce oamenii mint?

1. Absenţa stimei de sine – falsificarea realităţii, în această situaţie, reflectă speranţa


inconştientă, a celui care minte, de a masca absenţa propriei valori, a stimei de sine scăzute,
context în care respectiva persoană îşi “fabrică”o dublură prin care speră să câştige admiraţia,
aprobarea, atenţia celorlalţi.

2. Plăcerea manipulării

3. Importanţa exagerată acordată convenţiilor sociale –recurg la minciună pentru a părea


conform aşteptărilor celorlalţi sau pentru a se înscrie în stereotipiile de bon ton – adică să lauzi,
de exemplu, atmosfera de la o petrecere, deşi aceasta este, în realitate, lamentabilă, a spune că X
este “o persoană minunată”, că “îi admiră realizările”, deşi, poate, îl detestă pe respectivul etc.

4. Obişnuinţa de a minţi

5. Evitarea unei pedepse sau a unui refuz – minciuna, pentru a evita o pedeapsă sau un refuz, este
exersată frecvent de copii, dar în cazul adulţilor aceasta trădează dorinţa de a-şi crea o imagine
pozitivă, falsă, fără prea mult efort şi de a obţine avantaje nemeritate, în relaţia de cuplu, la
serviciu, în cercurile de prieteni etc.

6. Instinctul de conservare- ocupă un loc esenţial pe lista cauzelor pentru care oamenii mint,
deoarece se creează iluzia că denaturarea adevărului, ca şi minciuna prin omisiune, asigură un
trai mai comod.

De ce mint oamenii chiar daca nu ar trebui?

Miciuna conteaza pentru ei. Chiar daca altii nu pot sa inteleaga de ce unele persoane ajung sa
minta, este bine de stiut ca minciunile conteaza pentru cei care le spun. Motivul pentru care se
intampla asta il putem afla numai daca ii intrebam de ce au ales sa ocoleasca devarul.

Daca spun adevarul simt ca nu mai au control. Adesea, oamenii mint pentru ca incearca sa
controleze o anumita situatie. Asteapta anumite decizii si reactii din partea celorlalti si, pentru a
se asigura ca le primesc, prefera sa se foloseasca de minciuni.

Nu vor sa dezamageasca. Poate este greu de crezut, dar unele persoane mint pentru a nu-i
dezamagi pe ceilalti. sS tem ca vor pierde respectul celor din jur. Isi doresc sa fie placuti,
respectati si se tem ca uneori adevarul nu ii ajuta. Nu vor sa fie respinsi.

Pentru ei nu este o minciuna. Exista momente in care oamenii pot minti si chiar cred in ceea ce
spun. Daca se pune presiune asupra lor, amintirile lor se pot schimba, de exemplu, si pot spune
ceva neadevarat in legatura cu trecutul. Mai mult decat atat, chiar vor crede in vorbele lor. Multe
studii au subliniat faptul ca amintirile se pot schimba de-a lungul timpului, fiind influentate de
mai multi factori. Pentru a rezolva unele probleme, oamenii pot minti, desi ei considera ca spun
adevarul.