Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT / ID

DREPT COMERCIAL I

REGIMUL JURIDIC APLICABIL PROFESIONIŞTILOR


COMERCIANŢI ÎN CONTEXTUL ADOPTĂRII
NOULUI COD CIVIL

1
REGIMUL JURIDIC APLICABIL PROFESIONIŞTILOR
COMERCIANŢI ÎN CONTEXTUL ADOPTĂRII NOULUI COD
CIVIL

Odată cu adoptarea şi intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind


Codul civil s-a realizat unificarea regulilor de bază din dreptul privat, inclusiv în
ceea ce priveşte renunţarea la diviziunea tradiţională în raporturi juridice civile şi
raporturi juridice comerciale 1. Reglementând atât raporturile patrimoniale, cât şi
pe cele nepatrimoniale dintre persoanele fizice şi/sau juridice, Codul civil actual
„constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau
spiritul dispoziţiilor sale” [art. 2 alin. (2) C. civ.]. S-a încercat, astfel, prin
abrogarea Codului comercial2 şi adoptarea concepţiei moniste asupra dreptului
privat, o restructurare a materiei obligaţiilor, dar şi reformularea unor concepte
şi principii referitoare la activitatea persoanelor care exercită activităţi
comerciale.
În privinţa noţiunii de profesionişti, art. 3 alin. (2) din Noul Cod civil
prevede “sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”.
Iar “exploatarea unei întreprinderi” înseamnă “exercitarea sistematică de către
una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea,
administrarea ori înstrăinarea de bunuri, sau în prestarea de servicii, indifferent
dacă are sau nu un scop lucrativ”.
Noua reglementare propune, aşadar, o abordare unitară a raporturilor
obligaţionale. Deoarece se renunţă la diviziunea tradiţională în raporturi civile şi
raporturi comerciale, diferenţieri de regim juridic sunt reglementate în funcţie de
calitatea de profesionist1 , respectiv non-profesionist a celor implicaţi în raportul
juridic obligaţional.3

1
Duţu, M., Noul Cod civil – o etapă importantă în dezvoltarea dreptului privat român, în volumul
Noul Cod civil. Studii şi comentarii. Volumul I. Cartea I şi Cartea a II-a (art. 1-534), Academia
Română, Institutul de Cercetări Juridice, Departamentul de drept privat „Traian Ionaşcu”,
Coordonator: prof. univ. dr. Uliescu, M., Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 8-50.
2
Abrogarea Codului comercial s-a realizat, în temeiul art. 230 lit. c) al Legii nr. 71/2011, la 1
octombrie 2011, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil.
3
Sorana Popa, DREPT COMERCIAL Introducere. Persoana fizică. Persoana juridică, Edit.
Universul Juridic, Bucureşti ,2014, p. 95.

2
Analizând cele două dispoziţii4, considerăm că pentru definirea profesioniştilor,
legiuitorul apelează la conceptual de “întreprindere” şi la sintagma “exploatarea
unei întreprinderi”.5
În privinţa “înteprinderii”6, Noul Cod civil nu stabileşte o definiţie,
“lăsând” pe seama legislaţiei speciale această “misiune” şi a ştiinţelor economice;
în schimb, defineşte “exploatarea unei întreprinderi” care dă substanţă noţiunii
de profesionist7. Profesionistul este acela care exercită în mod sistematic o
activitate organizată. Caracterul sistematic, continuu şi organizat al activităţii
este specific profesionistului, ceea ce înseamnă că acea persoană care desfăşoară
una dintre activităţile prevăzute de lege, ca operaţiuni singulare, ocazionale, fără
a-şi crea un cadru organizat nu poate fi considerat profesionist.
Î În “peisajul” legislativ anterior adoptării Noului Cod civil existau diferite
categorii de profesionişti care-şi organizau activitatea sub forma unei
întreprinderi sau exploatau o întreprindere, dar nu purtau denumirea de
profesionişti pentru că nu exista conceptual de profesionist.
De asemenea, există persoane fizice care desfăşoară activităţi economice
ocazionale producătoare de venituri. Aceste persoane, chiar dacă nu-şi
organizează activitatea sub forma unei întreprinderi pentru că activitatea nu are
caracter permanent totuşi sunt considerate contribuabili potrivit legislaţiei
fiscale, fiind obligate să plătească impozit pe veniturile realizate.
Aşadar, potrivit Noului Cod civil, profesioniştii sunt toţi cei care
exploatează o întreprindere, indiferent de denumirea pe care o aveau potrivit
reglementărilor anterioare adoptării acestuia, respectiv denumirea de
comerciant, întreprinzător, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală,
întreprindere familială, societate civilă profesională.
La rândul lor, profesioniștii comercianți se împart în 3 categorii: persoane
fizice asociate unor întreprinderi, persoane fizice sau persoane juridice. Vor fi
profesioniști necomercianți, cei ce exploatează o întreprindere ce desfășoară o
4
Art. 3 alin. (1) şi (2) NCC
5
C. Gheorghe, Concepte ale noului drept comercial: Profesionistul, în Curierul Judiciar nr.
4/2012, p. 214 şi următoarele.
6
C. Gheorghe, Concepte ale noului drept comercial: Întreprinderea, în Curierul Judiciar nr.
6/2012, p. 331.
7
Smaranda Angheni, Drept comercial Profesioniştii-comercianţi, Edit. C.H.Beck, Bucureşti, 2013,
p. 12

3
activitate civilă, o activitate ce nu poate fi calificată ca activitate economică.
Profesioniștii comercianți sunt cei ce exploatează o întreprindere ce desfășoară o
activitate economică cu scop lucrativ,o întreprindere economica.
În interesul bunei desfăşurări a activităţii economice, legea instituie
anumite obligaţii ale profesioniştilor comercianţi, considerate obligaţii
profesionale. Ei au obligaţia ca la începutul activităţii economice să se
înregistreze în Registrul Comerţului şi pe parcursul desfăşurării activităţii
economice să ceară efectuarea de menţiuni în Registru ori de câte ori intervin
modificări în activitatea lor.
Petru determinarea persoanelor fizice care pot fi calificate ca
profesionişti-comercianţi trebuie să se aibă în vedere, într-o interpretare
sistematică a normelor juridice, dispoziţiile cuprinse în art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 71/2011, modificată, coroborat cu art. 6 alin. (1) din acelaşi act normativ şi
art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare8.
Aşadar, în cadrul acestui context legislativ, din categoria profesioniştilor-
comercianţi fac parte: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală şi
întreprinderea familială9.
Regimul juridic al acestor categorii de profesionişti considerat
comercianţi persoane fizice, potrivit exprimării legiuitorului din art. 6 alin. (1)
din Legea nr. 71-2011 modificată, “referirile la comercianţi se consideră a fi făcute
la persoanele fizice… supuse înregistrării în registrul comerţului…” este stability
prin OUGnr. 44/200810 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile
familiale, modificată.
Regimul juridic al celor trei categorii de persoane fizice care se
încadrează în categoria profesioniştilor comercianţi este “amenajat” de OUG nr.
44/2008, modificată.

8
Smaranda Angheni, Drept comercial Profesioniştii-comercianţi, Edit. C.H.Beck, Bucureşti, 2013,
p. 7
9
V. Nemeş, Drept comercial conform Noului Cod civil, Edit. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 26.
10
OUG nr. 44-2008 ( M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008), modificata prin OUG nr. 46/2011.

4
Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice
care doresc să desfăşoare activităţile economice autorizate sunt:
 Să aibă sediu profesional pe teritoriul României (art. 5);
 Activitatea economică să fie înregistrată şi autorizată, atât activitatea care
are caracter permanent, cât şi cea desfăşurată ocazional sau temporar;
 Înaintea începerii activităţii să fie obţinute autorizaţiile, avizele, licenţele
prevăzute în legi speciale [art. 5 alin. (2)].
Scopul activităţii desfăşurate de profesionistul persoană fizică este
obţinerea unui profit. Obţinerea profitului reprezintă o trăsătură esenţială a
profesionistului-comerciant, deoarece raportarea doar la scopul lucrative nu
surprinde ceea ce este specific acestei categorii de profesionişti, exprimarea fiind
foarte generală11.
Întreprinderea economică este definită de legiuitor atât în accepţiunea sa
de activitate economică, cât şi din perspectiva unui cadru organizat, permanent şi
systematic, cadru în care sunt combinate resurse financiare, forţă de muncă
atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informatice, pe riscul
întreprinzătorului.
Întreprinderea individuală, potrivit art. 2 lit. g) din OUG nr. 44/2008,
este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un
întreprinzător-persoană fizică.
Întreprinderea familială, în conformitate cu art. 2 lit. h) şi d) din OUG nr.
44/2008 este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de
soţul, soţia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării
întreprinderii familiale, rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv.
Persoana fizică autorizata este persoana fizică autorizată să desfăşoare
orice formă de activitate economică permisă de lege care foloseşte, în principal
forţa de muncă proprie12.
La încetarea activităţii economice, profesioniştii comercianţi au obligaţia
de-a solicita radierea din Registrul Comerţului. Orice comerciant sau agent
economic trebuie să ţină evidenţa contabilă a activităţii economice prin registre
11
Smaranda Angheni, Drept comercial Profesioniştii-comercianţi, Edit. C.H.Beck, Bucureşti,
2013, p. 21.
12
Ibidem.

5
contabile prin care să consemneze operaţiunile economice. Activitatea economică
desfăşurată trebuie să aibă loc in limitele unei concurenţe licite permise.
Formele de desfăşurare ale activităţilor economice de profesionişti
comercianţi sunt speciale şi expres prevăzute de lege atât pentru persoanele fizice
cât si pentru cele juridice. În toate cazurile, prin reglementările speciale se
stabileşte statutul juridic al lor, distinct de cel al profesioniştilor necomercianţi.
În cazul insolvenţei doar profesioniştii comercianţi pot fi supuşi acestei
proceduri.
Profesioniştii comercianţi sunt supuşi impozitului pe profit, cei
necomercianţi şi celelalte categorii de subiecte de drept civil sunt supuşi
impozitului pe venit. Aceştia pot participa la constituirea unor camere de comerţ
şi industrie ca organizaţii profesionale ce au scopul promovării şi apărării
intereselor lor.
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, “În cuprinsul actelor
normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului Civil, referirile la
comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la
pesoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit
prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta
lege”.
Aşadar, ca şi în cazul persoanelor fizice, pentru persoanele juridice pe
care legiuitorul le consideră comercianţi, se adoptă un criteriu formal,
înmatricularea sau înregistrarea în registrul comerţului.
Activitatea pe care o desfăşoară persoanele juridice, activitate care a
constituit o llungă perioadă de timp criteriu pentru definirea comerciantului
persoană juridică13, în present, potrivit dispoziţiilor din Noul Cod civil, orice
persoană care exploatează o întreprindere este îndrituită să realizeze activităţile
prezăzute de lege.

13
Smaranda Angheni, Drept comercial între tradiţie şi modernism, în Curierul Judiciar nr.
9/2012, p. 483-485.

6
Profesionistul-comerciant beneficiază de anumite drepturi şi are obligaţii
care, împreuna formează conţinutul statutului juridic al acestuia. Cele mai
importante obligaţii ale profesionistului comerciant sunt14:
 Înregistrarea în registrul comerţului;
 Întocmirea registrelor comerciale;
 Îndeplinirea obligaţiilor fiscale;
 Are obligaţii prevazute în legi speciale .
Potrivit art. 3 alin. (2) Noul C.civ., persoana care exploatează o
întreprindere are calitatea de profesionist.
Având în vedere că o întreprindere poate fi o întreprindere comercială sau
întreprindere civilă, înseamnă că profesionistul care exploatează o întreprindere
comercială are calitatea de comerciant.
Persoanele juridice care exploatează o întreprindere comercială au
calitatea de comerciant15 (societăţile comerciale, regiile autonome, societăţile
cooperative, organizaţiile cooperatiste etc.).
Instituţia obligaţiilor comerciale este instituţia cea mai afectată de
schimbarea sistemului de reglementare a dreptului comercial. De fapt, unitatea
de reglementare a dreptului privat realizată de Noul Cod civil se referă, în special,
la materia obligaţiilor. Prin consacrarea unităţii de reglementare se pune în
discuţie însăşi distincţia între obligaţiile civile şi obligaţiile comerciale.
Regulile privind determinarea locului executării obligaţiilor, reglementate
de Codul Comercial doar pentru raporturile comerciale, sunt aplicabile acum
tuturor raporturilor de drept privat. Noul Cod Civil priveşte cazul în care parţile
nu au stabilit locul executării obligaţiilor sau acesta din urma nu se poate stabili
potrivit naturii prestaţiei sau în temeiul contractului, al practicilor statornicite
între părţi ori al uzanţelor. În aceste cazuri enumerate mai sus, locul executării
obligaţiilor se va determina în functie de tipul de obligaţie. Astfel, obligaţiile
băneşti trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la
data plăţii, obligaţia de a preda un lucru individual determinat trebuie executată

14
Smaranda Angheni, Drept comercial Profesioniştii-comercianţi, Edit. C.H.Beck, Bucureşti,
2013, p. 21
15
http://www.curieruljudiciar.ro/2010/11/09/dreptul-comercial-in-conditiile-noului-cod-civil/, accesat la
data de 26.12.2016.

7
în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului, iar celelalte obligaţii
se execută la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului la data încheierii
contractului.
Potrivit Codului Comercial şi Codului Civil din 1864 dobânzile curgeau de
la data chemării în judecată sau curgeau de drept. Noul Cod Civil extinde aceste
reguli peste toate obligaţiile băneşti, astfel dacă o sumă nu este plătită la timp,
creditorul poate cere daune moratorii.
Cu privire la capitalizarea dobânzilor, Noul Cod Civil prevede că dobânzile
scadente produc ele însele dobânzi numai când legea/contractul prevede acest
lucru, iar ele încep să curgă de la data chemării în judecată.
În concluzie, cu toate că reglementările din Codul civil în vigoare
reprezintă dreptul comun pentru toate ramurile de drept privat, există în paralel
o bogată legislaţie specială care reglementează regimul juridic al comercianţilor,
în principal Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, O.U.G. nr. 44/2008,
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, Legea nr. 26/1990 privind
Registrul comerţului etc., legislaţie care, alături de cea specială dedicată
profesioniştilor-necomercianţi, constituie un argument hotărâtor în privinţa
legitimităţii dreptului comercial sau al profesioniştilor, nu ca drept autonom, ci
ca disciplină de studiu şi astfel, dreptul comercial nu ar face obiectul unei
autonomii legislative, dar conservă, totuşi, o autonomie ştiinţifică şi didactică, iar
specificul raporturilor juridice aferente anumitor mijloace de satisfacere a
nevoilor pieţei diferenţiază această ştiinţă a dreptului comercial faţă de ştiinţa
dreptului civil16.

16
Angheni, S., op. cit., 2011, p. 91.

8
BIBLIOGRAFIE:

1. Sorana Popa, DREPT COMERCIAL Introducere. Persoana fizică. Persoana


juridică, Edit. Universul Juridic, Bucureşti ,2014.
2. Smaranda Angheni, Drept comercial Profesioniştii-comercianţi, Edit.
C.H.Beck, Bucureşti, 2013.
3. Duţu, M., Noul Cod civil – o etapă importantă în dezvoltarea dreptului
privat român, în volumul Noul Cod civil. Studii şi comentarii. Volumul I.
Cartea I şi Cartea a II-a.
4. Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice, Departamentul de
drept privat „Traian Ionaşcu”, Coordonator: prof. univ. dr. Uliescu, M.,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.
5. C. Gheorghe, Concepte ale noului drept comercial: Profesionistul, în
Curierul Judiciar nr. 4/2012.
6. C. Gheorghe, Concepte ale noului drept comercial: Întreprinderea, în
Curierul Judiciar nr. 6/2012.
7. V. Nemeş, Drept comercial conform Noului Cod civil, Edit. Hamangiu, Bucureşti,
2012.
8. Smaranda Angheni, Drept comercial între tradiţie şi modernism, în
Curierul Judiciar nr. 9/2012.
9. http://www.curieruljudiciar.ro/2010/11/09/dreptul-comercial-in-conditiile-noului-
cod-civil/, accesat la data de 26.12.2016.

S-ar putea să vă placă și