Probele de audit – ISA 500

Prof.univ.dr.Ana MORARIU
 . Domeniul de aplicare
cu începere de la 15.12.2009
Se aplică situațiilor financiare auditate independent;

-Tratează responsabilitatea auditorului de a concepe

proceduri de audit pentru a obține cantitatea și calitatea
probelor;

- Opinia auditorului se bazează pe probe de audit suficiente și

adecvate;

Probele de audit reprezintă argumente veridice în susținerea

opiniei finale din Raportul de audit independent.

(suficiența) = cantitatea probelor

(probe adecvate) = probe de calitate
 Definiții

Probele de audit reprezintă întreaga

informație utilizată de către auditor pentru
a ajunge la concluziile pe care se bazează
opinia sa, conținând atât informații preluate
din contabilitate și care au stat la baza
întocmirii situațiilor financiare cât și alte
informații relevante în legatură cu acestea.
 Definiții
Cum se obtin probele de audit?
1. Proceduri de evaluare a riscului; şi
2. Proceduri de audit ulterioare care cuprind:

a.Teste ale controalelor, atunci cand acestea

sunt prevazute de ISA-uri sau atunci cand
auditorul a ales sa le efectueze; şi

b. Proceduri de fond, inclusiv teste de

detaliu si proceduri de fond analitice
 Caracteristicile de calitate ale probelor de audit
Relevanţa

Independenţa sursei

Specializarea sursei

Obiectivitatea sursei
Gradul de adecvare
Mecanisme de control eficiente

Informarea directă a auditorului

Calităţile probelor de
audit Forma de prezentare

Materialitatea

Riscul de denaturare
Gradul de suficienţă
Mărimea populaţiei

Omogenitatea populaţiei

Calitatea probelor de audit

 Probe de audit adecvate = R+C

 Relevanta ® probelor de audit este data de masura in care acestea sunt in

concordanta cu asertiunile (regulile contabile) aplicate de management la
intocmirea situatiilor financiare.

• O proba de audit cu privire la o asertiune nu se poate substitui unei probe de

audit legate de alta asertiune, fiind important sa se tina cont de relatia existenta
intre probele de audit si asertiunile aplicate de management la intocmirea
situatiilor financiare.

• Credibilitatea ©probelor de audit se refera la faptul daca auditorul se poate baza

pe un anumit tip de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei
aserţiuni sau a alteia, fiind influentata de sursa, de natura si de circumstantele in
care aceste probe sunt obtinute.
Gradul de adecvare si suficiență
 Gradul de suficiență – factori de influență

• Materialitatea - se refera la importanta (relevanta/ pragul de semnificatie) claselor

de tranzactii si a conturilor pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat
tranzactiile/pozitiile/elementele din situatiile financiare sunt mai importante, cu
atat este nevoie de o cantitate mai mare de probe.

• Riscul de denaturare - se refera la riscul (inerent) de a exista unele erori in

aplicarea regulilor contabile si la riscul de nedetectare a acestor erori prin sistemul
de control intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu atat vor fi cerute
mai multe probe de audit.

• Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de multe ori este necesar sa
se lucreze cu esantioane din cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila
analizarea tuturor elementelor (tranzactiilor, operatiunilor) dintr-o astfel de
„populatie”

8
 Gradul de suficiență – factori de
influență
Modul de determinare (stabilire) a esantioanelor in audit, si alte aspecte legate de
acestea sunt tratate in standardul ISA 530, numarul probelor de audit in acest caz
depinzand de marimea si caracteristicile populatiei analizate, astfel incat, cantitatea
de probe necesare este cu atat mai mare, cu cat populatia (numarul
tranzactiilor/operatiunilor) este mai mare.

Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este omogena respectiv

elementele care o formeaza au caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata
(testata) cu ajutorul unui esantion de dimensiuni mai mici.

Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea probelor de audit este mai
ridicata, cu atat numarul acestora va putea fi mai mic.
Factorii care influenţează calitatea probelor de audit financiar

Pragul de
semnificaţie

Calitatea
Nivelul probelor Sursa şi
riscului Credibilitatea
de audit de informaţiilor

audit

Profesionalismul
şi experienţa
auditorului

10
 PROCEDURI
DE AUDIT

Proceduri
Teste Proceduri
de evaluare a
ale controalelor de fond
riscurilor

T
Cunoastere a entităţii, a Testarea eficientei sistemului
de Detectarea denaturărilor
mediului control intern în prevenirea sau semnificative de la nivelul
in care aceasta îşi detectarea şi corectarea
desfasoară activitatea
aserţiunilor aplicate
denaturărilor
şi a controlului intern semnificative
de management
 Procedurile de evaluare a
riscurilor

• Procedurile de evaluare a riscurilor sunt efectuate pentru a obtine o

intelegere a entitatii si a mediului sau , inclusiv a controlului intern pentru
a identifica si evalua riscurile de denaturare semnificativa, la nivelul
situatiilor financiare si a afirmatiilor conducerii.
• Exemple:
• entitatea si mediul sau( sectorul de activitate, de reglementare, natura
entitatii, selectarea si aplicarea politicilor contabile, obiectivele si
strategiile entitatii, evaluarea si revizuirea performantei financiare a
entitatii)
• interogari ale conducerii si alte categorii de personal ce detin informatii ce
determina identificarea riscurilor
• Natura si amploarea intelegerii controalelor relevante
• Evaluarea tranzactiilor cu partile afiliate
 Testele de control

• Testele de control constau în evaluări ale

sistemului de control intern şi ale sistemului
contabil pentru a se aprecia riscul de control,
furnizând probe de audit necesare verificării
celor două sisteme.
 Sistemul contabil si de control intern

• Auditorul trebuie sa obtina probe de audit

referitoare la:
1. Proiectare: sistemul contabil si de control
intern sunt proiectate pentru a preveni
si/detecta si corecta erorile semnificative;
2. Functionare: daca sistemul exista si a
functionat efectiv de-a lungul unei perioade
relevante
 Sursa :Ana Morariu, CAFR, PP,2010

Teste substanţiale
ale operaţiunilor,
tranzacţiilor

Teste substanţiale
TESTE ale
DE soldurilor conturilor
FOND

Proceduri
analitice
• Testele de fond (de fundamentare) sunt
realizate cu scopul detectării denaturărilor
semnificative care afectează situaţiile
financiare. Acestea pot fi:

• teste substanţiale ale operaţiunilor, tranzacţiilor;

• teste substanţiale ale soldurilor conturilor;

• proceduri analitice.
 Testele de fond
• 1. Testele substanţiale ale operaţiunilor, tranzacţiilor
- sunt utilizate pentru evaluarea tranzacţiilor realizate în cadrul organizaţiei şi înregistrate în rulajele
debitoare/creditoare ale conturilor. Se examinează astfel documentele care au stat la baza
înregistrărilor.

• Testele substanţiale ale şoldurilor conturilor

- vizează colectarea de elemente probante privind soldurile conturilor în ansamblul lor, la un
moment dat, decât a tranzacţiilor individuale care au condus la soldurile respective.

• Procedurile analitice
- conţin o serie de comparaţii efectuate de auditorul financiar:
– compararea informaţiilor financiare curente cu cele aferente perioadelor precedente;
– compararea informaţiilor financiare curente cu cele estimate de entitatea patrimonială, regăsite sub
forma prognozelor şi previziunilor;
– compararea informaţiilor financiare curente cu estimările auditorului financiar;
– compararea informaţiilor financiare curente cu cele referitoare la sectorul de activitate al entităţii
patrimoniale auditate.
 Proceduri de fond
• Teste substanţiale aplicate până la închiderea exerciţiului
financiar:

• asistarea la inventarierea activelor

• inspecţia imobilizărilor
• obţinerea confirmărilor de la terţi
• eficacitatea sistemului de control intern
• eficienţa sistemului contabil
• posibilitatea ca managementul să emită rapoarte
eronate

• Teste substanţiale privind soldurile conturilor aplicabile de

cele mai multe ori după închiderea exerciţiului financiar.
 Proceduri de audit

Inspectia constă în examinarea înregistrărilor, documentelor precum şi în examinarea

imobilizărilor corporale sau a altor active.

• Inspecţia furnizează probe de audit cu grade diferite de credibilitate:

– probe de audit cu caracter documentar, elaborate şi păstrate de terţi;

– probe de audit cu caracter documentar, elaborate de terţi şi pătrate de entitatea auditată ; ex:
Facturi de la furnizori
C
R – probe de audit cu caracter documentar, elaborate de entitatea auditată şi care circulă la exterior ;
E ex: Facturi emise catre clienti
D
I – probe de audit cu caracter documentar, elaborate şi păstrate de entitatea auditată.
B
I – ex: note contabile, note de intrare receptie, bonuri de consum, etc.
L
I
T
A
T
E
 Proceduri de audit

• Observarea constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri care

este efectuată de alte persoane. În acest caz, auditorul trebuie să ţină
cont că observarea anumitor proceduri poate altera rezultatul acelor
proceduri. Ex. Observarea procedurilor de inventariere de catre
personalul entitatii.

• Examinarea documentelor şi a înregistrărilor vizează analiza

documentelor, urmărirea circuitului acestora, compararea şi
reconcilierea lor.

• Investigarea presupune realizarea unor chestionare adresate atât

persoanelor din interiorul organizaţiei, cât şi din exteriorul acesteia cu
scopul de a obţine informaţii pertinente legate de entitatea economică
auditată.
 PROCEDURI de AUDIT

• Inspectia (verificarea) inregistrarilor / documentelor

Consta in examinarea evidentelor contabile (contabilitatea
financiara, contabilitatea manageriala) privind tranzactiile si
operatiunile efectuate precum si a documentelor ce le sustin
(pe suport hartie, format electronic), avand ca finalitate
colectarea unor probe de audit cu grade variate de
credibilitate.

• Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active

Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active consta in
examinarea fizica a acestora, furnizand probe de audit
credibile mai ales in ceea ce priveste existenţa lor.
 PROCEDURI de AUDIT
• Confirmarea este un tip specific de investigare si reprezinta procesul de obtinere
a unei declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o
situatie existenta.

• Sume si informatii confirmate frecvent in misiunile de audit

Sume si/sau informatii Sursa confirmarii (tertii)
confirmate

Soldurile de numerar (trezorerie) Bancile

si imprumuturi
Actiuni si alte titluri de valoare
Creante/Alti debitori
Stocuri in consignatie
Obligatii curente
Acoperire a riscurilor
Cautiuni, garantii
Operatori din piata financiara,
entitati terte.
Clientii individuali si alti terti
Consignatari
Furnizori individuali si alti
creditori
Companii de asigurari
Creditorii imprumutatori
 Tipuri de confirmări externe

Confirmări
externe

Confirmare Confirmarea
Confirmare negativă.
pozitivă
Pozitivă (se răspunde
cu informaţii
în alb doar în cazul în
(se solicită informații de confirmat (sunt care informațiile sunt
de la destinatar) Incluse în formularul Incorecte)
de confirmare)
(ex:1)ă
ex:(2) (ex:3)

24
 Exemplu:
1. Confirmare pozitiva “in alb”– prin care se solicita informatii de la destinatar.

• ANTET SC MOREXIM SA

• Catre BCR Suc. Victoria

• Stimati domni,
• La cererea auditorilor nostri in numele SC AS AUDIT CO
• v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele solduri la data de 31.12.N:
• 1. Contul: ……………………………………..
• Moneda:………………………………….....
• Sold la 31.12.N:…………………………….
• 2. Contul: ……………………………………..
• Moneda:………………………………….....
• Sold la 31.12.N:…………………………….
• 3. Contul: ……………………………………..
• Moneda:………………………………….....
• Sold la 31.12.N:…………………………….
• Va multumesc,
• DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA, DATA

25
Exemplu:
2. a. Confirmare pozitiva cu informatii de confirmat incluse in formularul
de confirmare pentru intreg soldul

ANTET:SC MOREXIM S.A

Catre SC DESIGN LOTUS SA, (client al societatii-cel care confirmă)
• In legatura cu un audit al situatiilor noastre financiare, va rugam sa confirmati direct auditorilor nostri
reprezentanti ai SC AS AUDIT CO, corectitudinea soldului mentionat mai jos, sold al datoriei d-tra fata de
societatea noastra la data de 31.12.N, in suma de 114000 lei, ce reprezinta servicii effectuate conform
contract nr. 1 si facturile x1/01.09. si x2 /21.11.N. Aceasta scrisoare nu este o solicitare de achitare a
datoriei; va rugam sa nu trimiteti auditorilor avizul dumneavoastra de achitare. Va multumim anticipat pentru
un raspuns prompt la aceasta solicitare. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra veti
gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat
.
• DIRECTOR ECONOMIC
• SEMNATURA,
• DATA :
• Stampila
• ATENTIE !
• (fiabilitate mai scazută deoarece există riscul ca destinatarul solicitării să semneze și să
returneze confirmarea fără a verifica cu atenție informațiile)

26
 Exemplu: (RASPUNS)
ANTET SC DESIGN LOTUS SA

• Către, SC AS AUDIT CO

• Soldul datoriei noastre comerciale față de SC MOREXIM SA,

in suma de 100.000 lei la data de 31.12.N este corect, cu
exceptia urmatoarelor:

• Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op

nr. 3251 in valoare de 114.000 lei

• Data 04.01.N+1
• Semnatura și ștampila

27
 2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitivă pentru anumite
documente

antet SC MOREXIM SA
Catre SC FABEROM SA (client al societății-cel care confirmă)
Stimati domni,
La cererea auditorilor nostri SC AS AUDIT CO (societatea de audit)
v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele documente la data de 31.12.N.

DOCUMENT DATA EXPLICATII SUMA în euro

Factura x 21.06.N instalatii 11.200

Factura y 13.09.N service instalatii 3.800

TOTAL 15.000

28
 2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitivă pentru anumite documente
(continuare)

• Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu inregistrarile dumneavoastra, va

rugam sa semnati in spatiul corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea
direct auditorilor nostri la numarul de fax 021/337.36.94 sau prin posta, la adresa
mai sus mentionata.

• Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu inregistrarile dumneavoastra

va rugam sa anuntati auditorii in mod direct, specificand si valoarea pe care o aveti
inscrisa in inregistrarile pe care le aveti, iar daca este posibil, trimiteti-le toate
detaliile in legatura cu diferentele care exista.

• Director economic,
• Semnătura,
• Ștampila

29
 Exemplu: (RASPUNS)
SC FABEROM SA

• (client al societății-cel care confirmă)

• Către, SC AS AUDIT CO. (societatea de audit)

• Documentele mai sus mentionate pentru SC MOREXIM SA, sunt in
conformitate cu inregistrarile noastre la data de 31.12.N, cu exceptia
urmatoarelor:
• …………………………………………………………………………………………
• …………………………………………………………………………………………………
• …………………………………………………………………………………………………
• …………………………………………………………………………………………………
• Data ……………… ……………………………..
• Semnatura și ștampila

30
 3. Confirmarea negativă-AVANTAJE șI DEZAVANTAJE

• Confirmarea negativa – prin care se solicită destinatarului să răspundă

doar în cazul în care informațiile sunt incorecte. Acest tip de
confirmare are avantajul costului cel mai mic, dar și dezavantajul de a
fi cel mai puțin fiabil.

• In acest caz, auditorul acordă o importanță semnificativă:

-eficacității controlului intern,

-testelor substanțiale ale operațiunilor
- și procedurilor analitice.

31
 3. Confirmarea negativa
-AVANTAJE SI DEZAVANTAJE (continuare)

De exemplu, pentru confirmarea creanțelor clienți

este recomandabil să se utilizeze acest tip de confirmare atunci cand soldul
contului este format dintr-un numar mare de creanțe de valoare mică,
valoarea combinată a riscului de control estimat si a riscului inerent este mică,
destinatarii confirmărilor prezintă credibilitate sporită, în baza experiențelor
anterioare (frecvența răspunsurilor din anii trecuți era mare, fapt ce denotă că
se acordă atenție confirmărilor).

Atenție !!!

Deci, utilizăm confirmarea negativă, doar atunci când firma auditată are foarte
multe creanțe a căror debite sunt relativ mici. Vom ține cont și de nivelurile RC
și RI dacă sunt scăzute.

32
 3.a.Confirmarea negativa

Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie trimis este facută de

către auditor, în baza informațiilor deținute.

Se poate alege doar un singur tip, dar este facilă utilizarea unei combinații
între:

 confirmările negative (pentru soldurile mici)

 confirmările pozitive (pentru soldurile mari).

33
 Exemplu
3.a.Confirmarea negativa
• SC MOREXIM SA (antet societate auditata) Data..
• CONFIRMAREA CONTULUI DE CATRE AUDITOR
• Va rugam sa cititi cu atenție afirmația de mai jos. Dacă aceasta NU este conformă evidențelor
dumneavoastră contabile, vă rugăm să comunicați orice abatere direct auditorilor noștri de la
SC AS AUDIT CO, care efectuează un audit al situațiilor financiare incheiate la 31 decembrie
N.
Pentru o expediere mai comodă a răspunsului d-stra, veți găsi atașat la această scrisoare un
plic timbrat și anteadresat.
Vă rugăm să nu trimiteți avizele d-stră de achitarea auditorilor noștri.
• DIRECTOR ECONOMIC,
• SEMNATURA,
• STAMPILA,
• DATA.

34
 PROCEDURI de AUDIT

Reefectuarea
Reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau
controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau de control
intern, fie manual, fie utilizand tehnici de audit asistate de calculator (CAAT).
Intrucat auditorul verifica direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului de control intern, ele sunt
percepute ca avand un grad de credibilitate foarte ridicat.
Recalcularea
consta in verificarea acuratetei (matematice) a informatiilor din documente sau
din inregistrarile contabile, putand fi efectuata si prin utilizarea tehnologiei
informatice.
Revizuirea
Reprezinta procesul prin care se analizeaza si verifica datele din contabilitate
pentru a identifica situatii (sume / rulaje / solduri / operatiuni) importante sau
neobisnuite.
 PROCEDURI de AUDIT

• Proceduri analitice
Reprezinta probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii de audit, inclusiv
in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a planificarii, constand in evaluari ale
informatiilor din situatiile financiare, bazate pe analiza unor indicatori (evolutii, comparatii)
si a unor corelatii intre aceste informatii si/sau intre acestea si alte date / informatii
nefinanciare.

• Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor fluctuatii si/sau a

unor relatii / corelatii identificate, ce nu sunt consecvente (corelate) cu alte informatii
relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile (previzionabile).

Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin procedurile anlitice este
determinat printre altele de
 masura in care sunt disponibile si ofera o siguranta a datelor si informatiilor utilizate;
 plauzabilitatea şi predictibilitatea (co)relatiilor testate;
 precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.
 Exemple

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje

1. Compararea datelor
clientului cu datele de
ramura
1. Nevoia de rigoare in interpretarea
rezultatelor prin referinte la valorile medii
din ramura.
1. .De multe ori domeniul de activitate al
clientului nu se incadreaza in normele de
ramura. Diferite companii aplica metode
contabile diferite iar acest fapt afecteaza
comparabilitatea datelor

2. Compararea datelor
clientului cu date similare
din exercitiile anterioare
Testul 1. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel din exercitiul precedent.
Acest test consta in a include rezultatele balantei de verificare rectificate a exercitiului
anterior intr-o coloana distincta a tabelului de calcul al balantei de verificare din exercitiul
curent. Astfel auditorul decide dintr-o faza timpurie a auditului daca un cont ar trebui sa
beneficieze de atentie sporita din cauza unei modificari semnificative. Exemplu: Daca
auditorul constata o crestere substantiala a cheltuielilor privind primele de asigurare, el ar
trebui sa determine daca acest fenomen se explica printr-o crestere a activelor in firma,
Testul 2. Compararea detaliilor unui sold sintetic cu detalii similare din anul
precedent. Are ca efect izolarea anumitor informatii care trebuie examinate aprofundat
si care au produs schimbari semnficative. Exemplu: compararea detaliilor
imprumuturilor ajunse la scadenta la 31.12.N cu cele de la sfarsitul exercitiului anterior.
Exemplu: compararea totalurilor lunare din exercitiul curent cu cel anterior pentru
vanzari, cheltuieli, comisioane si alte conturi. Auditorul trebuie mai intai sa faca o
estimare a schimbarii sau a absentei acesteia si apoi sa treaca la comparatii.
Dezavantaje: nu permite luarea in calcul a cresterii sau diminuarii
volumului activitatii economice si sunt ignorate corelatiile dintre date, cum ar fi
cea dintre vanzari si costul bunurilor vandute.
 Tipuri de proceduri analitice
4. Compararea datelor
clientului cu rezultatele
estimative determinate de
auditor
5. Compararea datelor
clientului cu rezultatele
estimative, utilizandu-se
date fara caracter financiar.
Avantaje Dezavantaje
Auditorul calculeaza soldul estimat in scopul de a-l compara cu
soldul efectiv. In acest tip de procedura analitica, auditorul face o
estimare a soldului pe care ar trebui sa-l aiba un cont prin raportarea
acestuia la unul sau mai multe conturi de bilant sau de rezultate sau
prin efectuarea unei extrapolari pornind de la o tendinta de evolutie
in timp.
Un exemplu de utilizare a unei tendinte de evolutie in timp ar fi
atunci cand media temporara a ajustarilor pentru creantele incerte
ca procent din suma bruta a creantelor, este aplicata soldului brut al
creantelor la sfarsitul anului supus auditului, cu scopul de a
determina o valoare estimata a ajustarilor aferente anului in curs.
Exemplu:Sa presupunem ca dorim sa estimam venitul total din
inchirierea de camere la un hotel pe care-l auditam si sa comparam
aceasta estimare cu venitul inregistrat. Putem determina numarul de
camere, pretul pentru fiecare camera si gradul de ocupare al
hotelului. De asemeni putem estima soldul unor conturi : salariile
angajatilor din productie ( totalul orelor lucrate x salariul orar) .
Problema principala a utilizarii informatiilor fara caracter financiar
este exactitatea datelor.
 Tab.1 Indicatori financiari fundamentali
1. Solvabilitatea pe termen scurt

Indicatori Formula de calcul Semnificatia

1.Lichiditatea Masoara gradul de

Activec .circulante
Lg  1 acoperire a datoriilor pe
generala (Lg) Datorii . pe.termen .scurt termen scurt prin active
circulante.

2. Lichiditatea imediata Li Estimeaza capacitatea

Active .curente  stocuri
Li  de plati obligate fara a
Datorii . pe.termen .scurt apela la stocuri.

3.Lichiditatea restransa (Lr) Semnaleaza iminenta

Disponibilitati  Echivalent .de.numerar
Lr 
Datorii. pe.termen .scurt
incapacitatii cronice de
plati daca evolutia este
1
constant defavorabila.
 2. Lichiditatea pe termen scurt

Indicatori Formula de calcul Semnificatia

1. Viteza de rotatie a creantelor (Vmrc) Tendinta de evolutie a vitezei de rotatie a
Cifra.de .afaceri .
Vmrc  creantelor clienti este utila in evaluarea
Creante  clienti .total caracterului rezonabil al ajustarilor privind
creantele incerte si litigioase

2. Durata medie de incasare a Cresterea duratei de recuperare a

creantelor in zile (Dmic) Clienti.si .conturi.asimilate creantelor atesta puterea de cumparare
Dmic  x 360 redusa si implicit vanzari catre clienti
Cifra.de .afaceri
incerti.

3. Viteza medie de rotatie a stocurilor Arata tendinta de evolutie a vitezei de

(Vmrs) Costul.bunurilor.vandute rotatie a stocurilor pentru identificarea
Vmrs 
Valoarea.medie .a .stocurilor celor uzate moral.

4. Durata medie de vanzare (Dmv) Arata durata in zile a stocuriloe ce se

Valoarea.medie .a .stocurilor transforma in vanzari
Dmv  x 360
Costul.bunurilor.vandute

5. Durata medie de transformare a Numarul de zile in care stocurile devin

stocurilor in mijloace banesti (Dmtsmb) Dmtsmb = (Dmv) + (Dmic) = 2 + 4 lichide
 Indicatori Formula de calcul Semnificatia
1.Solvabilitatea generala Sg masoara garantiile pe care
(Sg) % Capitaluri proprii firma le ofera creditorilor. Ea
Sg  x 100
Datorii totale exprima gradul de acoperire a
datoriilor totale ale firmei prin
capitalurile sale.
2. Indatorarea pe termen Datorii pe termen scurt Exprima capacitatea de plata
Its  x100
scurt (Its)% Total activ curenta a clientului.

3.Gradul de Arata de cate ori entitatea poate

acoperire a dobanzilor (Gad) achita cheltuielile cu dobanda.
Pr ofit din exp loatare
Gad 
Cheltuieli privind dobanzile

4.Gradul de indatorare Semnifica ponderea capitaluli

Capital imprumutat imprumutat din totalul surselor
Gi  x100 de finantare proprii sau
Capital propriu sau Capital permanent
permanente.
 4. Indicatori ai activitatii de exploatare si de performanta

• Rezolvarea problemelor financiare este imbunatatirea activitatii de exploatare. Faptul ca investitorii si creditorii sunt
interesati de rezultatele tranzactiilor unei entitati, nu ne surprinde utilizarea unui numar mare de indicatori ai activitatii
de exploatare si a performantelor entitatii auditate
• Un indicator operational si de performanta este profitul pe actiune, alti indicatori aditionali ofera o imagine completa a
activitatii de exploatare

Indicatori Formula de calcul Semnificatia

Arata daca sunt generate
Cifra.de.afaceri
Ef  x100 suficiente venituri pentru a
Eficienta (Ef) Im obilizari.corporale
% justifica volumul de active
corporale utilizat.

Arata proportia in care cifra

de afaceri depaseste
Marja bruta cheltuielile variabile. Cand
Cifra.de.afaceri  Costul.bunurilor.vandute Mb are o valoare redusa ,
procentuala Mb  x100
Cifra.de.afaceri arata nivel ridicat al
(Mb) % costurilor de fabricatie a
produselor in comparatie cu
preturile de vanzare.
 5. Indicatori de profitabilitate

Semnifica proportia cu care vanzarile

deppasesc cheltuielile variabile si fixe. O
Pr ofit .din. exp loatare deficienta la nivelul indicatorului arata, fie
Mp 
Marja Vanzari.nete ca veniturile in exces fata de cheltuielile
profitului (Mp) variabile sunt prea reduse, fie ca volumul
de productie este prea scazut in raport cu

cheltuielile fixe.

Profitabilitatea Pr ofit .din. exp loatare Profitul obtinut ca urmare a exploatarii

P imobilizarilor corporale.
(P) Active .imobilizate.corporal

Concluzii:Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a determina, natura,

programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.
In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului, evenimentele care s-au
produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de
aparitie a unor prezentari eronate semnificative, ce necesita o analiza aprofundata.
 Gradul de asigurare al procedurilor de audit1

Tipul Procedurii de Audit Gradul de asigurare

Inspectia activelor corporale
Reefectuarea
Recalcularea A
Inalt
S
I
Inspectia documentelor, inregistrarilor G
Confirmarea
Revizuirea
U
Mediu
Proceduri analitice R
A
R
Observarea E
Investigarea Scazut

1 Emil Culda, CAFR, Curs de pregătire profesională, 2010

 Sursele probelor de audit

Facturi Testele mecanismelor de

control si testele
substanţiale ale
Contracte
operaţiunilor

Registrul jurnal

Registrul inventar Proceduri analitice

Probe de
Inregistrări de audit
regularizare Informaţii generale

Balanţa de verificare
intocmită conform Evaluarea controlului si
IAS auditului intern

Situaţii financiare
armonizate cu IAS Dosare permanente
 Exemple de informații utilizate de auditor:
pentru determinarea pragului de semnificație: SECȚIUNEA B5/1

 Cifra de afaceri;
 Profitul brut;
 Activele totale; sau
 Capitalurile proprii sau
 Veniturile sau
 Cheltuielile

46
Denaturare – O diferenţă între suma, clasificarea,
prezentarea sau dezvăluirea unui element din situaţiile
financiare raportat, şi suma, clasificarea, prezentarea, sau
dezvăluirea care este necesară a fi făcută pentru ca
elementul să fie în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil. Denaturările pot apărea ca urmare a
erorii sau fraudei.
Acolo unde auditorul exprimă o opinie cu privire la faptul că
situaţiile financiare sunt prezentate în mod corect, sub
toate aspectele semnificative, sau oferă o imagine corectă şi
fidelă, denaturările includ de asemenea acele ajustări de
sume, clasificări, prezentări sau dezvăluiri care, în opinia
auditorului, sunt necesare pentru ca situaţiile financiare să
fie prezentate in mod corect, sub toate aspectele
semnificative, sau oferă o imagine corectă şi fidelă.
 3. Definiții
• Riscul de detectare – Riscul ca procedurile
efectuate de auditor pentru a reduce riscul de
audit la un nivel acceptabil de scăzut, nu vor fi
în măsură să detecteze o denaturare care
există şi care ar putea fi semnificativă, fie
individual sau la nivel agregat împreună cu
alte denaturări.

48
 3. Definiții
• Raţionamentul profesional – Aplicarea
pregătirii relevante, a cunoştinţelor şi a
experienţei în contextul dat de audit, a
contabilităţii şi a standardelor etice, pentru a
lua decizii în cunoştinţă de cauză în legătură
cu procedura adecvată în contextul
circumstanţelor misiunii de audit.

49
Scepticismul profesional – O atitudine
care include o gândire rezervată, fiind
atent la condiţii care ar putea indica o
posibilă denaturare datorată fraudei sau
erorii şi o evaluare critică a probelor de
audit.
 3. Definiții
– (i) Riscul inerent – Susceptibilitatea unei afirmaţii cu privire la o
clasă de tranzacţii, sold de cont sau prezentare de a fi denaturată
semnificativ, fie individual sau în mod agregat împreună cu alte
denaturări, înainte de a lua în considerare orice controale legate de
acestea
– (ii) Riscul de control – Riscul ca o denaturare care ar putea să apară
la nivelul unei afirmaţii cu privire la o clasă de tranzacţii, sold de
cont sau prezentare care ar putea fi semnificativă, fie individual sau
în mod agregat împreună cu alte denaturări, să nu poată fi
prevenită, sau detectată şi corectată la timp de către controlul
intern al entităţii.

51
 DISPOZIŢII ETICE

• Auditorul trebuie să se conformeze dispoziţiilor etice relevante,

inclusiv cele referitoare la independenţă, astfel :
• - respectarea cerinţelor relevante din părţile A şi B a Codului Etic şi
anume :
– partea A – principiile fundamentale : integritate, obiectivitate,
competenţă profesională şi atenţia cuvenită, confidenţialitate şi
comportament profesional
– partea B a Codului IFAC - ilustrează modul în care Cadrul general
conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice

52
 DISPOZIŢII ETICE

• În cadrul unei misiuni de audit se consideră a fi în interes public, ca

auditorul să fie independent de entitatea auditată :
– independenţă în gândire
– independenţă în aparenţă

53
Procedurile de audit selectate şi aplicate în evaluarea calităţii informaţiilor contabile
trebuie să verifice utilitatea acestora, şi anume existenţa caracteristicilor calitative
ale situaţiilor financiare, respectiv:

 Reprezentarea fidelă
 Relevanţa,
 inteligibilitatea,
 Credibilitatea
 comparabilitatea informaţiilor.
 Verificabilitatea
 Oportunitatea informațiilor

54
 Controlul de calitate
• De asemenea ISQC1 – recomandă firmelor de audit să stabilească şi să
menţină propriul sistem de control al calităţii, ISA 220 - stabileşte
responsabilităţile partenerului misiunii în ceea ce priveşte dispoziţiile etice
relevante.

ISA 220 recunoaşte faptul că echipa misiunii are dreptul să se bazeze pe

sistemul de control al calităţii al unei firme pentru a-şi îndeplini
responsabilităţile cu privire la procedurile de control al calităţii aplicate
misiunii de audit individuale, cu excepţia situaţiei în care informaţia oferită de
către firmă sau terţi sugerează contrariul.

55