Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul


Sistemelor Tehnologice
Specializarea Tehnologia Constructiilor de Masini

PROIECT DE AN
Tehnologii de Deformare Plastica la Rece

Student: Tanase Constantin Grupa: 633AA

Cadru Didactic: ILIESCU Mihaela

Anul Universitar: 2010-2011

1
Rolul functional al piesei

Un reper trebuie sa participle la realizarea functiei globale a produsului, sau functiilor


partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor impuse
acestor functii.
Forma piesei, materialul din care aceasta se executa, dimensiunile si abaterile se stabilesc
in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau sub ansamblul din care face parte.
Reperul prezentat are functia unei lamele de sustinere

2
Caracteristicile prescrise suprafetelor Sk
SK Forma Dimensiuni Precizie Rugozitate Duritate Tipul si Procedee
geometrica de gabarit dimensionala rolul tehnologice
suprafetei de obtinere
S1 plana 1.5x12 _ 12,5 _ auxiliara _

S2 plana 1.5x12 _ 12,5 _ asamblare _

S3 plana 1.5x6 _ 12,5 _ auxiliara _

S4 plana 38X1.5 _ 12,5 _ asamblare _

S5 cilindrica R2.5x4 _ 12,5 _ asamblare _

S6 plana 25X1.5 _ 12,5 _ asamblare _

S7 plana 1.5X35 _ 12,5 _ auxiliara _

S8 plana 14X1.5 _ 12,5 _ auxiliara _

S9 plana 1.5x9 _ 12,5 _ auxiliara _

S10 plana 3X1.5 _ 12,5 _ asamblare _

S11 plana 1.5X12 _ 12,5 _ auxiliara _

S12 plana 1.5x12 _ 12,5 _ auxiliara _

S13 plana 15X12 ±0,3 12,5 _ auxiliara _

S14 toroidala R1.5 _ 12,5 _ asamblare _

S15 plana 50X35 _ 12,5 _ asamblare _

S16 toroidala R1.5 _ 12,5 _ auxiliara _

S17 plana 25x35 ±04 12,5 _ functionala _

S18 plana 1.5X35 _ 12,5 _ auxiliara _

S19 toroidala R2.5 ±0,04 12,5 _ asamblare _

S20 plana 50x35 _ 12,5 _ auxiliara _

3
Solicitari in timpul functionary

Solicitarile principale asupra suprafetelor piesei sunt:


Mecanice: inconvoiere, forfecare
Termice: variatii de temperatura
Chimice: coroziune

Analiza lanturilor de dimensiuni atasate

Prin lanţ de dimensiuni se înţelege un şir de dimensiuni liniare sau unghiulare, legate
între ele, care formează un contur închis şi al căror abateri influenţează precizia uneia dintre
dimensiunile conturului.

Ecuaţiile lanţului de dimensiuni în cazul problemei directe pentru rezolvarea prin metoda
algebrică sunt:
-pentru determinarea dimensiunii nominale NR a elementului de închidere
Rl = 35-(22+7) = 6
-pentru determinarea abaterii superioare Rse a elementului de închidere
esr=+0,2 - ( - 0,1 - 001)= +0,31

-pentru determinarea abaterii inferioare Rie a elementului de închidere


eir= -0,2- (+0,1+0,01)= -0,31
-pentru determinarea toleranţei TR a elementului de închidere
TR=+0,231-(-0,31)=0,62 mm

4
Ecuaţiile lanţului de dimensiuni în cazul problemei directe pentru rezolvarea prin metoda
algebrică sunt:
-pentru determinarea dimensiunii nominale NR a elementului de închidere
R2 = 50-38 = 12
-pentru determinarea abaterii superioare Rse a elementului de închidere
esr=+0,2 - ( - 0,1)= +0,3
-pentru determinarea abaterii inferioare Rie a elementului de închidere
eir= -0,1- (+0,1)= -0,2
-pentru determinarea toleranţei TR a elementului de închidere
TR=+0,3-0,2=0,1 mm

Alegerea materialului

Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei s-a utilizat o metoda
deosebit de eficienta denumita metoda de analiza a valorilor optime, care propune alegerea acelui
material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiile
unui prêt de cost minim si a unei fiabilitati sporite.
Proprietatile pe baza carora s-a facut alegerea materialului sunt: densitatea, rezistenta la
rupere, deformabilitatea, duritatea, rezistenta la coroziune.
Pentru alegerea materialului optim s-a mai avut in vedere niste criteria de importanta a
proprietatilor precum si ponderea acestora.
Pe baza acestora, conform tabelului a fost ales pentru confectionarea piesei, materialul CuZn10.

Principalele caracteristici ale materialului:

5
Material Proprietati
Densitstea Rezistenta Deformabilitatea Duritate[HB] Rezistenta
la rupere la
[daN/mm2] coroziune
[mm/an]
0,1 0,2 0,3 0,3 0,1
A1 8 10 6 8 4 7,4
AlMnCu 10 4 4 4 9 5,1
Cu 4 6 9 5 9 6,7
CuZn10 7 9 9 8 10 8,6

Determinarea masei reperului

Determinarea masei reperului s-a facut cu ajutorul programului AUTODESK


INVENTOR PRO.V2012.

Masa reperului este :


M= 0.033 Kg

6
Tehnologicitatea formei constructive

Tehnologicitatea este caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in care acesta poate fi
realizat in conditii normale de lucru.
Tehnologicitatea pieselor indoite
Principalele caracteristici care influenteaza tehnologicitatea pieselor indoite sunt forma si
precizia acestora.
Din punct de vedere al formei , laturile indoite ale piesei se recomanda sa aiba o inaltime h>3g.

Perforarea gaurilor se face dupa indoirea semifabricatului.


Distant gaurilor fata de peretii verticali precum si de la marginea piesei pana la gauri.
Trebuie sa se asigure : posibilitatea si usurinta perforarii, calitatea si precizia executiei piesei.
h>3g
g=1.5mm
h1=15mm > 4.5mm
h2=40mm > 4.5mm
Conditia este verificata.

Perforarea
Perforarea dupa indoire
l1=r+d/2
l1=10mm
d=6mm
r=2mm
g=1.5mm
10>2+6/2
10>5

a>g
a=5mm
g=1.5mm

7
5>1.5

Din punct de vedere al formei si dimensiunilor conturului profilat obtinut prin decupare sau
perforare, o piesa este considerate tehnologica daca indeplineste conditiile:
a>1,2g ; b<15g ; h>1,2g

1. a.1,2g
a=5mm
g=1.5mm
5>1.8
2. b<15g
b=15mm
g=1.5mm
15<22.5
3. a2>1,2g
a2=12mm
12>1.8
4. b2<15g
b2=8mm
8<22.5

Raze de racordare

0,7xg=0,7x1.5=1.05mm

8
Dimensiunile minime ale orificiilor perforate

0,7xg=0,7x1.5=1.05mm
d=5mm
6>1.05

Verificarea preciziei dimensionale, de pozitie relative si de forma

g=1.5mm; d=5 <10


Nivelul de precizie al stantei: normal ±0,04
Abaterea dimensiunilor posibil de realizat prin decupare

g=1.5mm
dimensiunile piesei (0…50)
Nivelul de precizie al stantei : ±0,2

9
Abaterile de pozitie relative ale dimensiunilor intre orificii

g=1.5mm
distanta dintre orificii (0…50)
Nivelul de precizie al satntei : ±0,15

Abaterile dimensiunilor de pozitie dintre orificii si conturul exterior al piesei

g=1.5mm
distant dintre orificii si conturul piesei (0…50)
Nivelul de precizie al stantei: ±0,60

Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan

Pentru piese indoite cu o raza de indoire diferita de zero, lungimea desfasurata a piesei e
egala cu lungimea stratului neutru care se determina cu relatia:

i k i  k 1
L=  l i+  l 1
i 1 i 1

L= lungimea desfasurata a
piesei
li= lungimea portiunilor rectilini ale stratului neutru

10
k= numarul portiunilor rectilini
l  i=lungimea stratului neutru pe portiunile indoite ale piesei

  i
l  i=  ri  x  g 
180

i = unghiul de indoire
ri= raza de indoire interioara
x= 0.421 =coeficientul care tine seama de deplasarea stratului neutru

3.14  90
l  i=  1.5  0.421  1.5
180
l  i=3.34

L= 22  44  12  3.34  3.34


L=84.68

Analiza croirii semifabricatului

11
Ponderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei impune ca etapa de
analiza a croirii semifabricatului sa constitue principal cale de eficientizare a procesului de
deformare.

Marimea puntitelor

Se face tinand cont de urmatoarele:


- grosimea si duritatea materialului
- dimensiunea si configuratia materialului
- tipul de croire
- procedeul de realizare a avansului
- tipul limitatorului

Marimile dimensiunilor puntitelor laterale a1 si intermediare b1 se pot calcula cu


formulele:
a1=K1K2K3a
b1= K1K2K3b
Valorile coeficientilor K:
K1=1.2 pentru cupru
K2=1.0 pentru banda care trece o singura data prin stanta
K3= 1.0 pentru stante cu avans si ghidare neprecisa a benzii

Luand in considerare dimensiunile minime ale puntitelor prezentate in tabel, se vor allege
urmatoarele valori pentru puntite:

a1=2.5mm
b1=2.5mm

Calculul latimii
benzii

Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie la folosirea eficienta a materialului, la


obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie.

12
Calculul latimii benzii se face punand conditia de pastrare a unei puntite laterale minima
necesara si in functie de diferitele procedee de asigurare a marimii avansului materialului.

Latimea marginii taiate cu poansonul de pas este de 2 mm.

Valoarea jocului:
j=5
Abaterile la latime ale benzii taiate la foarfeca:
a=0.8mm

Alegerea variantei optime de croire

13
Alegerea celei mai avantajoase variante de croire se face pe baza eficientei economice,
prin intermediul coeficientului de folosire a materialului.
Coeficient care se calculeaza cu formula:

Ao  r
Kc=  100 %
B p
A0= aria suprafetei incluzand si orificiile
r= numarul de randuri de croire
B= latimea benzii
p= pasul de avans

Dintre diferitele variante de croire se alege aceea care are coeficientul cel mai mare.

A0= 2530mm2

Croire dreapta cu deseuri

2530  1
Kc=  100  69.08 %
42  87.2

2530  2
Kc=  100  72.99 %
79.5  87.2

14
2530  1
Kc=  100  73.57 %
91.7  37.5
Conform calculelor variant optima este cea reprezentata in ultima figura, unde coeficienrul
Kc=73.57%

Analiza diferitelor variante de process tehnologic

Dupa cum este cunoscut, pentru orice problema sociala, tehnologica, economica etc.,
exista mai multe variante de rezultate.
Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare;
- pe stante si matrite simple
- pe stante si matrite complexe
- pe matrite combinate

Varianta 1:

- decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de decupat piesa

- perforarea semifabricatului astfel obtinut (a) pe o stanta simpla de perforat


- indoirea semifabricatului perforat (b) pe o matrita simpla de indoit

15
Varianta 2:

-perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta


cu actiune succesiva
-indoirea se realizeaza similar cu cazul precedent

Varianta 3:
-toate prelucrarile se realizeaza pe o
aceeasi matrita cu actiune succesiva

Varianta 4:
-toate prelucrarile se realizeaza pe o singura
matrita cu actiune succesiv-simultana

Se allege ca varianta optima de prelucrare, varianta 4.

16
O prezentare succinta si ordonata a acestor variante se gaseste in tabelul urmator.

Nr Variant Denumirea Denumirea fazei Denumirea sculei Obs


crt tehnologica operatiei
Decupare a.Introducerea benzii. Stanta simpla de decupat
Decupare
b.Avansul benzii
c.Scos piesa
Perforare a.Introdus semifabricat in Stanta simpla de
stanta perforare
1 Pe scule b.Orientarea
simple semifabricatului.
Perforare
c.Scos piesa
Indoire a.Introdus piesa in matrita Matrita simpla de indoit
b.Orientare.
Indoire
c.Scos piesa
Perforare + a.Introducerea benzii. Stanta complexa cu
decupare Perforare actiune succesiva
b.Avans
Decupare
2 Pe scule c.Scos piesa
complexe Indoire a.Introdus piesa in matrita Matrita simpla de indoit
b.Orientare.
Indoire
c.Scos piesa
Perforare a.Introducerea benzii. Matrita combinata cu
Slituire Perforare actiune succesiva
Decupare Slituire
3 Indoire Decupare
Retezare Indoire
Retezare
Pe scule c.Scos piesa
combinate Perforare+ a.Introducerea benzii. Matrita combinata cu
slituire Perforare + slituire actiune
4 Decupare Decupare succesiv-simultana
Indoire Indoire
Retezare Retezare
c.Scos piesa

17
Proiectarea schemei tehnologice

Schema tehnologica reprezinta o anumita dispunere grafica a poansoanelor, pe scema de


croire optima, in concordanta cu succesiunea tehnologica stabilita.
Pe baza schemei tehnologice optime are loc priectarea efectiva a stantei sau matritei.
La fel ca si in cazul croirii se pot concepe mai multe variante de scheme tehnologice tehnic
posibile pentru mai multe modalitati de dispunere a poansoanelor:

- Schema tehnologica caracterizata de o diferentiere maxima a fazelor

- Schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 5 posturi de lucru

- Schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 4 posturi de lucru

Se allege ca schema tehnologica aceea la care procesul de deformare se desfasoara la 4


posturi de lucru.

18
Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centrului de presiune

Calculul fortelor de deformare este necesar pentru a putea dimensiona si verifica fiecare
poanson, pentru a putea determina pozitia centrului de presiune si pentru a putea allege utilajul
de presare.

Taierea pe stante.

In cadrul procesului de stantare se determina urmatoarele forte: forta de stantare F ; forta


de impingere Fimp ; forta de scoatere Fs ; si forta necesara comprimarii unor elemente elastic Fel .

Calculul fortei de stantare

Este forta necesara forfecarii utilizata efectiv pentru separarea totala sau partiala a piesei de
deseu.
F= k  l  g  

In care:
k=1.1-1.3 este un coefficient ce tine seama de anizoropia proprietatilor fizico-mecanice ale
materialului
l= lungimea conturului forfecat
g= grosimea materialului
 = rezistenta la forfecare a materialului piesei

 = 290 N/mm2
g=1.5mm
k=1.1
l=330.2mm
Se calculeaza pentru fiecare poanson in parte

19
FP1  1.1 1.5  290  39.5
FP1=19857.7 N/mm2
FP2  1.1 1.5  290  36.4
FP2=17417.4 N/mm2
FP3  1.1 1.5  290  100
FP3=47850 N/mm2
FP4  1.1 1.5  290  120.3
FP4= 57563.5 N/mm2
FP5  1.1 1.5  290  32
FP5=15312 N/mm2
Pentru perforarea celor 4 orificii se va folosi formula:
FP6= 4  k  g    r   4
FP6= (4  62.8 1.5 1.1  2.5 )  4
FP6= 414.48 daN/mm2
F=16215 daN/mm2
Calculul fortei de scoatere

Fsc=ksc  F

ksc=0.02 =coeficient cu valori determinate pe cale experimentala

Fsc=0.02  16215
Fsc= 324.3 daN/mm2

Calculul fortei de impingere

Fimp= kimp  n  F

kimp= 0.01 =coeficient care tine seama de natura materialului

20
n= 2=numarul de piese sau deseuri ramase pe gulerul placi active

Fimp= 0.01  2  16215


Fimp= 324.3 daN/mm2

Forta necesara comprimarii elementelor elastic reprezinta 8% din forta de stantare


Fel= 1297.2 daN/mm2

Forta totala de stantare

Ft=F+ Fsc+ Fimp+ Fel


Ft=16215+324.3 +324.3 +1297.2
Ft= 18160.8 daN/mm2

Calculul lucrului mecanic si puterii la stantare

L=   Ft  g
L=0.70  18.148  1.5
L=19.05 J 

Calculul fortei de indoire

r b  g2
F=
4  l0
b= latimea piesei
l0= rp+rpl+g
 r = rezistenta la rupere
250  35  1.52
F=
4  4.5
F=1093.7 daN/mm2

Alegerea presei

La alegerea presei se va avea in vedere parametric energetici, geometrici, functionali si


precizia pe care o asigura.
Forta nominal FN, pe care trebuie sa o dezvolte presa, trebuie sa fie mai mare decat forta
de deformare F, necesara prelucrari respective.

21
Presa aleasa : presa tipcuplajcu pana rotitoare PAI 40
Determinarea pozitiei centrului de presiune

Repartizarea fortelor de deformare pe poansoane conduce la o dispunere nesimetrica a


fortelor in cadrul matritei.
Este necesara determinarea pozitiei centrului de presiune. Acesta se calculeaza cu
relactiile:

in in

 xi  Fi y F i i
xCG  i 1
in
yCG  i 1
in

F
i 1
i F
i 1
i

22
((83  73.5  60  17.5  15.25)  (41  47  96))  5756.4
xCG 
16215
xCG  23.16
((83 + 73.5 + 60 + 17.5 + 15.25) - (41 + 47 + 96)) * 5756.4
y CG 
16215
y CG  53.96

Elemente de proiectare a stantelor si matritelor

Proiectarea matritei este o component a procesului tehnologic care consta in


materializarea, intr-o documentatie tehnologica adecvata a schemei tehnologice optime.

Constructia poansoanelor presupune stabilirea parametrilor geometrici care


caracterizeazapartea active , forma sectiunii transversal a acestoraprecum si lungimea lor.
Dupa procedeul de deformare vom avea 2 poansoane de indoit,4 de perforare, unu de retezat, unu
de pas, 3 de stantat. Dupa forma sectiunii transversal poansoanele for fi realizate cu sectiune
variabila. Duba Solutia constructive vor fi realuzate in constructive asamblata; iar modul de
asamblare se va realiza prin nituire.

23
24
Pentru g=1.5 avem:
jmin= 0.075; jmax= 0.140
Tpl = 0.030; Tp = 0.020

Adaosul bilateral

25
In ceea ce priveste lungimea l a poansoanelor folosite in prelucrarile de stantare, acestea se
determina cu relatia:

l=hpp+hs+hpe+hrc+hx

in care: hpp=35mm este grosimea placii; hs=30mm- distanta de


protective dintre doua pachete; hpe= 5mm – grosimea placi de
extractive; hrc=2mm grosimea riglelor de conducere; hx=4.5
adancimea de patrundere a poansonului in placa active

l=35+30+5+2+4.5
l=76.5mm

Realizarea placii active.

Datorita contururilor inchise care ridica dificultati tehnologice de executie , placa active se va
realiza in constructive total asamblata. In placa suport se introduce, preset, pastile care prin
aproprierea contururilor deschise executate pe fiecare dintre ele vor da nastere contururilor
inchise.

Se va utiliza o placa de taiere cu guler care


pastreaza constant forma si dimensiunile sectiunii
transversal ale orificiului pe inaltimea h.

Pentru executarea gaurilor pentru stifturi si suruburi


se au in vedere recomandarile facute in tabel

26
Grosimea placii active depinde de grosimea materialului.
H=18mm
B=147mm
A=245mm

27
Procesul de indoire

Determinarea unghiului de revenire elastic se


face cu relatia:
 l R 
  arctg  0.375   P 
 kg E 
2
RP=250 N/mm - limita ce curgere a materialului
k= 1
x= 0.441- coefficient care tine seama de stratul neutru
E=12200 N/mm2 – modulul de elasticitate

 4.87 250 
  arctg  0.375   
 1  1.5 12200 
  0.024mm

28
1. Verificarea unui poanson

In cazul concret al prelucrarilor prin deformare plastica la rece poansoanele sunt supuse
in general solicitarilor de compresiune si flambaj.
Verificarea la compresiune ale poansoanelor se face pentru sectiunea transversala cu arie
minima
σc=Fi/Aimin <Rmc => σc=2591,187/π*2.5²= 131.968 Mpa
Verificarea la flambaj a poansoanelor se face avand in vedere solutia constructiva adoptata
pentru ghidarea acestora si coeficientul de zveltete determinat cu relatia: λ=lf/i min
lf=2l
l=69.5 => lf=139
imin=√Imin/Amin=0.625
Imin=63.61
λ=139/0.625=222.4
Ficr=π²*E*Imin/4 *l²= π²*21000*63.61/4/69.5²=2810.23N
Ficr> F2

Poansoanele 4 rezista la flambaj.

8.Calculele tehnico-economice

Tendinta de eficientizare a oricarei activitati a vietii sociale se manifesta in domeniul


tehnic.Multitudinea de factori tehnici si economici,care caracterizeaza fabricarea unui
produs,pune in fata tehnologului o diversitate de variante tehnice,dintre care trebuie ocupata
aceea care,la un moment dat ,in anumite conditii date,satisface in cea mai mare
masura,restrictiile impuse

1.Normarea tehnica

Pentru calculul costului piesei,indiferent de varianta de proces tehnologic prin care


aceasta se obtine,precum si pentru stabilirea unei anumite organizari a fabbricatiei,este necesara
determinarea normei de timp N T si a normei de productie N .Intre acestea exista o relatie
P
interproportionala:
1
NT = [min]
NP
N T = Norma tehnica de timp si reprezinta timpul necesar realizarii unei operatii in conditiile

tehnico-organizatorice date ale locului de munca

N P = Norma de productie si reprezinta cantitatea de produse realizate in unitatea de timp in


conditiile determinate ale locului de munca.
Norma de timp are urmatoarea structura:

29
T pi
NT = + T op +T d +T ir [min] unde :
n0
T pi = timpul de pregatire incheiere
T op = timpul operativ
T d =timpul de deservire
T ir = timpul de intreruperi reglementare

Calculul normei tehnice de timp

T pi Tfu T  Ta14 Ta51 k  k on


NT = [ +( a13 + )*k s *k g ]*(1+ dl ) unde :
ni x x1 x 100
T pi =25 min este timpul de pregatire-incheiere consumat cu aducerea planului de operatii de la
biblioteca de desene
T fu =T b =0.0083-timpul de baza pentru o ghilotina capabila sa efectueze un numar de 120 de
curse duble pe minut si care transmite miscarea printr-un cuplaj cu dinti

Ta13 =0.023.timp ajutator consumat cu introducere benzi in stantar


T a 4 =0.037,timp consumat cu comanda presei
T a 51 =0.016 timp consumat realizat cu avansului benzii
k s =1.15 coeficient decorectie
k g =1.01 coeficient de corectie care tine seama de grosimea materialului
k dl =6 procent de timp consumat cu organizarea locului de munca
k on =10.5,procente de timp consumat cu odihna
n=88000
25 0.0083 0.023  0.037 0.016 4  10.5
NT = +[ +( + ) * 1* 2.5] * ( 1 + )
8800 2 1694 2 100
N T =0.05min

30
Montarea, exploatarea si intretinerea matritei

Obtinerea unor piese in coformitate cu cerintele tehnice si economice impuse prin


tema de proiectare presupune, pe langa proiectarea unui proces tehnologic optim si a unei matrite
adecvate, executarea unor lucrari desfasurate inaintea inceperii procesului de fabricare propriu-
zisa, in timpul procesului si chiar dupa ce acesta s-a sfarsit.

Montarea si reglarea matritei pe presa.

Dupa alegerea presei, se pune problema orientarii si fixarii matritei pe presa


aleasa.Acest lucru consta in orientarea pachetului mobil,prin intermediul cepului, fata de
berbecul presei, fixarea acestuia in berbec si, in aceast apozitie a ansamblului, se fixeaza si
pachetului inferior pe masa presei. Astfel,cepul de prindere al matritei, este presat intre dopul 1 si
corpul 6 al berbecului, prin strangerea piulitelor5, pe prezoanele 4. Surubul 3, are rolul de a
scoate, prin insurubare, dopul 1 si de a elibera astfel cepul in vederea schimbarii matritei.

Exploatarea si intretinerea matritei

31
Gradul de complexitate mult mai ridicat al matritei decat al sculelor de prelucrat
prin aschiere presupune respectarea cu strictete a unor norme speciale de exploatare si
intretinere. Astfel, in ceea ce priveste exploatarea o reglare corespunzatoare a matritei si a
utilajului pe care acestea au fost montate este o prima garantie ca procesul de preslucrare se va
desfasura in conditii normale. Aceasta prima faza revine in totalitate muncitorului reglor.
In timpul functionarii propriu-zise a matritei ,muncitorul trebuie sa urmareasca buna functionare
intervenind prin oprirea utilajului de presare numai in cazul in care constata o defectiune.
Dupa utilizare, matrita trebuie verificata, unsa si impreuna cu ultima piesa prelucrata, depozitate
prafturi impreuna cu matritele care concura la realizarea aceluiasi produs.

Fisurarea placii active se remediaza prin inlocuirea pastilei ,daca aceasta a fost realizata in
constructie asamblata. In cazul unei uzuri acentuate a muchiilor taietoare acestea se
reconditioneaza prin rectificarea intregii placi active, sau in cazul unor placi de dimensiuni
mari,se reconditioneaza numai muchia activa ,prin incarcarea zonei cu cordoane de
sudura,dispuse intr-o anumita ordine si rectificarea ei ulterioara.

Masuri de protectia muncii

In toate locurile in care se desfasoara o activitate umana, masurile de protectia


muncii, masuri care se iau in vederea protejarii atata a factorului uman, cat si a elementelor
ambientale cu care acesta vine in contact, joaca un rol deosebit de important in desfasurarea
activitatii in parametri de maxima eficienta.
Desi normele de protectia muncii,caracteristicile acestui domeniu de prelucrare,
sunt reglementate prin norme guvernamentale totusi in afara celor prezentate, trebuie sa mai tina
seama de urmatoarele:

-la trasportarea semifabricatelor se va purta manusi de protectie avand in vedere existenta


bavurilor pe toate tipurile de semifabriacte;
-matritele se vor prevedea, de preferinta, cu extractoare fixe in locul celor mobile;

32
-se vor lua toate masurile posibile de extindere a mecanizarii si automatizarii, alimentarii si
evacuarii pieselor si deseurilor, indeosebi in cazul folosirii semifabricatelor individuale;
-presele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive impotriva declansarii accidentale a cursei active;
-presele cu comanda dubla sau multipla trebuie sa intre in functiune numai daca sunt actionate
simultan toate comenzile;
-presele trebuie sa fie vazute cu sisteme care sa impiedice repetarea accidentala a cursei active;
- presele trebuie sa fie prevazute cu sisteme care sa protejeze spatiul de lucru, prin inchiderea cu
gratare, sau cu ajutorul unor celule fotoelectrice sa opreasca instananeu cursa active, chiar daca
aceasta a inceput, in momentul in cre, in spatiul de lucru, a aparut un corp strain;
-elementele de comanda a cursei active trebuie sa fie protejate;incat sa nu fie posibila
declansarea accidentala a cursei active(butoanele de comanda sunt inconjurate de o proeminenta
incat o atingere involuntara sa nu declanseze cursa activa, iar pedalele sunt acoperite de o carcasa
incat acderea accidentala a unui obiect pe ele sa nu declanseze cursa activa);
-presele trebuie sa fie verificate periodic si din punct de vedere electric de catre personal
specializat;
-presele vor trebui deservite de catre personal calificat in acest domeniu;
-personalul muncitor trebuie sa respecte cu strictete activitatile prevazute in planul de operatii al
procesului tehnologic respectiv.

Norme specifice de protectia muncii mai sunt prevazute pentru montarea,intretinerea matritelor,
pentru transportul si depozitarea acestora.

33