Sunteți pe pagina 1din 7

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune
conditii, timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa obtina
randamentul maxim.

I.INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se


completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul
efortului, fie in ficat, - acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe.
Somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice, ii permite sa gaseasca
energia necesara activitatii cotidiene.
In timpul somnului, activitatile fiziologice descresc, au loc diminuarea
metabolismului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a pulsului, a tensiunii
arteriale. Sporeste secretia hormonilor de crestere mai ales la pubertate.
Se cunosc doua tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul
paradoxal cu activitate rapida corticala.
Somnul lent prezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai
partial pentru creier), are rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea
si reinoirea tesuturilor corporale.
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (creste fluxul
sanguin in creier) visele se produc in somnul paradoxal.

 Factori care influenteaza satisfacerea nevoii


Factori biologici
Varsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se
diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza
La persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica
calitatea somnului; superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor
nocturne, facilitatea atipirilor diurne.
Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-
si vioiciunea si puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore
de odihna si somn
Activitatea - o activitate fizica crescuta predispune individul la un somn
regenerator
Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este
necesar sa se tina seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele
1
deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lectura placuta, baie calda, bautura calda
sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeaza somnul;
Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei
periodicitate este legata de alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante
poate explica perturbarile functiei veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti,
muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn atrage dupa sine
perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai
odihnitor decat cel diurn
Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile
zilnice, relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se
elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare greutate

Factori psihologici
Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin
constienta, care produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin
nesiguranta si tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului;
Factori sociologici
Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au
ritmul veghe somn modificat.
Culcarea la ore fixe,somnul de noapte asigura odihna necesara organismului.
Locul de odihna - Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul.

 Manifestari de independenta
Somnul
- durata - in functie de varsta
- nou-nascut: 16-20 ore;
-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-11 ani: 9-13 ore;
- Adolescent: 12-14 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
- calitatea - regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta
si se trezeste odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-
a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult;
- vise agreabile, placute.
Perioade de repaus
- pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie
intercalate cu perioade de repaus;durata acestor perioade, intervalul la care se
2
succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitatile
organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului;
Perioade de relaxare si timp liber
- este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de
relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii
intelectuale;
Modalitati folosite pentru odihna si relaxare
- din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi
adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile
care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii;cea
mai eficienta odihna este cea activa; dupa activitati fizice - activitati intelectuale;
dupa activitati intelectuale, activitati fizice usoare, placute.
 Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni
- mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile
persoanei;
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa;
- ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;
- il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii,
demonstratii, material documentar

II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

 Probleme de dependenta

Insomnie
Hipersomnie
Incomoditate - Disconfort
Oboseala
Dificultate sau incapacitate de a se odihni

 Surse de dificultate

De ordin :
Fizic - Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre,
durerea, surmenajul
Psihic - Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere,
separare

3
Social si lipsa cunoasterii - Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta
cunoasterii de sine, anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
cresterea stimulilor senzoriali in locuinta

1.Insomnia: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind

 Manifestari de dependenta
Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h
-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana
dimineata
-insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi
-Somn perturbat calitativ
-insomnii dormitionale - fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de
veghe indelungate
-insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita
-insomnii post-dormitionale - apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
-falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata
-cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat,
adoarme din noucu greutate, eventual isi reia somnul
-somnambulism - tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si
incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase, are privire ratacita, miscari
dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari; dupa un timp se intoace, se
culca, adoarme,
- apatia – lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp
indelungat in pat in cautarea somnului
- pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai
frecvent la copii
- pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute
starea dispare si pacientul adoarme din nou
-neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala,
tulburand odihna pacientului; tulburari de gandire manifestate prin aparitia in
constiinta pacientului contrar vointei sale a unor reprezentari negative, idei,
sentimente pe care incearca sa le indeparteze
-confuzie - pacientul prezinta perceptii false (percepe un obiect sau fenomen), fiind
convins de realitatea lor; aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
-iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste,
dificultatea de a ramane calm; somn intrerupt, superficial
-sentiment de depresie – tristete – pacientul este convins ca nu a dormit toata
noaptea, sunt nesatisfacuti de repausul nocturn
-diminuarea puterii de concentrare
4
-oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somn
insuficient si odihna necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi incercanati
vorbire lenta tremuraturi ale extremitatilor, adinamie.

 Interventiile asistentei la pacientul cu insomnie

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ


- Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute
inainte de culcare
- Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda
- Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa
citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce din nou
- Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie
- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte
nevoi
- Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
- Administreaza tratamentul medicamentos
- Observa efectul acestuia asupra organismului

2.Hipersomnie – Ore excesive de somn,prelungirea duratei si intensificarea


profunzimii somnului

 Manifestari de dependenta
 Somn modificat
- numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil
- calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata,
bruschetea aparitiei.
- durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii
cauzale
 Somnolenta (accese de somn diurn)
– atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde
monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou - poate dura zile, saptamani, poate fi
urmata de inversari ale ritmului nictemeral.
 Letargia
- hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin
excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare (dezorientare temporo-spatiala) si
torpoare intelectuala
- poate dura ore, zile, luni, ani
- functiile vitale sunt diminuate
5
 Narcolepsia
- necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in
perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina
activitate. Somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii
vegetative, transpiratii, bufeuri.
 Comportament verbal si nonverbal
- lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari
 Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o
acuza
 Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul,
diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice

 Interventiile asistentei la pacientul cu hipersomnie


Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei
- identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;
- identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori
- creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si
recapata echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului
- administreaza tratamentul medicamentos
Pacientul sa fie activ, cooperant
- identifica care sunt activitatile agreate de pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda
starii pacientului si posibilitatilor organismului
- observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn

3.Disconfort: senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica

 Manifestari de dependenta
- Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta
linistit si adecvat situatiei
- Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
- Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
- Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort
- Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari musculare
prelungite, dureroase pentru pacient

 Interventiile asistentei la pacientul cu disconfort


Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic
- discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
6
- favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei
aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile

4.Oboseala-senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si


musculara

 Manifestari de dependenta
Fata - palida, exprima tristetea
Ochii - incercanati, privirea incetosata
Pulsul - rar, lent, slab batut
Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale
Somnul - somnolenta diurna
Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci
Starea psihica - plictiseala, apatie
Greutatea corpului - scaderea acesteia
Astenie - scaderea fortei
 Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun
- identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna,
comportamentul pacientului
- administreaza medicatie indicata de medic
- observa efectul acesteia