Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

Obezitatea
Coordonator : Dr. Samargiu Domnica

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

Manifestări
Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare
de nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul
greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii
influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal
genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebro-
vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi
obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista
numeroase modalitati de tratament.Este considerata obeza acea persoana al carui
Indice de Masa Corporala (IMC) depaseste 30.
IMC este un instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime. Un
IMC crescut reprezinta un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru
aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta abdominala.Obezitatea
poate imbraca un caracter generalizat sau un aspect segmentar. Distributia
excesului ponderal la nivelul jumatatii inferioare a corpului caracterizeaza
obezitatea de tip ginoid "pear-shaped". Obezitatea de tip android (abdominala,
truncala "apple-shaped": tesutul adipos predomina la nivelul trunchiului) este
corelata cu o rata mai mare de aparitie a complicatiilor. Circumferinta abdominala
mai mare de 88 cm la femei si 102 cm la barbati creste riscul dezvoltarii altor
probleme medicale.

Cauze
Pentru instalarea obezității s-au înregistrat 3 cauze principale care pot
determina foarte frecvent această afecțiune. Aceste cauze majore sunt :
1. Rata metabolica scazuta (numarul de calorii de care organismul are
nevoie in repaus este scazut);
2. Coeficientul respirator mare (arata oxidarea carbohidratilor si necesitatea
de a manca pentru a inlocui carbohidratii);
3. Rezistenta la insulina (celulele organismului sunt rezistente la efectele
insulinei, pancreasul producand o cantitate mai mare de insulina pentru a indeplini
functiile specifice).
Factorii care cresc senzatia de foame sunt scaderea glucozei sanguine si
cresterea contractiilor gastrice si a disconfortului abdominal. Aceste semnale
periferice sunt transmise la nivelul creierului, prin intermediul
neurotransmitatorilor, iar creierul regleaza aportul de hrana. Neurotransmitatorii
sunt modulatori specifici ai ingestiei de lipide, carbohidrati si proteine, astfel ca o

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

crestere sau o scaderea a aportului de lipide, carbohidrati sau proteine poate aparea
ca raspuns la actiunea acestor neurotransmitatori.
In reglarea aportului de alimente intervin:
- factorii olfactivi si gustativi (acestia pot creste aportul atunci cand
alimentele sunt apetisante);
- distensia gastrointestinala;
- eliberarea de hormoni gastrointestinali (colecistokinina si peptidul
eliberator de gastrina);
- activarea componentelor termogenezei ale sistemului nervos simpatic.
Acesti patru factori actioneaza simultan dupa ingestia de alimente pentru a induce
senzatia de satietate, pana cand scade din nou glicemia si apar contractiile
gastrice, determinand din nou cresterea interesului pentru hrana.

Simptome
Obezitatea reprezintă mult mai mult decât un număr de kilograme în plus
față de valoarea normală. Persoanele diagnosticate cu obezitate prezintă adesea,
pe lângă grăsime excesivă pe corp, și numeroase complicații și boli asociate. De
cele mai multe ori pacientii se prezinta la medic pentru bolile asociate obezitatii.
Obezitatea creste riscul de aparitie a bolilor cardio-vasculare (aritmii cardiace,
moarte subita, ateroscleroza, hipertensiune arteriala), a calculilor biliari, a
sindromului de apnee in somn, artrozei (la nivelul articulatiilor supuse efectului
greutatii), gutei.
Alte simptome asociate sunt : oboseala, respirația greoaie, probleme ale pielii,
vene varicoase și menstruație neregulată (la femei).
Există și forme clinice particulare ale obezității, acestea fiind :
Obezitatea abdominala ( silueta in forma de mar). Aceasta se caracterizeaza prin
faptul ca grasimea se depunde in secial in zona abdominala, piept si fata iar in rest
corpul arata normal, picioarele sunt subtiri. Acest tip de obezitate reprezinta un
factor de risc pentru bolile cardio-vasculare. Riscul este scazut in cazul femeilor
cu circumferinta abdominala sub 80 cm, iar la barbati sub 94 de cm, insa exista
un risc probabil pentru valori intre 80-87 cm la femei si 94-101 cm la barbate.
Este considerat a fi un risc crescut de a dezvolta boli cardio-vasculare atunci cand
circumferinta abdominala este mai mare de 102 cm in randul barbatilor si mai
mare de 88 cm la femei.

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

Obezitatea de tip android: grasimea in exces este dispusa mai ales in jumatatea
superioara a corpului, pe torace, ceafa si abdomen. Musculatura este bine
dezvoltata. Acest tip de obezitate este prezenta mai ales la barbati si se asociaza
frecvent cu bolile cardiovasculare,diabet zaharat, cu hiperlipemie si cu
hiperuricemie.
Obezitatea de tip ginoid ( silueta in forma de para): grăsimea se depune în partea
inferioară a corpului, pe fese şi coapse, musculatura este slab dezvoltata. Se
intalneste de obicei la barbati

Tratament
Scaderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput a unei
bune colaborari intre medic si pacient. Trebuie sa se inteleaga faptul ca indiferent
de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga
de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt
disperati sa gaseasca un tratament miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide.
Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a
succesului.
Stabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de
particularitatile fiecarui caz, va avea in prim plan fixarea unor obiective
rezonabile, care se vor atinge printr-un program alimentar combinat cu exercitii
fizice.
Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de sanatate si
nu pe obtinerea unei greutati corporale ideale. Exista numeroase formule
miraculoase de slabire rapida, insa provocarea consta in mentinerea acestei
greutatati atinse. Dieta reprezinta elementul de baza al tratamentului. Cura de
slabire propriu-zisa (dieta si schimbarea modului de viata), trebuie sa dureze
aproximativ 6 luni. Cand dieta hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au
dat rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot prescrie medicamente
antiobezitate. Medicul curant va adauga medicatia adjuvanta si chirurgia gastrica,
daca obezitatea a condus la aparitia complicatiilor: boala coronariana si DZ de tip
II.
Medicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei de
foame si inducerea rapida a senzatiei de satietate, fie prin scaderea absorbtiei
intestinale a grasimilor. De asemenea, chirurgia gastrica realizeaza o diminuare a
capacitatii gastrice sau induce o modificare a absortiei normale a substantelor
nutritive.

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

Medicul curant poate recomanda terapia comportamentala care vizeaza, de


fapt, modificarea comportamentului alimentar prin identificarea stimulilor
alimentari, autoevaluare, grupuri de sustinere, sedinte de consiliere psihologica.
Scopul acestora consta in gasirea unor modalitati de a elimina cercul vicios prin
care comportamentul alimentar e folosit ca mijloc de a face fata depresiei,
anxietatii, singuratatii, plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de viata
sanatos.

Tratamentul initial
Inainte de inceperea tratamentului persoana obeza trebuie sa-si evalueze
disponibilitatea schimbarii radicale a modului de viata. Scaderea in greutate si
mentinerea unei greutati optime este dificil de obtinut si e foarte greu de gasit
motivatia, mai ales in situatia in care s-au obtinut o serie de esecuri repetate in
incercarile anterioare. In cazul in care s-au obtinut succese in regimuri dietetice
precedente, acestea vor reprezenta o baza puternica de remotivare. Daca persoana
nu e pregatita pentru schimbarile presupuse de regimul dietetic, medicul va sugera
stabilirea unor deziderate mai usor de atins, precum mentinerea unei greutati
constante, fara castig ponderal si fixarea unei date ulterioare de la care sa fie
aplicat regimul dietetic.
In cazul in care persoana e gata sa inceapa tratamentul, medicul va stabili drept
tinta initiala scaderea in greutate cu 10% cu o rata de 0.5-0.9 kg pe saptamana.
Studiile arata ca scaderile mici in greutate sunt mai usor de mentinut decat o
slabire brusca accentuata care duce la un castig rapid in greutate.
Educatia alimentara
Disciplina alimentara nu este o dieta, ci un mod de viata. Scaderea ponderala este
o optiune lenta, de durata si de adaptare la un nou stil de viata. De aceea, hotararea
de a slabi este mai mult decat o problema alimentara.
Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea
unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj
genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea dieta trebuie
personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate,
echilibrate nutritional in functie de nevoile fiecarui pacient
Dieta prin aport caloric redus si fixat
Aceasta dieta este prescrisa indiferent de varsta, greutate sau mod de viata. Dieta
recomandata este de obicei slab calorica, intre 1200-1500 calorii pe zi la femei si
1500-1800 calorii la barbati; este mai putin flexibila fiind eficace pentru acei
pacienti care au nevoie de mai mult control. Specialistii au aratat ca nu tipul de

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

alimente ingerate produc scaderea in greutate ci limitarea cantitatii de calorii. De


exemplu, prin eliminarea carbohidratilor sau a grasimilor din alimentatie nu se va
obtine o scadere in greutate mai importanta decat printr-o dieta sanatoasa,
echilibrata cu un continut caloric scazut. Este important sa nu se puna accentul pe
un anumit tip de regim alimentar, ci sa sa adopte o alimentaie sanatoasa. Nu se
vor interzice alimentele preferate ci se va recomanda sa se consume in cantitati
mici (portii mai mici).
Dieta prin aport caloric foarte redus
Acest tratament este rezervat pentru cazurile de obezitate extrema care au nevoie
de o scadere a greutatii rapida si este aplicat doar sub stricta supraveghere
medicala, insa, in general nu este recomandata. Pe termen lung eficienta dietei
prin aport redus caloric si a celei prin aport foarte redus este aceeasi. De obicei
este vorba de 800 - 1200 cal / zi. Aceasta dieta se poate aplica pe o perioada scurta
de timp, de regula de 3 luni.
Cercetarile efectuate pe regimurile elimentare cu continut redus de carbohidrati,
precum dieta Atkins, au evidentiat ca acestea sunt mai eficiente decat dietele cu
continut caloric scazut. Regimurile de slabire cu continut redus de carbohidrati,
precum Atkins, The Zone, Sugar Busters, sunt foarte la moda printre persoanele
obeze. Regimul alimentar va fi intocmit numai de un nutritionist specializat,
singurul in masura sa stabilieasca regulile de baza ale unei diete sanatoase.
Activitate fizica
Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor. Exercitiul fizic
creste capacitatea sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice.
Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun
si a unui consum energetic sporit. Una dintre modalitatile de activitate fizica
zilnica cel mai usor de pus in practica este mersul pe jos in compania prietenilor,
a altor membri ai familiei, a colegilor de serviciu sau a cainelui.
Se vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu ajutorul unui pedometru ce se poate
cumpara de la magazinele de articole sportive. Numararea pasilor poate motiva
acumularea de mai multi pasi. In special persoanele ale caror munca presupune
statul indelungat la birou, vor fi motivate sa-si creasca numarul de pasi facuti
zilnic. Se va incepe prin cresterea lenta de la 2000 de pasi pe zi pana la 10.000 -
12 000.
Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de 30 de minute
pe zi, 5 zile pe saptamana sau mai mult. Se pot intercala pauze, iar activitatea
fizica sa fie realizata in 3 etape de cate 10 minute, obtinandu-se acelasi efect.
Acest program de exercitii fizice moderate nu va fi urmat de o scadere in greutate

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

ci va scadea riscul aparitiilor complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru


exercitiile fizice de 60-90 minute pe zi care se soldeaza cu scaderea si mentinerea
noii greutati corporale.Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul
unui club de fitness. In general, este necesar consultul medicului, in special la
persoanele care nu au mai practicat activitate fizica de mult timp sau la cei cu
probleme cardiace. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la
recomandarea specialistului, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate.
Persoanele care au probleme articulare degenerative vor alege un tip de activitate
care sa nu le suprasolicite articulatiile. Aerobicul ofera cele mai bune conditii
pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul,
dansul, inotul, mersul pe bicicleta.
In anumite situatii, stresul, familia, mediul pot sa pot constituie distractori de la
programul zilnic de exercitii fizice; in nici un caz nu se va renunta la activitatea
fizica, in aceste cazuri, ci se va relua rutina zilnica stabilita.Studiile arata ca
intocmirea unui jurnal care sa contina cantitatile si caloriile din alimentele
consumate in fiecare zi are un rol important in scaderea in greutate.

Tratament de intretinere
Dupa 6 luni de tratament se va merge la control medical pentru a se evalua
progresul obtinut. Organismul se va adapta la cantitati mai mici de calorii si se
poate observa o oprire a procesului de scadere in greutate. Aceasta stagnare poate
scadea motivatia persoanei supraponderale. In aceasta situatie, medicul va
recomanda intensificarea activitatii fizice si va face o programare la nutritionist
pentru ajustarea planului alimentar. Obiectivul tratamentul se va muta de la
scaderea in greutate la mentinerea acesteia. Continuarea programului de exercitii
este esential pentru mentinerea noii greutati.
Nu este motiv de descurajare situatia in care kilogramele pierdute sunt rapid puse
la loc, sunt necesare mai multe cure repetate pentru a mentine greutatea atinsa. Se
va cere sfatul medicului pentru a se relua regimul de slabire. De asemenea, pot fi
utile programele de grup pentru slabit.Daca nu se poate mentine greutatea sau
daca nu se poate slabi cu 0.5 kg pe saptamana, medicul curant poate introduce
medicatia antiobezitate (Sibutramina, Orlistat, Fentermin) alaturi de dieta si
strategiile de modificare ale stilului de viata.

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

Prevenire
Prevenirea obezitatii incepe inca din viata intrauterina. Femeia insarcinata
trebuie sa aiba grija sa nu se ingrase foarte mult in timpul sarcinii. In medie,
femeia ar trebui sa ia in greutate intre 10 si 13 kg pe toata perioada sarcinii, dar
asta depinde si de greutatea initiala a mamei, inainte de sarcina. Femeile slabe ar
trebui sa ia mai mult in greutate (intre 12 si 18 kg), iar femeile supraponderale
mai putin (intre 6 si 11 kg). O greutate prea mare in timpul sarcinii predispune
atat mama cat si copilul la obezitate. Un copil cu o greutate mare la nastere (peste
4 kg) are un risc mai mare de a deveni obez in timpul vietii, fata de un copil
normoponderal la nastere. Totodata, femeia care s-a ingrasat prea mult in timpul
sarcinii prezinta dificultati in a da jos excesul de greutate dupa nastere, fiind astfel
predispusa la a deveni obeza. Copiii nascuti din mame diabetice au un risc mai
mare de a deveni obezi pe parcursul vietii. S-a demonstrat de asemenea si o
corelatie intre greutatea mica la nastere si probabilitatea aparitiei obezitatii in
perioada adulta. De aceea este foarte importanta o alimentatie sanatoasa si
echilibrata de-a lungul sarcinii, precum si supravegherea sarcinii si monitorizarea
greutatii de catre medicul specialist.
Pe tot parcursul vietii, incepand inca din primul an de viata, greutatea corporala
trebuie atent monitorizata si nu trebuie neglijata. Kilogramele trebuie sa fie
adecvate varstei si inaltimii. Pentru a avea o greutate normala si a nu risca sa
devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil de viata sanatos, care se traducere in
principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic. O alimentatie sanatoasa presupune
consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru
fiecare persoana in parte, in functie de anumiti parametri: varsta, sex, stil de viata,
conditii de munca, boli asociate. Cerealele, fructele si legumele proaspete nu
trebuie sa lipseasca din alimentatie. De asemenea, se recomanda: renuntarea la
mancarea de tip fast-food, consumul de carne alba (pui, peste) in locul carnii rosi
(de porc, vita), evitarea dulciurilor rafinate (prajituri, ciocolata), consumul
adecvat de lichide, inlocuirea sucurilor acidulate cu apa plata sau sucuri naturale.
O alimentatie sanatoasa trebuie asociata cu exercitiu fizic. Activitatea fizica
zilnica ajuta la arderea caloriilor, tonifica musculatura si ajuta la mentinerea unei
greutati corporale normale. Sportul trebuie sa faca parte din viata fiecaruia. Nu
trebuie sa asteptam sa devenim supraponderali ca sa incepem sa facem sport, ci
miscarea trebuie privita ca o metoda de intretinere, de prevenire a excesului
supraponderal. Minim 30 de minute de activitate fizica pe zi sunt necesare pentru
a avea o viata sanatoasa.

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I


Universitatea Ovidius Constanta – Facultatea de Medicină

Material realizat de :
Cuța Elena Denisa
Dănilă Maria
Deleanu Corneliu-Matei
Diaconu Mihai
Dima Maria-Andreea
Dincă Viviana
Dinuț Ioana
Dobrin Cristina-Bianca
Dorobanțu Adriana-Elena
Drăgan Miruna-Valentina
Drăgan Alina-Ionela
Dragomir Diana-Anamaria
Drugău Andrei
Dumitrescu Anda-Ioana

Bibliografie : www.obezitate.org, www.wikipedia.org,


www.sfatulmedicului.ro, www.consultadoctorul.ro,
www.csid.ro.

Obezitate – Seria A, Grupa 6, Anul I