Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 5.

Metode contemporane de evidenţă şi calculaţie a costurilor

Problema 5.1. Analiza pragului de rentabilitate/Planificarea profitului

Progres este un producător important de aparate electrice de uz casnic. Modelul G15


este un frigider cu un potenţial de piaţă ridicat. Mai jos sunt prezentate informaţiile referitoare la
operaţiunile privind modelul G15 derulate în anul 2010:

Costurile variabile per unitate


Materii prime 2 300 lei
Forţa de muncă directă 800 lei
Cheltuieli generale de producţie 600 lei
Cheltuieli de comercializare 500 lei
Costuri fixe totale
Cheltuieli generale de producţie 195 000 lei
Publicitate 55 000 lei
Cheltuieli administrative 68 000 lei
Preţ de vânzare unitar 9 500 lei

Se cere:

1. Calculaţi pragul de rentabilitate (punctul critic) în unităţi fizice pentru anul 2010.
2. În 2010 Progres a vândut 65 de modele G15. Ce profit a realizat entitatea în acest an?
3. Managementul analizează direcţiile alternative de acţiune pentru anul 2011.
(Abordaţi separat fiecare alternativă)
a) Calculaţi numărul de unităţi ce trebuie vândute pentru a se obţine un profit de 95 400 lei. Se
presupune că costurile şi preţul de vânzare sunt constante.
b) Calculaţi venitul net, care se obţine în cazul în care entitatea sporeşte numărul unităţilor
vândute cu 20% şi micşorează preţul de vânzare cu 500 lei per unitate.
c) Determinaţi care va fi pragul de rentabilitate în unităţi fizice vândute în cazul în care
cheltuielile de publicitate ar creşte cu 47 700 lei.
d) În cazul în care costurile variabile s-ar micşora cu 10% , determinaţi numărul de unităţi ce
trebuie vândute pentru a se obţine un profit de 125 000 lei.

Problema 5.2. Analiza pragului de rentabilitate

Entitatea Ponti confecţionează ciorapi pentru copii şi planifică să obţină în anul viitor un
anumit profit. Ea anticipează că în anul următor costurile fixe de producţie vor fi în mărime de
126 500 lei, iar costurile fixe generale şi administrative – de 820 303 lei. Costurile variabile de
producţie per set de ciorapi vor fi de 4,65 lei şi cele de comercializare, respectiv de 2,75 lei.
Fiecare set va fi vândut la preţul de 13,40 lei.

Se cere:

1. Calculaţi pragul de rentabilitate exprimat în unităţi fizice vândute.


2. Calculaţi pragul de rentabilitate exprimat în unităţi monetare de vânzări.
3. Dacă preţul de vânzare unitar creşte la 14 lei, iar costurile fixe generale şi administrative se
diminuează cu 33 465 lei, care va fi noul prag de rentabilitate exprimat în unităţi fizice?

1
Problema 5.3. Costuri standard/Analiza abaterilor

Entitatea Reut are un sistem de costuri standard şi îl actualizează permanent. Principalul


produs al entităţii este un calorifer, fabricat într-o singură secţie. Costurile standard variabile
pentru o unitate de produs finit sunt:
Materii prime şi materiale directe (3 м2 x 12,5 lei/ м2) 37,5 lei
Costuri de muncă directă (1,2 ore x 9 lei/oră) 10,8 lei
Cheltuielile generale variabile (1,2 ore x 5 lei/oră) 6,0 lei
Cost standard variabil per unitate 54,3 lei

Capacitatea normală de producţie este de 15 000 de ore de muncă directă, iar cheltuielile
generale fixe bugetate anuale sunt de 54 000 lei. În cursul anului, entitatea a produs şi vândut
12 200 de unităţi. Operaţiunile corespunzătoare şi datele privind costurile efective anuale se
prezintă astfel:
a) Au fost achiziţionate şi utilizate 37 500 м2 de materii prime directe.
b) Preţul unitar de achiziţie a fost de 12,4 lei/ м2 .
c) S-au înregistrat 15 200 de ore de muncă directă, la un tarif mediu de 9,2 lei/oră.
d) Cheltuielile generale privind producţia generate în cursul perioadei au fost formate
din cheltuieli variabile în sumă de 73 200 lei şi cheltuieli fixe în sumă de 55 000 lei.
Utilizând datele furnizate, calculaţi următoarele:

1. Numărul de ore standard stabilite.


2. Cota standard a cheltuielilor generale fixe.
3. Abaterea preţului materiilor prime directe.
4. Abaterea cantităţii materiilor prime directe.
5. Abaterea tarifului pentru munca directă.
6. Abaterea productivităţii forţei de muncă directe.
7. Abaterea controlabilă a cheltuielilor generale privind producţia.
8. Abaterea de volum a cheltuielilor generale privind producţia.

Problema 5.4. Calculaţia costurilor pe activităţi/Metoda ABC

La entitatea Avantaj s-au identificat următoarele categorii de costuri indirecte ale


resurselor, precum şi inductori de cost ai resurselor corespunzători centrelor de regrupare pe
activităţi:
Tabelul 5.1.

Nr. Costuri ale resurselor Lei Inductori ai costurilor


cr. resurselor
1. Salarii 600 000 Numărul angajaţilor
2. Calculaţie 400 000 Numărul de ore
3. Spaţiul ocupat de birouri 800 000 Volumul (м2)

Centrele de regrupare a costurilor pe activităţi şi datele referitoare la consumul de resurse


sunt următoarele:
Tabelul 5.2.

Nr. Centrul de regrupare Numărul Număr ore Volumul (м2)


cr. angajaţilor calculaţie
1. Aprovizionare 5 40 000 6 000
2. Recepţionare 5 4 000 18 000

2
4. Livrare 10 6 000 24 000
Total
Resursele se împart între „centrele de regrupare” potrivit gradului de utilizare
corespunzător ale fiecărei activităţi, folosindu-se inductorii de cost ai resurselor.

Centrele de regrupare a costurilor pe activităţi vor fi, aşadar, următoarele:

Tabelul 5.3.

Nr. Costuri ale resurselor Aprovizionare Recepţionare Livrare, Total,


cr. , , mii lei mii lei
mii lei mii lei
1. Salarii 600
2. Calculaţie 400
3. Spaţiu birouri 800
Total 1 800

Entitatea realizează pe piaţă trei produse A, B şi C. Costul activităţilor este repartizat pe


aceste trei produse folosindu-se inductorii de cost ai activităţilor:

Tabelul 5.4.

Nr.cr. Centrele de regrupare pe activităţi Inductorul de cost al activităţii


1. Aprovizionare Numărul comenzilor lansate
2. Recepţionare Numărul notelor de recepţie
3. Livrare Numărul contractelor (avizelor de expediţie)

Pentru perioada următoare s-au făcut următoarele estimări:


Tabelul 5.5.

Nr. Număr de: Produsele


cr. A B C Total
1. Comenzi lansate 5 000 2 000 600 7 600
2. Note de recepţie 6 000 3 000 640 9 640
3. Contracte de livrare 4 000 5 000 350 9 350

Folosind datele de mai sus calculaţi costul pe comandă , note de recepţie, contracte de
livrare, pentru fiecare dintre inductorii de cost ai activităţilor.

Tabelul 5.6.

Nr.cr. Aprovizionare Recepţionare Livrare


1. Costul
2. Inductorul de cost al
activităţii
3. Costul pe comandă (notă,
contract)

Repartizaţi costurile respective la cele trei produse (A,B,C).

3
Tabelul 5.7.

Nr. Activităţi Produsele


cr. A B C Total
1.
2.
3.
4. Cheltuieli generale
repartizate pe produse

Problema 5.5. Costul-ţintă, Preţul-ţintă

Entitatea Sigma produce câteva feluri de produse şi plănuieşte să proiecteze modificări


pentru produsul N1. Studiile de piaţă de la Sigma indică faptul că clienţii vor ca entitatea să
modifice produsul N1, fără ca acesta să piardă din calitate şi să-l vândă la un preţ mult mai
scăzut.
Sigma se aşteaptă de la concurenţii săi să micşoreze cu 10% preţurile produselor similare,
propuse de ei pe piaţă. Managementul de la Sigma prognozează să reducă preţul produsului N1
cu 50 de lei, de la 450 lei la 400 lei pe unitate. La acest preţ mai mic, managerul de marketing de
la Sigma prognozează o creştere a vânzărilor anuale da la 10 000 la 25 000 unităţi.
Managementul de la Sigma doreşte un profit operaţional ţintă de 30 % din veniturile
obţinute din vânzări.
Potrivit datelor din contabilitatea curentă ale produsului N1 totalul costurilor complete
curente constituie 3 450 000 lei.

Se cere:

1. Calculaţi veniturile-ţintă, costurile-ţintă şi profitul-ţintă, pe unitate şi pe totalul produselor


N1.
2. Comparaţi costurile-ţintă şi costurile curente.
3. Explicaţi care ar fi posibilităţile de a reduce costul de producţie pe unitate şi a obţine costul-
ţintă.