Sunteți pe pagina 1din 3

TEMPERAMENTUL

Cand vorbim despre oameni avem tendinta de a-ii descrie folosind diversi termeni cum ar fi:
 unii repezi, tumultosi, altii domoli, lenti
 unii agitati, energici, altii calmi si rabdatori
 mai spunem ca sunt nestapaniti, impulsivi, nerabdatori, navalni fata de unii care par calmi, stapani pe
sine, se enerveaza greu
Toate aceste caracteristici tin de temperament si se manifesta vizibil in comportament, dar isi pun amprenta
si asupra activitatii intelectuale, profesionale si pe modul de exteriorizare si manifestare a trairilor emotionale.
Temperamentul – este cea mai vizibila si usor constatabila latura a personalitatii, constituie latura cea mai
expresivă a personalității
- este componenta dinimico- energetica a personalitatii
- exprima viteza, profunzimea, forta si amplitudinea reactiilor unei persoane( mai rapida sau mai lenta,
mai puternica sau mai slaba)
- este firea omului- și este legat de aspectele formale ale personalității
- temperamentul evoluează odată cu întregul organism- astfel trăsăturile de temperament se maturizează, până la
aplatizare sau rigidizare la bătrânețe
- temperamentele nu sunt pure- vin de la latinescul tempera-temperare=amestec
Este greu sa aflam ce gandeste un om, care sunt adevaratele lui sentimente, insa putem sa spunem daca este
calm sau impulsiv, lent sau rapid doar urmarindu-i comportamentu si anume reactiile.
Clasificarea temperamentelor
1. a fost facuta de Hypocrates- care a stabilit ca exista patru tipuri de temperamente ce depind de cele
patru tipuri de humori organice: sange, bila neagra, bila galbena, flegma. In functie de modul cum se combina
se de predominanta fiecareia avem unul dintre acela patru temperamente. El pune aceste humori in
legatura cu elementele cosmice: sângele=aerul cald si umed (optimism= sangvinic), bila neagră=pamantul
rece si uscat (tristete si slabiciune= melancolic), bila galbenă=focul cald si uscat (irascibilitate= colericul),
limfa=apa rece si umeda (apatie= flegmatic).
s- a constat ulterior ca aceate cauze ale temperamentelor sunt departe de adevar si nu s-a pastrat decat
tipologfia, clasificarea.
2. Galenus un medic roman a preluat aceasta clasificare a lui Hypocrates si a precizat ca humorile nu sunt
doar cauza temperamentelor ci si a bolilor, el spunand ca bila neagra provoaca slabiciune si depresie.
3. Shedon propune o clasificare in functie de dominarea unuia dintre cele trei sisteme importante ale
organismului (deriva din dominarea in dezvoltarea a uneia dintre cele trei foite ale embrioului) :
visceral, muscular si nervos
 Endomorf ca biotip- domina sistemul visceral- temperament visceroton-nevoia de odihnă, de plăcerea
digestiei, de aprobarea celorlați.
 Mezomorf ca biotip- domina sistemul muscular-temperament somatoton masiv, puternic, activ,
energic, aventurier.
 Ectomorf ca biotip- domina sistemul nervos- temperament cerebroton- se dezvoltă sistemul osos și este
lung, slab, interiorizat, rezervat, și izolat, preferă singurătatea.

4. Kretschmer- propune o tipologie temperamentala pornind de la particularitatile bioconstitutionale


corelate cu maladiile maniaco- depresiva, schizofrenia si epilepsia
 leptosomul longilin- are umerii drepti, slab, inalt, fata prelunga, pantecele tras, piele uscata cu aspect
anemic. D.p.d.v. psihologic este putin sociabil, rezervat, taciturn, interiorizat si poarta denumirea de
schizotim. Cand trasaturile schizotimului devin mai pregnante acesta devine schizoid. Boala care poate
sa apare este schizofrenia. (ectomorf)
 picnicul- statura medie, pantecele gras, gatul si membrele scurte. D.p.d.v. psihologic se caracterizeaza
prin instabilitate emotionala, receptiviatte la nou, adaptare la situatii noi, lipsit de vointa. Poate sa para
boala maniaco- depresiva (endomorful)
 atleticul- solid, musculos, puternic. Are tendinte spre epilepsie.(mezomorful)
 displasticul- malformații corporale cu efecte variabile în plan temperamental
5. Temperamentul depinde de ereditate, deci de sistemul nervos si de glandele endocrine. Pavlov in
cercetarile sale a constatat ca sistemul nervos central care sta la baza temperamentelor are trei insusiri
fundamentale:
 intensitatea sau forta- rezistenta celulelor nervoase in timpul activitatii la excitanți puternici sau la
eventualele situații conflictuale. Exista sisteme puternice si siseme slabe
 echilibrul/neechilibru- determinat de relatia de echilibru, egalitate dintre excitatie si inhibitie. Atunci
cand avem neechilibru inseamna ca domina excitatia asupra inhibitiei, adica inhibitia a ramas in
urma excitatiei
 mobilitatea proceselor nervoase(excitatia si inhibitia) - capacitatea de a ceda locul una alteia. Dacă
trecerea este rapidă avem sisteme mobile, iar dacă trecerea este greoaie, sistemele sunt inerte.
Din combinarea acestor trei caracteristici au reiesit patru tipuri de activitate nervoasa superioara care stau
ba baza temperamentelor.
TEMPERAMENT FORTA ECHILIBRU MOBILITATE
SANGVINIC Puternic Echilibrat Mobil
FLEGMATIC Puternic Echilibrat Inert
COLERIC Puternic Neechilibrat
MELANCOLIC Slab
6. Tipologia lui Jung- după orientarea prodominantă, fie spre lumea internă (introverții) sau spre lumea
exterioară (extroverții). Introverții sunt firi închise, puțini comunicative, înclinați spre reverie, greu de pătruns
și greu adaptabili. Extroverții sunt firi deschise, sociabile și comunicative, care se înțeleg și se ceartă cu cei din
jur, pragmatici, optimiști.
7. Tipologia lui Eysenck- după stabilitatea sau instabilitatea emoțională.
Temperamentul este mai mult decat tipul de sistem nervos corespunzator. Reprezinta dezvoltarea si
manifestarea particulara a tipuui in –plan psihologic si comportamental, pentru ca omul este supus educatiei,
existentei in societate.
1. senzatii si perceptii- perceptia pp receptionarea cat mai precisa, clara si corecta a stimulilor, atunci
temperamentul slab –melancolicul (caracterizat prin slaba rezistenta a celulelor nervoase in activitate)- va avea
o receptie imprecisa a stimulilor. Temperamentele puternice –sangvinic, coleric, flegmatic- cu o puternica
rezistenta a activitatii nervoase vor avea o receptie mai exacta, diferentiata.
2. gandirea- aceasta depinde de inteligenta si stil cognitiv si nu de temperament. Acesta poate doar sa
influenteze rapiditatea intelegerii si rezolvarii de probleme.
? care temperament credeti ca permite rezolvarea mai rapida si de ce?
R: sangvinicul pentru ca este mobil si puternic, poate dispue de o activitate nervoasa intensa, apoi colericul excitabil si
puternic, dar datorita excitatiei pot sa apara erorile. Melancolicul si flegmaticul care sunt inerte au un ritm mai lent de
rezolvare.
3. atentia- pp concentrare si stabilitate, adica excitatie si o mobilitate scazuta.
? care dintre temperamente credeti ca sustine atentia, in aceste conditii?
R: Prin urmare colericul care este neechilibrat, dominand excitatia poate sustine concentrarea atentiei, iar flegmaticul
care este inert poate mentine stabilitatea atentiei. sangvinicul
4. limbajul
 sangvinicul- vorbire puternica, clara, rapida, cu accente si intonatii corecte, fluenta, curgatoare
 colericul- vorbire puternica, inegala, viu exprimata in continut, cu mimica si gestica, cu intonatia inegala
 flegmaticul- vorbire lenta, calma, fara intonatie, oarecum inexpresiva, fara mimica si gestica
 melancolicul- vorbire in soapta, cu un ritm scazut, intonatie monotona, expresivitate scazuta
5. afectivitatea- modul de e reactiona la evenimente, pozitia fata de evenimente
 sangvinicul- reactivitate emotionala moderata, mare mobilitate a se sentimentelor, uneori traire
superficiala a acestora
 colericul-reactivitate emotionala puternica, manifestare exploziva a sentimentelor
 flegmaticul- reactivitate emotionala moderata, desfasurare lenta a emotiilor, sentimente stabile
 melancolicul- emotiv, temator, labilitate emotionala
6. aptitudinile- nu depind de temperament, desi si acestea au o predispozitie innascuta
7. vointa- se formeaza prin educatie, calitatile vointei fiind rezultatul exersarii. Temperamentul poate
influenta modul cum se contituie aceste calitati. Astfel la sangvinic, coleric, flegmatic tipuri puternice se poate
dezvolta independenta si puterea vointei, la flegmatici este greu de format promptitudinea (deoareace este un
tip inert), la coleric datorita excitatiei promptitudinea poate de fapt sa duca si la eroare datorita excitatiei
ridicate care duce la pripeala.

PORTRETE TEMPERAMENTALE
COLERIC SANGVINIC
Însușiri dezirabile: extravert, activ, sigur pe sine, dornic să Însușiri dezirabile: Energic, voios, sociabil, amabil, are farmec
conducă și să se impună, optimist, orientat spre schimbare, în relațiile cu ceilalți, optimist, bine dispus, entuziast, adaptabil,
perseverent, hotărât, își asumă riscuri, este direct, pasional. activ.
Însușiri mai puțin dezirabile: impulsiv, instabil, schimbător, Însușiri mai puțin dezirabile: ocilant(schimbă des activitățile),
încăpățânat, inflexibil; nerăbdător, lipsit de tact, nu suportă obositor prin repetiții, îi lipsește disciplina mentală, mai mult
iritarea altora, trufaș, nesăbuit, dominator, nu este interesat de vorbește decât ascultă, vrea să fie în centrul atenției, promite
ce spun altii, jignește ușor, se nemulțumește ușor, priprit, dar uită, indulgent pentru a nu fi dezagreat, se supară ușor și
certăreț, reactiv, dependent de muncă până la epuizare ceea ce uită la fel de ușor, se dă în spectacol, încearcă să manipuleze,
îl poate duce la căderi nervoase sau chiar depresie. inconsecvent, nestatornic caută noi relații, emoțiile sunt
intense, dar sentimentele sunt instabile și superficiale.
MELANCOLIC FLEGMATIC
Însușiri dezirabile: analitic pentru a găsi relații logice, altruist, Însușiri dezirabile: Adaptabil, pașnic, liniștit, calm, cugetat,
respectuos, sensibil, prevăzător, organizat, ordonat, migălos, răbdător, acceptă alte puncte de vedere, își manifestă trăirile
statornic, diplomat, cu tact, are aspirații intelectuale și artistice, emoționale foarte rar, nepretențios, organizat, meticulos,
idealist, profund, iubitor de muzică, politicos, loial, discret, nu tenace, stabil emoțional, capabil de sentimente profunde,
este invidios. inofensiv, pacificator, tolerant, bun ascultator, multumit, nu ii
Însușiri mai puțin dezirabile: interiorizat, singuratic, pesimist, plac extremele.
suspicios, neîncrezător în forțele proprii, se lasă afectat de Însușiri mai puțin dezirabile: închis în sine, necomunicativ,
insuccese, are standarde înalte greu de satisfacut; capabil să apatic, nu se implică din proprie inițiativă, greu adaptabil la
poarte ranchiună, nu iartă ușor, poate să se supere pentru ofense nou, înclinat spre rutină, anost, nehotarat, ezitant, lent, are o
imaginare, cu sentimente de îngrijorare, anxietate, razbunator perspectivă simplistă asupra vieții, indiferent, leneș,
pe cei ce l-au jignit, chiar și când are dreptate bate în retragere. bombănitor, mocăit, închistat.

S-ar putea să vă placă și