Sunteți pe pagina 1din 9
Lucrarea de laborator nr.3 STUDIUL FENOMENELOR DE UZARE DIN CUPLELE DE FRECARE 1.Sopul lucrarii a) Observarea diverselor tipuri de uzare obtinute pe tribometrul CETR UMT-2 gi determinarea intensitatii de uzare. b) Determinarea durititii statului superficial de la suprafala elementelor din cuplele de frecare. 2. Elemente teoretice 2.1.Fenomenul de wzuri Uzarea este un proces complex de deteriorare a suprafefelor cuplelor de frecare si se manifesta sub diverse forme: zgarieri, formare de microsuduri, aparifie de fisuri gi gropife, oxidare sau coroziune, deformare plastic’, cojire, ete Se disting patru tipuri fundamentale de uzare: adeziunea, abraziunea, oboseala de contact gi coroziunea. in practica, cele patru tipuri de uzare nu apar singure ci apar asociate. putandu-se dezvolta gi alte forme de uzare particulare. Uaura, ca rezultat al fenomenului de uzare, se apreciaza liniar, volumetric sau galvanometric prin intermediul intensitafii de wzare /, sau a vitezei de uzare Vy. Intensitatea de uzare este definita de relatia: = @ unde Ureprezinta uzura, iar Lyreprezints lungimea de frecare. Limitele de uzare in cuplele de frecare se apreciazt in general prin intermediul intensitafii de uzare liniara /,,, definita de relatia: @) unde UJ, reprezinta adancimea stratului wzat Marimea Jy, este adimensionala i are valori cuprinse in intervalul 107?...10°, delimitind 11 clase de uzare conform tabelului L Tabelul 1 Clasa de uzare Tak Clasa de uzare Tab 0 10"...1077 VI 107...10% 1 10"...107 vi 5 1 10"!...10"° vil ml 107°...10? Ix 10%...107 Vv 10°...10% x peste 10° Vv 10%...10 Aprecierea lungimii de frecare se face diferentiat, in functie de tipul cuplei de frecare. in tabelul 2 sunt date relafiile pentru calculul lungimii de frecare la unele cuple de frecare mai des intalnite in practic’ Tabelul 2 Tipul si schema Relafiile de caleul pentru lei de frecare Lops Ap CUPLA PLANA DE TRANSLATIE Gn fimefie de pozitia punetului ae 2 (L+a)-b 1 CUPLA CILINDRICA DE =at ROTATIE 2 Ly, =#-d (pentru un punet situat in zona incareata) A, =a-d-B B - litimea lagarului, @ - unghiul de contact dependent de sarci dimensiuni, material. CUPLA CU CONTACT LINIAR coeticientii Poisson, Ez ~ modulele de clasticitate, CUPLA DISC-SABOT "k 1 B - lijimea sabotului Relafiile prezentate in tabelul 2 corespund unui singur ciclu translafie sau o rotafie), lungimea total de frecare calculéndu-se cu relati de migcare (0 Ly = 00-n-t Ly 8) unde 7 este turafia de lucru (rpm) sau viteza de translatie (curse/min), iar f este timpul de lucru al cuplei de frecare (ore), Pentru cazul in cate uzura este exprimata volumetric (AY) sau gravimetric (Am), intensitatea de uzare se calculeaz cu relafiile: Av An 7, PAL @) unde AV’ este volumul de material indepartat (in mm°), iar Am este masa de material indepartata (in grame), p este densitatea materialului uzat (in gémm), iar Ar este aria de frecare (in mm” Relatiile pentru calculul ariilor de frecare la unele din cuple mai rispandite sunt prezentate in tabelul 2, Se precizeaz ci atat lungimea de frecare cat gi aria de frecare sunt diferite pentru cele doudi elemente in contact, rezultand si intensitati de uzare diferite. Utilizarea unor relafii de calcul pentru intensitatea de uzare este limitata in general de multitudinea parametrilor ce intervin: calitatea suprafefelor, duritatea, presiunea reali de contact, natura materialelor in contact, existenta gi caracteristicile corpurilor abrazive, viteza, temperatura, prezenta lubrifiantului, ete. Dat fiind natura statistic’ a proceselor de frecare gi uzare, este posibil a se stabili relafii simple de influent a unor parametri asupra intensititi de uzare sau asupra vitezei de uzare pe baza incereatilor experimentale gi utilizand metoda statistic’. in principiu, metoda statistica are la baza urmatoarele etape: ~ aprecierea parametrilor cu ponderea cea mai mare asupra uzit ~ efectuarea de incereari experimentale pentru toate combinajiile de parametri cu determinarea intensitatii sau vitezei de uzare; - objinerea unor ecuafii de regresie sub forma liniart in care coeficiengii parametrilor luafi in discufie se determing cu metoda celor mai mici patrate; = determinarea ponderii influenjei_parametrilor considerati prin calcularea coeficientilor de corelatie simpli si multiplt precum gi a coeficientilor de corelatie parfiala, 2.2.Duritatea materialelor Duritatea este una dintre proprietiifile mecanico-tehnologice ale unui material. in tehnica, duritatea se defineste ca fiind rezistenfa opus de un material 1a patrunderea mecanic& din exterior a unui alt corp, mai dur (numit penetrator, in cazul inceredrilor pentru determinarea durititii materialelor). Duritatea materialelor se determin’ prin metode standardizate care permit compararea rezultatelor. in functie de modul de exercitare a fortei asupra penetratorului, metodele de laborator pot fi - metode statice (viteze de acfionare mai mici decat 1 mm/s) ~ metode dinamice (viteze de acfionare mari, ciidere liber’, lovire) Metodele statice difera in functie de forma gi materialul penetratorului, conditiile de lucru, dimensiunile caracteristice ale amprentelor produse de penetrator. Cele mai cunoscute gi utilizate metode statice sunt: metodele Brinell, Vickers, Rockwell, Knoop, ele fiind prezentate in tabelul 3. Metodele dinamice se clasific’ dupa modul de evaluare a durititi, astfel: a) metode dinamico-plastice, la care se misoari amprentele (metodele Baumann-Steinriick, Poldi); b) metode dinamico-elastice, la care se masoara indltimea, unghiul de ricogare (metodele Shore, Reindl, Nieberding). Tabelul 3 Penetrator Forma amprentei Metoda | rormé/material [vedere lateral vedere de sus Brinell | bili/otel an oa Vickers |piramida/diamant| ag ch Knoop |piramida/diamant con/diamant [Rockwell] sferi/ofel Duritatea misurati prin procedeul de indentare este definita ca presiunea de contact medie gi este data de relatia: unde Fc. este forfa maxima, iar Ap este proiectia ariei de contact la aceasta fort’. Reprezentarea schematic a urmei Kisate de indentator, precum si evolutia tipica a forfei cu deplasarea, sunt prezentate in fig.1. yi 3.Instalatia experimentali Tribometrul CETR UMT-2 poate fi utilizat pentru analiza urmitoarelor procese tribologice: > determiniri ale fortelor de frecare gi a coeficientilor de frecare statici si dinamici Ja scar micro si nanometrica in migcare de rotafie pentru diverse combinatii de materiale; studiul proceselor de alunecare sacadata (stick-slip) la scari micro si nanometrica, studiul fortelor de adeziune la scar micro gi nanometric&, studiul proceselor de uzare la scara micro si nanometric’; studiul rezistentei la micro si nano zgériere a straturilor superficiale: determiniri de duritate gi de modul de elasticitate prin micro gi nanoindentare. Valorile pentru fortele de apisare gi de freeare ce pot fi misurate sunt cuprinse fntre 0,1 mN gi 20 N, cu rezolufia cuprinsd intre 1 N si 1 mN, in functie de domeniul de miisuri al senzorilor de forte. Tribometrul acoper’ urmitoarele domenii de forte: 0,1 mN+10 mN, 3 mN=500 mN gi 0,2 N+20 N. Aparatul UMT-2 este prezentat in fig.2. v vv Fig2 Sistemul de deplasare a epruvetei gi de servocontrol a forfei pe direotia vertical Gireofia Z) pentru forta de incarcare a epruvetei (pinbilt), fig.3a, are posibilitatea de Programare a fortei de incdrcare (continuu, in trepte, fixata) si prezinta urmatoarele caracteristic cursa maxima de 150 mm; ii, precizia de deplasare de 0,5 microni iii, viteza de deplasare: 0,002 mm/s+10 mm/s; iv. monitorizarea adéncimii urmei de wzare ou presizie de pan’ la 5 microni. Sistemul de deplasare gi de pozitionare precis’ lateral (directia X) a epruvetei (pimbila) cu servocontrol, fig.3a, prezinti urmétoarele caracteristici: v, cursa maxima de 75 mm; precizia de deplasare de 0,25 microni: viteza de deplasare: 0,001 mm/s+10 mm/s; posibilitate de variatie a razei de testare cu precizie de 1 micron; ix. posibilitate de deplasare radiaki a pinului in spiral cu menginerea constanti a vitezei tangentiale in contactul pin-dise: Sistemml de rotire a discului eu servocontrol, fig.3b, prezinti unmétoarele caracteristici: X. futafia: 0,1 rot/min+5000 rot/min; xi, sarcina maxima: 200 N; xii. posibilitatea de masurare a momentului de torsiune si de contorizare a numirului de rotatii; xiii. posibilitate de modificare a turafiei pentru mentinerea constanta a vitezei tangentiale in contaetul pin-dise: xiv. mandrind pentru fixat discuri cu diametre cuprinse intre 12 mum si 65 mm, Pentru studiul proceselor de uzare, de indentare si de micro zgiriere (micro sorach) aparatul este dotat cw — un sistem de monitorizare a uzurii 1a pin si la diso, eu precizie de 0,25 microni; — unlindentator cu vart de diamant la 120° si zaza varfului de 200 microni, — un sistem de deplasare liniard pe orizontali (direejia Y) cu masa de fixare a probei pentru testarea rezistenfei la micro zgariere, fig.3c, cu precizia de deplasare de pand la 1 micron, avand cursa de minim 75 mm, cu viteze variabile cuprinse intre 0,001 mms pind la 10 mm/s, cu posibilitatea de dezvottare a unei forfe de deplasare in procesul de micro zgariere de pand la 1000 N. Fig.3 Pentru monitorizarea proceselor de frecare gi de ware prin emisie acusticd (AE) tribometrul are: — un echipament pentm monitorizarea prin AE a proceselor de frecare si de waare din contactele pin/bili-dise, cu posibilitatea de stocare si analiza a semmnalului in corelatie cu diagramele de frecare si de uzare, — gama de frecvente a senzorului : 0,2 MHz+5 MHz; — gradul de amplificare a semnahutui AE: maxim 60 4B. Pentru monitorizarea intreruperilor de film sau de straturi depuse aparatul are: — un echipament pentru monitorizarea rezistentei electrice a contactului dintre pinbila si disc: — gama de rezistente electrice a contactelor: de la 5 mOhm pan’ la | MOhm, Tribometrul UMT-2 este dotat cu o unitate de control cu sistem de achizitii de date penta un mimar de 8 parametri independenti, cu posibilitate de extindere pind la 16 parametri (forte, momente, deplasiri, uzuri, temperatura, umiditate, timp, ete.) si soft adeevat. Aparatul permite pornirea si oprirea automati a testarilor conform programelor prestabilite si are posibilitatea de control prin soft a urmitorilor parametri: pozifiile si migeatile epruvetei, directia si durata de miscare, variatiile forfelor, oprirea sau pornirea testrilor. Analiza si prelucrarea automata a datelor dupa testiiri, cu obfinerea automata de diagrame de variafie in timp a diversilor parametti, este realizati prin intermediul softului. Modalitatea de conectare a aparatului la unitatea de control este prezentati in fig, ‘SYSTEM aLOGK TESTING BLOCK (copurer) REAR PANEL, ‘REAR PANEL Fig.4 Tribometrul este dotat cu senzori pentru forfa normala gi forfa de freeare pentru urmitoarele domenii de lucru: 0.1 mN+10 mN, 5 mN+=500 mN si 0,2 N+20 N cu precizia de masurare de 1 iN, 10 uN si 1 mN, acestia fiind prezentafi in fig.5. senzor de | gram senzor de 50 grame senzor de 2 kilograme FigS 4.Modul de lueru Pentru determinarea duritifii prin metoda Rockwell, incerearea de indentare se realizeazi dupi standardul ASTM E18-05. Incercarea de indentare const in dou ctape principale: o etapa initial de preincareare cu o forfa de maxim 10% din forfa maxima de incercare si 0 etap’ de incdrcare cu o forta de pani la 450 N. in functie de gama de fort a senzorului de fort pe care se efectueaza incerearea de indentare. Setarea tribometrului CETR UMT-2 pentru efectuarea incerearii de indentare este prezentati in fig.6. a —. Pentru efectuarea ineeredrii de indentare pe tribometru se monteaz masa liniari pe care se fixeaza proba, pe aceast mast fixiindu-se si suportul senzorului capacitiv de inregistrare a distanfei parcurse de indentator pe direcfie verticald. Se foloseste senzorul de forti de 2 kilograme pe care se fixeaza prin intermediul a dou suruburi suportul igid in care se monteaza sistemul de sustinere a indentatorului. intre sistemul de susfinere a indentatorului si acesta se fixeaz un disc metalic, numit dise de referinti. sub care se aseazi senzorul capacitiv pentru a inregistra deplasarea pe vertical a indentatorului. Reprezentarea schematicd a pozifionarii senzorului capacitiv sub discul de referinfi este prezentati in fig.7. Senaot capeciiv Py Indentator Indetalor ie / NY ise de c. retain rs Toda dear Vos ita Fig.7 Pentru o misurare corectii a deplasirii indentatorului, trebuie ca senzorul capacitiv si fie pozitionat cit mai aproape de indentator, circumferinfa intreagd a senzorulni si fie acoperiti de discul de referinfa, iar distanfa dintre suprafafa superioara a senzorului capacitiv si discul de referinfa si fie de 220+230 jum, pentru a nu depisi domeniul de lucru al senzorutui de maxim 254 ym. Dac& senzorul capacitiv este pozifionat la 0 distanfa prea mick fafi de discul de referinja, existA riscul ca discul de referinfi si loveasca senzorul Tndentatorul folosit pentru aceasta incercare este prezentat in fig 8a, acesta are 0 forma coniea la un unghi de 120°, avand varful de diamant rotunjit eu o raz& de 200 jum. Senzorul capaecitiv, fig. 8b, se fixeazi pe sistemmul de susfinere care se monteazi pe masa orizontala, senzorul capacitiv este legat la unitatea de control din fig.8c, care la randul ei, este conectata la tribometrul UMT-2. (Oo = indentatorul de senzoml capacitiv Unitatea de control a senzorului tip Rockwell § pe capacity Figs