CURSUL 5

METODE DE CONTROL
NEDISTRUCTIV. PREZENTARE
GENERALA
 METODA IMPEDANTEI MECANICE
• Metoda impedanţei mecanice este una din metodele de
inspecţie a materialelor stratificate, în special pentru
suprafeţe mari, asigurând posibilitatea examinării
materialelor stratificate într-o gamă foarte largă (metalice,
nemetalice, hibride).
• Impedanţa mecanică este definită ca fiind raportul dintre
forţa aplicată unui sistem şi viteză.
F
Z
v
 EXAMINAREA PRIN EMISIE
ACUSTICA
• Examinarea prin emisie acustică AET (Acousting
Emission Testing) se realizează prin înregistrarea
emisiei acustice produsă într-un material, ca urmare a
stimulării acestuia într-un anumit mod (presare, îndoire,
încălzire, răcire, rupere).
 EXAMINAREA CU ULTRASUNETE
• Metoda este aplicabila structurilor din materiale
metalice si nemetalice, pentru identificarea
discontinuitatilor de suprafata sau interioare.
• Undele sunt generate de traductori
piezoelectrici, uzual la frecvente de 1-10 MHz.
• Energia transmisa si/sau reflectata poate da
informatii privind integritatea structurii (pozitia si
marimea eventualelor defecte).
• Undele elastice se clasifica in functie de modul
de vibratie al particulelor mediului, in raport cu
directia de propagare (unde longitudinale,
transversale si de suprafata).
Unde longitudinale:
- oscilatiile sunt in directie longitudinala
(zonele de compresiune alterneaza cu
cele de dilatare).
- se propaga in medii solide, lichide si
gazoase.
Unde transversale (de forfecare):
- particulele se antreneaza unele pe altele,
deplasandu-se pe o directie
perpendiculara pe directia de propagare,
la ½ din viteza undelor longitudinale.
 Vitezele undelor longitudinale si
transversale prin unele materiale
Material Densit. cL cT
3
kg/m m/s m/s
Aluminiu 2700 6320 3130
Argint 10400 3650 1610
Cupru 8900 4700 2260
Aur 19300 3240 1200
Otel turnat 7300 5800 3200
Otel slab aliat 7850 5960 3235

Otel 7900 5790 3100

inoxidabil
Plexiglass 1180 2730 1430

Sticla, flint 3600 4260 2560

Sticla, crown 2500 5660 3420

Propagarea prin lichid a undelor
ultrasonore
Unde de suprafata (Rayleigh):
- apare la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer .
- se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime
aproximativ egala cu lungimea de unda.
- particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de
propagare este de 90% din viteza undelor transversale.
- se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.
• Unde Lamb:
– apar in placi de grosime aproximativ egala cu o
lungime de unda.
– exista moduri simetrice (unde la care deplasarile
perpendiculare pe placa sunt de sensuri opuse pe
cele doua fete ale placii) si moduri antisimetrice (unde
de “incovoiere” la care deplasarile perpendiculare pe
placa sunt de sensuri identice pe cele doua fete ale
placii ).
Viteza undelor depinde de:
- materialul structurii prin care se propaga,
- frecventa,
- unghiul de aplicare a undei incidente,
- grosime structura.
 Viteza de faza. Viteza de grup

Exemplificare: Lansare fisier GroupVelocity.html

 Vitezele de grup pentru o placa de Otel de 6 mm

Modurile simetrice Modurile antisimetrice

6000 4500

4000
S4 A5
5000

3500

A4
A1
4000 3000 A0
S modes Group velocity [m/s]

A modes Group velocity [m/s]

A2
S5 2500
S1 A3
3000 S0
S6 A6
S2 2000

S3
2000
1500

1000
1000 A7
500

0
1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 0
1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500
f (kHz)
f (kHz)
A0 in placa de otel 4mm , 150 kHz
• Viteza undelor (v)este data de produsul dintre
frecventa (f) si lungimea de unda (λ)
v=f*λ
• Viteza undelor depinde de modulul de
elasticitate, de densitate, de coeficientul Poisson
• Exemplu: la frecventa uzuala de 2 MHz, in cazul
undelor longitudinale in structuri din otel,
lungimea de unda corespunzatoare este de 3
mm. Defectele care se pot determina sunt de
ordinul a ½ din lungimea de unda.
• Reflexia si transmisia undelor la frontiera a 2
medii diferite se face conform legii Snell:
sin α / sin β = v1 / v2 ,
unde α/β sunt unghiurile de incidenta/refractie,
iar v1 si v2 sunt vitezele undelor in cele 2 medii.
 Traductori ultrasonici
• Se bazeaza pe efectul piezoelectric: modificarea
dimensiunilor unui cristal (cuart) in functie de polaritatea
curentului electric aplicat pe fete opuse.
• Zona din imediata vecinatate a traductorului (“near field
of the sound beam”) prezinta fluctuatii mari ale
intensitatii semnalului emis, ceea ce face ca eventuale
discontinuitati din structura sa produca semnale multiple,
dificil de interpretat.
• La trecerea undelor prin materiale, se produce o
atenuare a intensitatii lor datorita:
- dispersiei cauzate de discontinuitatile intalnite
- absorbtiei datorita conversiei energiei undelor in
caldura.
 EXAMINAREA CU ULTRASUNETE
• La propagarea prin material, undele îşi manifestă
intensitatea prin implicarea în două fenomene:
atenuarea inerentă unui parcurs normal şi reflexia de o
suprafaţă de discontinuitate.

• Există două modalităţi fundamentale de aplicare a

metodei: prin transmisie şi prin reflexie (ecou).
 Metoda puls-ecou
• Este cea mai utilizata metoda.
• Energia undelor se transmite prin intermediul unui
cuplant (uzual, ulei sau vaselina) intre traductor si
suprafata structurii de testat.
• Cand undele “calatoresc” prin material, la intalnirea unei
discontinuitati, o parte a energiei lor se reflecta, o parte
se transmite mai departe in structura.
• Amplitudinea ecourilor scade.
• Daca reflexia nu permite o interpretare buna, se
analizeaza semnalul transmis cu ajutorul unui al doilea
traductor aflat la celalalt capat al structurii.
• Cand nu este posibila transmiterea undelor
normal la suprafata, se pot emite unde
transversale, pe directii inclinate.
• Frecventa undelor este un element cheie in
aprecierea senzitivitatii la identificarea si
masurarea defectelor. La o frecventa data,
practic, se pot “vedea” discontinuitati
comparabile cu lungimea de unda, pana la ½ din
aceasta.
• La frecvente joase, atenuarea este mai mica,
gradul de penetrare creste, dar scade
capacitatea de a discerne intre defecte prea
apropiate. Frecvente mai mari sunt alese pentru
a avea o rezolutie mai buna.
• Se pot determina fisuri in structura, aparute
datorita fenomenului de oboseala. Forma
semnalului este mai ascutita. Daca accesul este
posibil, se fac mai multe determinari, de pe
diferite directii, pentru a putea localiza defectul si
a evalua marimea lui.
• Incluziunile si porozitatile reflecta undele sub
forma unor semnale mai slabe.
• Undele ultrasonore permit determinarea grosimii
conductelor sau vaselor sub presiune, aceasta
cu impact in prevenirea cedarii structurilor
datorita coroziunii.
• Tehnica “angle beam inspection” foloseste unde
transversale pentru examinarea sudurilor,
fisurilor, porozitatilor, etc.
• Unghiul de refractie al undelor in material este
inscris pe traductor, alegerea acestuia fiind
impusa de tipul de defect.
• Stabilirea distantei la care se pune traductorul
se face printr-o calibrare initiala, inspectia
facandu-se apoi prin miscarea traductorului in
planul piesei, pe o linie paralela cu zona de
controlat.
• Inspectia conductelor se poate face la interior
sau la exterior, pentru determinarea defectelor
din fabricatie sau aparute in timpul functionarii.
Moduri de reprezentare a inspectiei
cu ultrasunete
• “A – scan”: amplitudinea ecourilor este
prezentata in functie de timpul parcurs de unda
in structura; traductorul are o pozitie fixa.
• “B – scan”: traductorul aluneca dupa o linie de
pe suprafata obiectului testat; se obtine o
evaluare in sectiunea piesei, cu informatii privind
lungimea si adancimea unui eventual defect.
• “C – scan”: este o reprezentare plana a tuturor
ecourilor; se utilizeaza pentru detectia coroziunii
in conducte sau vase sub presiune si pentru
identificarea delaminarilor in structuri compozite.
• Analiza in imersie: avantajul unui cuplant
uniform (apa) pe suprafata structurii si
posibilitatea generarii undelor longitudinale si
transversale prin modificarea orientarii
traductoarelor.
• Aplicatii ale metodelor ultrasonice de control:
structuri sudate, piese metalice si nemetalice,
identificarea fisurilor aparute in functionare,
evaluarea coroziunii, etc.
• Avantaje: se inspecteaza o mare parte a
structurii, rezultatele sunt imediate, costurile sunt
relativ scazute fata de alte metode.
• Limitari: penetrare scazuta in anumite materiale,
tehnicianul operator trebuie sa fie bine pregatit
pentru interpretarea datelor.