Sunteți pe pagina 1din 20
Capitolul 8 LEGILE DEFORMARII PLASTICE Deformarea plastici a materialelor metalice este conditionata in special, Urmatoarele legi: = legea volumului constant; _ - legea prezentei deformatiei elastice la deformarea plastica: -legea minimei rezistente; _ = legea independenfei energiei de deformare de schimbarea formei cor- i si de schema mecanica a deformatiei; __ - legea eforturilor suplimentare; _ + legea similitudinii. 8.1, Legea volumului constant Procesele de deformare plastica asiguri obtinerea unor produse cu ite forme gsi dimensiuni, fara a se produce in timpul prelucrarii, dificarea masei materialului supus deformarii. Rezulta deci c& masa corpului 4 deformare M) este egal& cu masa pe care a avut-o corpul inaintea ri My. Daca se admite ca in timpul proceselor de deformare plastica masa fied (densitatea) a corpurilor metalice nu variazé ( y, = y2), rezulta ca si umul corpului ramane constant in timpul deformarii: M; =M, sau Vor = V2-¥2 de unde. V;= V2 (8.1) insa, dupa cum s-a prezentat in capitolul anterior, in timpul anumitor cese de deformare, densitatea materialelor metalice totuti variaza. Astfel, ca late a compactizarii structurii in timpul deformarii la cald a corpurilor lice in stare turnata, densitate acestora creste. Aceasta crestere a densit&tii, langa faptul c& este relativ mica, are loc doar in timpul primelor faze ale esului de deformare, dup& care densitatea nu mai variaza nici in timpul eesului respectiv de deformare gi nici cu ocazia altor procese de deformare la d. Astfel, in cazul ofelului, Variatia densitatii de la starea turnata, la starea ata este de circa 0,9 kg/d? (de [a 6,9 la 7,8 kgidm? ), Tespeotiv 13%, asemenea, in timpul deformarii la rece ca urmare a “afanarii” structurii, prin terea numarului defectelor de refea, densitatea materialelor metalice mate se micsoreaza, dar intr-o masura foarte mica. Astfel, in cazul ofelului ia densita{ii este de circa 0,25%, iar la aluminiu 0,1-0,13%. % Pe considerentul ca variafia densitifii (care atrage dupa sine si variatia ului), in cazul deformarii la cald-a semifabricatelor ate apare doar in ftzele inifiale ale procesului, iar in cazul deforméarii la &, aceasta variafie este practic neglijabila, se poate admite cA in timpul 149 proceselor de deformare volumal” / corpurilor ramane constant, ’ h Constan{a volumului in timpul deformarii corpurilor metalice se 4 exprimé in functie de forma gi LC 2 dimensiunile _corpurilor (fig.8.1), 3 inainte si dupa deformare prin relatiile: 4 - corpuri de. forma paralelipipedica atat inainte, cat si dupa deformare (cazul Jaminarii_ semifabricatelor ge profilelor cu sectiune. patraia sau dreptunghiulara si al tablelor sau benzilor): HBL, = hB,L, HBL, pele sau AB,Ly 1 (82) - corpuri de forma cilindrict atft inainte, cat si dup& deformare (cazul trefilarii tragerii si extruziunii_ sarmelor gi barelor cu sectiune circulara): iH Fig.8.1.Dimensiunile tnainete gi dup de pa Pp formare a unor corpuri de forma Qoae Fee paralelipipedica (a), de formi cilindric& (b) si de forma tubulara (¢) DB: bs cad Bonk, sau Ly ae 4 DyQoody : ater eS | , sau (2) ly (8.3) - corpuri de forma tubulara atat ine inte, cat si dupa deformare (cazul laminérii, tragerii sau exteruziunii fevilor); GlOh- at), = F (ofa), aay sau Ab. an | forma dupi generatoarea corpului (0-40, +4,)4, =(0,-4,\D,+4,), 1 1 1 1 + a Gy a 2 Mi (Di =a})t, =(03-a2)t | (ea 150 D,-4, ‘ D,+4, D 3 ay me Dy Sty = Pri, Brbo (8.5) ; Aceasta reprezinta de fapt ecuatia (8.1), aplicaté in cazul cand s-ar " desfgura teava pe generatoare (fig.8.2). ;. 8. Marimi ce caracterizeazi deformatia plastica. Dupa cum a fost prezentat in cadrul capitolului privind starea de deformare, la aplicarea unei sari de tensiune asupra unui corp material, acesta igi modifica dimensiunile (se * deformeaza) in general pe toate cele trei directii ale axelor de coordonate. E. Luandu-se cazul general al unui corp paralelipipedic (fig, 8.1,a) marimea deformarii pe cele trei directii: inaltime, latime si lungime, se exprima prin ‘anumiti coeficienti corespunzatori, dupa cum urmeaza: . - deformatia pe indltime, care poart& denumirea de reducere, se exprima printr-o marime absoluta (reducere absoluta) si mai multe marimi_ relative _(reduceri relative). Coeficientul de reducere absoluta reprezinta diferenta dintre ‘jnalfimea corpului avuta inaintea procesului de deformare gi indltimea acestuia dupa deformare: AK =H~h (8.6) Coeficientii de reducere relativi, respectiv gradul de deformare, sau de feducere a inaltimii, dau valoarea reducerii absolute in raport cu indltimea jnitiald sau finald a corpului deformat: Sh H-h Ah _ H-h hese = pee Oh HOH 67 Acesti coeficienti prin inmultirea cu cifra 100 se pot exprima gi in procente. Un alt coeficient relativ de reducere se exprima prin raportul dintre " jnaltimea initiala gi finala a corpului deformat: Ha sau Ps (8.8) i Folosindu-se expresiile coeficientilor ey gi &n rezulta c& s-a admis ca deformarea corpului se face direct de la H lah. In realitate deformarea plastica este un proces continuu, care poate fi caracterizat folosindu-se forma logaritmic’ a deformatiei pe inalfime: In = ji (8.9) forma geometricd a acestor cereuri dupa deformare se determin’ astlel (fig.8.12): din relatiile coelicientilor de defermare se scot valorile semiaxelor cercurilor inaint de deformare: Yy - si se inlocuiese in ecuatiil prante sau (8.38), Aceste ultime relafii reprezinta ecuatiile analitice a unor elipse cu centrt pe axele de coordonate si semiaxelle corespunzitoare egale cu AR, BR si Rit elipse ob{inute prin deformarea cereurilor initiale. in mod similar se poate demopnstra ca prin deformarea unei sfere st obtine un elipsoid. Important: practici a factorului geometric al deformatiei o: reprezint tul ca pe Langa anticiparea prin calcul a formei pe care-o va avea un anumi corp, in plan sau in spatiu, ce va fi supus deformérii, se poate determina si valori trebuie sa aiba coeficientii de deformare, ca dintr-o structura inifiald dat sd se poata obtine prin deformare (in special la rece) 0 anumitd structura et forme gi orientari ale grauntilor bine determinate, care si poaté conferi in fina materialului metalic, proprietafile cerute. 8.2. Legea minimei rezistente Aceasta lege st& la baza determinarii directiei si intensitatii deplasarilor pe care le sufera diferite particule ale corpului metalic in timpul deformarii, Ei a fost introdusa in teoria deformatiei de H.Tresca in 1895, fiind formulata apo si de alfi cercetitori in urmatoarele moduri [22]: - in situatia in care punctele materiale ale unui corp supus deformarii st pot deplasa in diferite directii, fiecare dintre acestea se va deplasa in directia fi care intémpina cea mai mica rezistenta (Gubkin S.1.); - ori gi ce forma a sectiunii transversale a unui corp prismatic, deformat plasti prin refulare si in prezen{a frecarii pe suprafaja de contact, tinde a se transforma intr sectitine, creia ii corespunde pentru o suprafafa daté un perimetru minim, respecti tinde catre o sectiune de forma circulara (S.Soobe - 1908); | - deplasarea oricdrui punct de pe suprafata de contact a unui corp supul deformarii, are loc in directia celei mai scurte normale la perimetrul sec (A.F.Golovin). Daca in cazut deformarii plane (schema de deformare Dy) marimea deformatiei 162, pe oe dirvetic este coal si de seman contear cu deformiatia po coahila dirgetie, in cvvul defonmarit pe toate cele rei direefii ale axclor de coordomaie (schemele de deformare Dy si Dy marimii deformatiilor in plan transversal in functie 7 mult mai greu, nefiind suficienté numai relatia }, determinare de aeformatia pringipala se cfectuca constantei volumulur (u = 4-2). Astlel da pri Vuloare cunoscuta a reducerii indlfimii (WW), nu se vor pute deformatiilor pe lungimea (A) sau litimea (B) corpului ci numai_ produsul avestora (1B = 1), Pentru a se deterrnina separat valorile coeficientilor A gi B mai este nevoie de incd 0 condifie suplimentara. Daca ‘aceasta conditie suplimentara ar fi de exeinplu lipsa frecdrii pe suprafata de contact dintre scule gi corpul supuc deformarii, am avea de-a face cu o curgere idealé a materialului in timpul refularii, care at primii denumirea de curgere radial& [22]. In acest caz, forma sectiunii transversale a corpului nu se modificé in timpul defortudrii (f taportul laturilar sectiunii se pastraza constant si ca atare deformatia pe (8) si lungime (A) sunt egaie intre ele: 1 se deforme: n refulare un corp paralelipipedic cu o cunoasie marimea B=A= Ji Curgerea radiala se intdlneste gi Nos fea in condifii reale, cum este de exemplu in cazul_ refuldrii unui corp de. forma cilindrica, cu conditia insa a unei izotropii radiale a condifiilor de frecare . in cazul deformarii reale, cu frecare mare pe suprafata de contact, a i unui corp prismatic cu baza de forma Sd rato ree pHa Patrata, dreptunghiulara sau chiar , forms prismatics triunghiulara, directia in care se vor i deplasa particule materiale, tinand cont de formularea dati de Golovin legii minimei rezistente, vor fi diferite in functie de anumite zone ale sectiunii corpului. in acelasi timp in fiecare zona, directia deplasarii tuturor punctelor este aceeasi, ins cu o intensitate diferit Impartirea sectiunii de baz a corpurilor in zone cu aceeagi directie de deplasare a punctelor materiale, se realizeazd prin trasarea_bisectoarelor “Unghiurilor sectiunii (fig.8.14). In ceea ce priveste intensitatea cu care se deplaseaza particulele materiale in diferitele zone ale suprafetei de contact si chiar in una {i aceeasi zona se clinose urméatoarele: - avand in vedere c& intensitatea curgerii materialului metalic intr-un anumit sens este direct proporfionala cu lungimea normalei la conturul sectiunii, rezulta c& pe masuira ce ne indep&rtam de colfurile sectiunii deformatia va fi mai 163 mare, deoarece si nonnalele ta contury din ficcare zona, vor ereste, Pe aces considerent spre central laturilor se objin anumite convexitati (fig.8.15), cat conduc in final spre o sectiune circulara in cazul prismei patrate gi triunghiular sau spre © seefiune eliptica si apoi citeulard (pe masurii ce gradul de de formar creste) in cazn! prismei dreptunghiulare; Fig.8.14,Modul de fi supuse deforma pArtire a diferitelor forme ale sectiunii de contect ale corpurilor , in zone cu aceinsi directie de deplasare a punctelor materiale - intensitatea curgerii materialului metalic este diferita si in cazul in suprafetele zonelor in care s-a divizat sectiunea suprafetei de contact a corpulul sunt diferite. Astfel, cu cat sectiunea zonei este mai mica, deformatia in directia corespunzitoare acestor zone va fi mai micd decat corespunzatoare unei zone cu suprafafaé mai mare. Pe acest considerent in seciiunii dreptunghiulare deformatia din zona I este mai micd decat cea zona II (fig.8.15), pe cAnd la sectiunea piitraté sau triunghiularé zonele fi egale intre ele si deformatiile vor fi aceledsi ca marime: Diferenta dis marimea deformatiei in cele dou’ zone va fi cu att mai mare cu cAt rapoi dintre lungimea gi latimea sectiunii dreptunghiulare va fi mai mare. Avand vedere acest fenomen, se poate explica si inexistenta practica a lafitii in c lamin&rii tablelor late, la care proiectia suprafefei de contact dintre laminat cilindri reprezinta un dreptunghi la care lungimea (respectiv latimea tablei) est mult mai mare decat latimea (respectiv lungimea arcului de contagt din cilindri gi tabla), Fig.8.15, Forma sectiunii de contact obfinuté dupa refularea unor probe prismatice cu sectiune pitrata si dreptunhinlara 164 8.3, Legea prezentei detormatiel elastice la deformatia plastica Fig.8.16.Modul de deformare al unor probe prin solicitare de tracfiune (a) si comprimare (b) Aceast& lege se enunfata astfel: orice deformare plastica este anticipata si insofita permanent de o deformare elastica, ale cirei valori depind direct proportional de marimea efortului cu care se executa deformarea plastica, conform ecuatiei lui Hooke (o = & ‘E). Deformarea plastic’ ‘apare numai dupa ce se depaseste o anumita marime a deformatiei —elastice, corespunzitoare limitei de elasticitate a materialului, Dup& incetarea _actiunii forfeit de deformare (fig.8.16), deformatia elastica (©) dispare, iar corpul rimane numai cu deformatia plastic’ (£). 167 8.3.1, Actiunea reciproca dintre scula de deformare si corpul supus deformarii. 4 in timpul proceselor de deformare plastica existand un contact permanent — intre scula de deformare si corpul supus deformarii, este de ta sine infeles ea aceste doud corpuri de contact, sé exercite unul asupra celuilalt anumite actiuni care in ultima instan{é influenteazi gi desfigurarea procesului de deformare plastica. : Pentru ca un proces de deformare plastica si se desf&goare in condifii cat” mai bune si cu o intensitate maxima, trebuie ca scula de deformare s& nu prezinte deformatii remanente (plastice), iar deformatiile elastice sii fie pe cat posibil minime. In timpul procesului de derormare plasticd tensiunea ee apare” in scula de derformare nu trebuie si depiseasca deci limita de clasticitate a materialului din care este confectionata, in timp ce tensiunea din corpul supus deformarii trebuie s depageascd cét mai mult limita de el asticitate a materialului acestuia, fara insa a atinge limita sa de rupere. in practica pot apare deformatii remanente la sculele de deformare numai in cazuri accidentale prin nerespectarea conditiilor de deformare. Astfel, de exemplu in situatia in care la un utilaj pentru deformare la cald se folosese semifabricate cu o temperatura mult mai mica decat cca recomandata, sau in zona de deformare pitrund corpuri straine, se poate intémpla ca sculele de deformare sa primeasea solicitari peste valorile la care au fost proiectate gi astfel 84 se deformeze remanent. Aceasta situafie poate produce avarii pentru scule, respectiv le poate decalibra sau chiar rupe, conducand la oprirea utilajului. Deformatia elastica a sculelor de deformare are o importan{a foarte mare, in special atunci cand produsele obfinute prin deformare au dimensiuni mici, cui este de exemplu in cazul lamie nari la rece a benzilor subfiri. fn acest caz dac& se regleazi distanfa dintre cilindrii de lucru ai laminorului la o cota s si se lami- neazi o banda semifabricat cu grosimea H, grosimea finald a Fig.8.17.Deformatiile elastice ce apar in benzii h va fi diferita de valoarea timpul procesului de deformare saltului dintre cilindri (s). Dupa prin laminare cum rezulti din figura 8.17, gtosimea finala a benzii va fi : h=5+Ah, +Ahy (8.48 in care: Ah, este deformatia elasticd (absoluta) a ansamblului cajei de laminare; Ahm - deformatia elasticd (absoluta) a laminatului. In mod corespunzator, coeficientul de reducere be va fi: 168 H ee eng Lobos #Ahy + Ady (8.49) Din aceasta relatie rezulta cé reducerea va fi cu atat mai mare, cu cat leformatiile elastice ale cajei si ale laminatului vor fi mai mici. Pentru cazul ideal, cand Ah, = Ah, =0, deformafia va fi maxima si va -avea valoarea pmax uM Valoarea minima a deformatiei va fi timig =1 si s _corespunde situatiei in care H=s+Ah,+Ahm, respectiv cand tot efortul de " deformare se consuma pentru a se realizarea deformarea elasticd a sculelor si _ materialului deformat. intre cele dod situafii extreme (Hmax $i Hin) SUNt grupate toate cazurile - practice ale procesului de laminare, j Din examinarea relafiei (8.49) se pot gasi si mijloacele pentru _intensificarea procesului de deformare, respectiv pentru marirea coeficientului de reducere jt. Astfel un prim mijloc ar fi micgorarea pana la zero a saltului dintre cilindri. De asemenea se recomanda gi micgorarea la minimum a _ deformatiei elastice a ansamblului cajei de laminare. Pentru aceasta se practic " tigidizarea elemente‘or cajei (prin supradimensionarea lor sau pretensionarea ' cajei). i Prin supradimensionare, respectiv prin marirea dimensiunilor sectiunii _ (8) a cilindrilor de faminare, a lagirelor gia stalpilor cadrelor cajei, tensiunile ce apar in aceste subansamble, la aplicarea fortei de laminare (P), va fi mai mica (o = PIS) gi in mod corespunzitor si deformatia elastic’ ce va apare va fi mai _redusd (¢ = o/E), a Pentru pretensionarea cajclor, se procedeaza la aplicarea unor tensiuni inifiale care comprima& toate subansamblele cajei in sens invers celui in care _tensiunile din timpul laminarii produc deformatiile elastice ale acestora. in acest mod, tensiunile ce apar in elementele cajei in timpul laminarii, trebuie sa - Invinga intai tensiunile prestrangerii aplicate (pretensionarii) si dupa aceea daca va mai fi posibil, vor produce deformatii elastice, insi mult mai mici decat in cazul cand pretensionarea cajei nu exista, Pretensionarea cajei se poate considera deci, ca o deplasare a axelor de cooordonate ale curbei o - & (fig.8.18) din O in Oj. Astfel, la aparifia in caja a _ lensiunii , nu se va produce deformatia elastic’ Ah,, cio valoare mai mica: - Ahs-(Ahs)p. (Ahy)py fiind deformatia elastica realizata prin pretensionarea cajei. O relatie similara cu cea pentru cazul laminarii (8.49) se poate obfine si pentru cazul deformarii prin trefilare sau tragere: 2 < (= + Ad, + xc) (8.50) 169 @ observa ci in cazul trefilarit gi] H | ri actiunea deformatiilor clastice este) “sop mai insemnati (coclicientul de alungire 1 i /l variind in functie de pitratul deformatiilo elastice), deoarece apare pe doua directii ale deformat. Si in cazul trefilarii sau “tragerii se poate micgora deformatia elastica a sculel prin pretensionare. Aceasta se realizeazi a (hs), Org @ prin fretarea unui inel de strangere in ju filierei sau matritei, _marindu-i. astfel Fig.8.18. Deplasarea originei. —_-Sectiunea pe directia radiala, pe care apare gi axelor de coordonate ale dia- — deformatia elasticd a acestor scule. gramei o-e ca urmare a preten- siondrii cajei de laminare | sh r a ae sectiunii transversale a —__materialuhit | { | 8.4.Legea independentei energiei de deformare de schimbarea formei — corpului gi de schema mecanied a deformatiei (Criteriile de plasticitate)_ Aceasté lege se poate enunta astfel: pentru realizarea unei anumite deformari la un corp metalic, energia consumata este aceeasi indiferent d schema mecanica folosita pentru efectuarea deformiarii si de etapele in care + realizat deformarea. Legea mentionata are importanfa in special din punct de vedere teoretic, deoarece prezenta frecarii pe suprafata de contact dintre corps} scule, face ca energia de deformare si varieze odatd su schimbarea schemel starii de tensiune si cu fractionarea deformatiei. Pe baza acestei legi s-au dedus ins& criteriile de plasticitate ak deformare plastica. 7 Pentru prima data conditiile limit ale “curgetii” plastice au fost precizat in 1868 de catre inginerul francez Treska [22], pe baza experimentirilor sale d extrudare a unor materiale metalice. Ecuatia plasticitatii, dedusi pe baza teoriei energetice, a fost publicati anu! 1904 de inginerul polonez M.Huber intr-o revista de limba poloneza, ti prea raspandita. Partenitatea acestei-teorii a primit-o inpreun’ cu inginen german P.Mises, care in 1913 a prezentat geometric ecuatia lui Treska - Se Venant sub forma unei prisme, a c4rei expresie matematica a fost tocmai ecua plasticitaii. Prin aceasta teorie se admite c& pentru inceperea procesului de deformatt plastica a unui corp metalic, energie potential necesara pentru schimbate 170 ’ formei corpului, va trebui sa ating o valoare critic’ , caracteristicé materialului dat. Aceasté enuntare a fost daté tocmai in 1924 de citre inginerul german H.Hencky Energia potentiala de deformare (Ea) necesara mbarii formei corpului (Ep) § schimbarii volumului (Ey): se compune din energia potenti din energia potentiala necesard Eq=Ey +E, (8.51) Energia potentiala de deformare, printr-o stare spafiala de tensiune, fiind egala cu suma energiilor consumate pentru realizarea deformatiilor pe cele trei directii ale axelor de coordonate, rezulta: 1 1 i Eg = Ey + Ey +E3 =—o4 +81 +50 +e, +—03%8 ALE RENS & SUS REO RIE HS aes sau 1 Ea=3(01 £1 +0262 +0363) (8.52) in care 61, O2 gi c; sunt tensiunile principale ce au generat. deformatiile principale €), 2 gi €3. Inlocuind in relafia (8.52).deformatiile principale cu expresiile lor date prin formulele (3.4) rezulta: 1 2 On o? HOO, = LOO, + 0} - 10,0, ~ 100, +07 = Ho ~ pop] 1 |o? +0) +03 ~ 20,0, ~ 10,0, ~ 2p10 | de unde: 2a oe oO, +o ,+0. . Eg eee aed 910 +00; +0,0,) (8.52) Energia consumati pentru. modificarea volumului corpului supus deformatii se exprima astfel: 1 Ey = 3 8v med (8.53) in care : Oneq este tensiunea medie: 1 On = —| 3 (0, +02 +63); &y - variatia de.volum a corpului supus deformérii, respectiv deformayia specifica volumetric’, care conform relatiei (3.6) este egala cu : = 31 Shed 3.) (01492403) 7 / By = 34 288 1-24) “3.°93) (1 2u) (8.54) Daca din relatia (8.51) se scoate valoarea energiei pentru schimball formei corpului, in functie de valorile energiei de modificare a volumulul corpului rezulta: 4 Zia; +0305 hoa eeconker +0, +0. E a 6E ce sau: a 307 ¥ 3o3 30} 6uo\o, _ buo,c, Hog, oF oF oF 22 “ 6E OE 6E 6E 6E 6E 6E 6E 6E 20,0, 20.0) | Zuo; Quo} , Woz Moa, , 4uora, , 4100, 6E 6E 6E 6E 6E GE OE de unde: 6. E;\= S06? +20} +20} +20} + 20} + 20? - = 26,0, ~ 20,0; - 20,0, - 20,0, - 20,0, ~ 2u0,0) sau: K (20 +26} +203 - 20402 ~ 20303 ~ 29301) Deci: Ey = *Z#{(61-02)? +(62-03)" +(03~04)"| (8.55) Avand in vedere c& energia consumata pentru deformare nu depinde d schema mecanica aplicata, rezult{ 4 energia pentru schimbarea formei corpulul exprimata pentru o stare de tensiune spatial prin relatia (8.55), este aceeasi $1 daca deformarea s-ar realiza printr-o stare de tensiune liniara. 4 Pentru cazul starii de tensiune liniara, la care 61 = 6, iar 2 = 3 = 0s¢ obfine: q = lth y,2 Ep = cn 2o¢ (8.56 Din egalarea acestor ultime dou relatii (8.55 si 8.56), se obfine ecuafi de baza a plasticitatii: (61 -52)" + (02-03)? +(03 04)? = 202 (8.57) 172 8.4.2. Teoria tensiunii tangentiale octoedrice (criteriul octoedric al plasticitatii), i Prin aceasta teorie se admite ci materialul metalic a unui corp supus unei _ Stari de tensiune, incepe procesul de deformare plasticd in momentul cand tensiunea tangentiala de pe suprafata octoedricé a unui volum elementar din corp, atinge o valoare cel putin egald cu cea a tensiunii tangentiale octoedrice, ce apare in momentul inceperii curgerii materialului sub actiunea unei stari de lensiune liniara. Cunoscandu-se ca tensiunea tangentiale octoedrica, pentru o stare de tensiune spatiala, este data de relatia: ! peeled cs Toet = 3 (81 762)" +(o2 =o) +(3-9 3 tensiunea tangentiala octaedrica se va obfine din inlocuirea acestor condifii in relatia (8.66): Tot Din egalarea relatiilor (8.67) si (8.68) rezulta aceeasi ecuatie a plastici- care a fost dedusa gi pe baza criteriului energetic: v2 10 he Ud ene ano et ee 3V(1-02)" +(62 03)? +(03-01)" => e sau (61 - 63)" + (02 -23)" +(03~04)? =202 8.4.3. Teoria tensiunii tangentiale maxime Acest criteriu de plasticitatea fost dat de H.Tresca, Coulomb Guest sub urmatoarea formulare: deformarea plasticd a unui corp metalic afla actiunea unei stari de tensiune, va incepe atunci cand tensiunea tanger maxima generata de tensiunile principale 0}, 02 si 63, va fi cel pugin ega valoarea tensiunii tangentiale maxime ce ia nastere in momentul ine curgerii plastice a materialului sub actiunea unei st&ri de tensiune |i (constanta pentru fiecare material in parte). Tensiunea tangentiala maxima, in premiza c& 6) > 62 > 3 gi cor celor prezentate in capitolul 1, va fi: o Tmax ( iar in cazul starii de tensiune liniara, pentru care 0 = 6, gi 62 = 03 = 0 tens maxima va fi egala chiar cu limita de curgere la forfecarea pura (K): ( Conform formul: relatiilor 8.69 si 8.70); ii acestui criteriu al plasticitatii, rezulta (prin ega 01-03 = O.= 2K ( Aceasta relatie di rezultate ce corspund destul de bine cu cele | rimentale gi ca urmare a simplitatii ei, are o utilizare larga in calcule practic Relatii similare cu relafia (8.71) se pot obfine si din ec plasticitatii dedus& pe baza ipotezei energetice, ca anumite cazuri particula functie de valoarea tensiunii principale 2, care poate fi maxima cand 0} : minima cand 6) = 63 si medie cand 6) = 0,5(a; + o3).[Inlocuindu-se a conditii in ecuatia plasticitafii (8.57), rezulta: - pentru 62 =o, (cazul schemei de deformare Diy): (01 - 01) #(6; - 63 +(61 - 03)" = 202 sau 2(01 = 93 de unde se obtine: 6) -G3= 0, ( ~ pentru 62 = 6; (cazul schemei de deformare Dj): (61 - 03 +(03 - 03° (0) - 03)" = 26 sau 2(6) - 3) = 26.2 de unde se obtine: 61 - =, & > pentru 62 = 0,5(0; + 63) (cazul schemei de deformare Dj): 176 [or = 0,5(6) + FP H0,5(64 65) BAF + (Oy - GAY = [0,5(0)- 0) + + [0,5(o)- 0) 2 Hay =05)" =6(6, «0,7 = 2 7 de unde se obtine: 8) - Oy { oO 6 sau oy « 01,1547, (8,72") Examinandu-se relatiile (8.72) se constat’ cA sunt similare cu relatia _objinuté pe baza criterilui tensiunii tangentiale maxime (8.71) gi ca atere se poate admite ca relatia dintre tensiunile principale, care condifioneaza inceperea procesului de deformare plastic are urmatoarea expresie generala: : 0) - 03=PBo, (8.73) Coeficientul B sau coeficientul lul Lode (dupa numele celui ce a verivicat experimental ecuatia plasticitafii) fine cont de influenta tensiunii principale medii (62) in procesul de incepere a deformiarii plastice [26], .si -Yariaz’ intre 1.0 si 1.155 in functe de valoarea tensiunii > (fig.8.19). Se constata deci cA tensiunea principala cu valoare medie influenteazi in masura suficient de mic& inceperea procesului de deformare plastica. Ae cme tes), dietinmaios sees cca btidll i-dienatlin Re’ 8.5.Legea eforturilor suplimentare Aceasti lege precizeazi ci prin deformarea plastica a unui corp tulic in afara tensiunilor principale vor apiirea si anumite eforturi unitare de lactitine sau comprimare care raman in corpul deformat gi dupa incetarea actiunii itelor de deformare. Aceste eforturi unitare care se echilibreaza reciproc, poarta ehumirea de eforturi unitare suplimentare. Cauza apariiei eforturilor unitare suplimentare este distribufia neuniforma Hensiunilor si deformatiilor in corpul deformat. in functia de aceasta pot s& apara Horturi unitare suplimentare de trei tipuri: _-eforturi suplimentare intre straturi sau portiuni separate ale corpului deformat; _- eforturi suplimentare intre diferi griunti ai corpului deformat; -cforturi suplimentare intre diferitele zone ale graungilor corpului deformat; Principalii factori care influenjeaza distributia neuniforma a tensiunilor si lormatiilor in corpul supus deformarii sunt urmiitorii: a - conditiile de frecare pe suprafata de contact dintre corpul supus eformarii si scula de deformare, Astlel in cazul refularii unor corpuri de forma ilindricd, datorita forfelor de frecare de pe suprafetele de contact, acestea vor mii forma de butoi (fig.8.23). Accasta forma se datoreste faptului c& fortele de fecare de pe suprafetele de contact opundndu-se deformarii, fi her’ a particulelor corpului, cu atat mai mult cu cat estea sunt mai apropiate de suprafetele de contact. stfel intre zonele | si I ale corpului deformat apar siuni suplimentare deoarece, zona I deformandu-se i pufin frdneazd deformarea zonei II dand nastere in sta la tensiuni de comprimare (-), iar zona II eformindu-se mai mult antreneaza in deformarea sa si ona | dand nastere in aceasta la tensiuni de intindere a Deci pentru obtinerea unei deformari cat mai informe si aparitia unor eforturi suplimentare ct mai lation n-caneaan mici, se va cduta a se reduce Ja minimum valoarea tensiuni suplimentare la weficientului de frecare pe suprafetele de contact; un corp supus refularii Fig.8.23. Zonele caracte- 6 - diferenta mare intre forma sectiunii corpului inainte si dupa tformare. Asttel, daca se lamineaza un semifabricat cu grosime neuniforma pe lime intre cilindri riguros paraleli (fig.8.24), deformarea in diferitele zone ale inatului va fi diferita: in zona I unde are loc o alungire mai mare ca urmare a Fy | vor apiarea tensiuni suplimentare de somprimare (-), ca urmare a franar deformatiei libere a acestei zone de catre tna Il, iar in aceasta zona vor apirea tensiuni suplimentare de tractiune (+) ca unnare a antrendrii ei in deformarea zonei I. Un fenomen similar se produce si cand se lamineaza de exemplu o banda 4 se H, nei reduceri mai. pronuntate a 183 SU ErOSTIE Cnifornd pe latins Inte eiiindti eu tablie convesii Sait laminarea dl calibre, Horturé suptimentire datovita diferentel intre semifabricatului S10 pig deformate apar freevent shin cazul toy in matrifa. Tn acest cad eforturl suplimentare vor ff cu atal Mai mari cu cit dilerenja de forma, inte corp yi seul este mai pronunfatas C= Heomogenitatea chimied, structuralé sau a incdlzirit: conduce asemenea la comportarea diferita la deformare a corpului in dileritele sale zone, Astfel la deformares unui Tin 40 puternicd segregatic, respectiy mitral a acestuin este mult mi bogati in clemente de aliere si impuritaf decat zona periferics a materialulul Proprictitile de plasticitate in cele dou zone vor fi diferite si ca urmare gf deformarea Hingoului in ansamblu ya neuniforma. Zona central mai pufi Plastic’ se detormeazi mai grou giva ficing deformarea zonei periferice (care fiind imal plastica se deformeaza mai_usor), supit nand-o la comprimari. La Andul ci zona perifericd antreneaza in deformarea sa zon Fig.8.24, Zonete in care npar tensiuni central supunand-o la tractiune, suplimentare la taminarea ew re Tot in cazul lingourilor caracteriza variabild pe litimea ts i de structuri de turnare, cu zone a caro graunti au forme si marimi dilerite, prin deformare se vor obtine zone mai mult sau mai putin alungite intre care v0 aparea eforturi suplimentare. Daca inealzirea semifabricatelor destinate deformarii va fi neuniformi respectiv gradientul de temperatura intre zona centrala si cea periferica este man si proprietatile plastice ale acestor zone vor fi diferite sica urmare deformarea ce se va produce va fi neuniforma (similara cu deformarea unui lingou puternice segregat). 4 Daca dupa executarea Procesului de deformare plastica, corpul deformat til este supus unui tratament termic de detensionare sau recristaliz prezin zona detormari plastice pe care le produc in timp (fenomenul de fluaj) sau pe seama formarii de micro sau macrofisuri in interiorul corpului deformat, 184 8.6. Legea similitudinii Aceas _ proportional preci: lege a fost dati in 1885 de germanul F.Kick [27] ca 0 lege a i sten(elor, pe care a verificat-o la deformarrea prin intindere 3 Zind insd ca poate fi aplicata la oricare proces de deformare plastica. Pentru a se aplica aceasta lege corpurilor metalice trebuie s& fie asemenea din punct de vedere geometric, si aibi aceeasi compozitie chimica si structura si Si fie supuse deformarii in aceleasi conditii de temperatura, grad si vitezi de deformatie gi aceleasi condifii de frecare pe suprafetele de contact. Pentru principalele procese de deformare plastica, respectiv pentru forjare si laminare (ca un proces de refulare continua) Parametrii de forta cum sunt presiunea medie (p), forta (P) gi \ucrul mecanic (A) de deformare reprezinta functii de urmatorul tip [28]: Bae reso (8.80) in care: x, y, z - coordonatele zonei de deformare, care pentru cazul laminarii se pot admite cu urmatoarele valor x=/,= JR Y=B;y z |, - lungimea zonei de deformare (arcul de contact); R - raza cilindrilor de lucru ai laminorului; Ah, ¢ - reducerea absolut $i respectiv relativa aplicate in timpul deformarii; B - latimea zonei de deformare; hy - indltimea zonei de deformare: H>h>h ~ patametru geometric, care poate fi oricare din dimensiunile corpului deformat (se admite |, = H 9, T- tensiunile normale si tangentiale din zona de deformare; k, - parametru al stirii de tensiune din zona de deformare (se admite ig ~ parametru ce caracterizeaza viteza de deformare (v) a procesului; o-)3 }t- coeficientul de frecare dintre corp si sculele de deformare Prin legea similitudinii se admite c& pentru deformarea a doua corpuri _ asemenea, presiunea de deformare este aceeasi si ca atare raportul fortelor de deformare (P;) este egal cu raportul suprafefelor transversale ale corpurilor (S;) : ©..- parametru ce caracterizeazi temperatura de deformare (t)a procesului - (a) care reprezinta coeficientul de similitudine al procesului studiat. In acelasi limp raportul lucrurilor mecanice de deformare (Aj) este egal cu raportul volumelor (V;) celor douad corpuri sau egal cu cubul raportului dintre marimile liniare ale corpurilor asemenea. sau respectiv Deci pentru simularea proceselor de laminare gi intr-o oaree: forjare trebuiese satisfacute relatiile: (5) (8) » (9) are gia cell (7), (3): (jee: -(2 a SEr5. (Btn = (GDe3 Lan = Hy = fn 2 Bw sau ae R, = [= i Avandu-se in vedere relatia dintre viteza de deformare (v) si viteza deformatie (€ ) trebuie respecateta si condifiile: ~ pentru Vm =v, rezulta &,= ne, : ~ pentru Vm =nvy, rezulta = ns, Conditiilé enumerate mai Sus, pentru aplicarea legii similitudinii, nu me satisfacute in general in condifii: practice, deoarece cu cat un corp metalic dimensiuni mai mari, cu atat va fi mai neomogen din punct de vedere chini structural sau al condifiilor de incdlzire si frecare. Ca atare, parametrii de fo deformarii in acest caz vor fi diferiti de cei ce rezuita prin legea similitudinii, toate acestea, legea similitudinii se aplica in conditii practice de deformare p intermediul unor coeficienfi de corectie (n) cu care se amplifica relatiile ce valorile fortei sau lucrului mecanic de deformare, coeficienti de corectie calei cu urmatoarele relatii: ~ pentru corectia temperaturii: 186 Oo4ye,(e"" —1) 005 he: op 4ys,(e!* 1) a5 = pentru corectia reducerii: 1 - pentru corectia vitezei in cazul laminarii: its pe Ma TW +8 - pentru corectia proprietatilor mecanice ale materialului: - pentru corectia diametrului cilindrilor in cazul laminarii: ~ in care: indicii r corespund situafiei reale ce se simuleazA, iar indicii m corespund probei cu care se face simularea (modelului). Legea similitudinii are 0 mare important practici deoarece pe baza ei se pot simula in condifii de laborator diferite procese de deformare plasticd industriale sau se pot extrapola pentru condifii industriale rezultatele unor procese de deformare cercetate in conditii de laborator.