Sunteți pe pagina 1din 22

Analiza socio – economica a judetului Prahova

Profesor Coordonator : Stundent :


Dinu Mihai Georgescu Diana - Georgiana

Bucuresti,
2017
CUPRINS

CAPITOLUL 1 : Caracteristici generale ale judetului Prahova.


CAPITOLUL 2 : Analiza socio – economica a judetului Prahova .
- Populatia pe sexe si medii;
- Numarul nascutiilor vii pe medii;
- Rata mortalitatii pe medii;
- Sporul natural al populatiei;
- Emigranti;
- Imigranti ;
- Resurse de munca ;
- Populatia ocupata ;
- Someri pe judete ;
- Persoane didactice pe judete;
- Suprafata fondului funciar;
- Productia medie la ha ( la cereale , legume si oleaginoase );
- Efectivele de animale ;
- Suprafata viilor pe rod;
- Suprafata terenurilor amenajate pe terenuri de irigatii;
- Capacitatea de cazare turistica ;
- Sosiri si innoptari ale turistilor ;
- Locuitori cu locuinte conectate la sistemele de canalizare si epurare ape uzate;
- Populatia deservita de sistemul public de alimentare cu apa ;
- PIB/ locuitor;

CAPITOLUL 3 : Analiza SWOT a judetului Prahova .


CAPITOLUL 4 : Fundamentarea unui scenariu de dezvoltare a judetului Prahova .
CAPITOLUL 5 : Concluzii si Propuneri.
CAPITOLUL 6 : Bibliografie .

2
CAPITOLUL I – CARACTERISTICI GENERALE ALE JUDETULUI PRAHOVA

Judetul Prahova
1.Carcteristici generale ale Judetului
Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se
la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată
de graniţa naturală - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Județul are un relief
deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali
(grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile
subcarpatice în centru, și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în
partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți pe valea Prahovei către pasul Predeal de pe
teritoriul județului vecin Brașov, sau prin Pasul
Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către
Brașov.

Regiunea Sud Muntenia este formată din: şapte


judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu,
Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 de oraşe şi 519
de comune cu 2.019 de sate. Judetul Prahova este unul
dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două
municipii și alte 12 orașe. Municipii : Ploiești (reședință
de județ) si Câmpina .Orașe:Azuga , Băicoi , Boldești-
Scăeni , Breaza ,Bușteni ,Comarnic ,Mizil , Plopeni ,
Sinaia , Slănic ,Urlați , Vălenii de Munte . Vecinii judetului sunt :la nord judetul Brasov , la
est judetul Buzau , la sud judetul Iflov , iar la vest judetul Dambovita.

Majoritatea rețelei hidrografice a județului face parte din bazinul hidrografic


al Ialomitei , râu ce curge prin extremitatea sudică a județului, formând limita cu judetul Ilfov.
Principalele râuri care se varsă în Ialomița și curg în județul Prahova sunt raul Prahova (cu
afluentul său Teleajen și micul său bazin hidrografic cuprinzând râuri ca Slănicul, Vărbilăul,
Drajna) și raul Cricovul Sarat .

Clima este o îmbinare de climă aspră şi umedă în zona muntoasă, climă de tranziţie în
dealuri şi foarte apropiată de cea stepică, în câmpie. E de remarcat însă că linia Prahovei este
şi o limită între o zonă foarte umedă (1.000-1.200 mm precipitaţiuni anuale în Bucegi, 700-
800 în dealuri) şi una secetoasă ; reprezintă deci contactul dintre influenţele îndepărtate ale
oceanului şi cele mai apropiate ale continentului.

Cele mai importante resurse sunt hidrocarburile si minereurile nemetalifere a caror


exploatare si prelucrare au contribuit la dezvoltarea industriala a judetului Prahova.
Principalele resurse naturale ale judetului Prahova: titei si gaze naturale, carbune (lignit), nisip
cuartos, nisip bituminos, ghips, calcar, gresii si conglomerate, marne, argile bentonitice, ape
minerale - bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase, sulfatate, clorurate si sodice.

3
Gradul de urbanizare al județului este de 50,2%. Numărul persoanelor din mediul
urban este de 405.815, iar al celor din mediul rural 403.309. Reședința administrativă a
județului Prahova este municipiul Ploiești, cu o populație de 209.954 locuitori (conform
recensământului din 2011).

Cu o populaţia stabilă totală de 798.000 locuitori, la 1 ianuarie 2014, judeţul Prahova se


situează pe locul 3 în ţară după municipiul Bucureşti şi judetul Iaşi. Ponderea populaţiei
judeţului Prahova în populaţia României este de 3,8%.Populaţia masculină din judeţul
Prahova, la 1 ianuarie 2014, a fost de 386.600 persoane reprezentând 48,4% din populaţia
judeţului, iar cea femininặ 51,6%. Potrivit datelor, la 1 ianuarie 2014, 50,0% din populaţia
judeţului trăia în mediul urban. Gradul de urbanizare înregistrat situează judeţul Prahova sub
media pe ţară pe locul 15.

2. Structura economimca in profil sectorial


Ramuri active in economia județului sunt:
– fabricarea echipamentelor electrice,
– activităţi de servicii anexe extracţiei,
– fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice,
– tipărire şi reproducere pe suporţi a înregistrărilor,
– fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice,
– fabricarea produselor farmaceutice de bază.

Ponderea industriei din punctul de vedere al cifrei de afaceri in totalul activitatii


economice este de aproape 50%, iar in cadrul activitatilor industriale, principalele ponderi le
detin industria extractiva, de prelucrare a titeiului şi cocsificare a carbunelui, industria
alimentara, a bauturilor şi a tutunului si industria de maşini şi echipamente. La productia
industriala a Romaniei, Prahova contribuie intr-o masura importanta prin urmatoarele
domenii: extractia petrolului, gazelor naturale, carbunelui, constructia de utilaje pentru
exploatari geologice, foraj şi exploatarea puturilor de petrol, petrochimie, productie cabluri de
otel, anvelope, mase plastice, echipamente hidraulice, pompe, macarale, produse chimice şi
petrochimice, mobila, materiale de constructii, tesaturi, confectii textile, vinuri, bauturi
spirtoase si racoritoare, legume şi fructe conservate, produse lactate şi de carmangerie.

Agricultura si industria alimentara

Judetul Prahova are o suprafata Agricola de 272.834 hectare, cu o pondere de cca. 2% din
suprafata agricola a tarii. Suprafata agricola a judetului este distribuita astfel: 53% - suprafata
arabila, 26% pasuni, 13% fanete, 5% livezi si 3% podgorii de vita de vie.
In sectorul vegetal, culturile preponderente sunt: cereale pentru boabe, porumb si boabe,
plante uleioase, floarea soarelui, cartofi, legume, fructe, struguri. In zootehnie, efectivul de
animale, precum si sectorul avicol, asigura disponibilul si pentru alte judete ale tarii.
Principalele produse ale ramurilor sectorului agricol sunt: cereale, fructe, struguri, lapte,
carne.

4
Industria alimentara si de bauturi este excelent reprezentata in ansamblul economiei
prahovene, producand produse de panificatie, preparate din carne, produse lactate, conserve
din legume si fructe, bauturi spirtoase, sucuri naturale si bauturi carbogazoase, vinuri.
Vinurile produse in Judetul Prahova sunt de o calitate superioara, renumite fiind indeosebi
vinurile rosii, care au facut ca judetul Prahova sa fie cunoscut ca „patria vinurilor rosii”.

Servicii
Activitatile de transport, depozitare si activitatile anexe transporturilor detin ponderea cea
mai insemnata in totalul cifei de afaceri realizate de firmele prahovene ce desfasoara afaceri
in domeniul serviciilor, urmate de serviciile profesionale, administrative si de suport, acestea
fiind domeniile cu ponderea cea mai insemnata si in ceea ce priveste profitul obtinut in
domeniul serviciilor.

Infrastructura de transport și telecomunicații

Județul Prahova este un important nod atat de cale ferată cât și de căi rutiere, fiind traversat de
mari axe rutiere spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia. Prin judet trec
drumuri importante cum ar fi : autostrada A3 Bucuresti-Ploiesti , DN1 si DN1A .

În toate localitățile urbane și în reședințele de comună din județul Prahova sunt instalate
centrale telefonice digitale, județul fiind racordat prin magistrale de fibră optică, la rețeaua
interurbana și internațională.

Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului :atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului.
Calitatea aerului este monitorizată printr-o reţea de supraveghere (10 staţii de monitorizare
numai în municipiul Ploieşti) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra
mediului înconjurător.

Calitatea apei: Faptul că ponderea în judeţ o reprezintă industria petrochimică, conduce la


numeroase probleme legate de gospodărirea apelor, în general, şi de poluarea acestora în
particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, încă de la punerea lor în funcţiune la
deteriorarea calităţii apei din pânza freatică din zonele adiacente, aceasta devenind improprie
utilizării ca resursă de apă. Totodată, evacuarea apelor uzate de la unităţile petrochimice
afectează calitatea receptorilor acestora.

Calitatea solului : Solul prezintă unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activităţi
antropice, cum ar fi: mecanizarea lucrărilor agricole folosite neraţional, a condus la tasarea
solului şi afectarea structurii acestuia; utilizarea unor cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru
a contracara dezechilibrele nutritive, ignorând studiile de specialitate pedologice şi
agrochimice; utilizarea excesivă şi neadecvată a produselor de uz fitosanitar;

5
CAPITOLUL 2 : Analiza socio – economica a judetului Prahova

- Populatia pe sexe si medii :

Populatia dupa domiciliu in varsta de munca , pe medii de rezidenta si sexe , macroregiuni ,


regiuni de dezvoltare si judete.
Medii de Grupe de Judet Ani / UM : Numar Persoane
rezidenta varsta de Anul Anul Anul
munca 2014 2015 2016
Urban In varsta de Prahova 280622 276492 271441
munca
- Masculin Prahova 143587 141659 139432
- Feminin Prahova 137035 134833 132009
Rural In varsta de Prahova 252813 251455 250262
munca
- Masculin Prahova 137756 137117 136744
- Feminin Prahova 115057 114338 113518
Sursa : Insse tempo online.
In urma analizei realizate se poate constata o tendinta de scadere atat in mediul urban cat si in cel rural
atat la femei cat si la barbati , aceasta fiind de cca. 1,5 %.( anul 2014 – 2015 )

- Numarul nascutiilor vii pe medii :

Nascuti vii pe sexe , medii de rezidenta , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete


Sexe Medii de Judet Ani / UM : Numar Persoane
rezidenta Anul Anul Anul
2013 2014 2015
Masculin Urban Prahova 1733 1678 1691
- Rural Prahova 1724 1692 1656
Feminin Urban Prahova 1605 1593 1573
- Rural Prahova 1620 1550 1581
Sursa : Insse tempo online.
In urma analizei realizate se poate constata o scadere a numarului de nou nascuti , singurul aspect
notabil fiind reprezentat de faptul ca in perioada 2014-2015 numarul nascutiilor de gen masculin din
zona urbana a inregistrat o crestere cu 0,78%.

- Rata mortalitatii pe medii :


Rata mortalitatii pe mediii de rezidenta , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete
Medii de Judet Ani / UM: Decedati la 1000 locuitori
rezidenta Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL Prahova 12 12 12,8
Urban Prahova 10,7 10,8 11,7
Rural Prahova 13,3 13,3 13,9
Sursa : Insse tempo online .
In ceeea ce priveste rata mortalitatii inregistrate in perioada 2013 – 2015 , se poate constata o
tendinta de crestere , aspect datorat situaiei financiare si a mediului social din care fac parte.

6
- Sporul natural al populatiei :

Sporul natural al populatiei pe medii de rezidenta , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si


judete
Medii de Judet Ani / UM : Numar Persoane
rezidenta Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL Prahova -3134 -3297 -3847
Urban Prahova -1168 -1254 -1585
Rural Prahova -1966 -2043 -2262
Sursa : Insse tempo online .
Sporul natural in perioada 2013-2015 prezinta valori negative atat in mediul urban cat si in
mediul rural .

- Emigranti :

Emigranti definitivi pe sexe , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete


Sexe Judet Ani / UM : Numar Persoane
Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL Prahova 409 283 413
Masculin Prahova 177 109 188
Feminin Prahova 232 174 225
Sursa : Insse tempo online.

In ceee ce priveste numarul emigrantilor , se poate observa o evolutie fluctuanta .In perioada
2013-2014 numarul persoanelor emigrante prezinta o scadere importanta cu cca. 40% , atat la
barbati cat si la femei , urmand ca in perioada urmatoare 2014-2015 , numarul acestora sa
cresca brusc cu cca 70 % . Acest lucru se datoreaza lipsei locurilor de munca , a salariilor mai
mici si apropierii de Bucuresti.

- Imigranti :

Imigranti definitivi pe sexe , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete


Sexe Judet Ani / UM : Numar Persoane
Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL Prahova 173 140 145
Masculin Prahova 92 59 73
Feminin Prahova 81 81 72
Sursa : Insse tempo online .
Situatia imigrantilor in perioada 2013-2015 prezinta o evolutie negativa la barbati , perioada
2013-2014 , in timp ce in cazul femeilor situatia mentinandu-se relativ constant .

7
- Resursa de munca :
Resurse de munca pe sexe , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete
Sexe Judet Ani / UM : Mii Persoane
Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL Prahova 524,2 470,2 463,7
Mascuin Prahova 270,9 247,7 244,5
Feminin Prahova 253,3 222,5 219,2
Sursa : Insse tempo online.
La nivelul judetului Prahova resursele de munca prezinta o evolutie descrescatoare in perioada
analizata.

- Populatia ocupata :
Populatia ocupata pe grupe de varsta si medii
Grupe de varsta Medii de Ani / UM : Numar persoane
rezidenta Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL Urban 4587129 4668740 4662492
- Rural 3962003 3944999 3872894
Sursa : Insse tempo online .
In ceea ce priveste populatia ocupata , la nivelul judetului Prahova , aceasta prezinta o evolutie usor
crescatoare in mediul urban , in timp ce in mediul rural valoriile ramanand relativ constante.

- Someri pe judete :
Someri inregistrati pe categorii de someri , sexe , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si
judete
Cattegorii de Sexe Judet Ani / UM : Numar Persoane
someri Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL TOTAL Prahova 17812 15791 12638
Sursa : Insse tempo online .
La nivelul judetului Prahova , numarul somerilor inregistreaza o scadere cu cca 12% in
perioada analizata.

- Persoane didactice pe judete :


Personalul didactic pe niveluri de educatie , sexe , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si
judete
Niveluri de Sexe Judet Ani / UM : Numar Persoane
instruire Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL TOTAL Prahova 7400 7198 7080
- Masculin Prahova 1451 1332 1246
- Feminin Prahova 5949 5866 5834
Sursa : Insse tempo online.

Numarul persoanelor didactice la nivelul judetului Prahova prezinta o evolutie


descrescatoare in perioada 2013-2015 .

8
- Suprafata fondului funciar :

Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta , pe forme de proprietate , macroregiuni ,


regiuni de dezvoltare si judete.
Modul de Forme de Judet Ani / UM : HA
folosinta a prorietate
fondului Anul Anul Anul
funciar 2012 2013 2014
TOTAL TOTAL Prahova 471587 471587 471587
Sursa : Insse tempo online
Suprafata fondului funciar la nivelul jud Prahova se mentine constanta in perioada analizata.

- Productia medie la ha ( la cereale , legume si oleaginoase ) :


Productia medie la ha , la principalele culturi, pe forme de proprietate , macroregiuni ,regiuni de
dezvoltare si judete
Principalele culturi Forme de Judet Ani / UM :KG/HA
proprietate Anul Anul Anul
2013 2014 2015
Cereale pentru boabe TOTAL Prahova 4030 3908 3529
Grau si secara TOTAL Prahova 3584 3439 3719

Secara TOTAL Prahova 3652 1628 6651

Grau -TOTAL TOTAL Prahova 3584 3445 3715

Grau comun TOTAL Prahova 3584 3445 3715

Orz TOTAL Prahova 3124 3267 3455

Ovaz TOTAL Prahova 3330 3428 3022

Porumb boabe TOTAL Prahova 2326 2198 2196


Sorg TOTAL Prahova 4459 4373 3417

Mazare boabe TOTAL Prahova 1495 2514 3527

Fasole boabe TOTAL Prahova 2175 1200 927

Floarea –soarelui TOTAL Prahova 1000 1133 1313


Rapita TOTAL Prahova 2026 2142 2054
Soia boabe TOTAL Prahova 2635 2791 2503
Tutun TOTAL Prahova 794 778 561
Cartofi –TOTAL TOTAL Prahova 11382 11031 9423
Cartofi timpuri , TOTAL Prahova 11301 10673 10505
semitimpurii si de vara
Cartofi de toamna TOTAL Prahova 11386 11045 9378
Sursa : Insse tempo online

9
- Efectivele de animale :
Efectivele de animale pe categorii de animale , forme de prorietate , macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete
Categorii de Forme de Judet Ani / UM : Numar
animale proprietate Anul Anul Anul
2013 2014 2015
Bovine TOTAL Prahova 36707 37742 38819
Porcine TOTAL Prahova 101844 96844 98106
Ovine TOTAL Prahova 170408 172995 176572
Capre TOTAL Prahova 25764 27689 28334
Pasari TOTAL Prahova 3542107 3436973 3549096
Sursa : Insse tempo online .
In ceea ce priveste efectivul de animale in judetul Prahova , acesta prezinta o evolutie crescatoare la
ovine , caprine si bovine in timp ce , in cazul porcinelor acestea inregistreaza o scadere in perioada
analizata . Situatia pasarilor ramanand relativ constanta.

- Suprafata viilor pe rod :

Suprafata viilor pe rod pe forme de prorietate , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete


Categorii de vii Forme de Judet Ani / UM : HA
proprietate Anul Anul Anul
2013 2014 2015
TOTAL – vii pe TOTAL Prahova 8580 8505 8236
rod
Sursa : Insse tempo online .
Suprafata viilor la nivelul judetului Prahova prezinta un trend descrescator , de la 8580 ( in2013) la
8236 ( in 2015).

- Suprafata terenurilor amenajate pe terenuri de irigatii :


Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de irigatii , pe categorii de folosinta a
terenurilor , regiuni de dezvoltare si judete
Imbunatatiri Modul de Judet Ani / UM : HA
funciare folosinta a Anul Anul Anul
terenurilor 2013 2014 2015
Amenajari Supraf. Totala Prahova 24861 24861 24861
pentru irigatii amenajata
– TOTAL
- Supraf . Agricola Prahova 23661 23660 23659
amenajata
- Teren arabil Prahova 21536 21535 21534

Sursa : Insse tempo online .

In ceea ce priveste suprafata totala a terenurilor amenajate cu lucrari de irigatii , aceasta


ramanand constanta in perioada analizata.

10
- Capacitatea de cazare turistica :

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica , judete.


Tipuri de Judete Localitati Ani / UM : Locuri .
structuri de
Anul Anul Anul
primire
2014 2015 2016
turistica
TOTAL Prahova TOTAL 11525 12278 12229
Sursa : Insse tempo online .
Capacitatea de cazare la nivelul judetului Prahova a inregistrat in perioada 2014-2016 o
evolutie crescatoare de la 11525 la 12229 .

- Sosiri si innoptari ale turistilor :


Innoptari si structuri de primire turistica pe tipuri de structuri , judete .
Tipuri de Judete Localitati Ani / UM : Numar.
structuri de Anul Anul Anul
primire 2013 2014 2015
turistica
TOTAL Prahova TOTAL 876902 898682 1019988
Sursa : Insse tempo online .
Situatia sosirilor si innoptarilor turistilor in judetul Prahova prezinta o evolutie crescatoare in perioada
analizata.

- Locuitori cu locuinte conectate la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate :


Locuitori cu locuinte conectate la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate ,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete .
Sisteme de canalizare si Judet Ani / UM : Numar Persoane .
epurare a apelor Anul Anul Anul
2013 2014 2015
Statii de epurare orasenesti Prahova 278508 286013 292106
Statii de epurare orasenesti Prahova 228041 231688 233949
cu treapta primara de
epurare
Statii de epurare orasenesti Prahova 50467 54325 58157
cu treapta secundara de
epurare
Sisteme de epurare Prahova 2764 1360 1360
industriale
Sisteme de canalizare Prahova 294537 300643 313576
Sisteme de canalizare cu Prahova 281272 287373 293466
epurare
Sistene de canalizare fara Prahova 13265 13270 20110
epurare
In ceea ce priveste situatiia locuitoriilor cu locuite conectate la sistemul de canalizare si
epurare , aceasta prezinta un trend ascendent pentru toate categoriile , in perioada analizata
2013 – 2015 .

11
Populatia deservita de sistemul public de alimentare cu apa :

Populatia deservita de sistemul public de alimentare cu apa , macroregiuni , regiuni de dezvoltare si


judete
Judet Ani / UM : Numar Persoane
Anul Anul Anul
2013 2014 2015
Prahova 563757 555713 570345
Sursa : Insse tempo online .

Numarul persoanelor conectate la sistemul public de alimentare cu apa inregistreaza valori relativ
constante in perioada analizata .

- PIB / locuitor :

PIB pe macroregiuni , regiuni de dezvoltare si judete


Judet Ani / UM : Miliarde
lei, miliarde lei
Anul Anul Anul
2006 2007 2008
Prahova 13775,3 16255,8 19982,4
Sursa : Insse tempo online .
La nivelul judetului Prahova , PIB/loc inregistreaza o evolutie pozitiva , crescatoare , de la
13775 ( 2006 ) la 199982 mld lei ( 2008 ).

CAPITOLUL III – ANALIZA SWOT A JUDETULUI PRAHOVA

Puncte tari
Sectoare industriale tradiţionale bine dezvoltate precum: extracţia şi prelucrarea petrolului,
fabricarea utilajului petrolier şi chimic;

Existenţa bazei de cercetare în domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului petrolier


precum şi zootehniei şi viticulturii;

Universitatea cu profil tehnic din Ploieşti pregăteşte specialişti pentru industria de utilaj şi foraj
petrolier şi chimică;

Condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: montan, agroturism, turism de
tranzit, turism de week-end, turism cultural, turism tematic etc.; Zona de nord -zonă turistică
renumită;

Potenţial forestier ridicat în partea de nord a judeţului;

Reţea de alimentare cu apă potabilă în 77 localităţi (74%) din care 43 alimentate în totalitate şi
34 de comune (101 sate) alimentate parţial;

12
Puncte slabe

Zone afectate de poluare;


Pondere mică a tehnologiilor moderne în industrie şi agricultură;
Exploatarea necorespunzătoare a terenurilor agricole; Ineficienţa terenurilor datorită parcelării
individuale;
Capital investiţional redus în agricultură;
Nivel scăzut privind procesarea şi marketingul produselor agricole;
Practicarea, în multe zone, a agriculturii de subzistenţă.
Gruparea activităţilor economice în special în jurul municipiului Ploieşti;
Căile de acces aglomerate către localităţile turistice din zonele montane;
Raportul dintre preţul şi calitatea serviciilor turistice oferite;
Număr redus de farmacii în mediul rural;
Localităţi în care nu sunt organizate servicii de salubrizare;

13
Amenintari
Grad de sănătate afectat de poluare; Situarea în zona seismică;

Slaba putere financiară a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivării


suprafeţelor;

Pregătirea managerială şi economică deficitară a întreprinzătorilor;

Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului I.M.M.

În lipsa investitorilor, există pericolul degradării bazei turistice existente determinând scăderea
numărului turiştilor;

Migrarea forţei de muncă cu înaltă calificare;

Pondere mare a energiei produse de centralele termoelectrice pe cărbune şi păcură.

Subfinanţarea sistemului sanitar;

Desfiinţarea unităţilor şcolare în unele localităţi pe fondul scăderii numărului de copii;

Bugete insuficiente ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru a susţine cofinanţarea mai
multor proiecte din fondurile structurale.

Oportunitati
Distanţă mică faţă de Bucureşti;

Parcul Natural Bucegi situat în nord vestul judeţului.

Diversificarea producţiei agricole.Dezvoltarea agriculturii ecologice;

Participarea la Programele cu finanţare externă;

Potenţialul turistic şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice determină creşterea numărului de


turişti.

Programe de includere socială în mod egal pe piaţa forţei de muncă, a femeilor şi bărbaţilor;

Situarea la intersecţia celor mai importante căi de comunicaţie;

Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate;

Activităţi pentru protecţia mediului şi reducerea poluării;

Programe pentru dezvoltarea sectorului I.M.M. în domenii productive şi de servicii, specifice mediului
rural (PNDR);

Surse de finanţare pentru proiecte de dezvoltare a agroturismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi


culturale;

14
-Capitolul 4 –
Fundamentarea unui scenariu de dezvoltare a judetului Prahova

Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova reprezintă elementul care


fundamentează accesul la instrumentele structurale ale Uniunii Europene (fonduri
structurale şi de coeziune) după data aderării României, ca stat membru. De asemenea,
reprezintă un instrument de prioritizare şi coordonare a investiţiilor publice pentru
dezvoltarea durabilă a judeţului.

Raţiunea elaborării Planului este de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice


pentru investiţiile cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale a judeţului,
în scopul diminuării decalajelor existente faţă de entităţi similare din statele Uniunii
Europene cât şi a disparităţilor interne (ex. urban-rural, disparităţi zonale etc.).

Cele PATRU DOMENII care prin structură contribuie la definirea provocărilor de


dezvoltare pentru judeţul Prahova sunt:

Infrastructura de transport

Infrastructura de mediu

Economic

Social

Prioritate în alocarea fondurilor o vor avea acele măsuri şi proiecte care au o


influenţă directă şi puternică asupra dezvoltării locale:

Dezvoltarea infrastructurii locale

Reabilitarea centrelor urbane cu potenţial de creştere economică;

Creşterea competitivităţii judeţului ca locaţie pentru afaceri;

Reducerea disparităţilor socio-economice.

OBIECTIVUL GENERAL : Creşterea atractivităţii judeţului Prahova, prin dezvoltare durabilă şi


echilibrată, un nivel adecvat al ofertei de servicii, asigurându-se în acelaşi timp protecţia
mediului.

SCOPUL STRATEGIC : Dezvoltarea economică şi socială durabilă şi echilibrată a judeţului, prin


reducerea disparităţilor (între mediul urban şi rural, între centrele urbane şi arealele adiacente, iar în
cadrul oraşelor, între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive) şi creşterea coeziunii
economice şi sociale, creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor judeţului.

15
Concret in urma analizei realizate mai sus , am constituit urmatorul Scenariu de dezvoltare a
Judetului Prahova , ce urmareste realizarea urmatoarelor prioritati :

 Prioritatea 1: Dezvoltarea durabilă a infrastructurii judeţene şi locale, inclusiv a infrastructurii


turistice
 Prioritatea 2: Dezvoltarea urbană durabilă
 Prioritatea 3: Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, creşterea competitivităţii
economice
 Prioritatea 4: Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice
 Prioritatea 5: Dezvoltarea resurselor umane, susţinerea educaţiei şi ocupării forţei de muncă
Prioritatea 6: Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale
 Prioritatea 7: Dezvoltarea rurală

Prioritatea 1:

Dezvoltarea durabilă a infrastructurii judeţene şi locale, inclusiv a infrastructurii turistice

Obiectiv: creşterea atractivităţii şi accesabilităţii judeţului prin dezvoltarea mobilităţii şi conectivităţii


populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea promovării dezvoltării durabile, cu un număr de măsuri
corespunzător categoriilor de infrastructură prezente în judeţ.

Măsuri propuse:

1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi şi servicii publice

1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru turism, sport, patrimoniul natural şi cultural,
activităţi recreative

1.4. Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii

Prioritatea 2. Dezvoltare urbană durabilă

Obiectiv: Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi urbane

Măsuri propuse :

2.1. Consolidarea capacităţii de planificare spaţială şi urbană

2.2. Regenerarea durabilă a centrelor urbane

2.3. Creşterea cooperării între mediul urban şi rural

21 proiecte de dezvoltare urbană cu valoare totală de 206 mil. Euro

16
Prioritatea 3.

Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, creşterea competitivităţii economice

Obiectiv: Dezvoltarea economică a judeţului prin stimularea competitivităţii IMM-urilor, consolidarea


cercetării-dezvoltării-inovării

Măsuri propuse

– Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM, cu precădere a celor bazate pe cunoaştere

– Sprijinirea cercetări-dezvoltării-inovării în economie

– Promovarea cooperării în plan intern şi extern

 Parcuri industriale: atragere investitori la parcurile Mizil, Ciorani, Tătărani.

 Proiecte-înfiinţare parcuri şi centre de afaceri la Băicoi, Băneşti, Gorgota, Valea Doftanei.

 Cercetare-dezvoltare-inovare: UPG Ploieşti (11 centre de cercetare), INCAS (platforme de


cercetare la Măneciu şi Strejnicu), ICDVV Valea Călugărească (coordonează 7 staţiuni de
cercetare viti-vinicolă şi Podgoria Dealu Mare 15.000 ha Prahova–Buzău).
 Acţiuni ale Consiliului judeţean, consiliilor locale, CCI Prahova pentru promovare şi cooperare în
plan intern şi extern.

Prioritatea 4.

Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice

Obiectiv: Protejarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale şi a patrimoniului natural

Măsuri propuse

4.1. Amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu

4.2. Protejarea şi conservarea mediului şi a biodiversităţii

4.3. Reducerea vulnerabilităţii la riscuri şi adaptarea la schimbări climatice

4.4. Eficientizarea consumului de energie şi promovarea utilizării resurselor regenerabile

17
Prioritatea 5

Dezvoltarea resurselor umane, susţinerea educaţiei şi ocupării forţei de muncă

Obiectiv: Dezvoltarea capitalului uman prin creşterea accesului la educaţie şi instruire pe tot
parcursul vieţii şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Constatări cu caracter general:

• şomajul în rândul tinerilor este peste medie

• învăţământul nu ţine pasul cu cerinţele pieţei muncii

• fenomenul excluziunii sociale se datorează şi nivelului general scăzut de pregătire

• lipsa unor formule adecvate de pregătire pentru persoanele de vârsta a II-a şi a III-a

Măsuri propuse

5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi de cercetare Judeţul Prahova nu este


deficitar de spaţii de învăţământ

 Nevoi punctuale de modernizare a spaţiilor de învăţământ şi a utilităţilor

 Laboratoare specializate: săli de sport

 Dotări: tehnică de calcul, material didactic modern

 UPG – infrastructura pentru cercetare aplicativă

 Amenajări şi dotări centre de formare profesională continuă

5.2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului educaţional, de cercetare şi de formare


continuă programe de formare pentru cadrele didactice

 îmbunătăţirea administrării unităţilor de învăţământ

 colaborări: Şcoală – AJOFM Prahova

5.3. Corelarea programelor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii consolidarea învăţământului


profesional şi tehnic

 programe de consiliere şi orientare profesională

 investiţii în educaţia continuă

5.4. Sprijinirea adaptabilităţii forţei de muncă, promovarea antreprenoriatului programe de instruire


pentru angajaţi şi angajatori

 instruire antreprenorială

5.5. Politici active de angajare consiliere pentru persoane în căutarea locului de muncă

 programe pentru integrare şi reintegrare.

18
Prioritatea 6

Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale

Obiectiv: Îmbunătăţirea accesului la asistenţă medicală şi servicii sociale de calitate şi promovarea


incluziunii sociale.

Măsuri propuse

6.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi asistenţă socială Proiecte:


Reabilitare, modernizare Spitalul Judeţean de Urgenţă Prahova

 Punerea în funcţiune a Spitalului de Pediatrie Ploieşti


 10 proiecte pentru consolidări, modernizări, dotări unităţi de asistenţă socială la Câmpina, Tătărăi
(Poienarii Burchii), Filipeştii de Târg, Urlaţi, Sinaia

6.2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului sanitar şi de asistenţă socială formarea


continuă a specialiştilor
 servicii noi de asistenţă socială pentru persoane/grupuri vulnerabile
 programe de educare şi informare

6.3. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Sărăcia – lipsă de venit şi resurse materiale
pentru o viaţă demnă; acces inadecvat la locuinţă, educaţie, servicii, excluziune de pe piaţa muncii.
Programe integrate de incluziune socială
Programe de dezvoltare comunitară integrată
 Susţinerea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale
 Formare de competenţe digitale pentru persoanele dezvantajate.
Prioritatea 7
Dezvoltarea rurală

Obiectiv: Creşterea rolului aşezărilor rurale şi a contribuţiei agriculturii la economia judeţului


 Politica Agricolă Comună (PAC) urmăreşte:
 agricultură competitivă orientată spre piaţă
 dezvoltare economică viabilă a comunităţilor rurale
 măsuri de protecţia mediului
 îmbunătăţirea infrastructurii rurale
Măsuri propuse
7.1. Revitalizarea comunităţilor rurale

Programe de finanţare integrate: infrastructură, dezvoltare economică, soluţionare probleme


sociale şi de mediu Consolidarea capacităţilor GAL-urilor care să elaboreze planuri integrate zonale şi
să promoveze proiecte Dezvoltare integrată rural-urban

7.2. Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător în rural, protejarea moştenirii culturale


Renovarea clădirilor, monumentelor istorice şi culturale
 Modernizarea zonelor rurale
 Păstrarea identităţii culturale

19
7.3. Diversificarea economiei rurale, creşterea competitivităţii sale Investiţii pentru producţia,
distribuţia şi promovarea produselor valorificate superior
 Dezvoltarea IMM-urilor în sectorul non-agrico
 Activităţi turistice durabile

7.4. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sprijin a agriculturii şi silviculturii


Infrastructura rutieră
 Irigaţii, îmbunătăţiri funciare
 Investiţii în producţie, procesare, prelucrare, distribuţie
 Depozite ecologice pentru gestiunea deşeurilor animaliere şi vegetale

Proiecte cu impact asupra dezvoltării durabile a judeţului Prahova

20
CAPITOLUL V – CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluziile relevante:

- grad ridicat de poluare a tuturor componentelor in judetele din nord;

- poluare accentuata a solului in judetele din sud;

- calitate relativ corespunzatoare a apelor raurilor;

- poluare ridicata a apelor subterane.

- Judetul Prahova este unul din cele mai bogate judete din regiune , fiind pe locul 2 in ceea ce
priveste PIB pe locuitor , la o diferenta foarte mica de judetul Arges ,si avand cea mai mica rata a
somajului din regiune .

- In ceea e priveste populatia din mediul rural judetul Prahova se afla pe locul 1 , fiind urmat de
judetele Dambovita si Arges .

- Desi este un important nod feroviar , este slab clasat din punct de vedere al numarului de km de cale
ferata ,fiind sub media regiunii .

- Din punctual de vedere al fondului funciar judetul Prahova se afla pe locul 6 deoarece doar o
treime din judet reprezinta campie ,restul fiind ocupat cu deal si munti .

- In ceea ce priveste turismul , judetul se afla pe primul loc in regiune datorita , in primul rand ,
zonei turistice Valea Prahovei .

Capitolul 6

Bibliografie

 http://www.cjph.ro/upload/files/file/Noutati_2013/Prezentare%20Plan%20noiembrie
%202013.pdf
 http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=45
 http://www.ploiesti.ro/profilulregiunii.php

21
22