Restaurarea dinților tratați endodontic

Tratamentul endodontic reprezintă baza tratamentului protetic, însă tratamentul

protetic asigură succesul pe termen lung al unui tratament endodontic realizat
inițial corect.Această legatură trebuie să constituie principiul elaborării oricărui
tratament corect, de durată.
De cele mai multe ori, când se ajunge la un tratament endodontic , caria se află
într-un stadiu destul de avansat, cuprinde mai multe suprafețe dentare în
profunzime, ceea ce duce la o lipsă marcanta de substanță dură dentară care
trebuie refacută.
Semnele unui tratament endodontic reușit sunt reprezentate de o serie de
criterii care trebuie îndeplinite, să fie redată morfologia coronară specifică,
funcția fizionomică,principiile ocluziei funcționale și principiile fonației ( Curs
Endodonție )
Pentru restaurarea coronară sau corono-radiculară trebuie să ținem cont de
următorii factori :
-poziția dintelui pe arcadă
-cantitatea de substanță dură dentară sănătoasă rămasă
-tipul ocluziei
-solicitarea dată de dinții antagoniști
-caracteristicile rădăcinilor dentare și a canalelor radiculare
(Curs Endodonție )
După realizarea tratamentului endodontic, o primă variantă de restaurare in
cazul in care avem suficientă substanță dentară astfel încât sa putem obține
efectul ferrule și avem cel puțin doi pereți dentari coronari, o reprezintă
restaurarea coronară cu materiale compozite și apoi, se recomanda acoperirea
bontului cu o coroana dentară fizionomica.
În cazul în care nu avem suficient țesut dentar coronar, se iau în considerare
următoarele soluții terapeutice:
- ancorarea radiculară cu ajutorul pivoților prefabricati
- ancorarea cu ajutorul dispozitivelor corono-radiculare(pivoti turnati)
 Ancorarea radiculară cu ajutorul pivoților

Obiectivul principal al complexului format din pivot – bont coronar, este de a

înlocui structura dentară pierdută în urma proceselor carioase și de a asigura
rentenția și rezistența restaurării finale , iar acest lucru depinde de structura
dentară supragingivală restantă.
Există o serie de parametrii în alegerea tipului de pivot pe care îl vom utiliza
precum și o serie de factori care influențează acești parametrii.
Poziția dintelui pe arcadă-Dinții frontali suferă în principal forțe de forfecare,
iar diferența de rezistență a dentinei între dinții vitali și devitali nu este atât de
importantă în cazul lor,pe când dinții laterali sunt prezente mai mult forțele para-
axiale.
Tipul de ocluzie – Pentru a asigura dintelui starea de funcționalitate trebuie
analizată înaintea realizării tratamentului protetic ocluzia pacientului.
Funcțiile dintelui restaurat – O situație speciale o reprezintă cazul în care
dintele urmează a fi folosit ca dinte stâlp in cadrul unei punți dentare sau
servește la ancorarea sau sprijinul unei proteze.În această situație trebuie luate in
calcul forțele mult mai mari la care este supus.
Cantitatea de structura dentară restantă – Dentina radiculară trebuie să fie
într-o cantitate suficientă astfel încât să asigure rezistența pivoturilor.
Canalele radiculare-anatomie – Lungimea canalelor radiculare, numarul
lor,prezența recurbărilor apicale, existența unor canale laterale sunt noțiuni de
care trebuie să ținem cont pentru a avea un tratament endodontic realizat corect.
(Curs Endodonție )
Caracteristicile ideale ale unui pivot
1. Pivotul dentar prefabricat
Este un pivot a carui adaptare si cimentare se realizeaza exclusiv la cabinetul
stomatologic fara interventia laboratorului dentar. Pivotii prefabricati se prezinta
in seturi care contin mai multi pivoti de diverse lungimi si grosimi.
Pivotii prefabricati sunt confectionati din aliaje metalice aurite, fibre de cuart,
aliaje din titan sau alte materiale. Trusa care contine pivotii are in componenta si
diverse freze care ajuta medicul stomatolog la adaptarea si fixarea acestora.
2. Pivotul dentar turnat
 Este executat la laboratorul dentar conform datelor transmise de medicul
stomatolog. Se pot folosi aliaje metalice : aur, titan, crom-nichel, sau, mai nou,
zirconiu.
Adaptarea si rezistenta acestor pivoti este superioara, dar necesita mai mult
timp pentru confectionare. Spre deosebire de pivotii prefabricati, pivotii turnati
pot avea 1 sau mai multi pivoti radiculari.

Care sunt diferentele dintre pivotii prefabricati si cei turnati?

Avantajele pivotilor prefabricati
Se executa foarte rapid nefiind nevoie de mai mult de o sedinta.
Exista canale mai largi decat aceasta grosime maxima a pivotilor prefabricati
(de exemplu caninii sau incisivii centrali superiori). In aceste cazuri, adaptarea
pivotilor prefabricati la canalele radiculare va fi deficitara.

Avantajele pivotilor turnati

Pivotii prefabricati au o grosime maxima a partii radiculare : cea a pivotului
cu numarul cel mai mare.
Pivotii turnati pot fi executati la orice grosime, fiind modelati in laboratorul
dentar in functie de cerintele fiecarui caz in parte.

Materiale din care sunt confectionati pivotii dentari

Ca si alte tipuri de lucrari dentare, pivotii pot fi confectionati din mai multe
feluri de materiale.

a. Aliaje metalice
Se folosesc in majoritatea situatiilor atat pentru pivotii prefabricati cat si
pentru cei turnati.
Aliaje metalice nenobile
Asigura o rezistenta foarte buna pivotilor, dar estetica lasa usor de dorit
datorita culorii si posibilitatii de coroziune in timp. Se pot folosi aliajele de
crom-nichel, crom-cobalt sau altele.
Aliaje din aur sau titan
Sunt superioare datorita proprietatilor acestor aliaje. Sunt mai rare cazurile in
care pivotii dentari sunt realizati integral din astfel de aliaje. Mai des, pivotii
prefabricati sunt confectionati din aliaje nenobile care apoi sunt aurite. Este o
solutie buna deoarece aurul nu corodeaza.
b. Zirconiul
Zirconiul se prelucreaza total diferit aliajelor metalice, necesitand aparaturi
specifice automatizate (sistemele CAD/CAM).
Are atat o rezistenta cat si o estetica excelenta dar este cu mult mai scump.
Efectele cele mai bune se obtin daca, peste pivotul din zirconiu, va fi realizata o
lucrare protetica tot pe baza de zirconiu.
c. Fibre de cuart sau de sticla
Se folosesc pentru pivotii prefabricati. Acestia vor avea o culoare
transparenta, rezistenta foarte buna si o estetica deosebita. Cimentarea pe canale
se va face cu materiale speciale de culoarea dintelui care se vor intari cu ajutorul
lampii fotopolimerizabile.

Lungimea optimă
Între ½ și ¾ din radacină iar obturația de canal să fie menținuta minim 4-5 mm
apica

Dimensiunea și forma
Se aleg în funcție de tipurile de canale prezente.

Restaurarea coronara a dintilor dupa ancorarea pivotilor

Distrucțiile coronare existente alături de cavitatea de acces realizata afectează

rezistenţa mecanică a părţii coronare. Din aceste considerente este necesară
restaurarea protetică şi reducerea la minimum a riscului de fractură a dintelui in
cauza.
Primul lucru pe care trebuie să-l urmărim este protecţia cuspidiană. După
legea lui Hood, reducerea înălţimii cuspizilor de 2 ori, creşte rezistenţa la
fractură de 6 ori. Acest lucru este esenţial în cavităţile MOD, care prezintă cel
mai înalt risc de fractură.
Protecţia cuspidiana poate fi realizată cu onlay-uri sau overlay-uri, care vin
să acopere cuspizii şi tind să repartize uniform forţele. Ele pot fi confecţionate
din ceramică presată sau compozit şi sunt cimentate adeziv, oferind atât
rezistenţă mecanică, cât şi estetică. Suprafaţă de adeziune ar trebui să fie cât mai
mare, pentru a avea o rezistenţă sporită, motiv pentru care astfel de restaurări
coronare sunt mai potrivite pentru molari.
Coroanele dentare sunt opţiunea clasică, considerată o mare perioada de
timp că fiind cea mai optimală restaurare coronară după un tratament
endodontic. Progresele la acest capitol sunt date de materialele moderne precum
ceramică presată, care permit slefuiri minim invazive, fără compromis între
estetică şi rezistenţă mecanică.
Alegerea tipului de restaurare coronară trebuie făcută în funcție de situaţia
clinică(din punct de vedere functional si estetic), urmărind să păstreze cât mai
mult din ţesuturile dentare sănătoase pentru o rezistență mecanică sporită.
Desi se considera ca, orice dinte care isi pierde vitalitatea, indiferent de
distructia coronara pe care o are, prezinta o rezistenta a fracturare mai mica
comparativ cu un dinte netratat endodontic si cu aceleasi semne clinice, studii
recente au aratat faptul ca exista o diferenta procentuala mult prea mica intre
cele doua cazuri pentru a fi luate in considerare.