I.

TRANSFORMATORUL ELECTRIC

1. Se consideră un transformator trifazat cu miez liniar caracterizat de următoarele mărimi nominale:

Sn = 3,6 KVA, U1n/U2n = 400/230 V D/Y, fn = 50 Hz. Parametrii schemei electrice echivalente au
următoarele valori: Rw = 705 , X = 215  X1 = X’2 =2,4  R1 = 0.96 , R’2 = 0.5 Să se simuleze
funcționarea în sarcina și pe baza acesteia să se determine și să se reprezinte caracteristica externa
U 2  f β  |U1 U1n și caracteristică randamentului η  f β  |U1 U1n . Sarcina din secundar este o sarcină
f1  f n f1  f n
cos  cos 

trifazată simetrică având următorul factor de putere: a. cos(2)=0.707 RL, b. cos(2)=0.707 RC,
c. cos(2)=0.8 RL, d. cos(2)=0.6 RC, e. cos(2)=0.8 RC.
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale mărimilor din primar și secundar
pentru punctul de funcționare nominal precum și cele două caracteristici de funcționare.

2. Simulați funcționarea în paralel a doua transformatoare monofazate cu miez liniar având următoarele
caracteristici:
T1: Sn = 1,2 KVA, U1n/U2n = 400/230 V, fn = 50 Hz, Rw = 846 , X = 260  X1 = X’2 =2  R1 = 0.8 ,
R’2 = 0.4 
T2: Sn = 3 KVA, U1n/U2n = 400/230 V, fn = 50 Hz, Rw = 846 , X = 260  X1 = X’2 =4  R1 = 1,6 ,
R’2 = 0.8 
Să se determine din simulare curentul maxim pe care îl poate absorbi o sarcina cuplată în secundarul
grupului format din cele două transformatoare cuplate în paralel, dacă factorul de putere al acesteia este:
a. cos(2)=0.707 RL, b. cos(2)=0,6 RC, c. cos(2)=0,8 RL, d. cos(2)=0.8 RC, e. cos(2)=0.707 RC.
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Pentru valoarea maximă a curentului absorbit de sarcină se vor prezenta
formele de undă ale mărimilor din înfășurările primare și secundare ale celor două transformatoare. Pe
același grafic se vor prezenta formele de undă ale curenților din secundar și a curentului prin sarcină.

3. Sa se simuleze funcționarea circuitului din figura alăturată. Se cunosc

mărimile nominale ale transformatorului monofazat cu miez liniar:
Sn = 2,4 KVA, U1n/U2n = 220/120 V, fn = 50 Hz și parametrii schemei
electrice echivalente: Rw = 846 , X = 260  X1 = X’2 = 4 R1 = 0,8,
R’2 = 0,4 Să se determine valoarea rezistentei de sarcina astfel încât ~
transformatorul sa funcționeze la factor de încărcare =1. Factorul de putere
al sarcinii RL are următoare valoare: a. cos()=0.707 RL, b. cos()=0,6 RL,
c. cos()=0,8 RL, d. cos()=0.5 RL, e. cos()=0.9 RL. Fig. 1

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Pentru punctul de funcționare nominal se vor prezenta formele de undă
ale mărimilor din primar și secundar precum și cele ale mărimilor asociate sarcinii.

4. Sa se simuleze funcționarea circuitului din figura alăturată. Se cunosc

următoarele mărimi ale transformatorului monofazat cu miez liniar:
Sn = 3,2 KVA, U1n/U2n = 400/230 V, fn = 50 Hz, Rw = 946 ,
X = 260 X1 = X’2 = 4R1 = 1,8, R’2 = 0,4 Sarcina de tip
rezistiv-inductiv are un factor de putere cos()=0,8 RL. Să se determine
valoarea capacității condensorului de filtrare astfel încât pentru un factor ~
de încărcare al transformatorului =1, riplul (amplitudinea oscilațiilor)
tensiunii redresate aplicată sarcinii RL sa fie de:
a. 2%; b. 3%, c. 5%, d. 10%, e. 7% din valoarea medie a acesteia. Fig. 2

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. În schemă se vor adăugă elementele necesare pentru afișarea valorii
amplitudinii oscilațiilor tensiunii redresate în procente față de valoarea media a acesteia. Pentru valoarea
capacității condensatorului de filtrare identificate se vor prezenta formele de undă ale mărimilor din primar
și secundar precum și cele ale mărimilor asociate sarcinii.

1
5. Se consideră un transformator trifazat cu miez liniar având Sn = 3 KVA, U1n/U2n = 690/400 V D/Yn,
fn = 50 Hz, Rw = 846 , X = 260  X1 = X’2 =2  R1 = 0.8 , R’2 = 0.4 Transformatorul are o
sarcina trifazată de tip RL, nesimetrică conectată în stea, factorul de putere corespunzător fiecărei faze fiind
cos(2)=0.707.
Considerând ca punctul de nul al sarcinii este conectat la punctul de nul al înfășurării secundare, să se
simuleze funcționarea în sarcină pentru următorii factorii de încărcare fazelor:
a.  faza_a = 0.8,  faza_b = 0.7, faza_c = 0.5; b. faza_a = 0.9,  faza_b = 0.4, faza_c = 0.5;
c.  faza_a = 0.7,  faza_b = 0.7,faza_c = 0.5; d. faza_a = 0.6,  faza_b = 0.7, faza_c = 0.3;
e.  faza_a = 0.5,  faza_b = 0.9, faza_c = 0.3;
Pentru factorii de încărcare de mai sus sa se determine diferența de potențial (valoare efectivă) dintre punctul
de nul al sarcinii și punctul de nul al secundarului transformatorului la decuplarea legăturii dintre aceste două
puncte. Determinați variația tensiunii efective la bornele sarcinilor de pe fiecare faza, la întreruperea legăturii
dintre punctele de nul.

6. Să se implementeze în MATLAB-Simulink o schemă pentru

simularea funcționării transformatorului Scott. Se consideră că
cele două transformatoare monofazate, T1 si T2, care
alcătuiesc transformatorul Scott au miezurile magnetice
liniare. Primul va avea două înfășurări, iar cel de-al doilea trei
înfășurări. Sistemul bifazat de tensiuni se va culege de la
bornele înfășurărilor primare ale modelelor transformatoarelor,
alimentarea de la rețeaua trifazată făcându-se pe partea
cealaltă, Fig. 3. Cele doua transformatoare au următoare
mărimi nominale: Sn = 1,2 KVA, U1n = 230 V, fn = 50 Hz.
Parametrii schemei electrice echivalente au următoarele valori:
T1. Rw = 846 , X = 260  X1 = 1 X’2 =3 
R1 = 0,8 , R’2 = 0,7 
T2. Rw = 846 , X = 260  X1 = 1 X’2 =0,5  Fig. 3
X’3 =0,5  R1 = 0,8 , R’2 = 0,2  R’3 = 0,2 

Se consideră că valorile efective ale celor două tensiuni care alcătuiesc sistemul bifazat sunt egale cu
tensiunile nominale ale înfășurărilor primare (U1n = 230 V). Cele două impedanțe de sarcină sunt egale,
având Zs1 = Zs2 = 44  având același factor de putere: cos()=0,8.
Să se determine tensiunea nominală a înfășurării secundare a transformatorului T1 și tensiunile nominale ale
înfășurărilor secundară și terțiară ale transformatorului T2, dacă alimentarea se face de la rețeaua trifazată
având tensiunea nominală: a. U=3×400 V; b. U=3×230 V; c. U=3×380 V; d. U=3×220 V; e. U=3×130 V.
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale mărimilor din înfășurările primare și
secundare ale celor două transformatoare. Pe același grafic se vor prezenta formele de undă tensiunilor de
la bornele celor două impedanțe de sarcină, respectiv ale curenților absorbiți de acestea.

II. MAȘINA DE CURENT CONTINUU

1. Să se determine prin simulare caracteristica externă și caracteristica de reglaj a unui generator de curent
continuu cu excitație independenta caracterizat de următoarele mărimi: Pn = 1,1 kW, Un = 220 V, In = 5 A,
nn =3000 rot/min, Uen = 220 V, Ien = 0,8 A, RA = 5,323 LA = 33 mH, Rf = 275 Lf = 250 mH,
(k)n = 0,785 Wb, F = 0,0025 Nms, M0 = 0,14 Nm, JA = 0,1 kgm2. Se va utiliza modelul la care mărimea
mecanica de intrare este reprezentata de viteza unghiulară. Turația de antrenare impusa este:
a. nn =3000 rot/min, b. nn =2500 rot/min, c. nn =2000 rot/min, d. nn =1200 rot/min, e. nn =1400 rot/min.

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților prin cele două înfășurări,
turației, cuplului electromagnetic, a tensiunii de la bornele sarcinii și a curentului absorbit de aceasta.

2
2. Să se simuleze pornirea în gol prin alimentarea de la o sursă tensiune continua reglabilă a unui motor de
curent continuu cu excitație independentă caracterizat de următoarele mărimi: Pn = 0,9 kW, Un = 220 V,
In = 4,8 A, nn =3000 rot/min, Uen = 180 V, Ien = 0,5 A, RA = 6,76 LA = 33 mH, Rf = 360 Lf = 250 mH,
(k)n = 0,597 Wb, F = 0,00025 Nms, M0 = 0,05 Nm, JA = 0,1 kgm2. Variația tensiunii de alimentare în
timpul pornirii este ilustrată în Fig. 4 de mai jos, unde U0 = 0,1*Un iar t0 = 0,02 s. Să se determine momentul
de timp t1 astfel încât curentul maxim absorbit in timpul pornirii să fie: a. Ip=3*In, b. Ip=2*In, c. Ip=1,5*In,
d. Ip=2,5*In, e. Ip=1,8*In.
UA
s
- +
Un Start_time=t0 UpperLimit=Un
Panta=(Un-U0)/(t1-t0) LoweLimit=0 Controlled
Voltage Source

U0
StepTime=t0
t0 t1 t FinalValue=U0

Fig. 4 Evoluția tensiunii de alimentare Fig. 5. Sugestie pentru implementarea sursei în M-Simulink

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților prin cele două înfășurări,
turației, cuplului electromagnetic și a tensiunii de la bornele indusului.

3. Să se simuleze pornirea prin alimentarea de la o sursă tensiune continua reglabilă a unui motor de curent
continuu cu excitație serie caracterizat de următoarele mărimi: Pn = 0,9 kW, Un = 220 V, In = 4,8 A, nn =3000
rot/min, RA = 3,40 LA = 33 mH, Rf = 3,36 Lf = 10 mH, (k)n = 0,597 Wb, F = 0,00025 Nms,
M0 = 0,05 Nm, JA = 0,5 kgm2. Variația tensiunii de alimentare in timpul pornirii este reprezentata in Fig. 6 de
mai jos, unde U0 = 0,1·Un, iar t0 = 0,02 s. Motorul are o sarcina care produce un cuplu rezistent dependent de
turație după următoare lege de variație: ms = 8·10-4·|n|. Sa se determine momentul de timp t1 astfel încât
curentul maxim absorbit in timpul pornirii sa fie: a. Ip=2,7·In, b. Ip=2·In, c. Ip=1,5·In, d. Ip=1,8·In, e. Ip=2,5·In.
UA
s
- +
Un Start_time=t0 UpperLimit=Un
Controlled
Panta=(Un-U0)/(t1-t0) LoweLimit=0
Voltage Source

U0
StepTime=t0
t0 t1 t FinalValue=U0

Fig. 6 Evoluția tensiunii de alimentare Fig. 7 Sugestie pentru implementarea sursei în M-Simulink

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curentului absorbit, turației, cuplului
electromagnetic și a tensiunii de la bornele indusului.

4. Să se simuleze pornirea în gol a unui motor de c.c. cu excitație independentă cu ajutorul unei surse de
tensiune controlată, alcătuita dintr-o sursa de tensiune de curent alternativ, sinusoidală, de amplitudine
reglabilă și o punte redresoare. Datele nominale ale motorului sunt: Pn = 4 kW, Un = 220 V, In = 19,8 A,
nn =3000 rot/min, Uen = 220 V, Ien = 1 A, RA = 0,905  LA = 33 mH, Rf = 220  Lf = 250 mH,
(k)n = 0,6433 Wb, F = 0,0036 Nms, M0 = 0,073 Nm, JA = 0,5 kgm2. Variația valorii efective tensiunii de
alimentare a redresorului în timpul pornirii este reprezentata în Fig. 8 de mai jos, unde U0 = 0,1*Um iar
t0 = 0,02 s. Cu Um s-a notat valoarea efectivă a tensiunii de c.a. pentru care tensiunea furnizată de redresor are
valoarea medie egala cu tensiunea nominala a motorului.
Să se determine momentul de timp t1 astfel încât valoare medie a curentul maxim absorbit in timpul pornirii
sa fie: a. Ip=3*In, b. Ip=2*In, c. Ip=1,5*In, d. Ip=2,5*In, e. Ip=1,8*In.

3
 MATLAB
s
Function - + A +
Start_time=t0 UpperLimit=Um
U Panta=(Um-U0)/(t1-t0) LoweLimit=0
u(1)*sqrt(2)*
*sin(2*pi*50*u(2)))
Controlled
Voltage Source
B -

Um StepTime=t0
Clock
Universal Bridge
FinalValue=U0

In Mean 180
Continuous
Mean Value Display
U0 powergui f=50Hz
1
Scope
t0 t1 t Udc Universal Bridge

Fig. 8 Evoluția tensiunii de alimentare Fig. 9. Sugestie pentru implementarea sursei în Matlab-Simulink

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților prin cele două înfășurări,
turației, cuplului electromagnetic și a tensiunii de la bornele indusului. Pentru curentul absorbit de motor și
tensiunea de la bornele redresorului se vor reprezenta evoluțiile valorilor medii corespunzătoare perioadei
sursei de tensiune alternativă (50 Hz).

5. Sa se simuleze pornirea unui motor de c.c. cu excitație serie cu ajutorul unei surse de tensiune controlată,
alcătuita dintr-o sursa de tensiune de curent alternativ, sinusoidală, de amplitudine reglabilă și o punte
redresoare. Datele nominale ale motorului sunt: Pn = 4 kW, Un = 220 V, In = 19,55 A, nn =1500 rot/min,
RA = 0,585 LA = 33 mH, Rf = 0,2 Lf = 10 mH, (k)n = 1,3028 Wb, F = 0,0036 Nms, M0 = 0,023 Nm,
JA = 0,5 kgm2.
Variația valorii efective tensiunii de alimentare a redresorului în timpul pornirii este reprezentata în Fig. 10
de mai jos, unde U0 = 0,1*Um iar t0 = 0,02 s. Cu Um s-a notat valoarea efectivă a tensiunii de c.a. pentru care
tensiunea furnizată de redresor are valoarea medie egala cu tensiunea nominala a motorului. Motorul are o
sarcina care produce un cuplu rezistent care depinde de turație după următoare lege de variație:
ms = 16·10-3·|n|.
Să se determine momentul de timp t1 astfel încât valoare medie a curentul maxim absorbit in timpul pornirii
să fie: a. Ip=2,7*In, b. Ip=2*In, c. Ip=1,5*In, d. Ip=2,5*In, e. Ip=1,8*In.

MATLAB
s
Function - + A +
Start_time=t0 UpperLimit=Um
U Panta=(Um-U0)/(t1-t0) LoweLimit=0
u(1)*sqrt(2)*
*sin(2*pi*50*u(2)))
Controlled
Voltage Source
B -

Um StepTime=t0
Clock
Universal Bridge
FinalValue=U0

In Mean 180
Continuous
Mean Value Display
U0 powergui f=50Hz
1
Scope
t0 t1 t Udc Universal Bridge

Fig. 10 Evoluția tensiunii de alimentare Fig. 11 Sugestie pentru implementarea sursei în Matlab-Simulink

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curentului absorbit, turației, cuplului
electromagnetic și a tensiunii de la bornele indusului. Pentru curentul absorbit de motor și tensiunea de la
bornele redresorului se vor reprezenta evoluțiile valorilor medii corespunzătoare perioadei sursei de
tensiune alternativă (50 Hz).

6. Se consideră un motor de curent continuu cu excitație independentă cu următoarele date nominale:

Pn = 6.5 kW, Un = 250 V, In = 30 A, nn =1750 rot/min, Uen = 220 V, Ien = 1 A, RA = 1  LA = 33 mH,
Rf = 200  Lf = 250 mH, (k)n = 1,2 Wb, F = 0,0024 Nms, M0 = 0,1 Nm, JA = 0,5 kgm2. Pornirea motorului
se va face prin intermediul unui reostat de pornire cu 4 trepte: Rp1 = 5 , Rp2 = 3 , Rp3 = 1,5 , Rp4 = 0,5 ,
Rp1 = 4 . Momentele de timp la care se scot treptele reostatului sunt: T 1 = 0,28 s, T2 = 0,51 s, T3 = 0,68 s,
T4 = 0,8 s. Din simularea funcționării în sarcină să se determine și să se reprezinte caracteristica mecanică
naturală a motorului (U = Un, Rp = 0 , Ie = Ien) precum și următoarele caracteristicile mecanice artificiale:

4
a. 1. (U = 0,9·Un, Rp = 0 , Ie = Ien), 2. (U = Un, Rp = 1 , Ie = Ien), 3. (U = Un, Rp = 0 , Ie = 0,9·Ien);
b. 1. (U = 0,6·Un, Rp = 0 , Ie = Ien), 2. (U = Un, Rp = 1 , Ie = Ien), 3. (U = Un, Rp = 0 , Ie = 0,9·Ien);
c. 1. (U = 0,2·Un, Rp = 0 , Ie = Ien), 2. (U = Un, Rp = 2 , Ie = Ien), 3. (U = Un, Rp = 0 , Ie = 0,8·Ien);
d. 1. (U = 0,8·Un, Rp = 0 , Ie = Ien), 2. (U = Un, Rp = 4 , Ie = Ien), 3. (U = Un, Rp = 0 , Ie = 0,85·Ien);
e. 1. (U = 0,4·Un, Rp = 0 , Ie = Ien), 2. (U = Un, Rp = 6 , Ie = Ien), 3. (U = Un, Rp = 0 , Ie = 0,75·Ien);

Punctele care definesc caracteristicile mecanice se obțin prin simularea funcționării în sarcina a motorului.
Cuplul de sarcină se aplica după ce motorul a pornit, prin intermediul unui semnal de tip treapta. Valoarea
acestuia se alege astfel încât: Ms/Mn{0; 0,2; 0,4; 0,6; 0,8; 1; 1,2}.
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Pentru punctul de funcționare nominal se vor prezenta formele de undă
ale curentului absorbit, turației, cuplului electromagnetic și a tensiunii de la bornele indusului. Cele 4 curbe
ale caracteristici mecanice se vor reprezenta în același grafic n=f(M).

III. MOTORUL ASINCRON

1. Se considera un motor asincron cu următoarele date nominale: Pn = 7.5 kW, Un = 400 V /Y, In = 15 A /Y,
fn = 50 Hz, cos(n = 0,85, nn = 900 rot/min, Rs = 1,63  R’r = 1,39  Ls = 0,0069 H, L’r = 0,0069 H,
Lm = 0,3 H, J = 0,09 Kg m2, F = 0,01 Nms. Pentru diminuarea șocului de curent absorbit la pornire,
alimentarea motorului se face prin intermediul unei inductivități trifazate, înseriată cu înfășurarea statorului.
După pornire inductivitatea este scurtcircuitată, alimentarea motorului în regim permanent făcându-se direct
de la rețea. Să se determine prin simulare valoarea acestei inductivității, astfel încât curentul de pornire să nu
depășească I pmax  2,5  2I n (valoare de vârf), pentru un timp de pornire minim. Cuplul de rezistent produs
de sarcina cuplată la axul motorului depinde de turația motorului astfel:
 2 πp 
a. ms  0,05  n ; b. ms  0,001* ( n  0,025n 2 ) ; c. ms  5e  8 n ; d. ms  0,03  n  10 * sin 
3
n ,
 60 
 2πp 
e. m s  0,05  n  8 * cos n .
 60 
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților din stator și din rotor, ale
tensiunilor de linie de la bornele statorului, a turației, a cuplului electromagnetic și a cuplului de sarcină.

2. Să se simuleze pornirea în sarcină unui motor asincron trifazat prin creșterea treptată a tensiunii de
alimentare. Datele motorului sunt următoarele: Pn = 7.5 kW, Un = 400 V /Y, In = 15 A /Y, fn = 50 Hz,
cos(n = 0,85, nn = 1400 rot/min, Rs = 1,63  R’r = 1,39  Ls = 0,0069 H, L’r = 0,0069 H, Lm = 0,3 H,
J = 0,09 Kg m2, F = 0,01 Nms. Cuplul de sarcină depinde de turația motorului după următoarea lege de
variație: ms  5  e  4  * ( n  0,025n 2 ) . Variația valorii efective a tensiunii de alimentare este reprezentată în
Fig. 12 de mai jos, unde U0 = 0,3*Un iar t0 = 0,02 s.
Sa se determine momentul de timp t1 astfel încât valoare maximă (de vârf) a curentul maxim absorbit in
timpul pornirii sa fie:
a. I pmax  2 2I n , b. I pmax  1,5 2I n , c. I pmax  1,2 2 I n d. I pmax  2,2 2I n , e. I pmax  1,8 2I n .

MATLAB
s
Function - +
UA Start_time=t0
Panta=(Un-U0)/(t1-t0)
UpperLimit=Un
LoweLimit=0
u(1)*sqrt(2/3)*sin(2*pi*50*u(2))
Controlled
Voltage Source1

Un Clock
MATLAB
s
StepTime=t0 Function +
FinalValue=U0 -
u(1)*sqrt(2/3)*sin(2*pi*50*u(2)-2*pi/3)
Controlled
Voltage Source2

U0 MATLAB
Function
s
- +
u(1)*sqrt(2/3)*sin(2*pi*50*u(2)-4*pi/3)
Controlled
t0 t1 t Voltage Source3

Fig. 12 Evoluția valorii efective a tensiunii de alimentare Fig. 13 Sugestie pentru implementarea sursei

5
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților din stator și din rotor, ale
tensiunilor de linie de la bornele statorului, a valorii efective a tensiunii sursei, a turației, a cuplului
electromagnetic și a cuplului de sarcină.

3. Să se simuleze pornirea unui motor asincron trifazat cu ajutorul unei surse de tensiune la care se poate
controla atât valoarea efectiva cât și frecventa tensiunii de alimentare. Datele motorului sunt următoarele:
Pn = 7.5 kW, Un = 400 V /Y, In = 15 A /Y, fn = 50 Hz, cos(n = 0,85, nn = 2800 rot/min, Rs = 1,63 
R’r = 1,39  Ls = 0,0069 H, L’r = 0,0069 H, Lm = 0,3 H, J = 0,09 Kg m2, F = 0,01 Nms. În timpul pornirii
U U
raportul dintre valoarea efectivă și frecvența tensiunii de alimentare este constantă:  n Variația valorii
f fn
efective a tensiunii de alimentare este reprezentată în Fig. 14 de mai jos, unde U0 = 0,1*Un iar t0 = 0,02 s. Să
se determine momentul de timp t1 astfel încât valoare maximă (de vârf) a curentul maxim absorbit in timpul
pornirii sa fie I pmax  2,2  2I n .
Cuplul rezistent produs de sarcina cuplată la axul motorului depinde de turația motorului astfel:
0,05  n 0,05  n  2πp 
; b. ms  1e  4* ( n  0,025n 2 ) ; c. ms  1e  9   n ; d. ms 
3
a. m s   3 * sin n ,
3 3  60 
 2πp 
e. ms  0,01  n  4 * cos n .
 60 

UA

Un

U0
t0 t1 t
Fig. 14 Evoluția valorii efective a tensiunii de alimentare Fig. 15 Sugestie pentru implementarea sursei

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților din stator și din rotor, ale
tensiunilor de linie de la bornele statorului, a valorii efective a tensiunii sursei, a turației, a cuplului
electromagnetic și a cuplului de sarcină.

4. Să se simuleze pornirea reostatică a unui motor asincron cu rotorul bobinat având următoarele date
nominale: Pn = 7.5 kW, Un = 400 V /Y, In = 15 A /Y, fn = 50 Hz, cos(n = 0,85, nn = 900 rot/min,
Rs = 1,63  R’r = 1,09  Ls = 0,0069 H, L’r = 0,0069 H, Lm = 0,3 H, J = 0,09 Kg m2, F = 0,01 Nms.
Să se determine prin simulare valorile treptelor reostatului de pornire și momentele de timp la care se face
comutarea treptelor astfel încât curentul de pornire absorbit sa nu depășească I pmax  1,8 2I n (valoare de
vârf).
Cuplul de rezistent produs de sarcina cuplată la axul motorului depinde de turația motorului astfel: a.
 2πp 
ms  0,05  n ; b. ms  0,001* ( n  0,025n 2 ) ; c. ms  5e  8  n ; d. m s  0,05  n  10 * sin
3
n ,
 60 
 2πp 
e. ms  0,04  n  8 * cos n .
 60 
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților din stator și din rotor, a
turației, a cuplului electromagnetic și a cuplului de sarcină.

6
5. Să se simuleze pornirea în sarcină unui motor asincron trifazat prin creșterea treptată a tensiunii de
alimentare. Datele motorului sunt următoarele: Pn = 7.5 kW, Un = 400 V /Y, In = 15 A /Y, fn = 50 Hz,
cos(n = 0,85, nn = 2800 rot/min, Rs = 1,63  R’r = 1,39  Ls = 0,0069 H, L’r = 0,0069 H, Lm = 0,3 H,
J = 0,09 Kg m2, F = 0,01 Nms.
Cuplul de sarcină depinde de turația motorului după următoarea lege de variație:
ms  0,5e  4  * ( n  0,025n 2 ) .
Variația valorii efective a tensiunii de alimentare reprezentată în Fig. 16 de mai jos, se face după următoarea
lege:
  Un 
 KU t  t0     KU t1  t0 t  t0 
2
t  t1
U   t1  t0   , unde t0 = 0,02 s.
U t  t1
 n
Să se momentul de timp t1 astfel încât valoare maximă (de vârf) a curentul maxim absorbit in timpul pornirii
sa fie I pmax  2,2  2I n , pentru: a. KU = 2, b. KU = 2.4 c. KU = 3 d. KU = 4, e. KU = 5.
MATLAB U MATLAB
Function s
Function +
UA Ku*(t-t0)^2+ UpperLimit=Un
LoweLimit=0
u(1)*sqrt(2/3)*sin(2*pi*50*u(2))
-
Controlled
+[Un/(t1-t0)-Ku*(t1-t0)](t-t0)
Voltage Source1
Un MATLAB
s
time Function - +
u(1)*sqrt(2/3)*sin(2*pi*50*u(2)-2*pi/3)
Clock Controlled
Voltage Source2

MATLAB
s
Function - +
u(1)*sqrt(2/3)*sin(2*pi*50*u(2)-4*pi/3)
Controlled
t0 t1 t Voltage Source3

Fig. 16 Evoluția valorii efective a tensiunii de alimentare Fig. 17 Sugestie pentru implementarea sursei

Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a

parametrilor elementelor utilizate. Se vor prezenta formele de undă ale curenților din stator și din rotor, ale
tensiunilor de linie de la bornele statorului, a valorii efective a tensiunii sursei, a turației, a cuplului
electromagnetic și a cuplului de sarcină.

6. Se consideră un motor asincron cu rotorul în colivie cu următoarele date nominale: Pn = 2,2 kW,
Un = 380 V/Y, In = 5,33 A/Y, fn = 50 Hz, cos(n = 0,78, nn = 1374 rot/min, Rs = 2,9  R’r = 3,67 
Ls = 0,0152 H, L’r = 0,0152 H, Lm = 0,231 H, J = 0,04 Kg m2, F = 0,0039 Nms. Pornirea motorului se face
prin conectarea directă la rețea. Din simularea funcționării în sarcină să se determine și să se reprezinte
caracteristica mecanică, n = f(M) și caracteristica cuplului, M = f(s), pentru funcționarea în condiții nominale
(U = Un, f = fn), precum și curbele acelorași caracteristici în următoarele condiții: i). U = (1-)·Un, f = fn,
ii). U = (1-)·90·Un, f = (1-)·fn, iii). U = Un, f = (1+)·fn; Parametrul  are valoarea:
a.  = 0,10; b.  = 0,15; c.  = 0,20; d.  = 0,25; e.  = 0,30;

Punctele care definesc caracteristicile mecanice și ale cuplului se obțin prin simularea funcționării în
sarcina a motorului. Cuplul de sarcină se aplică după ce motorul a pornit, prin intermediul unui semnal de
tip treaptă. Pentru caracteristicile naturale și cele de la subpunctul ii) valorile cuplului de sarcină se aleg
astfel: Ms/Mn·{0; 0,3; 0,6; 0,9; 1, 1,2; 1,5; 1,8; 2,1}, iar pentru cele de la subpunctele i) și iii) astfel:
Ms/(Mn·(1-)2){0; 0,3; 0,6; 0,9; 1, 1,2; 1,5; 1,8; 2,1}.
Referatul cu prezentarea rezolvării temei va cuprinde schema de simulare, cu descrierea în detaliu a
parametrilor elementelor utilizate. Pentru punctul de funcționare nominal se vor prezenta formele de undă
ale curenților din stator și din rotor, a turației, a cuplului electromagnetic și a cuplului de sarcină. Cele 4
curbe ale caracteristici mecanice, respectiv ale caracteristici cuplului se vor reprezenta pe aceleași grafice
n=f(M), respectiv, M=f(s).