ALCOOL, DROGOMANIE ȘI

VIOLENȚĂ JUVENILĂ

Student: Enoiu Ionela

Facultatea: Filosofie

Specializarea: Asistenta sociala

An II, grupa 1
 CUVÎNT ÎNAINTE

.Motto:
A doua și a treia vârstă, sau legarea florii vieții omenești

este copilăria și așa zisa adolescență,

la care vârstă ajungând omul, este ca și floarea:

de se va lega la vreme bună, ea va face roadă bună,

iar de se va lega la vreme rea, face și roadă rea.

Dimitrie Cantemir, ”Divanul”

În cadrul lucrării de față, mi-am propus să explorez relațiile dintre consumul de

alcool și droguri și comportamentul violent al minorilor și tinerilor. În acest scop am
cules date despre comportamentul de consum de alcool și droguri al celor în cauză
precum și comportamentul violent al acestora. De asemenea am evaluat influența acestor
comportamente asupra indivizilor.
 In general despre copii se obişnuieşte să se vorbească cu căldură, laudativ, să li se
elogieze inocenţa şi frumuseţea. Dar cum vorbeşti despre nişte copii care fură, fug de
acasă, abandonează şcoala sau chiar îşi bat părinţii?
Nimeni nu se gândeşte că un copil nu se naşte rău, că ceea ce devine el la un moment dat
este şi rezultatul mediului familial şi social în care a trăit, al modului în care a fost iubit
sau a fost lăsat să iubească de către persoanele cele mai apropiate. Ceea ce se întâmplă în
jurul lor, agresiuni, certuri, neglijenţă, îi fac să simtă că au pierdut cel mai important
lucru pentru ei: afecţiunea părinţilor.
Oare nu e adevărat că cei mici îi înţeleg mai bine pe cei mari decât invers? Această
lipsă de înţelegere a adulţilor poate face ca iubirea să se transforme în ură. Atunci copilul
se va simţi singur iar, în momentul în care va avea suficientă energie şi hotărâre, îşi va
lua destinul în propriile mâini. Ce va face însă un copil care se simte puternic şi în stare
de orice atunci când cei din jurul lui consideră că nu e în stare de nimic bun? Foarte
probabil lucruri rele, devenind o persoană violentă fară limite și prejudecăți.

Violenţa este o problemă care îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult în
societate. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi
indisciplină influenţează comportamentul minorilor și tinerilor, tentaţi să imite acţiunile
văzute la televizor. Acest lucru este cu atât mai periculos, cu cât societatea noastră
traversează o criză a valorilor sociale.
Trăim într-o societate care se schimbă din ce în ce mai repede. Nu mai avem timp
să ne cunoaştem pe noi înşine pentru că trebuie să îndeplinim obligaţii care de multe ori
ne depăşesc capacităţile. Acest lucru este cel mai evident la adolescenţi şi la tineri, care în
plin proces de maturizare, trebuie să-şi formeze personalitatea, într-o lume fără repere şi
fără modele, dar, cu cerinţe din ce în ce mai complexe.Pe cale de consecinţă, refugiul este
grupul de prieteni, unde autoritatea părinţilor şi cea a profesorilor nu se manifestă, iar, în
anumite cazuri, printre alte „activităţi” consumă alcool și droguri.

Consumul de substanțe psihotrope și comportamentele violente au o istorie lungă.

Oamenii au selectat încă din cele mai vechi timpuri plante care aveau capacitatea de a
 influența stările psihice și pe care le foloseau în cadrul diferitelor ritualuri pentru placere
sau în scopuri terapeutice.
Pe teritoriul României, consumul de droguri este menționat încă din perioada
dacilor când populația de pe acest teritoriu fuma ierburi cu efecte afrodisiace și inhala
fumul produs din arderea plantelor de cânepă.
Dacă în perioada Evului Mediu, producția de alcool era limitată iar intoxicațiile cu
alcool aveau un caracter episodic, prilejuite îndeosebi de sărbători iar consumul de
droguri nu era cunoscut în spațiul european , în perioada modernă producția de alcool a
crescut devenind o marfă ieftină bine vândută

Potrivit modelului psihofarmacologic, efectele intoxicației cu drog sunt

următoarele:
- starea de dezinhibiție
- deficitul de atenție
- judecățile greșite sunt responsabile de geneza comportamentului violent.
În plus:
- stările de sevraj determinate de întreruperea administrării drogului în cazurile de
dependență ( drogomanie)
- deprivarea de somn
- întărirea unor trăsături de personalitate de natură psihopatologică pot contribui
suplimentar la apariția unor violențe sau comportamente infracționale.
Consumul de alcool şi droguri în rândul adolescenţilor ca şi violența juvenilă
reprezintă fără îndoială probleme sociale importante pentru societăţile moderne cu atât mai
mult cu cât ele prezintă tendinţe ascendente. Dacă şi în ce fel aceste fenomene sunt conectate,
constituie o chestiune de interes nu numai pentru specialişti dar şi pentru toţii actorii publici
implicaţi în combaterea şi prevenirea violenței în general şi a celei juvenile în particular.

Una dintre consecintele cele mai grave ale consumului de droguri si alcool este
cresterea violenței, criminalitatii. Pentru a-si procura banii necesari pentru droguri sau alcool
dependentii pot ajunge pana la furturi, crima si prostitutie.
 Studiile realizate in ultimii ani indica faptul ca drogurile si alcoolul sunt principalele
vinovate de cresterea violenței, delincvenței, criminalitatii. Datorită prețului ridicat al
stupefiantelor, toxicomanii ajung să devasteze magazine, să fure automobile sau să atace și să
jefuiască trecatorii pentru a-și procura banii necesari obținerii drogurilor. Violența tinerilor se
manifestă atât în cadrul instituțiilor de învățământ cât și în stradă, în cartiere, peste tot unde
poate lua o formă organizată – găști sau bande.
Studiile demonstreaza ca alcoolul, tutunul si drogurile sunt considerate de catre
adolescenti un alt mod de a cunoaste lumea, un "ajutor" de a relationa mai bine, de a uita de
probleme, de a evada, de a socializa sau de a se afirma. Adolescenta este si varsta tensiunilor
emotionale si a angoaselor, aparent de neinteles pentru cei din jur. De aceea, de multe ori,
pentru adolescentii bulversati de propriile intrebari, de barierele si agresiunile, mai mult sau
mai putin reale din exterior, drogul pare singura si cea mai buna solutie.

Abuzul de alcool si substante toxice este o realitate in randul adolescentilor si trebuie

privita cu seriozitate. Centrele de preventie si control al consumului de toxice in randul
adolescentilor, ofera urmatoarele informatii:
- aproximativ 10% dintre adolescenti fumeaza pana la 15 tigarete pe zi.
- aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre acestia,
28%, relateaza episoade cu consum exagerat de alcool.
- aproximativ 40% dintre adolescenti au incercat cel putin o data marijuana, in
timp ce 22% dintre acestia folosesc frecvent acest drog.
- aproximati 9% dintre adolescenti au incercat cocaina, in timp ce 4% folosesc
acest drog frecvent.

Alcoolismul reprezinta un pericol social prin potentialul sau agresiv in special in

cazul formei cronice fiind recunoscut ca toxic asociat si declansator al comportamentelor
agresive.
Alcoolul afecteaza in mod egal indivizii care dispun de o personalitate in mod
corect structurata si pe cei a caror personalitate este labila. Ambele categorii pot
manifesta comportamente agresive in situatia consumului de alcool. Reactiile agresive
determinate de alcoolism depind in mare masura de nivelul de afectare a capacitatii de
discernamant.

Alcoolul modifică mentalitatea individului și duce la pierderea sensurilor eticii și

moralei determinând săvârșirea unor infracțiuni împotriva familiei sau a unor persoane
necunoscute.

Consumul de droguri este, din nefericire, un fenomen social foarte prezent în

societatea zilelor noastre.

Conceptul de violenţă este deseori discutat în relaţie cu conceptele de agresivitate şi

conflict, însă majoritatea analizelor privilegiază ideea că agresivitatea ţine mai mult de
instinct, în timp ce violenţa ţine mai mult de cultură, de educaţie de context.

Violenţa este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Chiar dacă
reprezintă o problemă delicată, luarea în stăpânire a fenomenului violenţei nu se poate
face decât dacă îi sunt cunoscute originile, cauzele, formele de manifestare şi
posibilităţile de prevenire.
 Bibliografie

1. Drăgan Jenică, Drogurile în viața românilor, Ed. Magicart Design, București, 1996.
2. Organizația ”Salvați copiii”, Consumul de droguri în rândul tinerilor din România.
Raport de cercetare, Ed. Speed Promotion, București, 2005.
Virkkunen Matti, Arests for drunkness and recidivism in juvenile delinquent, British
Journal of Adictions, 1977.