Metode de conversie a biomasei î n energie

1.Noţiuni introductive

Biomasa este o masă de materie organică de origine biologică. Deci, biomasa reprezintă
componenta organică a naturii. Aceasta cuprinde toate formele de material vegetal şi animal, crescute pe
suprafaţa terestră, în apă sau pe apă, precum şi substanţele produse prin dezvoltarea biologică.
Termenul de biomasă se aplică masei de substanţă generată de dezvoltarea organismelor vii, fie
ele microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produsele agricole, deşeurile
rezultate din agricultură sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de la
producerea zahărului, amidonului, etc.

Biomasa reprezintă o formă de stocare a energiei solare în energia chimică a moleculelor de

substanţe organice, fiind una din cele mai populare și răspândite resurse de pe Pământ. Ea asigură nu doar
hrană, ci și energie, materiale de construcție, hârtie, țesături, medicamente și susbstanțe chimice. Biomasa
a fost utilizată în scopuri energetice încă din momentul descoperirii focului de către om, pentru ca în
prezent să fie fi utilizată de la încălzirea încăperilor până la producerea energiei electrice și a carburanților
pentru automobile.

Biomasa este considerată una din principalele forme de energie regenerabilă. Statisticile actuale
indică faptul că, țările în curs de dezvoltare își acoperă circa 38% din nevoile proprii de energie din
biomasă, iar în multe dintre aceste țări, arderea lemnului de foc reprezintă până la 90% din consumul total
de energie. De asemenea, unele țări dezvoltate își asigură în prezent, din biomasă, o cotă importantă din
consumurile proprii de energie, cum ar fi cca. 18% în Finlanda, cca. 14% în Suedia, cca. 10% în Austria,
etc.

2. Procese de conversie a biomasei în energie

Acestea se împart în trei catergorii:

I. Procese fizico-chimice
II. Procese bio-chimice
III. Procese termo-chimice

2.1 Procese fizico-chimice

1
 2.1.2 Esterificarea

Esterificarea reprezintă procesul de conversie a grăsimilor în prezenţa alcoolului într-un combustibil

derivat similar motorinei (biodiesel) şi glicerină.

2.1.2.1 Parametrii de proces:

Temperatură 70 – 120 ˚C
Presiune >= 1 atm
Timp de ordinul minutelor
Agent de proces alcool
Produși de reacție biodiesel și glicerină
Efect util combustibil derivat
Randament 0,7

2.1.2.2 Avantaje ale procesului de esterificare

I. Proces simplu, rapid, stabil, fără emisii poluante;

II. Se produce din uleiuri ale culturilor energetice sau reziduale un înlocuitor al motorinei.

2.1.2.3 Dezavantaje ale procesului de esterificare

I. Suprafeţele agricole sunt afectate de creşterea plantelor oleaginoase;

II. Biodieselul nu poate fi utilizat singur în transporturi datorită proprietăţilor sale diferite de cele ale
motorinei clasice.

2.2 Procese bio-chimice

2.2.1 Digestia anaerobă

Digestia anaerobă reprezintă procesul de descompunere a substanţelor organice ăn prezenţa

microorganismelor şi absenţa oxigenului în gaze şi reziduuri solide neutre din punct de vedere organic.

2.2.1.1 Parametrii de proces

Temperatură 30 – 60 ˚C
Presiune >= presiune atmosferică
Timp saptămmâni-luni-ani
Agent de proces microorganisme
Produși de reacție biogaz şi digestant
Efect util combustibil derivat
Randament 0,5 - 0,6

2
Fig 2.1 Groapă de gunoi cu producere de biogaz

2.2.1.2 Avantajele digestiei anaerobe

I. Procesul de digestie anaerobă este stabil;

II. Transformă un combustibil solid în unul gazos (măreşte aria de utilizare a acestuia);
III. Investiţie minimă;
IV. Nu sunt poluante în cazul utilizării metan-tankurilor.
2.2.1.3 Dezavantajele digestiei anaerobe

Figura 2.2 Producţia de biogaz a unei gropi de gunoi în funcţie de timp şi de cantitatea de deşeuri

3
 I. Biogazul este produs într-un interval de timp relativ scurt în comparaţie cu durata de depozitare a
deşeurilor;
II. Proces foarte poluant pe termen lung;
III. Consum mare de teren;
IV. Poluare necontrolată aer, pânză freatică.

2.2.2 Fermentaţia

Fermentaţia reprezintă procesul de conversie a glucidelor în alcool în prezenţa

microorganismelor.

Figura 2.3 Producţia de etanol la nivel global în anul 2017

2.2.2.1 Parametrii de proces

Temperatură 20 – 50 ˚C
Presiune presiune atmosferică
Timp saptămmâni
Agent de proces microorganisme
Produși de reacție alcool şi reziduu solid inert
Efect util combustibil derivat
Randament 0,6 - 0,8

4
 2.2.2.2 Avantajele procesului de fermentaţie

I. Rată de coversie foarte bună a biomasei în combustibil derivat;

II. Nu produce emisii poluante;
III. Proces lent, uşor de controlat;
IV. Investiţie minimă.

2.2.2.3 Dezavantajele procesului de fermentaţie

I. Necesită anumite tipuri de biomasă;

II. Densitatea de culturi energetice poate afecta piaţa de alimente.

2.3 Procese termo-chimice

2.3.1 Procesul de combustie

Procesul de combustie reprezintă oxidarea completă în prezența aerului/oxigenului a unui

combustibil cu eliberarea conținutului său de energie sub formă de căldură (proces exoterm).

2.3.1.1 Parametrii de proces

Temperatură 750 – 1050 (900) ˚C

Presiune <= presiune atmosferică
Timp 1 secundă ( instantaneu)
Agent de proces Aer, O2
Produși de reacție gaze de ardere, cenușă, zgură
Randament 0,65 - 0,95

Temperatura minimă este impusă de condițiile obținerii unui abur de parametrii înalți pentru a
avea o putere mai mare și un randament mai bun al ciclului termodinamic.
Temperatura superioară este limitată de fenomenul de topire al cenușei (vitrificare).

2.3.1.2 Avantajele procesului de combustie

I. Proces stabil, ușor de controlat;

II. Puțin stabil la variațiile de combustibil;
III. Temperatura ridicată permite conversia aproape completă a energiei termice;
IV. Reduce masa și volumul de desen în proporție de 70-90%;
V. În cazul utilizării în ciclul termodinamic, de producere a energiei electrice, temperatura mare de la
sursa caldă oferă avantajul unor randamente mari.

2.3.1.3 Dezavantajele procesului de combustie

I. Capacități instalate relativ mari pentru a fi rentabil economic, în cazul biomasei centralele sunt
rentabie începand de la 1 MWh produs;
II. Temperatura mare de proces necesită materie primă scumpă;

5
III. Investiția specifică într-o centrală electrică cu ardere pe biomasă este de 2500$;
IV. Crește ponderea pulberilor fine;
V. Randamentele foarte scazute la puteri mici;
VI. În prezența clorului se produc dioxine și furani.

2.3.2 Procesul de gazeificare

Gazeificarea reprezintă procesul prin care un combustibil solide se transformă într-unl gazos în
urma unor reacţii de oxidare incomplete , exo și endoterme şi a unor reacţii între speciile gazoase nou
formte, consecutive şi simultane.

2.3.2.1 Parametrii de proces

Temperatură 550 – 1050 ˚C

Presiune 1atm<= p<= 10bar
Timp 1 secundă
Agent de proces aer, O2, H2O/abur
Produși de reacție gaz, cenuşă
Efect util combustibil gazos derivat
Randament 0,6 – 0,7

În cazul procesului de gazeificare randamentul se defineşte ca raportul dintre cantitatea de energie

conţinută în gazul de sinteză şi cantitatea de energie introdusă cu combustibilul. Astfel există două
definiţii pentru randament

1. Randamentul gazului fierbinte HGE (hot gas efficiency):

𝑃𝐶𝐼𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧 𝐵𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧+𝑄𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧
𝜂= ; unde:
𝑃𝐶𝐼𝑐𝑜𝑚𝑏×𝐵𝑐𝑜𝑚𝑏

𝑄𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧 = 𝐵𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧 𝑐𝑝 𝐷𝑡

2. În cazul în care căldura sensibilă a gazului de sinteză nu este utilizată (recuperată) nu se

mai ţine minte cont de ea în calculul randamentului procesului de gazeificare şi acesta
devine cold gas efficiency (CGE):

𝑃𝐶𝐼𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧 𝐵𝑠𝑖𝑛𝑔𝑎𝑧𝑄
𝜂=
𝑃𝐶𝐼𝑐𝑜𝑚𝑏 𝐵𝑐𝑜𝑚𝑏
În funcţie de aplicaţia ulterioară a gazului de gazogen se optează pentru un proces sau altul, de
obicei pentru aplicaţiile energetice se maximizează CH4. Produşii de reacţie şi concentraţia acestora sunt
influenţaţi de parametrii procesului, de exemplu: pentru a maximiza CH4 se foloseşte ca agent de proces
aerul la o temperatură apropiată de frontiera inferioară a intervalului 550 – 1050 ˚C.

6
 Gazul de sinteză este un gaz cu putere calorifică mai mică decât cea a gazului natural. Din acest
motiv echipamentele ce utilizează acest gaz nu mai produc puterea şi randamentul specificat de
producător, acestea având valori mai mici. Acest fenomen se numeşte declasare. Declasarea poate ajunge
până la 40% , adică echipamentul îşi reduce puterea de la 100% la 60%. Fenomenul de declasare este unul
nedorit şi se acceptă doar dacă studiul de fezabilitate indică viabilitatea economică a centralei
(posibilitatea utilizării unui combustibil inferior, mai ieftin).

Figura 2.3. Exemplu de diagrama a unui proces de gazeificare

2.3.2.2 Avantajele procesului de gazeificare

I. Măreşte aria de utilizare a combustibililor solizi;

II. Permite utilizarea combustibililor solizi în cicluri termodinamice cu randamente superioare
ciclului Rankine, în special la puteri mici (centralele ce utilizează gazeificarea cu ITG sau MP nu
sunt afectate de factorul de scară);
III. Reduce concentraţia de poluanţi în gazul de sinteză şi reducerea aproape completă a dioxinelor şi
furaniilor (instalaţiile de gazeificare au înlocuit instalaţiile de combustie în cazul deşeurilor
menajere);
IV. Prezenţa redusă a metalelor grele în fluxul de gaze;
V. Granulaţia cenuşei este mai mai mare decât în cazul combustiei (căldura la care este supusă
particula este mai mică);
VI. Se reduce gradul de poluare al mediului cu pulberi antrenate.

2.3.2.3 Dezavantajele procesului de gazeificare

I. Procesul este instabil, poate foarte uşor sa trecă în faza de combustie sau în faza de piroliză la cea
mai mică modificare a calităţii combustibilului;
II. Se produc hidrocarburi grele care la temperatura ambiantă condensează şi produc gudroane,
acestea necesitând filtrarea gazului de sinteză. În cazul în care gazul de sinteză nu este filtrat

7
 gudroanele afectează echipamentele în care acesta este utilizat. Este foarte important tipul
reactorului de gazeificare utilizat;
III. Nu acceptă variaţii de calitate a combustibilului.

2.3.3 Procesul de piroliză

Piroliza reprezintă descompunerea termică ce are loc în absenţa oxigenului. Este primul
pas în procesele de ardere şi gazeificare. Este cunoscută de sute de ani ca tehnologia de
producere a mangalului şi a unor chimicale.

2.3.3.1 Parametrii de proces

Temperatură 250 – 800 ˚C

Presiune 1 bar
Timp 1 oră
Produși de reacție Ulei de piroliză, gaz de piroliză, cocs
Randament 0,5 – 0,7

La producerea sa se poate utiliza atat lemn cat si alte materii prime de exemplu paie.
Piroliza implica incalzirea biomasei in absenta aerului la o temperatura intre 300 °C si 500 °C,
pana la eliminarea tuturor substantelor volatile.

La producerea sa se poate utiliza atat lemn cat si alte materii prime de exemplu paie.
Piroliza implica incalzirea biomasei in absenta aerului la o temperatura intre 300 °C si 500 °C,
pana la eliminarea tuturor substantelor volatile.

Piroliza poate avea loc chiar in prezenta unei cantitati mici de aer - gazeificare, apa –
gazeificarea cu abur sau hidrogen - hidrogenerare. Nu numai carbunele de lemn, dar si alte
produse de piroliza au o considerabila importanta energetica.

Sistemele moderne de piroliza sunt in masura sa colecteze produsele volatile rezultate

din acest proces.

Unul dintre produsele foarte utile poate fi de exemplu metanul, potrivit pentru generarea
de electricitate in turbinele cu gaz. Produsele lichide de piroliza au un potential similar cu
petrolul, dar prezinta o anumita aciditate, si prin urmare trebuie sa fie procesate corespunzator
inainte de utilizare.

Piroliza rapida a lemnului la o temperatura de 800 - 900 °C, duce la producerea de numai
10% carbune de lemn iar pana la 60% din material este transformata intr-un combustibil gazos
bogat in energie care contine in principal hidrogen si monoxid de carbon.

8
 In prezent piroliza este considerata o tehnologie cu potential. Acest lucru este legat de
faptul ca aceasta are loc la temperaturi relativ scazute, ceea ce duce la emisii scazute de
potentiali poluanti in raport cu combustia biomasei totale. Reducerea emisiilor asociata cu acest
proces duce la incercari de piroliza unor materiale cum sunt materialele plastice si cauciucuri.

2.3.3.2 Avantajele procesului de piroliză

I. Proces stabil;
II. Nu produce dioxine si furani;
III. Nu este limitat din punct de vedere al combustibilului;
IV. Investitia este mai mica comparative cu combustia si gazeificarea;

2.3.3.3 Dezavantajele procesului de piroliză

I. Nu este un proces final;

II. Randamentul procesului de recuperare a energiei estemai mic comparativ cu combustia