Sunteți pe pagina 1din 24

MINISTERUL ECONOMIEI

Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

Indrumar de afaceri
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
- 2014 -

CUPRINS

I. Informatii generale

II. Economia Marii Britanii in anul 2014 si prognoze


pentru perioada 2015 - 2016
A. EVOLUTIA ECONOMIEI BRITANICE IN 2014

B. PROGNOZE PRIVIND ECONOMIA BRITANICA IN PERIOADA 2015-2016

III. Sistemul de impozitare

IV. Prioritati ale Guvernului britanic privind promovarea


comertului si a investitiilor

V. Controlul importurilor si exporturilor in Marea


Britanie

VI. Relatiile economice romano-britanice

VII. Adrese utile

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 1


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

I. Informatii generale
Denumirea oficiala
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (prescurtat: Regatul Unit)
Regatul Unit este format din Anglia, Scotia, Tara Galilor (care formeaza Marea
Britanie) si Irlanda de Nord. Fiecare provincie constituenta are propriile
subdiviziuni, dupa cum urmeaza:
 Anglia este impartita in noua regiuni: East of England, East Midlands, Greater
London, North East, North West, South East, South West, West Midlands si
Yorkshire and the Humber. La randul lor, aceste regiuni sunt imparțite in
comitate administrative si autoritati unitare, cu exceptia Londrei Mari, care este
imparțita in "burguri".
 Scotia este impartita in 32 de zone de consiliu;
 Tara Galilor consta din 22 de autoritati unitare: 10 "burguri-comitat", 9
comitate si 3 orase;
 Irlanda de Nord este divizata in 26 de districte.

Suprafata
242.514 km patrati

Asezare
In nord-vestul Europei, in insulele britanice (Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda
de Nord), asezate intre nordul Oceanului Atlantic, Marea Nordului, nord-vestul
Frantei si Marea Irlandei.
Teritoriile din strainatate (Overseas Territories: Anguilla, British Antarctic Territory,
Bermuda, British Indian Ocean Territory, British Virgin Islands, Cayman Islands,
Falkland Islands, Gibraltar, Montserrat, St Helena and Dependencies -Ascension
Island and Tristan da Cunha, Turk and Caicos Islands, Pitcairn Island, South
Georgia and South Sandwich Islands, Sovereign Base Areas on Cyprus) se afla sub
jurisdictia si suveranitatea Marii Britanii, dar nu fac parte din aceasta.
Insula Omului (“Isle of Man”) si Insulele Canalului (“Channel Islands”) au regim de
auto-guvernare si nu constituie parte integranta a Regatului Unit.

Clima
Temperata, fara diferente mari intre temperaturile extreme.
Temperatura maxima: cca. 32 grade Celsius; temperatura minima: cca. -10 grade
Celsius.
Precipitatii – frecvente (peste 1600 mm), indeosebi in perioada septembrie –
ianuarie.

Capitala
Londra. Alte orase importante: Birmingham, Liverpool, Leeds, Manchester,
Newcastle, Sheffield, Cardiff, Edinburgh, Glasgow.

Populatia
63,7 milioane locuitori (estimari iulie 2012, locul 3 in UE, dupa Germania si Franta,
si respectiv locul 22 in lume). Concentratia cea mai mare a populatiei este in jurul
Londrei (populatia in capitala fiind de 8,1 milioane locuitori), precum si in zonele
de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, West Midlands. Din punct de vedere

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 2


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
al gruparilor etnice, populatia se imparte in albi - 92,1%, negri - 2%, indieni - 2%,
pakistanezi – 1,3%, altii – 2,6%.

Limba, religie
Limba oficiala este limba engleza. Cea mai mare parte a populatiei (71,6%) este
de religie crestina (anglicana, romano-catolica, presbiteriana, metodista), restul
fiind musulmani, hindusi, etc. Religia oficiala a statului este protestantismul
anglican.

Sarbatori
Zile Nationale: in Anglia – Sf. Gheorghe (23 Aprilie); Scotia – Sf. Andrei (30
Noiembrie); Tara Galilor – Sf. David (1 Martie); Irlanda de Nord – Sf. Patrick (17
Martie)
Sarbatorile publice mai sunt cunoscute si sub numele de “bank holidays”, deoarece
acestea sunt zilele in care bancile sunt inchise in mod oficial. Acestea sunt:
- in Anglia si Tara Galilor: Anul Nou (1 ianuarie), Lunea Pastelui, ziua de 1 Mai
(care nu este neaparat pe 1 mai), Sarbatoarea primaverii (sfarsit mai), Sfarsitul
verii (sfarsit august), Boxing Day (a doua zi de Craciun). La acestea se adauga
Vinerea Mare si Ziua Craciunului, sarbatori legale acordate in baza dreptului
comun.
- in Scotia, sarbatorile publice sunt: Anul Nou, 2 Ianuarie, Vinerea Mare, Lunea
Paştelui, 1 Mai, sarbatoarea primaverii, sfarsitul verii, Craciunul, “Boxing day”.
- in Irlanda de Nord, sarbatorile publice sunt: Anul Nou, Sf. Patrick (17 Martie),
Lunea Pastelui, 1 Mai, Sarbatoarea primaverii, aniversarea bataliei de la Boyne (17
iulie), sfarsitul verii, “Boxing Day”. Sarbatorile legale sunt: Vinerea Mare si prima
zi de Craciun.
Ziua oficiala a suveranului britanic se sarbatoreste, incepand din anul 1805, in a
doua sambata a lunii iunie, prin ceremonia “Trooping the Colour” .

Forma de guvernamant
Monarhie constitutionala ereditara. Regina Elisabeta a II-a este suveranul
Regatului Unit, al Teritoriilor dependente si a inca 14 state din Commonwealth;
detalii la: www.thecommonwealth.org.
Legislativul britanic este bi-cameral, cuprinzand Camera Lorzilor si Camera
Comunelor. Puterea executiva este exercitata de catre Guvern, constituit de
partidul castigator al alegerilor generale. In prezent, coalitia aflata la guvernare
este formata din partidul conservator si partidul liberal-democrat, iar actualul Prim-
ministru este David Cameron, seful partidului conservator, in functie din 2010. Vice
Prim Ministru este Nick Clegg, el fiind incepand cu anul 2007 seful partidului
liberal-democrat.

Relatii Internationale
Regatul Unit este membru al: ONU, UE, NATO, Commonwealth, G-8, OSCE, al
Consiliului Europei, OMC, OCDE si al altor organizatii internationale.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 3


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

II. Economia Marii Britanii in anul 2014 si prognoze pentru


perioada 2015-2016
A. EVOLUTIA ECONOMIEI BRITANICE IN 2014

Rata de crestere a Produsului Intern Brut (PIB) in trimestrul II (T2) 2014 a


fost de 0,8%, cea mai ridicata in randul economiilor dezvoltate din UE.

Este al VI-lea trimestru consecutiv de crestere, contribuind la o crestere anuală de


3,1%, fiind cea mai mare rata inregistrata din trimestrul al IV-lea 2007.
Potrivit datelor provizorii publicate la 31 iulie 2014 de Oficiul National de Statistica al
Marii Britanii, Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul al II-lea din 2014 a depasit nivelul
inregistrat anterior recesiunii, luand in calcul cresterea economica sustinuta din ultimele
trimestre. Cresterea PIB-ului in cele 6 trimestre consecutive arata ca economia Marii
Britanii este in prezent cu 0,2 puncte procentuale mai mare in comparatie cu primele trei
luni din 2008.
În intervalul trimestrul I 2013 – trimestrul I 2014, economia britanica a crescut cu o rată
medie de 0,7% pe trimestru, cea mai ridicata rata in randul economiilor
statelor G7.
Cresterea economică din această perioadă se datoreaza in principal sectorului serviciilor,
indeosebi serviciilor financiare, chiar daca se constata o crestere la o gamă largă de
sectoare, care s-a accelerat de-a lungul anului 2013.
Productia industriala este la un stadiu sub asteptari in unele sectoare, industria extractivă
si de utilităti inregistrand un nivel chiar mai mic decât in trimestrul al III-lea din 2009.
In timp ce consumul intern, indeosebi cheltuielile de uz casnic au sustinut cresterea PIB-
ului incepand cu sfârsitul anului 2009, investitiile au avut o contributie substantială în
ultimele trimestre, în mare parte ca urmare a investitiilor puternice în sectorul imobiliar.
Investitiile, desi inca la un nivel scăzut, au fost caracterizate de valori ridicate in sectorul
afacerilor, precum si în sectorul imobiliar. Investitiile din sectorul afacerilor, care includ
toate investitiile private exceptand locuintele si costurile de transfer, au crescut cu
10,6% în trimestrul I 2014, inregistrand o crestere de 5 trimestre consecutive, cea
mai lungă perioada de la debutul crizei economice.
Media preturilor la locuinte in aprilie 2014 a fost de 6,5% peste nivelul maxim din
perioada anterioara recesiunii, desi o mare parte din această crestere este concentrată în
Londra. In pofida acestei cresteri, a continuat să se reducă gradul de îndatorare al
gospodăriilor în trimestrul I din 2014. Stocul de credite pe termen lung, ca procent din
venitul brut al gospodăriilor, a scăzut de la 133% în 2008 la 118% la începutul anului
2014.
Rata somajului pe termen scurt este în prezent sub media anilor 2000 - 2007, iar rata de
angajare din rândul somerilor s-a schimbat relativ putin, în medie, de la sfârsitul recesiunii
si rămâne mult sub media pre-recesiune. Acelasi lucru este valabil si pentru somerii pe
termen scurt, dar rata de angajare a crescut la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu
pentru somerii pe termen lung.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 4


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
Din analiza datelor macroeconomice reflectate in Raportul trimestrial asupra inflatiei
publicat in august 2014 de Banca Angliei (BoE) rezulta urmatoarele:

BoE estimeaza o crestere de 0,7% in T3 si 3,5% pentru anul 2014 (cea mai mare rata
pentru Marea Britanie in mai mult de o decada, in crestere fata de prognoza anterioara de
3,4%). Pentru anul 2005 BoE estimeaza o crestere de 3%. Desi rata de crestere
economica a PIB se plaseaza peste media pe termen lung, BoE considera ca nu se resimte
o presiune inflationista semnificativa, existand riscurile ca o modificare prematura a
politicii monetare sa lase economia vulnerabila la socuri. BoE va analiza o serie de
indicatori dincolo de rata de crestere economica, evaluand presiunile inflationiste in
vederea alegerii momentului pentru cresterea ratei dobanzii de politica monetara.

Guvernatorul BoE, Mark Carney a evitat in luna august 2014 o prognoza pentru perioada
urmatoare privind nivelul de crestere a ratei dobanzii de politica monetara (care
inregistreaza in prezent un minim istoric de 0,5%), si a momentul ales (“constituie o
asteptare si nu o promisiune”), iar aceasta va fi “ limitata si graduala”. O asemenea
decizie ar putea fi adoptata in T1 2015. Intr-un asemenea scenariu, rata dobanzii ar
putea inregistra o traiectorie pozitiva: 2% in T3 2016 si 2,6% in T3 2017.

Evolutia pozitiva a economiei a continuat sa fie impulsionata de cresterea consumului


intern, avand in vedere dinamica favorabila cererii interne, a investitiiilor in sectorul
imobiliar (indeosebi locuinte) si investitiilor in afaceri. Consumul a crescut cu 0,7% in T1,
estimarea pentru T2 fiind asemanatoare, inregistrandu-se un nivel apropiat de limita
maxima din T4 2007 dupa o evolutie pozitiva de 10 trimestre consecutive. Investitiile in
afaceri au avut o crestere (5%) in T1, mai mare decat prognoza (3%) din mai a.c. privind
cresterea trimestriala. In T2 si T3 sunt estimate cresteri de cca. 3%. Investitiile in
sectorul locuintelor (incluse atat constructii noi cat si modificari, reparatii etc.) au
crescut cu 2,2% in T1, rata mai mica decat prognoza din mai a.c. de 4%, estimarile
indicand un nivel mai scazut pentru T2.

Preocuparile bancii centrale vizeaza cresterea productivitatii, care nu se ridica la


nivelul cresterii PIB, inregistrand rate mai reduse decat in perioada anterioara crizei,
situandu-se sub nivelul prognozelor anterioare. Alte preocupari se refera la evolutiile pietei
imobiliare, indeosebi a locuintelor (cresterea ratei sub nivelul estimat), in timp ce preturile
locuintelor continua sa creasca, precum si a pietei ipotecilor. Analisti britanici din domeniul
bancar si-au exprimat temerea ca rata de crestere din ultimul an de 10% a pretului
locuintelor, ar putea genera dezechilibre fiind necesare masuri de incetinire a procesului
de crestere.

Piata muncii a inregistrat valori pozitive (au fost create peste 800.000 de noi locuri de
munca in ultimul an), rata somajului reducandu-se la 6,5% in T1 2014, cea mai mica din
2008, estimarea pentru T2 fiind de 6,4%. La sfarsitul anului este prognozata o rata de
mai putin de 6% si ulterior de 5,4%. Totusi, scadera somajului nu a fost insotita de
cresterea salariilor (crestere estimata de doar 1,25%, jumatate fata de prognoza din mai
2014).

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 5


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

Produsul Intern Brut al Marii Britanii, pe categorii de resurse


- % crestere fata de trimestrul anterior
-
Componente Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
2013 2013 2013 2013
Ritm crestere PIB 0,4 0,7 0,8 0,7
Agricultura, paduri si pescuit -5,0 1,6 -2,7 -0,1
Productie totala, din care: 0,5 0,7 0,5 0,5
- Prelucratoare -0,2 0,6 0,8 0,7
- Extractiva 5,3 2,1 0,3 -1,9
- Electricitate, gaz 1,2 -2,1 -5,9 1,8
- Apa, canalizare -0,6 2,6 4,7 0,8
Constructii -1,0 2,5 2,6 0,2
Servicii, din care: 0,6 0,5 0,8 0,8
- Hoteluri, catering 1,3 1,6 1,2 0,5
- Transport, depozitare 1,6 0,0 -0,1 0,5
- Servicii financiare si de afaceri 0,1 0,7 1,1 1,2
- Servicii guvernamentale 0,2 0,0 0,4 0,6
Sursa: ONS, Statistical Bulletin, 26 February, 2014

In ceea ce priveste structura PIB, analizata pe categorii de resurse, aceasta se


prezenta la finele anului 2013 astfel: sectorul serviciilor (77,8%), sectorul industrial
(15,2%), constructii (6,3%) si agricultura (0,7%).

Pozitia investitionala internationala a Marii Britanii, in 2012 si 2013

- miliarde lire sterline -


2012 2013
Active
1. Investitii directe ale rezidentilor in strainatate 1101,4 1144,5
2. Investitii de portofoliu 2294,8 2482,9
3. Derivate financiare 3060,1 2428,0
4. Alte investitii 3703,0 3452,6
5. Active de rezerva 61,7 61,4
Total 10221,0 9569,4
Pasive
1. Investitii directe ale nerezidentilor in UK 939,7 974,9
2. Investitii de portofoliu 2527,5 2478,7
3. Derivate financiare 3032,2 2379,0
4. Alte investitii 3960,6 3757,9
Total 10460,0 9590,6
Sursa: ONS, Statistical Bulletin, Balance of Payments, 28th of March, 2014

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 6


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

Comertul exterior al Marii Britanii

Potrivit datelor preliminare publicate in luna august 2014 de Oficiul National de


Statistica (ONS) al Marii Britanii, rezulta ca deficitul balantei comerciale la bunuri si
servicii in trimestrul al II-lea 2014 fata de trimestrul I (T1) a crescut cu 6,9
miliarde £, mentinandu-se tendinda crescatoare. In trimestrele precedente deficitul a
crescut cu 5,5 miliarde £ (trimestrul I 2014), respectiv 4,2 miliarde £ (trimestrul IV 2013).
Deficitul balantei comerciale cu bunuri a crescut in trimestrul II 2014 fata de
trimestrul anterior cu 0,9 miliarde £, inregistrand un total de 27,4 miliarde £.
Balanta schimburilor comerciale cu bunuri este imbunatatita partial de
excedentul la comertul cu servicii care este estimat in trimestrul II (T2) la 20,5
miliarde £ fata de 21 miliarde £ in trimestrul anterior. Comertul exterior la servicii s-a
redus insa fata de trimestrul I 2014, exportul inregistrand 50,4 miliarde £ iar importul 29,9
miliarde £.
Exporturile au scazut atat in zona UE cat si non-UE comparativ cu
trimestrul II 2013. Cea mai mare scadere se remarca in zona non-UE unde
reducerea este de 11,9% (4,7 miliarde £), incluzand SUA, India si Canada, iar
reducerea in zona UE este de 7,7%.
In trimestrul al II-lea 2014, scaderea exportului de bunuri fata de trimestrul
precedent a fost de 0,5 miliarde £, (0,7%) inregistrandu-se 71,3 miliarde £. Se remarca o
scadere la vanzarea de produse petroliere, in special titei (0,7 miliarde £). Exportul de
produse semifinite s-a redus cu 0,4 miliarde £, produsele chimice si produsele
manufacturate inregistrand fiecare o scadere de 0,2 miliarde £.
Importul de bunuri s-a redus cu 0,4 miliarde £ (0,4%), situandu-se la 98,7
miliarde £. La importuri se remarca o crestere la produse finite de 1 miliard £ fata de T1.
Se inregistreaza valori pozitive la importul de nave (+495 milioane £), industria auto
(+291), produse chimice (+240 milioane £), indeosebi produse medicale, produse
farmaceutice si produse semifinite (+333 milioane £). Se constata reducerea importurilor
de titei cu 0,3 miliarde £ fata de T1, inregistrand o valoare de 10,5 miliarde £. De altfel,
balanta comerciala la petrol indica un deficit de 2,7 miliarde £ fata de 2,3 miliarde £ in T1,
in conditiile unui export in T2 de 7,8 miliarde £ in scadere cu 0,7 miliarde £.

Schimburile intracomunitare de bunuri

Deficitul comercial cu statele UE s-a redus cu 0.7 miliarde £ inregistrand


15,6 miliarde £ in T2 fata de 16,3 miliarde in T1 2014.
Exportul in statele UE a crescut cu 1,5% (0,6 miliarde £) inregistrand 36,2 miliarde
£ fata de T1, in conditiile in care vanzarile catre tarile non-UE au scazut cu 2,9%.
Principalele piete UE pentru produsele britanice sunt: Germania (7,7 miliarde £ -
crestere de 565 milioane £), Olanda (5,46 miliarde £ - scadere cu 119 milioane £), Irlanda
(4,48 miliarde £ - scadere cu 89 milioane £), Franta (4,32 miliarde £ - scadere cu 284
milioane £), Belgia si Luxembourg (3,33 miliarde £ - crestere cu 124 milioane £), Spania
(2,22 miliarde £- scadere cu 46 milioane £), Italia (2,12 miliarde £ - crestere cu 78
milioane £).
Importul din UE a scazut cu 0,3% (0,1 miliarde £) inregistrand 51,8 miliarde £.
Valori pozitive se inregistreaza la importul de produse ale industriei auto (+274 milioane
£) si produse chimice (+344 milioane £).
Principalele importuri din statele UE provin din Germania (14,29 miliarde £ -
crestere de 629 milioane £), Olanda (7,56 miliarde £ - scadere de 179 milioane £), Franta
(6,07 miliarde £ - crestere de 74 milioane £_, Belgia si Luxembourg (4,85 miliarde £ -
crestere de 88 milioane £), Italia (3,4 miliarde £ - scadere de 274 milioane £), Spania

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 7


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
(3,32 miliarde £ - crestere de 175 milioane £), Irlanda (2,34 miliarde £ - scadere de 585
milioane £).
Schimburile extracomunitare de bunuri
Deficitul comercial a fost de 11,8 miliarde £, in crestere cu 1,6 miliarde
£, de la 10,2 miliarde £ sold negativ in T1. Exporturile au scazut cu 2,9% (1 miliard £)
inregistrand 35,1 miliarde £. Principalele piete: SUA, China, EAU. Se remarca scaderea
exportului in SUA (-302 milioane £), China (-196 milioane £) si Federatia Rusa (- 200
milioane £).
Importul din statele non-UE a crescut cu 1,2% (0,6 miliarde £) fata de
primul trimestru, inregistrand 46,9 miliarde £. Se remarca valori in crestere la importul de
petrol (+83 milioane £), produse ale industriei auto (+17 milioane £) si produse
semifabricate (+372 milioane £), articole diverse (+ 21 milioane £). Principala provenienta
a importurilor: China (9,7 miliarde £) si SUA (6,19 miliarde £), ambele state cu valori in
scadere, respectiv Norvegia (5,27 miliarde £). In cazul Norvegiei se remarca cresterea
semnificativa a importurilor (+773 milioane £).
Exportatori britanici considera ca un factor important privind rezultatele in
comertul exterior cu bunuri in semestrul I 2014 il constituie, dincolo de nevoile structurale
privind relansarea productiei industriale si dinamica pietelor internationale,
supraevaluarea lirei sterline care defavorizeaza exporturile crescand pretul
relativ. Cresterea lirei sterline este de 14% fata de anul 2013, inregistrand cel
mai ridicat nivel din 2008. Nemultumirea exportatorilor este sustinuta de declaratiile
oficialilor FMI care apreciza ca lira sterlina este supraevaluata cu 5-10%.

Comertul exterior al Marii Britanii, in perioada 2011-2013


- miliarde lire sterline –
Total comert Comert cu bunuri Comert cu servicii
Export Import Sold Export Import Sold Export Import Sold
2011 492 516 -23 298 398 -100 194 117 76
2012 494 527 -33 300 40 -108 193 118 75
2013 501 531 -29 304 412 -108 197 118 78
Sursa: ONS, „UK Trade Bulletin”, 7th of March, 2014

Se observa din tabelul de mai sus tendinta de adancire in perioada 2011-2013 a


balantei comerciale cu bunuri si sporirea excedentului balantei cu servicii, reflectand
starea si structura economiei britanice bazata pe sectorul serviciilor si mai putin pe cel al
comertului exterior cu bunuri. Alte cauze care au dus la marirea deficitului comercial al
Marii Britanii sunt diminuarea cererii externe si cresterea importurilor de materii prime si
bunuri de consum, inclusiv produse alimentare.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 8


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
Comertul exterior al Marii Britanii,
in perioada 2011-2013, pe grupe de marfuri

- milioane lire sterline -


Produse Materiale de Combustibili Produse Produse Marfuri
alimentare baza (SITC 3) semi-fabricate finite diverse
si bauturi (SITC 2+4) (SITC 5+6) (SITC 7+8) (SITC 9)
(SITC 0+1)
Anul 2011
Export 18045 8991 42680 87911 136955 3839
Import 35920 11926 61814 97944 187394 3515
Sold -17875 -2935 -19134 -10033 -50439 324
Anul 2012
Export 17761 8479 44010 85281 140713 4213
Import 36661 10842 65899 99886 192092 3777
Sold -18900 -2363 -21889 -14605 -51379 436
Anul 2013
Export 18961 7658 42627 82186 148235 4611
Import 38235 12427 61542 95309 201578 3517
Sold -19274 -4769 -18915 -13123 -53343 1094
Sursa: ONS, „UK Trade Bulletin”, 7th of March, 2014

Structura exporturilor de bunuri a fost in anul 2013 urmatoarea: produse finite –


48,72%; produse semifabricate – 27,01%; combustibili – 14,00%; produse agro-
alimentare – 6,23%; materii prime si materiale de baza – 2,52%; marfuri diverse –
1,52%.
S-au inregistrat cresteri la export in 2013, fata de 2012, la grupa de marfuri
diverse (+9,45%), la grupa de produse agro-alimentare (+6,75%) si respectiv la cea de
produse finite (+5,34%), iar scaderi la grupa de materii prime si materiale de baza (-
9,70%), combustibili (-3,14%) si produse semi-finite (-3,63%).
Importurile de bunuri s-au concentrat in proportie de 48,85% pe produse finite,
urmate de alte categorii de marfuri precum produse semi-finite (23,10%), combustibili
(14,92%), produse agro-alimentare (9,27%) si materii prime – materiale de baza si
marfuri diverse (3,86%). Cresteri la import au avut loc in anul 2013, fata de 2012, la
grupa de materii prime si materiale de baza (+14,62%), produse finite (+4,94%) si
produse agro-alimentare (+4,30%), iar scaderi la articole diverse (-6,90%), combustibili
(-6,61%) si produse semi-finite (-4,6%).

Orientarea geografica a comertului exterior cu bunuri al Marii Britanii,


in perioada 2011-2013
- milioane lire sterline -
Total, din care UE Extra UE
Export Import Sold Export Import Sold Export Import Sold
2011 298421 398513 -100092 158764 201988 -43224 139657 196525 -56868
2012 300457 409157 -108700 151062 208184 -57122 149395 200973 -51578
2013 304278 412608 -108330 153153 218485 -65332 151125 194123 -42998
Sursa: ONS, „UK Trade Bulletin”, 7th of March, 2014

Desi Romania detine o pondere mica in comertul exterior al Marii Britanii, evolutia
schimburilor comerciale dintre cele doua tari in 2013, in special a exportului romanesc, a
fost mai dinamica comparativ cu ritmul mediu de crestere al comertului exterior britanic.
Astfel, comertul dintre Marea Britanie si Romania a inregistrat o crestere in 2013,

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 9


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
comparativ cu 2012, cu +9,74% (comparativ cu ritmul de crestere al comertului total al
Marii Britanii, de +1,02%), datorita exclusiv majorarii livrarilor din tara noastra pe aceasta
piata cu 17,14%, in timp ce livrarile britanice catre Romania au inregistrat un usor regres
(-0,21%).

B. PROGNOZE PRIVIND ECONOMIA BRITANICA IN ANII 2015-2016


- Guvernul britanic a construit bugetul pentru anul fiscal 2014/2015 pornind de o
crestere a PIB in anul 2014 de 2,7%, iar pentru anul 2015 a estimat un ritm de
crestere economica de 2,3%. In acelasi timp, a prognozat si cresterea PIB de
2,6% in 2016, de 2,6% in 2017 si respectiv de 2,5% in 2018. Rata inflatiei a fost
estimata de Guvernul britanic pentru anul 2014 la 1,9% si la un nivelul constant
de 2% pentru urmatorii 4 ani;
- Comisia Europeana a apreciat, in 25 februarie 2014 (conform „European Economic
Forecast – Winter 2014”), ca economia britanica va inregistra in anul 2014 o
crestere a PIB de +2,5% si respectiv de +2,4% in anul 2015; o rata a inflatiei de
2% atat in 2014, cat si in 2015; o rata a somajului de 6,8% in 2014 si respectiv de
6,5% in 2015; o datorie publica situata la 93,4% din PIB in 2014 si la 94,5% din
PIB in 2015; un deficit al contului curent al balantei de plati de -3,3% din PIB in
2014 si de -3,2% din PIB in 2015;
- Fondul Monetar International a revizuit in crestere PIB-ului Marii Britanii in anul
2014 de la 1,9% la 2,4%, iar pentru anul 2015 se astepata la o rata de 2,2%.
Trezoreria Marii Britanii a subliniat ca aceste prognoze revizuite ale FMI, mult mai
ridicate pentru Marea Britanie decat pentru alte tari, denota aplicarea cu succes de
catre Guvernul britanic a planului economic pe termen lung;
- Potrivit unui document emis de Trezoreria britanica in martie 2014, prognozele
centralizate ale unor banci si institutii financiare internationale referitoare la
economia britanica releva:

Prognoze privind indicatorii macro-economici in 2014


PIB +2,8%
Rata inflatie 2,0%
Deficitul contului curent -54,3 miliarde lire sterline
Datoria neta publica pentru anul fiscal 2013-2014 85,8 miliarde lire sterline
Prognoze privind indicatorii macro-economici in 2015
PIB +2,4%
Rata inflatie 2,2%
Deficitul contului curent -50,8 miliarde lire sterline
Datoria neta publica pentru anul fiscal 2013-2014 70,5 miliarde lire sterline
Sursa: HM Treasury, “Forecasts for the UK economy”, No. 323, March 2014

Potrivit prognozelor Camerei de Comert a Marii Britanii, publicate la 28 august


2014, economia britanica ar putea inregistra o crestere mai mare decat indicau
estimarile anterioare, conducand la imbunatatirea prognozei ratei de crestere a
Prodului Intern Brut (PIB), atat pentru 2014 cat si in 2015. Astfel, Camera de
Comert previzioneaza pentru 2014 o crestere economica de +3,2%,
superioara prognozei anterioare de +3,1%. Pentru 2015 prognoza este de
+2,8%, mai mare cu 0,1% comparativ cu cea precedenta.

Cresterea economica de +3,2% in anul 2014 ar fi cea mai ridicata rata


din anul 2007, prima data dupa 7 ani cand cresterea ar depasi +3%.
Pentru trimestrul III (T3) 2014 este estimata o crestere de +0,8%. Imbunatatirea
prognozei economice din acest an se bazeaza pe datele pozitive privind cresterea

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 10


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
numarului locurilor de munca si cresterea peste asteptari a PIB, estimata pentru
T3 si T4 2014.

Prognoza pentru comertul exterior cu bunuri si servicii este in scadere,


de la +1,9% la +0,8% pentru 2014, respectiv de la +4,2% la la +4,1%
in 2015. Camera de Comert estimeaza ca deficitul comercial va scade de la
1,4% in 2013 la 0,8% in 2016, balanta urmand sa fie imbunatatita datorita
excedentului inregistrat in continuare de sectorul serviciilor.

Productia industriala va inregistra o crestere de 2% in 2014, 1,4% in 2015 si


1,4% in 2016, iar productia manufacturiera va insuma 3% in acest an, 1,5% anul
viitor si 1,6% in 2016. Sectorul constructiilor va cunoaste o crestere puternica
de 4% in 2014, 2,8% in 2015 si 3% in 2016.

Sectorul serviciilor se mentine un motor esential de crestere, ponderea in


totalul productiei din Marea Britanie urmand sa creasca in anii urmatori. Rata de
crestere va fi de 3,3% in 2014, 3,1% in 2015 si 2,7% in 2016. Investitiile in
afaceri sunt previzionate sa atinga o crestere de 10,7% in 2014, 7,4% in 2015 si
7,4% in 2016.

Consumul intern va inregistra 2,9% in 2014, urmand sa scada la 2,8% in 2015


si 2,2% in 2016. Evolutia indicelui preturilor de consum va cunoaste o traiectorie
crescatoare (1,8% in 2014, 1,9% in 2015 si 2% in 2016), insa mai scazuta fata de
prognoza anterioara.

Rata dobanzii de politica monetara ar putea inregistra prima crestere, potrivit


prognozei Camerei de Comert, in trimestrul I (T1) 2015, de la 0,5% in prezent, la
0,75%. Ulterior, rata ar putea inregistra 1,25% in T4 2015 si 2,25% in T4 2016.
Dupa cresterea ratei dobanzilor este asteptata o reducere a consumului intern
care totusi, se va mentine principalul motor de crestere.

Rata somajului ar urma sa se mentina pe o traiectorie in scadere, de la 6,4% in


T2 2014 la 5,5% in T2 2015, 5% in T2 2016 si 4,9% in T2 2017.

In opinia directorului general al Camerei de Comert, John Langworth este necesar


“sa ne asiguram ca deosebita crestere economica din 2014 nu va fi doar o
stralucire efemera”. Se remarca preocuparile privind cresterea comertului exterior
din perspectiva reducerii dependentei economiei de consumul intern. Potrivit lui
John Langworth aceasta dependenta este prea mare, fiind necesara o echilibrare
prin sustinerea cresterii PIB de o evolutie pozitiva a exportului si scaderea
deficitului comercial.

John Langworth considera ca prognoza Camerei de Comert confirma ca Marea


Britanie a devenit economia cu cea mai mare rata de crestere din randul statelor
dezvoltate, fiind necesare investitii mai mari, indeosebi in infrastructura, ceea ce
implica deblocarea unor cheltuieli guvernamentale. Totodata, a subliniat
importanta cresterii exportului pe baze inovative si a sustinut strategia Bancii
Angliei privind o viitoare crestere, limitata si graduala, a ratei dobanzii de politica
monetara.

David Kern, economistul sef al Camerei de Comert a Marii Britanii, apreciaza ca


desi prognoza pentru 2014 si 2015 este in crestere comparativ cu previziunile

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 11


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
anterioare, totusi a fost estimata o scadere a ratei anul viitor (+2,8%),
comparativ cu 2014 (+3,2%). Explicatia rezulta din estimarea unei scaderi a
cheltuielor de consum ale gospodariilor si a cheltuielilor publice ca procent din PIB
(pe fondul cresterii ratei dobanzilor), care nu va fi compensata in totalitate de
contributia investitiilor si comertului.

In ceea ce priveste anul 2016, prognoza se mentine neschimbata comparativ cu


cea precedenta (+2,5%). Rata de crestere, mai mica comparativ cu 2014 si
2015, reflecta o posibila scadere in cheltuielile de consum ale gospodariilor,
precum si a cheltuielilor publice.

Gestionarea factorilor externi nefavorabili se adauga problemelor existente,


precum deficitul ridicat de cont curent. In randul provocarilor se numara
incertitudinile politice din Ucraina si Orientul Mijlociu, in conditiile in care evolutiile
economice in zona euro vor fi modeste in perioada urmatoare, ceea ce ar putea
afecta rata de crestere a exportului de bunuri, respectiv reducerea deficitului
comercial al Marii Britanii.

III. Sistemul de impozitare


HM Revenue & Customs (www.gov.uk) este institutia guvernamentala responsabila de
colectarea taxelor si impozitelor (taxele pe profit, pe venit, pe castigurile de capital, taxele
de timbru, taxe vamale si alte impozite indirecte). La acestea se adauga taxele colectate
de catre autoritatile locale (ex. taxele pe cladiri etc).

1) Taxa corporativa (impozitul pe profit)

Taxa corporativa este cea impusa pe profiturile companiilor si a unor organizatii


precum cluburi, asociatii, cooperative, societati caritabile si alte forme de
inregistrare a societatilor.
In Marea Britanie se aplica urmatoarele rate ale taxei corporative in functie de
marimea profiturilor impozabile ale companiilor sau societatilor:
- 20% - rata redusa (cunoscuta sub denumirea de “small profits rate”),
aplicabila acelor companii ale caror profituri nu depasesc 300.000 lire intr-un an
financiar (ce incepe la 1 aprilie si se termina anul urmator la 31 martie);
- 21% - rata principala (cunoscuta sub denumirea de “main rate”). Guvernul
a prevazut la intocmirea bugetului pentru anul fiscal 2014/2015 reducerea acestei
rate de la 23%, cat era in anul fiscal 2013/2014, iar incepand cu 1 aprilie 2015
taxa va fi redusa la 20%. Rata principala de 21% se aplica societatilor care
realizeaza profituri anuale ce depasesc suma de 300.000 lire sterline.
Ratele de impozitare ale dividendelor sunt: 10%, 32,5% si 42,5%.

2) Impozitul pe veniturile din castigurile de capital

Sunt aplicate urmatoarele rate ale impozitului pe veniturile rezultate din castigurile
de capital:

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 12


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
- 18% sau 28% in functie de veniturile persoanele fizice dupa efectuarea
deducerilor sau altor forme de scutiri. O forma de scutire aplicata in Marea
Britanie este asa numitul “annual tax free allowance for capital tax gains”, care
permite exceptarea de la impozitare pentru anumite limite ale veniturilor
anuale rezultate din castigurile de capital si anume: de pana la 10.900 lire
sterline in cazul persoanelor rezidente in Marea Britanie, executori sau
administratori legali ai unor persoane care au decedat dar care au realizat
castiguri de capital in acel an fiscal, precum si intretinatori ai persoanelor cu
handicap (in special persoane cu probleme mentale sau cele imobilizate la pat)
si respectiv de pana la 5.450 lire sterline pentru alte categorii de trusturi
caritabile care detin active ce genereaza castiguri de capital;
- 10% pentru castigurile de capital rezultate din vanzarea unor active ale unei
intreprinderi comerciale a carei activitate s-a incheiat sau la impartirea unor
actiuni intr-o intreprindere comerciala (asa numita “Entrepreneur’s Relif”).

3) Impozitul pe terenuri si proprietati (Stamp duty land tax - SDLT)

Impozitarea terenurilor si a tranzactiilor cu proprietati imobiliare (SDLT) se face la


rate diferite in functie de tipul proprietatii (rezidentiala sau non-rezidentiala) si
valorea de tranzactionare a acesteia.

Ratele de impozitare pentru proprietatile rezidentiale sunt percepute anual si sunt


dupa cum urmeaza:

Pretul de cumparare/valoarea de transfer sau de leasing Rata


SDLT
Pana la 125.000 lire sterline 0%
Intre 125.001 - 250.000 lire sterline 1%
Intre 250.001 – 500.000 lire sterline 3%
Intre 500.001 - 1.000.000 lire sterline 4%
Intre 1.000.001 – 2.000.000 lire sterline 5%
Peste 2.000.001 lire sterline 7%
Peste 2.000.001 lire sterline (dar la cumpararea de catre organizatii corporative si incepand cu anul 2012) 15%
Sursa: HMRC, martie 2014

Ratele de impozitare pentru proprietatile non-rezidentiale (ce includ: pe cele


destinate activitatilor comerciale, precum birouri, magazine etc; terenuri agricole,
paduri; orice alta categorie de teren sau proprietate care nu este utilizata ca
locuinta; sase sau mai multe proprietati rezidentiale cumparare intr-o singura
tranzactie) sunt urmatoarele:

Pretul de cumparare/valoarea de transfer sau de leasing Rata


SDLT
Pana la 150.000 lire sterline si la o valoare a chiriei anuale de pana la 1.000 lire sterline 0%
Pana la 150.000 lire sterline si la o valoare a chiriei anuale de peste 1.000 lire sterline 1%
Intre 150.001 – 250.000 lire sterline 1%
Intre 250.001 - 500.000 lire sterline 3%
Peste 500.001 lire sterline 4%
Peste 2.000.001 lire sterline 7%
Sursa: HMRC, martie 2014

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 13


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
4) Cota de contributii de asigurari sociale platite de angajat, respectiv de
angajator (cote procentuale respective) si cumulat

Grila de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, stabilita pentru anul fiscal 2014-
2015, este progresiva si incepe de la rata de 10% (pentru castigurile anuale intre
0 - 2880 lire sterline), 20% (2881-31865 lire sterline), 40% (31866-150.000 lire
sterline) si ajunge la taxa suplimentara de 45% in cazurile in care veniturile anuale
depasesc suma de 150.000 lire sterline.

Sistemul britanic de asigurari sociale este bazat pe contributii sociale platite de


angajator si angajat, de lucratorii pe cont propriu si pe cele platite in mod voluntar
de anumnite categorii de contribuabili.
Contributiile sociale sunt centralizate pe baza numarului unic de identificare a
contribuabilului in sistemul britanic de asigurari sociale – National Insurance
Number. Detalii suplimentare despre sistemul asigurarilor sociale se gasesc la
http://www.gov.uk

Guvernul britanic a anuntat ca, incepand cu luna octombrie 2014, salariul minim
pe economie se va majora cu 19 pence pe ora, de la 6,31 lire sterline, la 6,50 lire
sterline (+3%). De aceasta crestere salariala minima vor beneficia circa 1 milion
de lucratori, fiind pentru prima data in ultimii 6 ani cand majorarea salariala este
mai mare decat rata inflatiei (cifrata in luna ianuarie 2014 la 1,9%).
Pentru angajatii cu varsta cuprinsa intre 18-20 ani, salariul minim va creste cu 10
pence (+2%) la 5,13 lire sterline/ora, iar pentru cei cu varsta intre 16-17 ani, cu 7
pence (+2%), la 3,79 lire sterline/ora. Ucenicii vor castiga mai mult cu 5
pence/ora, salariul minim ajungand la 2,73 lire sterline/ora.
In luna ianuarie 2014, ministrul britanic al finantelor, George Osborne a declarat
ca ar putea reveni la idea de majorare a salariului minim pe economie la 7 lire
sterline/ora, dar dupa luna octombrie 2015 si numai daca se inregistreaza o
crestere economica extrem de solida.

5) Cotele de TVA – standard, reduse si super-reduse

In Marea Britanie, se aplica urmatoarele rate pentru TVA:


- rata standard de 20% (care a fost majorata la acest nivel incepand cu data
de 4 ianuarie 2011, cand se situa la 17,5%);
- rata redusa de 5% - aplicata in cazul unor produse precum scaune pentru
transportul copiilor in autoturisme, sau gaze naturale si electricitate pentru
gospodarii;
- rata 0% - aplicata in cazul unor produse ce urmeaza a fi vandute la
evenimentele de strangere de fonduri pentru actiunile caritabile, echipamente
pentru persoanele cu disabilitati (nevazatori, etc), dar si la unele produse
alimentare, imbracaminte pentru copii, medicamentele primite cu reteta, carti si
reviste.
Exista de asemenea si unele bunuri si servicii care sunt scutite de TVA si altele
care sunt in afara sistemul de taxare al TVA. Printre marfurile si serviciile care
sunt scutite de TVA amintim unele servicii legate de asigurari, unele servicii
medicale si stomatologice, serviciile postale furnizate de Royal Mail, unele servicii
de formare profesionala etc. Din categoria bunurilor si serviciilor in afara
domeniului de aplicare al TVA amintim donatiile de caritate, taxa de congestie

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 14


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
rutiera, unele taxe pentru poduri, tuneluri si drumuri operate de autoritatile
publice.

Marea Britanie are incheiate peste 100 acorduri si conventii cu alte tari, pentru evitarea
dublei impuneri.
Conventia dintre Romania şi Marea Britanie privind evitarea dublei impuneri,
semnata in anul 1973, este in continuare in vigoare.

6) Accize
Accizele se aplica la: combustibili, autovehicule, tigari, bauturi, jocuri de noroc etc.
Detalii privind sistemul fiscal britanic se gasesc la www.gov.uk.

Accizele la bauturi (aplicabile incepand cu 24 martie 2014 pana la 31 martie 2015) sunt
dupa cum urmeaza:

Tip de bautura alcoolica Acciza


Bauturi alcoolice (la sticla si destinate consumului) 28,22 lire sterline/litru de alcool
Vin cu o concentratie de alcool de peste 22% din volum 28,22 lire sterline/litru de alcool
Bere 18,74 lire sterline/hectolitru/% continut alcool in
bere
Bere cu continut de alcool ce depaseste 7,5% din volum 5,29 lire sterline/hectolitru/% continut alcool in
bere (aceasta acciza se plateste suplimentar fata de
cea generala pentru bere)
Bere cu continut de alcool intre 1,2% si 2,8% din volum 8,62 lire sterline/hectolitru/% continut alcool in
bere (aceasta acciza se plateste suplimentar fata de
cea generala pentru bere)
Cidru si perry, cu continut de alcool intre 1,2% si 7,5% 39,66 lire sterline/hectolitru de produs
Cidru si perry, cu continut de alcool intre 7,5% si 8,5% 59,52 lire sterline/hectolitru de produs
Cidru si perry acidulat, cu continut de alcool intre 1,2% si 5,5% 39,66 lire sterline/hectolitru de produs

Cidru si perry acidulat, cu continut de alcool intre 5,5% si 8,5% 264,61 lire sterline/hectolitru de produs

Accizele la tutun sunt dupa cum urmeaza:

Tigarete 16,5% din pretul de retail la care se adauga 184,10 lire sterline/1000 tigarete
Trabucuri 229,65 lire sterline/kg
Tigari din foi rulate manual 180,46 lire sterline/kg
Alt tutun pentru mestecat 100,96 lire sterline/kg

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 15


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

IV. Prioritati ale Guvernului britanic privind promovarea


comertului si a investitiilor
Strategia Guvernului britanic de a crea pe termen lung un cadrul favorabil si de
sustinere si promovare a comertului si investitiilor s-a materializat, in martie 2014 la
constructia noului buget pentru anul fiscal 2014-2015, in reactualizarea documentului
realizat in luna mai 2011, intitulat „Britain Open for Business”, din care redam obiectivele
de baza si activitatile ce urmeaza a fi intreprinse pentru atingerea acestora:
1. Derularea unei campanii de sprijinire a IMM-urilor in vederea dublarii numarului de
IMM-uri exportatoare la 50.000 pana in anul 2015.
Activitatile in acest sens includ organizarea de conferinte in fiecare comitat al Marii
Britanii, angajarea activa a intregii retele de sprijin (Departamentul pentru afaceri,
inovare si dezvoltarea competentelor - BIS; Departamentul Afacerilor Externe si
reteaua sa externa –FCO and FCO Commercial Diplomacy; agentia pentru comert
si investitii – UKTI – subordonata BIS; administratiile guvernamentale devolutive si
agentiile subordonate acestora – Irlanda de Nord, Scotia si Tara Galilor;
Trezoreria), atragerea si sprijinirea IMM-urilor pentru participarea la targuri si
expozitii internationale si la misiuni economice si crearea unei retele de e-
networking pentru IMM-uri in vederea impartasirii intre ele de experiente si
consultanta.
2. Valorificarea mai buna a oportunitatilor existente pe pietele emergente (in special
China, India si Brazilia) si atingerea unui volum record la export in valoare de
1.000 miliarde lire sterline pana in anul 2020;
Activitatile in acest sens includ organizarea de conferinte, forumuri si alte
manifestari specifice pentru informarea asupra oportunitatilor existe pe pietele
emergente, inclusiv organizarea de misiuni economice cu profil sectorial.
3. Prezentarea oportunitatilor pentru atragerea de investitii directe, in special in
domeniul infrastructurii si a dezvoltarii sectorului de cercetare-dezvoltare.
Activitatile in acest sens includ identificarea de investitori straini, realizarea de
planuri de investitii la nivelul comitatelor si acordarea de consultanta investitorilor.
4. Asigurarea unui cadru financiar de sustinere a exportului si investitiilor.
Activitatile in acest sens includ intensificarea colaborarii cu bancile, cu furnizorii
internationali de capital de risc si cu investitorii de tip business-angel (investitori-
ingeri).

La anuntul in data de 19 martie 2014 de constructie a bugetului de stat pentru anul fiscal
2014/2015, Guvernul britanic a inclus si o serie de masuri de natura sa sprijine mediul de
afaceri de a investi, exporta si crea noi locuri de munca. Dintre cele mai importante
masuri amintim:
- reducerea taxei corporative (impozitul pe profitul companiei) de la 23%, cat
reprezenta pana in prezent, la 21% pentru anul fiscal 2014/2015 si respectiv la
20% in anul fiscal 2015/2016 (urmand a fi una dintre cele mai scazute taxe din
grupul tarilor G7 si G20);
- dublarea valorii anuale a creditului pentru investitii (in special pentru
achizitionarea de noi masini si utilaje pentru productie), la 500.000 lire sterline,
cu posibilitatea de aplicare a acestei masuri pe durata a doi ani de zile (pana la
finele anului 2015). Masura este destinata in special stimularii activitatii IMM-
urilor, Guvernului britanic estimand ca aproximativ 4,9 milioane firme din
sectorul industrial si agricol sunt indreptatite sa acceseze acest program;
- dublarea fondurilor alocate programelor de export (finantarea activitatilor de
export si de afaceri derulate in strainatate) la valoarea de 3 miliarde lire
sterline si eliminarea taxelor de aeroport pentru anumite rute de zbor la
distante de peste 4000 mile si incadrarea lor in limitele inferioare (pentru

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 16


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
distante de zbor intre 0-1000 mile, taxa de aeroport va fi incepand cu 1 aprilie
2015 de 26 lire sterline si respectiv pentru distante de zbor intre 2001-4000
mile, taxa de aeroport va fi de 142 lire sterline) in vederea sprijinirii firmelor
exportatoare care acceseaza mecanismele si programele de stimulare ale
exportului administrate de Departamentul pentru Afaceri, Inovare si
Dezvoltarea Competentelor (BIS) si UKTI;
- reducerea costurilor cu energia pentru industria intensiv energetica prin
plafonarea pretului certificatelor de emisii de carbon la 18 lire sterline pentru
perioada 2016/2017 -2019/2020.
In cadrul documentului referitor la bugetul de stat pentru anul fiscal 2014/2015 sunt
evidentiati si unii indicatori aferenti activitatii de promovare a exportului si investitiilor si
anume:
- Guvernul britanic a acordat sprijin financiar, prin programele sale de stimulare
a exportului, in perioada 2010-2013, la 66.000 de firme;
- In aceeasi perioada de analiza, exporturile UK catre China s-au majorat cu
63%, catre India cu 29%, catre Brazilia cu 24% si catre UE cu doar 8%;
- UKTI a acordat consultanta si a sustinut, in perioada 2010-2013, 4.100 de
proiecte de investitii straine in UK, ce au avut drept rezultat crearea a 270.000
de noi locuri de munca;
- UK Export Finance (agentia britanica pentru acordarea de credite firmelor
exportatoare) a inregistrat, in perioada 2010-2013, un nivel record al alocarilor
de credite la export, de 12 miliarde lire sterline.

In ceea ce priveste bugetul alocat Departamentului pentru Afaceri, Inovare si Dezvoltarea


Competentelor (Department for Business, Inovation and Skills – BIS), acesta va fi redus la
13,8 miliarde lire sterline in anul fiscal 2014-2015, de la 14,8 miliarde lire sterline in anul
fiscal anterior.

Agentia guvernamentala UK Trade&Investment (UKTI) este responsabila in Marea Britanie


de implementarea politicii in materie de promovare a exporturilor si de atragere a
investitiilor straine, aflandu-se in subordinea Departamentului pentru Afaceri, Inovare si
Dezvoltarea Competentelor (BIS) si a Ministerului Afacerilor Externe (FCO). Bugetul UKTI
pentru anul fiscal 2013/2014 a fost de 316,8 milioane lire sterline, fiind constituit din
bugetul UKTI de 92,5 milioane lire sterline (buget rezultat din incasarile provenite din
prestarea de servicii) si prin alocarea de la bugetul britanic prin BIS a unui buget de 51,5
milioane lire sterline si respectiv prin FCO, de 172,7 milioane lire sterline.
UKTI acorda atat asistenta si consultanta firmelor britanice in vederea realizarii de
exporturi si internationalizarii afacerilor lor, cat si firmelor straine care doresc sa
investeasca in Marea Britanie. UKTI are ca sedii principale Londra si Glasgow, dispune de
2180 de angajati, inclusiv personalul aflat in ambasadele, consulatele si comisiile britanice
si oficiile teritoriale din cele 9 regiuni britanice. Din cei 2180 de angajati, 915 sunt pe
teritoriul Marii Britanii si restul de 1265 in strainatate. UKTI isi desfasoara activitatile in
162 de locatii si pe circa 100 piete internationale.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 17


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

V. Infiintarea de companii in Marea Britanie


O companie se poate infiinta in Marea Britanie in unul dintre cele trei moduri descrise mai
jos:

1. folosind portalul Business Link/Companies Services disponibil la


https://ewf.companieshouse.gov.uk
2. folosind un agent autorizat ;
3. completand si trimitand actele si formularele necesare direct la Companies House –
autoritatea responsabila pentru inregistrarea companiilor.

1. Serviciul online poate fi folosit pentru infiintarea oricarei companii private pe


actiuni. In acest caz, urmatoarele informatii trebuie furnizate, iar urmatoarele
conditii trebuie indeplinite:
I. Numele companiei. Acesta nu trebuie sa contina cuvinte nepotrivite de
natura a discrimina si de a ofensa, cat si cuvinte care pot crea
disconfort anumitor persoane. Denumirea companiei nu trebuie sa
coincida cu denumirea altei companii deja inscrise in registrul
comertului. Pentru a verifica daca numele unei companii este disponibil,
se poate accesa site-ul pus la dispozitie de autoritatile din Regatul Unit
la adresa: http://wck2.companieshouse.gov.uk;
II. Adresa firmei. In ceeea ce priveste adresa, fiecare companie trebuie sa
aibe sediul pe teritoriul Regatului Unit. Orice companie trebuie sa
detina o adresa fizica care poate fi folosita in vederea corespondentei
cu autoritatile. Nu se accepta ca adresa unei companii sa fie o casuta
postala, fara o locatie fizica.
III. Datele persoanelor din conducere (director, secretar). Pentru a
inregistra o firma privata, este necesar minim un director, care sa aibe
varsta peste 16 ani. Pozitia de secretar nu este o cerinta care trebuie
indeplinita obligatoriu. Informatiile care trebuie furnizate pentru fiecare
persoana din conducerea firmei includ:
a) numele complet
b) adresa de resedinta (aceasta nu va fi facuta publica)
c) adresa de serviciu
d) tara de resedinta
e) nationalitatea
f) ocupatia
g) data nasterii
h) orice alt nume folosit anterior si care a fost folosit in scopuri de
afaceri in ultimii 20 de ani
i) informatii privind ‘consimtamantul de a actiona’. In locul semnaturii
mai este necesar sa prezentati 3 tipuri de informatii din
urmatoarele categorii: locul nasterii, ultimele trei cifre ale
numarului de telefon, ultimele 3 cifre a National Insurance
Number, ultimele 3 cifre a seriei pasaportului, numele mamei
inainte de casatorie, culoarea ochilor, prenumele tatalui.
j) Personalul din conducerea unei companii pot fi si persoane juridice
(alte firme). In acest caz, va trebui sa furnizati, numele firmei sau
al companiei respective, adresa la care este inregistrata, detalii
despre forma juridica a companiei, unde este inregistrata si, daca
este cazul, numarul de inregistrare.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 18


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
IV. Date privind capitalul social precum si datele actionarilor. Va trebui sa
furnizati numele si adresa fiecarui actionar initial (semnatar), numarul si
clasa actiunilor, costul fiecarei actiuni, valoarea nominala a actiunilor,
moneda(valuta) si totalurile (acestea se refera la numarul total de
actiuni si valoarea nominala totala). Va mai trebui sa furnizati si
indicatii privind drepturile aferente actiunilor, precum si drepturi care
apar doar in anumite circumstante, detalii despre modul de votare,
distributia actiunilor, dividente, orice drepturi de rambursare aferente
actiunilor.
V. Plata - £18. Aceasta se poate face online cu card de credit sau de debit,
folosind PayPal sau completand un formular in avans disponibil la
http://www.companieshouse.gov.uk/toolsToHelp/pdf/ofscaa.pdf

2. Agentii autorizati pot fi folositi pentru a inregistra orice tip de companie. Acestia
pot furniza si consultanta de specialitate. Lista cu agentii acreditati si detaliile lor
este disponibila la
http://www.companieshouse.gov.uk/toolsToHelp/formationAgents.shtml

3. Companiile pot fi inregistrate direct la Companies House. Pentru companiile


limitate pe actiuni, limitate pe garantie sau companiile publice sunt necesare 3
documente.

I. Formularul IN01, disponibil la:


http://www.companieshouse.gov.uk/forms/formsContinuation.shtml#I
N01;
II. Memorandumul de asociere
http://www.companieshouse.gov.uk/forms/generalForms/pro_forma_of
_ca_2006_memorandum_for_a_company_with_a_share_capital.pdf ;
http://www.companieshouse.gov.uk/forms/generalForms/pro_forma_of
_ca_2006_memorandum_for_a_company_without_a_share_capital.pdf
III. Articolele de asociere. Acestea contin detalii despre modul in care
compania este condusa, indatoririle si responsabilitatile persoanelor din
conducere in concordanta cu regulamentul intern.
Documentele completate trebuie trimise, impreuna cu taxele* aferente, dupa caz la:
1. New Companies Section
Companies House Crown Way, Cardiff CF14 3UZ

2. New Companies Section


Companies House 4 Abbey Orchard Street, Westminster, London SW1P 2HT

3. New Companies Section


Companies House 4th Floor Edinburgh Quay 2, 139 Fountain bridge, Edinburgh EH3 9FF

4. New Companies Section


Companies House Belfast 2nd Floor The Linenhall, 32-38 Linenhall Street, Belfast BT2 8BG

*Taxa standard este de £40, documentele fiind procesate intre 8 si 10 zile lucratoare.
Taxa de urgenta este de £100, documentele urmand a fi procesate in aceeasi zi daca
sunt primite pana in ora 15:00. Pe langa adresa, pe plic trebuie sa mai mentionati
“SAME DAY INCORPORATION”.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 19


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

VI. Controlul importurilor si exporturilor strategice


Controlul importurilor
Importurile unor bunuri din anumite tari terte sunt supuse cotelor de import sau
sanctiunilor si embargoului, conform deciziilor ONU si UE, in timp ce unele produse sunt
supuse controlului la import in vederea protejarii vietii si/sau sanatatii populatiei, a
animalelor sau plantelor. In UK sunt necesare licente de import pentru produsele supuse
cotelor sau controlului, iar autoritatile britanice responsabile pentru emiterea acestor
licente sunt Departamentul pentru Afaceri, Inovare si Dezvoltarea Competentelor (BIS),
din cadrul acestuia Directoratul pentru Europa si Relatii Comerciale Internationale (ETID),
precum si HM Revenue&Customs (HMRC).
Interdictiile la import si controlului importului se aplica la urmatoarele bunuri:
- interdictie la importul de mine anti-personale (conform rezolutiei ONU)
- cote la importul de textile si imbracaminte din Belrus si Coreea de Nord
(impuse la nivel UE);
- cote la importul de produse din otel provenite din Kazakhstan (impuse la nivel
UE);
- interdictie la importul de echipamente de tortura (impuse la nivel UE);
- interdictie la importul anumitor bunuri din Iran (impuse la nivel UE);
- interdictie la importul anumitor produse din Siria (impuse la nivel UE);
- interdictie la importul anumitor produse din Coreea de Nord (impuse la nivel
UE);
- controlul licentelor la importul de arme de foc (impuse la nivel UK).

Controlul exporturilor strategice


Se aplica bunurilor, componentelor, pieselor de schimb si tehnologiilor militare, bunurilor
cu dubla utilizare, bunurilor de natura nucleara sau care pot fi utilizate ca arme de
distrugere in masa.
Alte exporturi sunt supuse controlului doar in anumite conditii specifice sau in cazul
indeplinirii anumitor angajamente internationale.
Exporturile supuse acestui control se efectueaza pe baza de licente emise de
Departamentul pentru Afaceri, Inovare si Dezvoltarea Competentelor (Department for
Business, Innovation & Skills – BIS).

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 20


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

VII. Relatiile economice romano-britanice


Schimburile comerciale bilaterale si-au mentinut, cu exceptia anilor 2006 si
2009, un nivel constant de crestere in ultimii 10 ani, acestea situandu-se, in
anul 2013, la cel mai inalt nivel din istoria relatiilor bilaterale.
- milioane euro-
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 2197,5 2198,9 1834,1 2429,9 2719,3 2929,2 3285,59

Export 1214,1 1103,3 973,7 1355,5 1446,8 1621,0 2032,34

Import 983,4 1095,6 860,4 1074,4 1272,5 1308,2 1253,25

Sold +230,7 +7,7 +113,3 +281,1 +174,3 +312,8 +779,09

Potrivit datelor privind situatia inregistrata la 31.05.2014, Regatul Unit al Marii


Britanii si Irlandei de Nord se situează pe primul loc în ierarhia statelor cu balanţă
comercială pozitiva Romaniei, atât intre partenerii din UE cât şi în clasamentul statelor
non-UE, iar schimburile comerciale bilaterale romano - britanice continuă tendinţa de
creştere.
In intervalul ianuarie - mai 2014, soldul balanţei comerciale s-a menţinut
pozitiv în relatia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, comparativ cu
aceeaşi perioadă din 2013, în creştere de la +319 milioane Euro la +337,7
milioane Euro. Tendinta crescatoare inregistrata in ultimii ani a continuat si in prima
parte a anului 2014, cand in 5 luni s-a inregistrat un volum total al schimburilor
comerciale intre Romania si Marea Britanie de 1,42 miliarde Euro, fata de 1,36
miliarde Euro in aceeasi perioada a anului trecut (crestere de 3,95%).
Exporturile in primele 5 luni ale acestui au crescut la 878 milioane Euro,
o crestere de 4,25%, de la 843 milioane in 2013.
Potrivit statisticii romane, volumul total al schimburilor comerciale intre
Romania si Marea Britanie a insumat 3.285,58 milioane Euro, in anul 2013,
(locul 10 in topul partenerilor comerciali ai Romaniei, cu o pondere de 3,13% in comertul
exterior al tarii noastre, locul 8 intre statele membre UE), fiind cu 12,16% mai mare
fata de cel inregistrat in anul 2012.
Cresterea schimburilor comerciale bilaterale s-a datorat exclusiv
exporturilor romanesti catre piata britanica care au crescut cu 25,37% in anul
2013, fata de 2012, ajungand la 2.032,34 milioane Euro (locul 6 in topul statelor de
destinatie a produselor livrate din tara noastra, cu o pondere de 4,10% in totalul
exporturilor Romaniei, locul 5 intre statele membre UE).
Este cel mai ridicat nivel anual al exporturilor romanesti, in istoria
relatiilor comerciale bilaterale, depasindu-se pragul de 2 miliarde Euro.
Ponderea Marii Britanii a crescut in exportul romanesc cu 0,5 puncte
procentuale (de la 3,6% in 2012, la 4,1% in 2013).
Structura exporturilor romanesti catre piata britanica, in anul 2013, a
fost urmatoarea:
- masini si aparate mecanice, echipamente electrice si parti ale acestora:
26,76% in totalul exportului romanesc catre piata britanica, din care 20,31%
aparate si echipamente electrice;

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 21


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
- vehicule, aeronave, nave si echipamente auxiliare de transport: 21,73%, din
care 18,86% vehicule si componente auto;
- produse si materiale textile: 21,04%, din care confectii textile 16,98%, iar
confectii tricotate 2,63%;
- marfuri si produse diverse: 6,58% (in principal mobila: 6,46%);
- produse ale industriei chimice: 5,31% (in majoritate produse farmaceutice
4,78%);
- metale comune: 4,93%;
- materiale plastice, cauciuc si articole din acestea: 4,92%, din care produsele
din cauciuc 3,82%;
- produsele agroalimentare: 2,38%, in crestere de la 2%, cat a fost ponderea
acestei grupei in anul 2012.
Importurile Romaniei din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord s-au
redus cu 4,20%, comparativ cu anul 2012, atingand 1.253,25 milioane Euro (locul
16 in topul statelor furnizoare de produse in tara noastra, detinand o pondere de 2,27%
in totalul importurilor romanesti si locul 12 intre statele membre UE). Acestea s-au axat, in
anul 2013, pe urmatoarele grupe de produse: masini si aparate mecanice, echipamente
electrice si parti ale acestora (cu o pondere de 30,59% in totalul importurilor romanesti
din Marea Britanie), materiale textile si articole de imbracaminte (19,73%), produse ale
industriei chimice (13,95%), vehicule, aeronave si echipamente auxiliare de transport
(13,81%), metale comune si articole din acestea (5,21%) si materiale plastice, cauciuc si
produse din acestea (5,14%).
Majorarea exportului coroborata cu reducerea importului a determinat ca soldul
balantei comerciale a Romaniei pe relatia cu Regatul Unit al Marii Britanii si
Irlandei de Nord, la 31 decembrie 2013, sa ajunga la +779,09 milioane euro, cel
mai inalt nivel din istoria relatiilor bilaterale (in crestere cu 466,23 milioane euro,
comparativ cu 2012).

Investitii de capital
Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), in clasamentul
pe tari de rezidenta a investitorilor in societati comerciale cu participare straina la capitalul
social, la 31 iulie 2014, Marea Britanie ocupa locul 10 cu o valoare a capitalului
social subscris de 970 milioane Euro, in cadrul a 4.925 de societati inregistrate cu
participarea capitalului britanic.
In anul 2013, numarul companiilor cu capital britanic, inregistrate in Romania, a
crescut cu 218, iar valoarea capitalului subscris cu 27,6%, respectiv cu 0,43 puncte
procentuale in ponderea acestora in totalul investiiilor straine.
Structura pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societatile
comerciale cu participare din Marea Britanie, inregistrate pana la finele lunii februarie
2014, este urmatoarea:
- industria extractiva si prelucratoare: 50,79%,
- activitati profesionale, administrative, stiintifice si tehnice: 17,42%,
- comert cu ridicata si cu amanuntul: 13,23%,
- intermedieri financiare si asigurari: 7,89%,
- agricultura, silvicultura si pescuit: 4,12%;
- tranzactii imobiliare: 2,60%,
- transport, depozitare si comunicatii: 1,64%,
- constructii: 1,42%.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 22


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra

IX. Adrese utile


Ministere (Departamente guvernamentale)
Guvernul britanic a dezvoltat web site-ul www.gov.uk, destinat sa faciliteze accesarea
informatiilor si serviciilor oferite de ministerele, agentiile guvernamentale si cele non-
guvernamentale. In prezent, sunt conectate la acest web site 24 de ministere si 35 de
agentii si organizatii non-guvernamentale.
Alaturi de Cabinetele Prim Ministrului (Prime Minister’s Office, 10 Downing Street) si cel al
Vice Prim Ministrului (Deputy Prime Minister’s Office), cele 24 de ministere britanice
(majoritatea denumite in limba engleza departments), aflate pe web site-ul www.gov.uk,
sunt:
1. Cancelaria Primului Ministru (Cabinet Office)
2. Curtea Constitutionala (Attorney General’s Office)
3. Ministerul pentru Afaceri, Inovare si Dezvoltarea Competentelor
(Department for Business, Innovation and Skills)
4. Ministerul pentru Comunitati si Administratie Locala (Department for
Communities and Local Goverment)
5. Ministerul pentru Cultura, Media si Sport (Department for Culture, Media
and Sport)
6. Ministerul pentru Educatie (Department for Education)
7. Ministerul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (Department for
Environment, Food and Rural Affairs)
8. Ministerul pentru Dezvoltare Internationala (Department for International
Development)
9. Ministerul Transporturilor (Department for Transport)
10. Ministerul Muncii si Pensiilor (Department for Work and Pensions)
11. Ministerul Energiei si Schimbarilor Climatice (Department of Energy and
Climate Change)
12. Ministerul Sanatatii (Department of Health)
13. Ministerul Afacerilor Externe (Foreign and Commonwealth Office)
14. Ministerul Finantelor (HM Treasury)
15. Ministerul de Interne (Home Office)
16. Ministerul Apararii (Ministry of Defence)
17. Ministerul Justitiei (Ministry of Justice)
18. Oficiul Nord-Irlandez (Northern Ireland Office)
19. Oficiul General de Avocatura pentru Scotia (Office of the Advocate general
for Scotland)
20. Oficiul Presedintelui Camerei Comunelor (Office of the Leader of the House
of Commons)
21. Oficiul Presedintelui Camerei Lorzilor (Office of the Leader of the House of
Lords)
22. Oficiul Scotian (Scotland Office)
23. Agentia de Finantare a Exporturilor (UK Export Finance)
24. Oficiul Tarii Galilor (Wales Office)

Asociatii patronale si profesionale, ONG


Confederaţia Industriilor Britanice (Confederation of British Industries – CBI ) - cea mai
mare organizatie patronala britanica; detalii la www.cbi.org.uk.
Camera de Comert si Industrie a Marii Britanii ( British Chambers of Commerce) – detalii la
www.britishchambers.org.uk.
Camera de Comert si Industrie a Londrei (London Chamber of Commerce) – detalii la
www.londonchamber.co.uk.

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 23


MINISTERUL ECONOMIEI
Biroul de Promovare Comercial Economica Londra
International Financial Services of London (IFSL) – asociaţia firmelor financiar-bancare şi
de servicii pentru afaceri din “City of London”); detalii la www.ifsl.org.uk.
Camera de Comert Romano-Britanica (British Romania Chamber of Commerce- BRCC),
detalii la http://www.brcconline.eu/

Organizatii de promovare a relatiilor economice externe


Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK
Trade & Investment – UKTI, structura pentru promovarea exporturilor britanice si a
investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie;
detalii la http://www.ukti.gov.uk

Alte informatii utile


Pentru deplasarea in Marea Britanie, cel mai rapid mijloc de transport este avionul. Dupa
o calatorie de cca. 3 ore cu zborurile directe TAROM, British Airways, Wizz Air, Blue Air
sau EasyJet cu aterizare pe aeroportul Heathrow, Luton, Gatwick si Stansted cu metroul
(linia Piccaddilly, daca sosirea este la aeroportul Heathrow) cu autobuzele de linii expres
(daca sosirea este la aeroportul Luton) si respectiv cu trenul (daca sosirea este la
aeroportul Gatwick sau Stansted) se ajunge direct in centrul Londrei, in cca. 30 minute si
respectiv cca. o ora.
O calatorie cu metroul dus-intors costa intre 3-7 lire, in functie de zona urbana (spre ex.
aeroportul se afla in zona 6, iar centrul Londrei in zona 1). O calatorie obisnuita cu
autobuzul costa 2 lire, pentru cele care acopera si zonele din afara Londrei, pretul variaza
de la 5 la 15 lire in functie de distanta; un abonament de o zi, valabil pentru ambele
calatorii cu autobuzul si metroul, costa intre 5 si 8,50 lire, in functie de zonele acoperite.
Intre Bucuresti – Doncaster/Sheffield exista o linie aeriana directa operata de Wizz Air.
Incepand cu 15 decembrie 2014, se preconizeaza deschiderea unei linii directe Liverpool-
Bucuresti operata de Blue Air.

Adrese utile de contact:


Ambasada Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
Adresa: Arundel House, 4 Palace Green, Londra, W8 4QD
Telefon: +44 (0)20 7937 9666
Fax: +44 (0)20 7937 8069
Email: londra@mae.ro
Web: londra.mae.ro

Biroul de Promovare Comercial-Economica (BPCE Londra):


Telefon: +44 20 7937 9668
E-mail: londra.economic@mae.ro

Sectia Consulara din Londra


Adresa: M.E. I. C, House, 344 Kensigton High Street, Londra, W14 8NS
Telefon: +44 (0) 20 7602 9833
Fax: +44 (0)20 7602 4229
Email: londra.cons@mae.ro

Biroul consular din Edinburgh


Adresa: 7-9 North St David Street, Edinburgh, EH2 1 AW
Telefon: +44 (0) 131 524 9498
Fax: +44 (0) 131 524 94 99
Email: infoconsul.edinburgh@yahoo.co.uk

Red. Manuel Donescu – ministru consilier 24

S-ar putea să vă placă și