Tema 3. Impozitul pe venit.

Particularităţile impozitării veniturilor persoanelor fizice

1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit

2. Scutirile de la impozitul pe venit pentru persoanele fizice
3. Impozitarea veniturilor din salariu şi alte plăţi efectuate în folosul angajatului
4. Impozitarea veniturilor, altele decât plăţile salariale
5. Modalitatea de declarare a veniturilor de către persoanele fizice

1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit

Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat,
totodată constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.
Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sunt reglementate de Codul Fiscal:
Titlul I “Dispoziţii generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. Aceste titluri au intrat în vigoare la 1
ianuarie 1998, dar până în prezent au fost modificate şi perfecţionate de mai multe ori.
Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului fiscal
venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin venit din
orice surse aflate în afara RM şi persoanele fizice care obţin venit investiţional şi financiar din
surse aflate în afara Republicii Moldova.
Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron ) obţinut de către
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul
obţinut de persoanele juridice din orice surse aflate în afara RM şi venitul investiţional şi financiar
obţinut de persoanele fizice din surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi
scutirilor la care au dreptul aceste persoane.
Cotele de impozitare (pentru anul 2017) sunt stabilite:
a) Pentru persoanele fizice şi întreprinzătorii individuali:
- în mărime de 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 31 140 lei;
- în mărime de 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 31 140 lei;
b) Pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul anual impozabil;
c) Pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;
d) Pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art. 225 şi 225 1 al
Codului Fiscal – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut
înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.
e) Pentru notarii publici - în mărime de 18% din venitul lunar impozabil.

Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie:

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte
activităţi similare;
b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut
de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9;
c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate
de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
d) venitul din chirie (arendă);
e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7), cu excepţia veniturilor specificate la art.20
1
lit.o );
f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin. (16), art.31 alin. (6);
f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în
urma îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul anului fiscal;
 f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de
nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau rambursării
acestora pe parcursul anului fiscal;
g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;
h) royalty (redevenţe);
i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare şi
neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele prevăzute la art.20 lit.a);
j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor
cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin
care se stabilesc aceste plăţi;
l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de
concurenţă;
n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de
despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;
o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate și care nu sînt neimpozabile
conform legislației fiscale.

Drept surse de venit neimpozabile sunt considerate:

În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:
a) anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de
stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare,
inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi
despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în
cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22;
b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de
muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;
c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte
cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;
d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru
aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în
limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern.
Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de
serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea
cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de
cazare stabilite de Guvern;
d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu
ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire
a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume:
- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din
organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al bunurilor
personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi trecerea în
rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament
balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul
recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;
- indemnizaţia de transfer;
- indemnizaţia unică de instalare;
 - indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar şi instituţiei de
învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;
- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;
- compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;
– compensaţia bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru raţia alimentară şi echipament,
în mărimea stabilită de Guvern;
d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat
sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau
în posesia acestor persoane;
d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost
cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau
tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe
perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;
e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt
postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia
cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele acordate de către
organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare,
indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile
rurale;
f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;
h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populaţiei,
precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi;
i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie
sau de moştenire;
i1) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de donaţie;
j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei
Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;
l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu
prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;
m) contribuţiile la capitalul unui agent economic şi contribuţiile vărsate în vederea acoperirii
pierderilor financiare şi echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art.55;
n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine,
organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art.54;
o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;
p1) cîștigurile obținute de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile
sportive;
q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor
categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;
r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale
autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de
susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele
care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;
s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic,
premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale, bursele
sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile
internaţionale oficiale;
 t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Național Olimpic și Sportiv şi de federaţiile sportive
naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale
de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;
u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi
tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele
normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale,
orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;
u1) dobînzile de la valorile mobiliare de stat;
w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele
selective efectuate de organele de statistică;
x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;
y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare şi ambalajului returnabil,
inclusiv a deşeurilor şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de
sticlă), de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale
acestora şi ambalajului returnabil, precum şi a acumulatoarelor electrice uzate;
y1) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la comercializarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în
formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, efectuată în
adresa altei persoane fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier);
y2) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la livrarea laptelui natural;
y3) veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de
la înstrăinarea locuinţei de bază;
z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale;
z2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub
formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora;
z3) compensaţiile pagubelor morale;
z4) venitul obţinut ca urmare a anulării restanţelor la bugetul public naţional;
z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de
învăţămînt militar şi ai instituţiei de învăţămînt superior cu statut de mare unitate specială;
z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care
compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;
z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform
Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul
bancar;
z9) venitul din reevaluarea mijloacelor fixe şi a altor active, precum şi din reluarea pierderilor din
depreciere a mijloacelor fixe şi a altor active;
z10) dividendele aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008 achitate în folosul
persoanelor fizice rezidente.
z11) veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 ani şi mai mult din
domeniul literaturii, artei și științei;
z12) veniturile persoanelor juridice obţinute în urma valorificării surselor financiare externe în
cadrul proiectelor şi granturilor internaţionale ce ţin de dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării.
z13) veniturile obţinute de către organizaţiile necomerciale, cultele religioase şi părţile componente
ale acestora conform legii în urma desemnării procentuale.
 Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării obligatorii
de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare
a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, plătitori ai
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în calitate de contribuţie procentuală la
salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sunt:
1. unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
2. angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Pentru anul 2017 mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală va constitui 4,5%
din fondul de retribuire a muncii şi 4,5% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale angajaţilor.
Trebuie de menţionat că primele de asigurare sunt considerate ca deduceri, deci venitul obţinut
de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor calculate.
Începând cu 1.01.2005 sunt considerate ca deduceri pentru angajat şi contribuţiile individuale
de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt stabilite pentru anul 2017 în mărime de 6% din salariu
şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor şi 23% din fondul de retribuire a muncii (pentru
angajator).

2. Scutirile de la impozitul pe venit pentru persoanele fizice

Scutire reprezintă suma care la calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al
contribuabilului (persoană fizică).
Conform articolelor 33-35 ale Codului Fiscal persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri:
 Scutire personală – de această scutire poate benefecia fiecare contribuabil (persoană fizică
rezidentă). Suma scutirii personale constituie 10 620 lei pe an.
 Scutire personală majoră, care constituie 15 840 lei pe an şi se acordă persoanei care:
 S-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E.
Cernobîl;
 este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la
C.A.E. Cernobîl;
 Este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru
apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din
Republica Afganistan;
 Este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi
independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afganistan;
 Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau pensionar-victimă a
represiunilor politice, ulterior reabilitată.
 Scutire pentru soţ (soţie) sau i se mai spune matrimonială, în mărime de 10 620 lei pe an. Aceasta
este o scutire suplimentară la care are dreptul lucrătorul aflat în relaţii de căsătorie, cu condiţia că
soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.
 Scutire pentru persoane întreţinute, care constituie 2 340 lei pe an pentru fiecare persoană
întreţinută. În scopul acordării scutirii menţionate, persoană întreţinută se consideră persoana care
corespunde tuturor cerinţelor ce urmează:
 Este un ascendent sau descendent al lucrătorului sau al soţiei (soţului) lui (părinţii sau copiii,
inclusiv înfietorii şi înfiaţii);
 Este întreţinută de lucrător;
 Are un venit ce nu depăşeşte 10 620 lei pe an.

 Scutire pentru persoana întreţinută cu dizabilităţi din copilărie, care constituie 10 620 lei pe an.
 În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului,
ultimul nu mai târziu de data, stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să
prezinte patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu,
anexând la ea documentele ce certifică acest drept. Lucrătorul care nu-şi schimbă locul de muncă nu
este obligat să prezinte anual patronului cererea privind acordarea scutirilor şi documentele
corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde
dreptul la unele scutiri.
Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul lucrătorul sau
intervin careva modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului fiscal,
domiciliului permanent, etc), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data
când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere. Noua Cerere depusă de lucrător trebuie să conţină
informaţia referitoare numai la scutirile, la care i s-a păstrat dreptul.
Dreptul la scutirile indicate în Cerere se va acrda din luna următoare lunii în care aceasta s-a depus.
Pe parcursul anului fiscal scutirile se acordă doar la locul de muncă de bază. Contribuabilii care
nu au loc de muncă de bază, pot utiliza scutirile după finisarea anului fiscal prin prezentarea Declaraţiei
pe venit.

Pentru aprecierea sumei scutirii fiecărui lucrător, care a depus cererea privind acordarea scutirilor, i se
atribuie categoria corespunzătoare scutirilor solicitate. În acest scop se utilizează tabelul 1.
Tabelul 1
Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate pentru anul 2017
Tipul scutirii Codul scutirii Suma scutirii
anuală lunară
Scutirea personală P 10 620 885
Scutirea personală majoră M 15 840 1320
Scutirea pentru soţ (soţie) S 10 620 885
Scutirea pentru soţ (soţie) majorată Sm 15 840 1320
Scutirea pentru persoanele
întreţinute, cu excepţia invalizilor N* N *2340 N *195
din copilărie
Scutirea pentru persoanele H *10620 H *885
întreţinute cu dizabilităţi din H**
copilărie
Scutirea nefolosită în anul precedent
ca rezultat al neachitării salariului de A
către patron și trecută în anul de
gestiune
N* - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute invalizi din copilărie;
H** - numărul de persoane întreţinute invalizi din copilărie.

3. Impozitarea veniturilor din salariu şi alte plăţi efectuate în folosul angajatului

În categoria veniturilor obţinute de către angajat se includ:
1) Salariile;
2) Sporurile la salariu;
3) Prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor, etc.);
4) Recompense ;
5) Indemnizaţii;
6) Ajutoare materiale;
7) Onorarii;
8) Comisioane;
9) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile;
10) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite din bugetul asigurărilor sociale de
stat;
11) Facilităţile acordate de către patron;
12) Alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia celor specificate ca neimpozabile.
Reforma fiscală din Republica Moldova a modificat esenţial modul de impozitare al persoanelor
fizice. Astfel, în categoria de venituri impozabile au nimerit practic toate veniturile obţinute de salariat
la locul de muncă.
În acest context este necesar de menţionat ce reprezintă o facilitate acordată de patron.
Patron – se consideră orice persoană juridică, întreprindere individuală, gospodărie ţărănească
(de fermier), precum şi persoana fizică care foloseşte forţa de muncă salariată.
Drept facilitate acordată de patron se consideră valoarea bunurilor materiale şi ne materiale
acordate de către patron salariaţilor săi, precum şi efectuarea în favoarea acestora a altor plăţi, ce nu ţin
de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu a angajatului.
În componenţa facilităţilor acordate angajatului de către patron se includ:
1. Plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi
plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor
sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.
Ca plăţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sunt
considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătură, tratamentul
salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului într-o instituţie preşcolară ( sau
şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei,
automobilului, altor bunuri.
Exemplu : În anul 2017 întreprinderea a transferat Academiei de Studii Economice pentru
studiile angajatului său în baza contractului 3900 lei: în luna august - 2000 lei şi în luna
decembrie - 1900 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenţa venitului brut al
angajatului respectiv în lunile august şi decembrie a anului 2016.
2. Suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor
ne rambursate de ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor pentru credite şi
împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub formă materială sau bănească;
3. Suma plătită suplimentar de patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către
patron;
4. Suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de bază (majorată sau diminuată cu o marjă)
stabilită de BNM în luna noiembrie a anului ce precede anului fiscal de gestiune la creditele pe
termen scurt, mediu şi lung, faţă de rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către
patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.
5. Cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale. Aici
pot apărea două cazuri:
 În cazul în care bunurile sunt proprietatea patronului, în calcul se iau cheltuielile acestuia,
determinate în procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria
de proprietate: I categorie – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV –0,0548% şi categoria V –
0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă.
Exemplu : În baza cererii lucrătorului patronul a pus la dispoziţia lui pe o perioadă de 10 zile,
autoturismul propriu, valoarea căruia la începutul anului fiscal este de 25 000 lei. Autoturismul
este raportat la categoria IV de proprietate.
 Suma facilităţii, care se include în venitul salariatului, constituie 137 lei [ ( 25 000* 10 zile *
0,0548%) / 100% ];
 În cazul în care bunurile nu sunt proprietatea patronului, facilitatea se va calcula reieşind din
cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de
folosinţă.

Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa

de plată se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau, în cazurile
când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării.
Aprecierea scutirilor acordate lucrătorului, de asemenea se efectuează prin metoda calculului
cumulativ din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea scutirilor.
Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat, în scopul
impozitării, se determină:
- în cazurile când lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent - începând cu luna ianuarie;
- în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începând cu luna următoare
după luna în care el s-a angajat.
Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează, se ia în considerare la determinarea numărului
de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucrătorul este angajat.
Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la locul
de muncă de bază sau prin cumul lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.
Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi
gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine
evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului.
În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la
începutul perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce
urmează a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.) patronul deschide pentru
fiecare lucrător angajat al său Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte
plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe
venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personală).
Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în caz
dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, - de la data angajării.

4. Impozitarea veniturilor, altele decât plăţile salariale

După cum s-a menţionat mai sus, în afară de veniturile obţinute la locul de muncă de bază
persoana fizică are dreptul să obţină venituri şi din alte surse ( dobânzi, creşteri de capital, royalty, venit
din chirie, acordarea diverselor servicii, ş.a.). Aceste surse de venit au devenit impozabile după întrarea
în vigoare la 1 ianuarie 1998 a Titlului II a Codului Fiscal “ Impozitul pe venit”.
În continuare vom evidenţia unele particularităţi de impozitare a veniturilor, altele decât
salariul, referindu-ne la acele venituri care au o pondere mai semnificativă în totalul veniturilor
persoanelor fizice.
a) Impozitarea veniturilor din creştere de capital.
Persoanele fizice pot obţine acest tip de venit în cazurile când efectuează operaţiuni cu activele
de capital. Ca active de capital se consideră:
a) Acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
b) Titlurile de creanţă;
c) Proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vândută la un preţ ce
depăşeşte baza ei valorică ajustată;
d) Terenurile;
e) Opţionul la procurarea sau vânzarea activelor de capital.
 Operaţiunile legate de activele de capital se referă la vânzarea, schimbul sau alte forme de
înstrăinare a activelor de capital.
Creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în cazul redistribuirii (transmiterii)
proprietăţii între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din
necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ.
Creştere de capital se consideră excedentul sumei încasate în rezultatul vânzării, schimbului
sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital în raport cu baza valorică a acestor
active.
Pierdere de capital suportată în urma vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare
(scoatere din uz) a activelor de capital se consideră excedentul bazei valorice a acestor active în raport
cu venitul obţinut.
Baza valorică a activului de capital este suma achitată de cetăţean pentru procurarea lui (este
identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a vânzării,
schimbului sau altui mod de înstrăinare a lui) sau suma cheltuielilor suportate de cetăţean pentru
crearea acestui activ de capital.
În toate cazurile baza valorică a activelor de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau
altor modificări fizice ale activelor de capital, care reduc preţul lor de piaţă şi se majorează cu mărimea
recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lor de piaţă. Baza valorică redusă sau
majorată în acest mod se numeşte baza valorică ajustată.
Bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de
Ministerul Finanţelor şi constituie:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a
valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate
de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piață estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii
(transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire
(transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin
moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin
schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării
documentare a bazei valorice.
Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de
înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza
valorică a acestor active.
Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau a înstrăinării în alt mod a activelor de
capital este egală cu suma mijloacelor băneşti sau valoarea evaluată la preţul de piaţă a activelor de
capital obţinute sub formă nemonetară.
Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din tranzacţionarea la bursă a acţiunilor prin
intermediul unui broker/unei societăţi de investiţii se determină în baza raportului brokerului/societăţii
de investiţii, conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor.
Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă
mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.
Creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui
contract de donații între rude de gradul I, precum și între soți.
 Creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de
înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
Contribuabilului (persoană fizică sau juridică) i se permite deducerea pierderilor de capital
numai în limitele creşterii de capital.
Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a
creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul
perioadei fiscale.

Venitul impozabil obţinut din operaţiunile cu activele de capital se include în venitul total la
finele anului de gestiune pentru a se calcula obligaţia fiscală a contribuabilului în Declaraţia persoanei
fizice privind impozitul pe venit.

b) Reţinerea impozitului pe venit din dobânzi

Dobândă, venit sub formă de dobândă – reprezintă orice venit obţinut conform creanţelor de orice
fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în
baza unui contract de leasing financiar.

Conform Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nu se impozitează:
1. dobânzile persoanelor fizice rezidente (cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare
juridică a activităţii de întreprinzător) de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative
sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sânt instrumente ale pieţei monetare, cum ar
fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe
conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate
pe teritoriul RM;
2. dobânzile de la hîrtiile de valoare de stat.

c) Impozitarea altor plăţi în folosul rezidentului

Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente
de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie,
organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a
impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia
deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.
Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice
pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91, din înstrăinarea mijloacelor de
transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare, precum şi din suma arendei terenurilor agricole
şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform
contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de
capital, iar în cazul lichidării agentului economic – din plăţile la lichidare în formă nemonetară.

d) Reţinerea finală a impozitului pe venit

 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.
 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a
proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.
 Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi
transmit persoanelor specificate la art. 54, precum și altor persoane decît cele specificate la
art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită
impozit în mărime de 7% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în
 termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sînt deservite. Acest impozit se achită
lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost
transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de
plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului
achitat în avans nu se va restitui din buget.
 0% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor
aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale pina la 2008 inclusiv;
 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului
nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
 6% din dividende pentru anul 2012-2017
 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din
repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari
(asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, conformitate cu cota de participaţie depusă
în capitalul social;
 18% din cîștigurile de la jocurile de noroc, cu excepția cîștigurilor de la campaniile
promoționale și/sau din loterii și pariuri.
 3% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor
individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea
aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a
produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi
sacrificată, cu excepţia laptelui natural.
 10% Fiecare comisionar reţine un impozit în mărime de 10% din plăţile
efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente
desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor.
! Aceste venituri nu se includ în venitul brut al contribuabilului la prezentarea Declaraţiei pe
venit şi reţinerea impozitului pe venit, în acest caz, este finală.

La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sunt obligaţi să declare inspectoratului
fiscal teritorial veniturile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice. Informaţia respectivă se
acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului personal al fiecărui contribuabil
şi servesc drept argumente pentru urmărirea plăţilor fiscale de către persoanele fizice.
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se trece în contul impozitului
achitat la prezentarea declaraţiei pe venit de către persoanele fizice.

5. Declararea veniturilor de către persoanele fizice

Metoda declarării veniturilor este practicată în majoritatea ţărilor, unde se aplică metoda de
globalizare a veniturilor. Obligaţiunea de declarare a veniturilor apare din cauza că există mai multe
surse de venit, iar pentru fiecare tip de venit se aplică diferite cote. În aceste condiţii, globalizând
veniturile la finele anului de gestiune şi aplicând cotele impozitului pe venit stabilite de legislaţie,
obţinem situaţia când contribuabilul trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat
o supraplată a impozitului.
În Republica Moldova prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit se efectuează în
baza articolului 83 al Codului Fiscal începând din 01.01.1998. Prin prevederile Codului Fiscal s-a
stabilit modalitatea impozitării anuale a veniturilor cetăţenilor, păstrând la sursa de plată impozitarea
preventivă lunară a salariului şi a altor venituri obţinute de cetăţeni.
 În prezent reglementarea prevederilor privind declararea veniturilor de către persoanele fizice se
efectuează, pe lângă articolul 83 al Codului Fiscal, titlul II “Impozitul pe venit”, şi de Instrucţiunea cu
privire la prezentarea de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.
Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii, dar
sunt obligaţi numai următoarele categorii de cetăţeni:
1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv
membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;
2. persoanele fizice rezidente (cetăţeni al Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii,
inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu au obligaţiunea de a achita
impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal:
a) obţin venit impozabil din surse altele decât salariul, cu excepţia cazurilor în care obţin
venituri impozabile doar din plăţile primite conform art. 90 al CF, care depăşeşte suma
scutirii personale de 10 620 lei pe an;
b) obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 31 140 lei pe an, cu
excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă;
c) obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cât şi din orice alte surse, a căror sumă
totală depăşeşte 31 140 lei pe an;
d) obţin venituri impozabile care depăşeşte suma de 31 140 lei pe an doar din plăţile primite
conform art. 90 al CF;
e) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În
acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cât a
fost rezident;
f) administrează succesiunea proprietarului decedat;
g) direcționează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget.

În Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se includ doar veniturile

impozabile la care reţinerea impozitului pe venit nu este finală.
Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 30 aprilie
a anului următor după anul fiscal de gestiune.
Legislaţia fiscală prevede o procedură de restituire a impozitului pe venit constatat ca
supraplată, dar în cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi achitat în plus spre
achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare,
suma impozitului spre rambursare se micşorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă
numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.