EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU”

OLTENIŢA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI

REPARAŢII

Tema:
ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
MECANISMELOR DE RIDICAT.
TROLII SI VINCIURI

ÎNDRUMĂTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
 EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Masini de ridicat si transportat 6

4.1.Generalitati 6

5.Masini de ridicat.Macarale 8

5.1.Tipuri constructive 8

5.2.Sisteme de actionare 9

6.Mecanisme si instalatii de ridicat 10

6.1.Mecanisme de ridicat simple 10

6.2.Vinciuri 11

6.3.Trolii 14

7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 19

8.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 20

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea

masinilor de ridicat si transportat 22

10.Bibliografie 23

11.Anexe 24

2
 EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cu-
noştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de
competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale
sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au
reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul
Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere
posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la
exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi,
cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue
pregătirea la un nivel superior.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene
presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică
colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimu-
lează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a ex-
perienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat „INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE

RIDICAT.TROLII SI VINCIURI” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
 EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
 alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
 EXAMEN ATESTAT

 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-

recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
In capitolele 4 si 5 se prezinta notiuni specifice , caracteristice masinilor de ri-
dicat si transportat.
Capitolul 6 abordeaza aspectele tehnice, constructive si functionale care
caracterizeaza mecanismele de ridicat simple, componente ale masinilor de ridcat si
transportat.
Capitolele 7 si 8 analizeaza problematica intretinerii si repararii mecanismelor
de ridicat .
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
 EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT

4.1.GENERALITATI
Maşinile de ridicat şi transportat joacă un rol foarte important in diferitele
ramuri de producţie. Actualmente, la aceste maşini, este folosită aproape exclusiv
acţionarea electrică.
Acţionarea electrică a contribuit in mare măsură la perfecţionarea instalaţiilor
de ridicat şi transport din punctul de vedere al siguranţei in funcţionare şi al produc-
tivităţii.
Ca exemplu pentru unele din utilizările mai importante ale maşinilor de ridicat
şi transportat se poate aminti:
 in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri şi adausuri, mac-
arale pentru incărcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale
inalte, şi diferite tipuri de poduri rulante;
 în metalurgia prelucrătoare: macarale rotitoare şi poduri rulante;
 in domeniul construcţiilor: macarale turn şi escavatoare;
 in centralele electrice: poduri rulante in sălile de maşini, instalaţii pentru
descărcarea combustibilului din vagoane de cale ferată sau din şlepuri şi
pentru repartizarea in depozit şi instalaţii pentru ridicarea combustibilului in
silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere,
benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu racleţi, melci de transport,
monorailuri şi ascensoare;
 in porturi: instalaţii de transbordare foarte mari, unde greutăţile ridicate ating
sute de tone;
 in clădiri inalte: ascensoare pentru persoane.
Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea
productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor în linii tehnologice,
ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si
modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de în-
carcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transpor-
turilor.
Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme
simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor.
Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii
unui grup de marfuri strânse între ele printr-o legatura.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc.
care serveste în mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat
trebuiesc constituite în unitati de încarcatura grupate convenabil în scopul manip-
ul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere di-
mensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6
 EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde în vederea efectuarii operatiilor de manipu-

lare, depozitare si transport.
Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor
între limitele unei încaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul
îndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dis-
pozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si
numai în anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii
permanente între doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie).
Transportul aferent unei întreprinderi cuprinde operatii de manipulare a
sarcinilor în exteriorul sau în interiorul sau.
Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semi-
fabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea
deseurilor.
Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport între unitatile de lucru legate prin pro-
cesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la
punctele de încarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de
acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile
de încarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si
transportat, asezarea lor în depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele
operatii tehnologice.
Pentru executarea operatiilor de încarcare si descarcare unele masini de
ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor
(electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare spe-
ciale, altele necesitând o deservire manuala.
Transportul intern cuprinde la rândul sau transportul dintre ateliere si transportul în
interiorul atelierului (depozitului).
O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie
transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea pro-
duselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strâns legat de executarea oper-
atiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol im-
portant în productia de serie asigurând legatura dintre instalatii si masini unelte
independente, înlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de
lucru.

7
 EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate în general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru în care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.

Fig.5.1.Macara pe senile Fig.5.2.Automacara

8
 EXAMEN ATESTAT

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcţionării, o maşină de ridicat poate avea mişcări de translaţie în plan
vertical (ridicare şi coborîre), mişcări de translaţie în plan orizontal şi mişcări de
rotaţie. Mecanismele care realizează aceste mişcări pot fi acţionate manual sau me-
canic.
Acţionarea manuală se utilizează de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capac-
ităţi de ridicare mici şi pe distanţe scurte. Dispozitivele pentru acţionare manuală pot
fi, funcţie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguranţă,
roţi de manevră pentru lanţ, cabluri sau lanţuri legate direct de elementele maşinii.
Sarcina maximă la care poate fi folosită acţionarea manuală este 200 kN, aceasta
datorită forţei limitate a omului.
Acţionarea mecanică este astăzi foarte răspîndită şi utilizează maşini cu abur sau
motoare cu ardere internă, instalaţii cu acţionare hidraulică sau pneumatică şi mo-
toare electrice.
Acţionarea cu abur se foloseşte în special la macaralele de cale ferată şi la macar-
alele plutitoare. Ea se caracterizează printr-o manipulare simplă, întreţinere şi
reparare uşoară, siguranţă mare în exploatare. Dezavantajele acţionării cu maşini cu
abur sînt: durata de punere în funcţiune relativ mare (40—50 min), consum nepro-
ductiv de combustibil în perioada întreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu în locurile cu material inflamabil, randamentul instalaţiei cazan-
maşină scăzut.
Acţionarea cu motoare cu ardere internă este utilizată la macaralele deplasabile
pe căi fără şine (automacarale, macarale pe şenile, macarale pe tractoare) şi la mac-
aralele de cale ferată (macarale montate pe vagon).
Avantajele acţionării cu motoare cu ardere internă sînt: punerea rapidă în funcţiune,
gabarit relativ mic, înlăturarea pericolului de incendii, randament mai bun compara-
tiv cu acţionarea cu abur. Dintre dezavantajele acţionării cu motoare cu ardere in-
ternă se menţionează: motoarele nu pot porni sub sarcină, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu fricţiune între motor şi mecanism, precum şi necesitatea unui per-
sonal cu calificare superioară pentru deservirea maşinii. Pentru acţionare se pot fol-
osi motoare cu benzină sau motoare diesel.
Acţionarea hidraulică este caracteristică mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la înălţimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o mişcare liniştită, fără
şocuri şi prezintă siguranţă mare în exploatare. Instalaţiile de acţionare hidraulică au
însă randament scăzut, costul instalaţiei este ridicat şi necesită cheltuieli mari pentru
întreţinere şi reparaţii.

9
 EXAMEN ATESTAT

Acţionarea pneumatică se foloseşte de obicei numai la maşinile de ridicat care

funcţionează în încăperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de
acţionare constă în posibilitatea obţinerii unui număr mare de conectări pe oră, mai
mare chiar decît la acţionarea electrică. Dezavantajele instalaţiilor de acţionare
pneumatică sînt: construcţia complicată a distribuitoarelor de aer — deci cost ridicat
şi distanţa relativ mică pe care se poate deplasa sarcina.
Acţionarea electrică este cea mai răspîndită, deoarece oferă o serie de avantaje
faţă de mijloacele de acţionare prezentate anterior. Instalaţiile electrice de acţionare
prezintă deplină siguranţă în exploatare, sînt economice, au comandă uşoară şi co-
moda (comanda se poate realiza la distanţă) şi permit reglarea vitezei sub sarcină în
limite largi. Fiecare mecanism al maşinii poate fi acţionat cu motor separat.
In cazul acţionării electrice se poate folosi atît curent continuu cît şi curent alter-
nativ.

6. MECANISME Şl INSTALAŢII DE RIDICAT

Mecanismele şi instalaţiile de ridicat utilizate în mod frecvent in întreprinderile
constructoare de maşini şi în atelierele de întreţinere şi reparaţie pot fi grupate în:
mecanisme de ridicat simple, ascensoare şi macarale.

6.1.MECANISME DE RIDICAT SIMPLE

Din categoria acestor mecanisme fac parte: cricurile, vinciurile, electro-palanele,
troliile, cărucioarele pentru căi suspendate etc.

Cricuri şi vinciuri. Cricurile şi vinciurile sînt mecanisme de ridicat cu cursă re-

dusă, destinate ridicării sarcinilor mari. Se utilizează la lucrări de montaj şi reparaţii,
fiind uşor de transportat datorită masei proprii şi gabaritelor mici. Uneori sînt
folosite ca mecanisme de împingere sau cu destinaţie specială.

Cricurile, după construcţia lor, pot fi: mecanice şi hidraulice. Cele mecanice se ex-
ecută în mai multe variante, folosindu-se ca element de ridicare cremaliera.

Cricul cu cremaliera se pretează la ridicări de sarcini de 5 pînă la 200 kN, avînd

înălţimi de ridicare de circa 300—400 mm.

10
 EXAMEN ATESTAT

Sarcina se sprijină pe capul ro-

titor 4 situat la extremitatea
superioară a cremalierei 2 care
alunecă pe ghidajele 3 ,în car-
casa I, fiind acţionată de roţile
dinţate 7, 8, 9,10 şi 11. Cricul
este acţionat manual prin in-
termediul manivelei 6. Pentru
siguranţa funcţionării şi sus-
pendării sarcinii, cricul se pre-
vede cu opritorul cu clichet 12.
Raportul de multiplicare a
roţilor dinţate se calculează
astfel încît efortul la manivelă
forţa să nu depăşească 45 daN.

Fig.6.1.Cric cu cremaliera

Corpul cricului se execută din tablă de oţel, iar cremaliera, din oţel carbon de cali-
tate, fiind solicitată atît la compresiune de sarcina de ridicat cît şi la încovoiere de
componenta radială a forţei de angrenare.

Cricurile cu cremaliera au un randament mediu η≈0,75) şi o înălţime de ridicare de

circa 400 mm.

Dacă distanţa între sol şi sarcină este prea mică şi nu încape cricul, sarcina se ridică
introducînd talpa 5 a cremalierei sub sarcină.

Pentru evitarea accidentelor care pot avea loc la coborîrea sarcinii, prin scăparea
manivelei, se recomandă ca cricurile să fie prevăzute cu manivele de siguranţă .

6.2.VINCIURILE
Vinciurile se utilizează la ridicarea sarcinilor mari şi au o stabilitate mai mare
decît cricurile. Ele pot fi acţionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic.

Din categoria vinciurilor cu acţionare manuală se disting vinciurile cu şurub şi

vinciurile hidraulice.
11
 EXAMEN ATESTAT

Vinciurile cu şurub servesc pentru ridicarea maşinilor, a utilajelor şi a altor

sarcini în vederea operaţiilor de montaj sau reparaţii.

Fgi.6.2.1.Vinci cu surub

Sarcinile nominale sînt de 500—40 000 daN, însă viteza de ridicare cît şi ran-
damentul sînt mai mici decît la cricurile cu cremaliera.

Datorită simplităţii lor constructive sînt însă mai ieftine decît acestea.

Şuruburile 1 şi 4 sînt prevăzute cu un filet de profil dreptunghiular sau trapezoidal,

fiind acţionate cu o pîrghie cu clichet 2 şi respectiv 5.

Piuliţa şurubului poate fi prelucrată direct în carcasă sau poate fi executată sepa-
rat.Pentru siguranţă în exploatare, filetul se execută cu autofrînare.

Tija filetului se calculează la solicitări compuse: compresiune datorită sarcinii de

ridicat şi răsucire (torsiune), făcîndu-se şi o verificare la flambaj.

Datorită faptului că şurubul este cu autofrînare, acest tip de vinci nu necesită or-
gan de frînare. Pentru a se putea deplasa şi longitudinal, vinciurile se montează pe
glisiere.

Vinciul hidraulic se întrebuinţează la lucrări de montaj pentru ridicarea sarci-

nilor foarte mari (cu masa pînă la 5 000 kN), precum şi ca utilaj tehnologic la
operaţiile care necesită forţe foarte mari (îndreptarea construcţiilor metalice, presa-
rea roţilor etc).

12
 EXAMEN ATESTAT

Fig.6.2.2.Vinci hidraulic Fig.6.2.3.Vinci hidraulic cu dubla actiune

Vinciul hidraulic se compune din cilindrul 1, în care se poate deplasa pistonul de

ridicare 2, sub acţiunea unui lichid (ulei mineral, apă cu glicerina, alcool etc.) pompat
cu o pompă acţionată manual sau mecanic.

Pompa se compune din pistonul 3, cilindrul 1, supapa de aspiraţie 5, supapa de re-

fulare 6, rezervorul 7 şi pîrghia de comandă 8. Lichidul din cilindrul de ridicare se
întoarce în rezervor prin robinetul 9. Cînd pîrghia 8 capătă o mişcare de oscilaţie
(înainte-înapoi), lichidul de lucru este absorbit prin supapa de aspiraţie şi trecut prin
supapa de refulare in cilindrul 1, provocînd ridicarea pistonului cu sarcina de ridicat
care reazemă . Corpul cilindrului 1 este prevăzut la partea superioară cu o garnitură
din piele, pentru asigurarea etanşeităţii.

La capătul de sus al cursei pistonului 2 se deschide o supapă de siguranţă, astfel

încît această poziţie superioară nu poate fi depăşită, lichidul refulat în cilindru
revenind în rezervor. Pentru coborîrea sarcinii se deschide robinetul 9 şi lichidul
este evacuat din cilindrul 1, in rezervorul 7.

In timpul funcţionării, presiunea în cilindri atinge valori pînă la 400 daN/cm2, ceea
ce necesită asigurarea unei etanşeităţi deosebite atît a cilindrului de ridicare cît şi a
celui de acţionare.Pentru accelerarea operaţiei de ridicare şi coborîre a sarcinilor
grele,se foloseşte vinciul hidraulic cu acţiune dublă (perpetuum) . El are o înălţime de
ridicare mare, limitată doar de posibilitatea de sprijinire la partea inferioară a vin-
ciului. Se ridică întîi cilindrul prin introducerea uleiului prin supapa 4, uleiul de sub
piston ieşind prin supapa 5 se introduc sub cilindru elementele de rezemare 2 după
care se introduce ulei în spaţiul de sub pistonul 3 prin supapa 5. După deplasarea pis-
tonului, spre partea superioară a cilindrului, sub piston se introduce adaosul 6, şi
operaţia se repetă.

13
 EXAMEN ATESTAT

Electropalanele sînt mecanisme de ridicat independente alcătuite dintr-un motor

electric, o frînă, un reductor cu roţi dinţate cilindrice, o tobă, un palan factorial cu
organ flexibil pentru ridicare, un cîrlig pentru suspendarea sarcinii.

Fig.6.2.4.Electropalan

Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe sînt atîrnate fie de
grinzile sau planşeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta şi pe sol; în acest caz ele înlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixează
pe un cărucior care se poate deplasa pe o cale suspendată, astfel că electropalanul
poate realiza pe lîngă mişcarea de ridicare şi coborîre a sarcinii şi deplasarea sarci-
nii în lungul căii.

6.3.TROLIILE
Troliile sînt mecanisme de ridicat care se utilizează la deplasarea diverselor sarci-
ni pe şantierele de construcţii, la lucrări de prospecţiuni sau sunt înglobate în con-
strucţia diverselor tipuri de ascensoare sau macarale. Se deosebesc trolii cu
acţionare manuală, trolii cu acţionare mecanică şi trolii cu acţionare electrică.

Fig.6.3.1.Troliu
14
 EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.2.

a) Troliile cu acţionare manuală se construiesc ca trolii de montaj sau ca trolii

de perete.

Fig.6.3.3.Troliu cu actionare manuala

Troliul cu un tambur se compune din şasiul 1, alcătuit din două scuturi solidarizate
între ele, între care se găsesc două perechi de roţi dinţate şi din tamburul 2, pe care
se înfăşoară cablul de ridicare. Marginile tamburului sînt înalte, pentru a permite
înfăşurarea cablului pe mai multe rînduri. Arborele 3, acţionat de manivela 4, are
posibilitatea să se deplaseze în direcţia axei sale, pentru schimbarea angrenajelor şi
adaptarea vitezei, în funcţie de sarcină.

In poziţia din figură, roata dinţată 5, fixată pe arborele 3, angrenează cu roata

dinţată 6, a arborelui 7, pe care se găseşte şi roata dinţată 8, care angrenează cu roata
dinţată 9, fixată pe arborele 10 al tamburului. In acest caz, rotaţia se transmite de la

15
 EXAMEN ATESTAT

arborele 3, prin perechea de roţi 5—6, la arborele 7, şi de la acesta, prin roţile 8—9, la
arborele tamburului.In această poziţie, troliul se foloseşte pentru sarcini mari.

Prin deplasarea arborelui 3 spre dreapta, roata dinţată 5 iese din angrenarea cu
roata dinţată 6 şi prin deplasarea mai departe, roata dinţată 11 (fixată pe arborele 3)
intră în angrenare cu roata dinţată 9 a arborelui tamburului. In acest caz, rotaţia se
transmite direct de la arborele 3 la arborele tamburului şi sarcina (mai mică) se
poate ridica cu o viteză mai mare.

Troliul este prevăzut cu frîna cu bandă 12, pentru oprirea tamburului în poziţia
dorită şi pentru a împiedica rotirea lui nedorită sub acţiunea greutăţii sarcinii.

Scuturile saşiului sînt prevăzute la partea inferioară cu corniere de reazem, pentru

fixarea troliului de fundaţie. Capetele axelor se reazemă în lagăre cu bucşă de fontă
sau de bronz.

Prin folosirea unor manivele de siguranţă şi a unor frîne centrifuge se obţine re-
glarea automată a coborîrii sarcinii.

b) Troliile mecanice au o construcţie asemănătoare cu a troliilor manuale,însă sînt

acţionate de motoare electrice, de maşini cu abur sau de motoare cu ardere internă.

Troliile mecanice se folosesc independent, ca mecanisme de ridicat ori de tras

sarcinile, cu ajutorul cablurilor de oţel, sau fac parte dintr-o maşină de ridicat, ascen-
sor etc, ele sînt utilizate la exploatări intensive, cu viteze mari de ridicare.

c) Troliul cu acţionare electrică se compune din motorul electric 1, legat de re-

ductorul 2, prin cuplajul 3, care are şi rolul de roată de frînă pentru frîna 4, al cărei
scop este de a opri şi a reţine sarcina în poziţia necesară. La arborele de ieşire al re-
ductorului este cuplat tamburul 5, pe care se înfăşoară cablul 6 al palanului 7, de care
este suspendat cîrligul 8 de ridicare a sarcinii. Toate aceste organe sînt montate pe
batiul 9.

16
 EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.4.Troliu

Reductorul 2 şi palanul 7 au scopul de a amplifica cu plul dat de motor şi de a

micşora în acelaşi timp viteza de rotaţie dată de acesta.In componenţa troliilor intră
şi palanele simple sau, în cazul sarcinilor mari, palanele duble.

Fig.6.3.5.Troliu actionat electric

17
 EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.6.Troliu actionat electric

Cărucioarele pentru căi suspendate sînt utilaje de transport care se deplasează

pe şine cu profile dublu T suspendate. Ele sînt alcătuite din şasiul 1 pe care se găsesc
mecanismele de deplasare şi de ridicare a sarcinii.

Mecanismul de deplasare este alcătuit din motorul 2, care, prin intermediul unui
cuplaj cu frînă şi al reductoru-lui 3, acţionează toate cele patru roţi 4 ale căruciorului.
Datorită acţionării tuturor roţilor, utilajul se deplasează centrat pe şina de care este
suspendat.

Mecanismul de ridicare constă din motorul 5, care, prin intermediul reductorului

6, transmite mişcarea tamburului 7. De pe acesta se desfăşoară cablul palanului 8, de
care este suspendat cîrligul 9.

Fig.6.3.7.Carucior pentru cai suspendate

18
 EXAMEN ATESTAT

7. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI

Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intreprinderi indus-
triale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii uti-
lajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloa-
cele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice
şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere
treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a
satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul
de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recupe-
rarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele
iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare
a utilajului de producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor tre-
buie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferite-
lor părţi componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzea-
ză lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii, fără a renunţa la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura
prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a even-
tualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de pro-
ducţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condi-
ţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie,
conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice .
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea
funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea

19
 EXAMEN ATESTAT

tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea pro-

ducţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute .
Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor
activităţi la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi in-
dustriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază :
a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau
accidental a acestuia din funcţiune ;
c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului
de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării
reparaţiilor ,
d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,
asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI

TRANSPORTAT

Siguranţa in exploatare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de ridicat şi transpor-

tat este condiţionată şi de efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi revizii. De
modul cum sînt luate măsurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalu-
lui calificat şi a materialelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi
revizii, depinde funcţionarea fără întreruperi a acestor maşini, utilaje şi instalaţii.

Pentru obţinerea unor rezultate corespunzătoare in exploatare, se recomandă

formarea de echipe complexe de mecanici şi electricieni îndrumaţi şi supravegheaţi
de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care să poală interveni în orice moment cînd
prezenţa lor este necesară. Acest personal trebuie să fie bine pregătit profesional,
instruit asupra atribuţiilor lor şi să cunoască instalaţiile.

O exploatare raţională a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de ridicat şi transpor-

tat necesită ungerea repetată a clementelor şi mecanismelor care servesc la trans-
miterea şi transformarea mişcării. La o funcţionare în mediu cu mult praf, uleiul
trebuie schimbat mai des sau, dacă e posibil, să se folosească cuzineţi speciali care
funcţionează fără ungere.

In situaţiile cînd sîrmele din componenta traverselor încep să se rupă, cablurile

vor fi schimbate. In cazul lanţurilor articulate, uzarea articulaţiilor conduce la alungi-
20
 EXAMEN ATESTAT

rea fazelor, fapt ce modifică pasul lanţului, rczultînd o funcţionare cu şocuri a me-
canismului. De asemenea, după un anumit timp, materialul oboseşte şi din această
cauză este necesară încercarea lanţurilor care se află în exploatare.

Uzarea benzilor se datoreşle diferenţei de viteză ce apare între aceasta şi materi-

alul ce se încarcă, dispozitivelor cu scut de descărcare, frecării părţilor laterale de ba-
tiul maşinii etc.

La roţile pentru cablu se uzează canalele în care se aşează cablurile, datorită

alunecării dintre cabluri şi roţi.

In cazul cuzineţilor, manşoanelor şi lagărelor, uzarea se datoreşte ungerii insufi-

ciente, utilizării unui ulei necorespunzător, pătrunderii impurităţilor intre su-
prafeţele de frecare sau a montajului necorespunzător. Canalele cuzineţilor trebuie
să fie tăiate corect, iar alimentarea lor cu ulei să se facă în afara zonei cu presiune
maximă.

Pentru a se evita uzarea prematură a transmisiilor cu roţi dinţate şi cu şurub-

melc, trebuie să se asigure ungerea dinţilor, să nu intre impurităţi între suprafeţele
de lucru şi să se evite şocurile puternice.

La frîne se uzează căptuşeala saboţilor sau a benzilor, tamburele de frînă, conurile

discurilor de frînă etc. Uzarea mărită şi neuniformă a suprafeţelor de frecare este
eliminată printr-o reglare corectă a frînei şi prin curăţirea acestor suprafeţe.

In timpul lucrărilor de întreţinere vor fi respectate întocmai măsurile de protecţie

a muncii specifice instalaţiilor de ridicat prevăzute în normativele in vigoare.

Cu ocazia efectuării lucrărilor de întreţinere, se va urmări în primul rînd executa-

rea acelor operaţii care să asigure în continuare funcţionarea mecanismului de
ridicat, macaralei etc.

Verificarea echipamentului mecanic şi electric al macaralelor, a dispozitivelor de

siguranţă şi protecţie, a căii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecării, a cablurilor
sau lanţurilor de tracţiune, respectiv a stării tehnice, trebuie să stea în atenţia com-
ponenţilor echipei care fac lucrările de întreţinere.

De efectuarea unor lucrări de bună calitate este răspunzător şeful de echipă.

Acestuia îi revine responsabilitatea verificării în final a tuturor lucrărilor şi dacă s-au
luat toate măsurile de protecţie pentru punerea în funcţiune a instalaţiei. Astfel se va
urmări dacă motoarele, reductoarele şi celelalte elemente componente sînt bine cen-
trate şi fixate, dacă toate legăturile electrice sînt făcute corect, dacă apărătorile de
21
 EXAMEN ATESTAT

protecţie ale elementelor în mişcare sînt puse la locul lor şi sînt prinse
corespunzător.

Pentru certificarea muncii depuse, a operaţiilor executate cît şi confirmarea

terminării lucrărilor de întreţinere, şefului de echipă îi revine obligaţia să con-
semneze acestea, sub semnătură, în registrul de supraveghere.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA

SI REPARAREA MASINILOR
DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Pentru asigurarea securităţii muncii la maşinile, utilajele şi instalaţiile de ridicat şi

transportat este necesar să fie luate următoarele măsuri:

 indicarea capacităţii de transport;

 construirea unor îngrădiri de protecţie peste curelele de transmisie, peste
lanţuri, asupra transmisiilor cu roţi dinţate şi cu şurub-melc etc;
 folosirea dispozitivelor de protecţie cu semnalizare sonoră, luminoasă sau me-
canică în construcţia maşinii şi asigurarea funcţionării lor permanente prin ex-
aminarea sistematică, repararea sau înlocuirea lor;
 asigurarea cerinţelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilităţii,
al comenzii rapide a maşinii, al circulaţiei uşoare; căile de acces pentru person-
alul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade;
 cunoaşterea riguroasă a normelor de exploatare pentru fiecare maşină, utilaj
sau instalaţie;
 verificarea izolării cablurilor electrice şi echipamentului electric în vederea
evitării accidentelor datorită acţiunii curentului electric;
 interzicerea manipulării materialelor inflamabile în apropierea între-
rupătoarelor electrice, întrucît seînteilc ce apar la aceste întrerupătoare pot
provoca incendii;
 utilajele şi instalaţiile de ridicat şi transportat să fie echipate cu estinctoare;
 efectuarea instructajului de protecţia muncii la întreg personalul care lucrează
cu maşinile, utilajele şi instalaţiile de ridicat şi transportat şi să se urmărească
pe teren modul de însuşire şi de aplicare a instrucţiunilor de tehnica securităţii
muncii.

22
 EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com

2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini

N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat

http://tvet.ro

4.Imagini
http://www.google.com

23
 EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE

Fig.11.1.Cricuri Fig.11.2.Vinci

Fig.11.3.Troliu

24