c

Categoria cel nai des intelniti in teoria 9i plactica sistemelor cons!irutionale este
calePofra pulcre. caregorie cheie i,t
organizarea .ratald a societdtii Aceasta apare
in exprim,ri
plecum: putere de stat, putet.i politice,
puteri publice
Constitufia Ron6niei, la a . 2, stabile$te
ce,,suveranitarea nationalA apartine poporului
romali, care o exercitd prjn organele
sale reprezentarjve, colstituite p.in alegeri
ilbere. pefiodice
ti corecle Drecum Sj prin referendllm...
expiesis verbis' cE
nrc,un grup $i njcio pe,.o*, nu
oo,
"*".11:n
:']"ffihifl::lprevede'
Din aceasla prevedere consrituliorati rezulla cel pu(i doua cotbtatari:
- legdtudle dinfe categoaiile fenometiele
$i popor. naliune, putere de stat, puterr pubtice:
- formullrile exnem de nuanlate
cu
care se opereazd precum cele de putere, suveranitate.
suveranltate natonald sau cele de ',rezidi
din naliune,,,.,apa4ine naliunii,,, ,,apa4ine poporului,,.

Nolunea de sfar cr.tnoa$te doui accepJjuni,

larg utilizate $i la fel de corece orn punct
vedere ttiintific: de

accepfiune slatul esfe sinonin cu

lara. acesta incluzdnd civiiizafj4 resursele. oamenn. tefiiorjul.
frontterele, autoritatile, etc
br Inrr-o a.cepliune naj restrin:a pr.n slal se inlelege forma organizatd a puterii.
necanisn1ul sau aparatui statal.
Drept urmare edificiul staral se exprimd
astlel: poporul, naliunea detir€puterea politicd
Lrenrfu exerctlarea cereia poporul qeeazd
statul ca un ansamblu sjstematizat de organe
de stat
deseofi denulrlite autoritdii sratale
sau pubhce.

Statul esre ofganizatea statzld a puterji poporuluj-

este instjtulionaiizarea acestej puteri_
Dace vorbim desple stat saLr putere (puteri)
de stat vofbim despre acelasl lucrir existand
priu urftare idenritare gi intle noliunile
de autodldli statale gi autoritaEi ale puteril.
ln ceea ce pri\'e$te exprimdrire putere porificd
$i putere de stat uce.tea pot .rocu ac.reug,
O* por fi folosite $r cu nuanle difente. reconfundabile,
l.llilt: desemneazd
"politic"
in sensul in caie renxenul de
caracterul social al putel.ji, dar poate
desemna ,i caracterul puErij
unor
 ionraliuni 9i parride polrtice, asociz Ilii etc- in ilmp ce termenul de "putere politica"
Jurerea poporului, nafiunii. desemneazd

in putgrile statului, dar trfueturile

statului nu se
tice
nizare siata lid a pureriipoporrlui.

in echilibru recipmc colaborare;

$i lhtr_un sistem
rii se. realiz d de mai multe organe
de stat cu
centatizat.
concentiare purendL,-se astrer
vorbi despre ur,"ffii::,.fil;"::"ii,il:::il
:

e constrengere este definitoriD

purere de siat deoarece pentru putete ca
in rnomentuicare ar.dispare constrdngerea a. dispare chiar statui
Aceasra se exercjre inaa
** r" ,,Urnr,"
I Instantd atu'cr cend voinla
de stat exprimattr prin legi nu
ssie respectatd de bune
voie.

acestor?. prin caracterul social

al puterij se

gelenc: se exprime interesele

-"-u.*",T1",',',il|j::o.,|1,il*maniilor.
fundam
iar rapoftlrt lege
voin.L4 esre in dircctd l.rur"., -
e) caracterul organizat _ puterea ""
de stat existd $i se exprime sub
mecanrsm. a unor autoritdii.
lorma unur aparar. a unut

analizeazd sub denumirea de

srar pentftr a su\€ranitate de
fi deosebitd de suveranitatea poporlilui $i suveranifatea nafionale

Teoria sepat.aljei puterilor

este o teone celebre, de large
audienle $i fiecvent in\,ocard.
Aparurd. mai curand readusd
in
indreptare impotr.iva obscurantisrnului
 Rousseau apreci

guverndmant
caae nu delin
suveral! corp care
este ia
Acest guverDelnanf,
numi
executive. din lne exercltarea legidmd
cadrul sdu
a puterii
magist t va fi numjr oinul sau monarhul, rar,,principe
-
s sau
In ceea ce prive're inis11ap..'.
a
momentej sUbilirea
acestu
executarea acestei
legi, adic
,rabilir.

se chlar $i inleturarea
acesteja-
secojetor, liind
$i astezi unul
r la baza clrsificerl.i
acesfofa in

?, o lipse toLal5 de colaborare

in stat, esre reglemenfafii

in

iu $j in acestc cazllrl.

ilibrujlri puret.ijor in
srar
i ntultor pured infr-tn
stai,
ntale diDtr_un sut _
cea
fii noi, precum funclia de
it4ii executive, nrnclia
de
.e, in speciai a guvemului.
6